Steagul Roşu, ianuarie 1958 (Anul 13, nr. 1539-1563)

1958-01-03 / nr. 1539

Mesajul de Anul Nou rostit la postul de radio de tov. dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne îi Dragi prieteni și­ tovarăși. [ Peste cîteva minute ne despărțim de anul 1957. În­cheiem bilanțul unui an de muncă rodnică pentru în­tărirea patriei noastre libere și în același timp, bi­lanțul unui deceniu de la instaurarea Republicii Popu­lare Romîne. Eroica noastră clasă muncitoare, har­nica noastră țărănime, împreună cu vrednicii noștri cărturari,­ entuziasmați de rezultatele obținute pînă în prezent înfăptuiesc cu adîncă încredere opera mare a construirii unei vieți noi, transformînd țara într-un uriaș șantier. Ei urmează cu încredere politica justă a Paridului Muncitoresc Român și a guvernului Re­publicii Populare Române, dezvoltînd economia națio­nală și îmbogățind zi de zi, cu noi valori, patrimoniul nostru cultural. Intrăm în primul an al celui de-al doilea deceniu al Republicii noastre, într-un nou an de muncă pașnică, plini de încredere în destinele patri­­ei noastre scumpe, în viitorul luminos pe care și-l hărăzește prin muncă spornică poporul român. Pășim pragul anului 1958 cu aceeași fermă convingere că A­m întări mai departe alianța între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare și vom adunei tot mai mult fră­țeasca­ colaborare și prietenie dintre poporul român și minoritățile naționale din patria noastră comună. Sîntem siguri că harnicul nostru popor, talentat și gospodar, colaborînd și ajutîndu-se reciproc cu bunii săi prieteni și aliați din țările lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, va dezvolta mai departe pe drumul socialismului, industria și agricultura țării noastre, ceea ce va duce la creșterea neîntreruptă a bunăstării sale. Noi, și tot mai valoroase cuceriri ale științei vor fi puse în slujba oamenilor muncii. Operele literare și de artă izvorîte din dragostea pentru popor și inspirate din realitățile noi ale vieții noastre pe care o trăim acum din plin, vor contribui la ridicarea nivelului cul­tural al maselor și la întărirea voinței oamenilor muncii de a-și mări eforturile pentru înflorirea pa­triei noastre. Sîntem convinși că țările socialiste, ma­rea noastră prietenă — Uniunea Sovietică, forțele iu­bitoare de pace din întreaga lume, vor dobîndi și în acest an victorii însemnate în înfăptuirea celei mai scumpe năzuinți a omenirii — statornicirea unei păci trainice în lume și a conviețuirii pașnice între popoare. Pentru viitorul luminos al iubitului nostru popor, pentru biruința păcii și a înțelegerii între toate țările, permiteți-mi ca în această noapte a Anului Nou, să vă adresez tradiționala urâre romînească „La mulți ani!“. In prima zi a anului... f întunericul s-a slobozit pe întreg cu­ ie prinsul meleagurilor moineștene. Și- au curs de becuri electrice atîrnate pînă­­ sus în vîrful turlelor răspîndite printre g brădet, par ca niște ciorchini aurii. In noaptea de revelion în schelele­le întreprinderii 1 Foraj Zemeș, granițele instalațiilor de foraj au funcționat fără­­­ întrerupere. întrecerea pentru obținerea celor mai frumoase realizări din prima ja, zi a anului 1958 a cuprins toate bri­­­­­găzile de petroliști. La miezul nopții, cînd ceasornicul 4 indica ora 0, cînd o parte dintre pe­­­­troliști împreună cu familiile lor săr­ se bătoreau revelionul la restaurantul din­­ noul orășel Zemeș, brigăzile de sondori din schimbul I s-au prezentat la locu­­­­rile de muncă. După ce și-au urat tra­diționalul „La mulți­ ani!“ au început­­ lucrul. r­ <. La sonda 4.097, șeful sondor Petre­a Adam și-a adunat întreaga echipă.­­ După ce le-a explicat ce au de făcut, sondorii și-au ocupat posturile, înainte ca de începerea lucrului, șeful sondor făcu o propunere: vreți să facem o surpriză , brigadierului nostru și celor din schimbul următor ? Propunerea privind depășirea planu­lui de foraj cu circa 10 metri a fost­­ aprobată în unanimitate de membrii e­­­­chipei de sondori.­­ Munca a început cu multă însufle­­te­țire. „Hotrîrea“ luată trebuia respec­­­p­tată — acesta era gîndul fiecăruia.­­ Operațiile de reintroducere a co- a­soanei se executau într-un ritm viu.­­ In mișcările sale, sapa înainta tot­­ mai adînc căt­re comorile aurului­­ negru. Prin folosirea cu pricepere a e­­­­lementelor micii mecanizări, sondorii au reușit să mărească cu mult viteza de lucru prevăzută. La sfîrșitul celor 8 ore de lucru echipa lui Petre A­­dam de la sonda 4.097 a trecut pe foaia de pontaj o depășire a planului de producție de 12 metri, care repre­zintă primul succes pe anul 1958. In această noapte și sondorii din brigada lui Constantin Prohorescu de la sonda 4.108, care în cursul anului trecut au dat producției un număr de 4 sonde cu peste 60 de zile înainte de termen, și-au depășit planul de foraj cu 4 metri, iar la sonda 103 Chilii, planul de producție a fost de­pășit cu 2 metri. Realizările amintite mai sus dove­desc că muncitorii­ întreprinderii I fo­raj Zemeș sînt hotărîți ca și în acest an să obțină frumoase realizări­­ în producție. TH. BLEZNIUC .................­­....g Din fondul întreprinderii și Folosirea cu grijă a fondului între­ n­prinderii a constituit o preocupare de seamă a colectivului de conducere al fabricii „Comuna din Paris“-Piatra Neamț.­­ Ținînd cont de propunerile muncito­­ri­rilor, din acest fond s-au acordat —­­­ celor care au avut nevoie — ajutoare în care se ridică la suma de 83.000 lei,­­ iar 16 salariați au fost trimiși pentru­­ a-și petrece concediul în Uniunea So­­v­­ietică. In vederea îmbunătățirii mesei la cantină, întreprinderea a alocat su­­u­ma de 15.000 lei. De asemenea la dis­­a poziția serviciului administrativ a fost­­ pusă suma de 3.000 lei din care s-au cumpărat vesela și mobila necesară. έn Tot din fondul întreprinderii, direc­­­­țiunea fabricii a cumpărat un autobus și pentru transportul muncitorilor, a con­­t­­fecționat costume pentru echipa artis­­tică și a organizat numeroase schim­­­ P d­luri de experiență și vizite la alte în- j­âi­treprinderi din țară.­­ Din fondul întreprinderii s-au pus la dispoziție 16.000 lei pentru amena­­j­­­jarea unei săli de festivități încăpă­ [­d­i­toare.­­ ti ■>,**,$­­#■ ~ G­­IORNITOAIE ‘i lăcătuș mecanic, coresp. I o kv . - -------- ■ Două generații de fruntași Fabrica de postav Buhuși se mîn­­drește pe bună dreptate cu cei peste șaptezeci de ani de existență marcați adesea de luptele eroice ale textiliști­­lor de aici pentru o viață mai bună. De-a lungul celor șapte decenii de existență, fabrica­­ cea mai mare de­ acest fel din țară n-a cunoscut dez­voltarea pe care a luat-o în ultimii 10 ani. Anii puterii populare i-au adus printre altele o nouă filatură utilată cu mașini moderne, o­ boian­­gerie construită recent etc. Au fost construite de asemenea zeci de locu­ințe individuale cu sprijinul statului, o școală profesională, o creșă, blocuri muncitorești ș.a. Azi fabrica de postav Buhuși dă mai bine de un sfert din întreaga pro­ducție de stofe a țării. Circa jumă­tate din efectivul fabricii e format din tineri sub 28 de ani. In diferitele sec­ții de fabricație există 31 de brigăzi de tineret cu peste 450 tineri, 400 dintre aceștia fiind fruntași în pro­ducție. Zilele trecute a avut loc la Buhuși un eveniment pe cît de însemnat, pe atît de neobișnuit în îndelungata e­­xistență a fabricii. Comitetul UTM a inițiat o întîl­­nire între fruntașii actuali ai fabricii­­ și textiliștii care au stat în fruntea întrecerii socialiste în decursul primi­lor ani ai Republicii. Cei mai mulți dintre fruntașii anilor de început ca Dumitru Ferică, Constantin Peted, So­­fica Stoian, Herman Schulman, Mitru Vamanu și alții continuă Du­șa se bucure și azi de aceeași stimă situîndu-se mereu în primele rîn­duri ale luptei pentru sporirea produc­ției de țesături. Dumitru Dumitru primul secretar al organizației de bază la înființarea UTM-ului, Constantin Balint, Hari Froimovici și alții, sînt azi ofițeri ai armatei noastre populare. Alții ca Aurel Chiriac, Constantin Azoițu­, Ne­­culai Popa sînt activiști de partid, Ion Chifu și Dumitru Brumă acti­viști obștești etc. Muncitor textilist la țesătoria de bumbac în primii ani de Republică, Vasile Pascaru este azi inginer și secretar al comitetului de partid al fabricii. Vechi membru al comitetu­lui U.T.M., Dumitru Vamanu a par­curs și el drumul deschis de anii stăpînirii celor mulți, de la simplu muncitor la inginer. Azi D. Vamanu conduce cu pricepere secția chimică. Drumuri similare au parcurs și ingi­nerii Herman Schulman — mecanic șef în sectorul filatură — și Leopold Abramovici — șeful secției finisaj. Din noua generație de fruntași au parti­cipat la întîl­nire Alexandrina Roban, Ana Borș, Maria Bonciu, Tincuța Pi­­perene, Maria Timofte, Ion Trifescu, Mircea Lupeș, Maria Ene, Mihai Chi­riac. ■*> Mulți dintre fruntașii primilor ani ai Republicii ca Maria Săbinoiu și lunca Buculei din sectorul lînă, de­corate cu Ordinul Muncii, raționali­­zatorul Alexandru Ștefănescu de la filatură, Ioniță Asmarandei, mai fac parte și azi din detașamentul harnici­lor textiliști buhușeni, înconjurați de respectul tinerilor la a căror califi­care și creștere au contribuit. Tînărul Liviu Brill conducătorul u­­nei săli din țesătoria nord a împli­nit 10 ani de activitate neîntreruptă în comitetul UTM al fabricii. Atît vechilor fruntași, cît și celor mai noi li s-au împărțit premii. Intîl­­nirea a continuat cu o masă tovără­șească și s-a încheiat printr-o seară de dans. Comunicat despre starea sănătății tov. dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale In urma intervenției chirurgicale fă­cute în ziua de 17 noiembrie 1957, s-a produs o ameliorare subiectivă, boala continuînd să evolueze. In ultimele zile a apărut o înrăutățire a stării generale și locale pentru care se aplică tratamentul adecvat. Acad. prof. dr. N. G. LUPU Prof. dr. C. ILIESCU Prof. dr. I. FAGARAȘANU Prof. dr. T. BURGHELE Prof. dr. T. SPIRCHEZ Dr. E. KAHMA Dr. D. POPESCU București, 1 ianuarie 1958. Pe șantierul hidrocentralei „V. I. Lenin“-Bicaz se desfășoară probele distribuitorului conductei forțate De curînd, colectivul șantierului E­­lectro-montaj Bicaz a terminat monta­jul distribuitorului care leagă conducta forțată de cele șase turbine ale hidro­centralei. In total au fost montate circa 650 tone, piese metalice. Dintre aces­tea, numai piesele de ramificație au o greutate de circa 40 tone fiecare. Montajul s-a făcut prin mijloace pro­prii, evitîndu-se calea costisitoare a u­­tilizării unei macarale care trebuia montată de 3 ori în 3 puncte diferite. In prezent, distribuitorul se află în probe hidraulice de presiune, după ter­minarea cărora se va îngloba în beton. Pe lîngă desfășurarea probelor dis­tribuitorului care se efectuează de că­tre echipele conduse de maistrul Ni­­colae Dinu, echipele maistrului Ion Zmeu au început confecționarea ine­lelor pentru blindajul metalic al tune­lului. Blindajul, în diametru de 7 me­tri, va căptuși tunelul de aducțiune pe o distanță de 450 metri la extremita­tea de­ la Stejaru. Pînă acum au fost confecționate 12 din cele circa 140­­ i­­nele ale blindajului. Montajul acestora va avea loc concomitent cu betonarea cămășuelii interioare a tunelului care se r.-.--- iU;i în acest an.î I. B. TIMI­LENI Aspect exterior, al căminului cultural din Onești, construit în anii regimului democrat-popular. Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române DECRET pentru stabilirea datei alegerii deputaților în sfaturile populare Prezidiul Marii Adunări Na­ționale a Republicii Populare Romîne decretează: Articol unic. Data alegerii deputaților în sfaturile populare se stabilește pentru ziua de 2 m­ar­­tie 1958. Constituirea sfaturilor populare se va face după data de 11 martie 1958. Președintele Prezidiului Marii Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale Adunări Naționale *"v Dr. Petru Groza Gheorghe Stoica București, 2 ianuarie 1958, Yrrr înnrinmfimmf^ trsinnsinnr Trgrtrtrrtrtrtrgirtnnrr^ Cu voie bună și încredere în viitor — așa au pășit oamenii muncii din regiunea noastră pragul noului an In noaptea de­ Anul Nou, cu prilejul tradiționalului, revelion, se poate spune că toți au petrecut. S-a petre­cut și la orașe, s-a petrecut și la sate. In cadrul în­treprinderilor la restaurante, în familie, pretutindeni a domnit bucuria, v­oia bună. S-au bucurat oamenii muncii din regiunea noastră de succesele obținute în cursul anului 1957, s-au bucurat de viața nouă pe care și-au creat-o, s-au bucurat pentru­­ a privesc cu încredere în viitor. Parcă mai frum­os ca totdeauna au răsunat pînă tîr­­ziu minunatele no­astre cîntece, tradiționalul plugușor de Anul Nou. N-au lipsit, se înțelege, nici buhaiul, nici capra și nici poc­niturile de bici. Cu forțe noi, cu entuziasm și bucurie au pășit oame­nii muncii în noul an 1958. la fabrica „Proletarul“ Sala de festivități a fabricii „Prole­tarul“ Bacău, avea un aspect mai mult decît deosebit. Pereții acoperiți de cartoane multi­colore pe care scria „La mulți ani“, de tavan agățate lampioane, nenumă­rate serpentine roșii, galbene, porto­calii, verzi, albastre. Pe scenă cîteva panouri reprezentau decorul specific re­velionului, case luminate, ornamentații și... o sticlă de vin, de mărimea unei locuințe cu două apartamente... Mesele așezate de jur-împrejur, lă­sau un mare *•»"*­« de dans pentru ze­cile de perechi care aveau să se dis­treze în orele de rămas bun de la a­­nul 1957 și­ de bun venit ale lui 1953. Și pe scenă au fost așezate mese­­ ele erau însă pentru brigrada artistică care venea la revelion cu dorin­ța­ de a contribui la întreținerea unei perma­nente atmosfere de veselie, cîntec și joc. 31 decembrie 1957. Ora 9 seara­, cea mai caldă atmosferă prietenească. Mai mult ca de obicei, orchestra este în vervă: A. Rotman la acordeon, P. Harabagiu la saxofon și Gheo Cristofor la baterie se întrec pentru o muzică cit mai bună. Dar nici oaspe­ții prezenți în sală, nu rămîn mai pre­jos. Se arată dansatoare bune și frun­tașele în muncă Maria Puiu (Zebrea­­nu), Victoria Nedelcu, M. Pascaru. Dansează cu pricepere și Olimpia Mi­­hălăchioaie, secretara de partid, nu se lasă nici președintele comitetului de în­treprindere deni Zagăr, nici responsa­bila culturală Maria Pricop. Dar nu se dau „bătuți“ nici invitații din afara întreprinderii tovarășii V. Ungureanu, Miron T., C. Mărgineanu de la comitetul orășenesc de partid, Enache C., președintele comitetului sindical M.I.B.C. și mulți alții. 1957... Ultimul minut! In sală dom­nește liniște... De-odată lumina se In sala de festivități încep să sosească stinge, încep­urările : „La mulți ani­­ și bineînțeles încep și tradiționalele... invitații. In mai puțin de o oră toate mesele au fost ocupate. La mese: muncitori, maiștri, tehnicieni, ingineri, funcționari. Cu toții au venit să săr­bătorească Anul Nou, an în care îî așteaptă noi victorii, noi succese în muncă. Și... muzica începe să cînte. Armo­nia, veselia, buna dispoziție, cuprind repede pe cei prezenți. Oamenii cîntă, dansează. Pe fața fiecăruia se vede bucuria, iar intimitatea care s-a creat a făcut să se petreacă de minune, în săruturi. — La mulți ani! La mulți ani! începe să se cînte și­ sa se dansezi „Perinița“. Primele ore ale anului nou 1958... Este rîndul brigăzii artistice să-și spu­nă cuvîntul: — Aho, aho, copii, și frați Stați puțin și­ m-ascultați... Plugușorul se bucură de succes. Dar iată, apare în sală un urs și doi ursari: — Na, na, ha, sălbatica... Aplauzele nu­­ mai contenesc. Ursul e bine „dresat“,­ pentru că în „pielea ursului“ era Gigi Apostol, iar ursari C. Leonte și Gh. Romanescu, toți din brigada artistică. Revelionul la „Proletarul“ a fost un minunat prilej de petrecere," de sărbă­­torire a realizărilor în producție, de hotărî", pentru a obține noi victorii. G. MOSARY Crește sectorul socialist al agriculturii în comuna Răcăciuni In comuna Răcăciuni 314 familii de țărani muncitori au pășit pe calea belșugului, muncind în comun 412,59 hectare teren agricol (într-o G.A.C. și 4 întovărășiri agricole). Succesele obținute de colectiviști și întovărășiți și munca politică și cul­turală desfășurată în rîndurile țărani­lor muncitori din comună au convins pe mulți țărani individuali care s-au hotărît să intre în unitățile socialiste din comună. In ultimul timp, 44 familii au­ solici­tat înscrierea în G.A.C. „Secera și Ciocanul“ și întovărășirile agricole din Răcăciuni și Gh. Doja. Printre ei se află tov. Blaga, Floarea, Ionașcu Con­stantin, Ionașcu Vasile, Bălteanu Gh. și alții. MARIA MANCIU Se extinde folosirea separatoarelor de fund Pînă nu de mult, exploatarea sonde­lor semieruptive în pompe constituia o problemă foarte grea pentru petro­liștii moldoveni. Pentru menținerea presiunii constante a coloanei, era ne­cesar ca sondorii operatori să fie în permanență lîngă sonde. In numeroase cazuri, ei trebuiau să evacueze presiu­nea­ din coloană destul de des (la cite 30 minute, cum ar fi cazul sondei 920). Acest lucru mai provoca pierderea u­­nei însemnate cantități de mercur din aparatele de gaze, (în timpul cit sonda se etalona la gaze). In scopul îmbunătățirii exploatării prin pompe a sondelor de adîncime semi-eruptive, a­­nul trecut, un colectiv de tehnicieni pe­troliști din Moldova, în colaborare cu I.C.F.E. Cîmpina, au experimentat 3 tipuri de separatoare de fund. Rezultatele obținute au fost suficient de bune. Astfel, în prezent, ambele schele de extracție confecționează sepa­ratoare de fund de ultimul tip. In pre­zent aproape la toate schimbările de pompe de fund sau la trecerile din gaza lift în pompaj se introduc și se­paratoare de fund. Separatoarele de fund suspendate se confecționează ușor cu posibilitățile schelelor. In felul a­­cesta se ușurează mult munca sondori­lor, îmbunătățindu-se considerabil ex­­­ploatarea sondelor. De remarcat că, la confecționarea acestor separatoare se folosește țeava de 3 și 4 țoli, recuperată de la sepa­ratoarele de fund vibratoare, care s-au dovedit ineficace. E. C. Și minerii au sărbătorit revelionul A amurgit de mult. Crestele cărunte ale munților ce priveghează Comă­­neștiul se adîncesc în noapte. __ Sînt ultimele ceasuri ale bătrînului an 1957. Străzile orașului luminate de mii de becuri au devenit un adevărat fur­nicar. Grupuri gălăgioase de tineri și vîrstnici se revarsă spre locurile unde vor întîmpina noul an. Pornim pe ur­mele unui grup în care distingem pe minerii Grigore Jianu, C. Mocanu, I. Ghicaianu, Toma Anghelini și alți or­taci frunte ai bazinului carbonifer care se pregătesc să sărbătorească anul 1958 deși s-au mai sărbătorit la 20 decembrie 1957 cînd întreprinderea a îndeplinit sarcinile anuale de plan. Ne îndreptăm spre sala de festivi­tăți a școlii de pregătire a cadrelor minere unde va avea loc revelionul. Intrăm în sală, împodobită cu lanțuri multicolore din hîrtie creponată, lo­zinci, ramuri de brad sala care a­­dăpostește și un frumos pom de iar­nă, pare ca din basme. Totul te in­cintă­­ și muzica și mesele pline cu bunătăți unde minerii și familiile lor ciocnesc ultimele pahare cu vin în a­­nul 1957. Anul nou bate la ușă.­­Mai sînt cîteva minute. Sub privirile a peste 400 de persoane adunate în sală urcă pe scenă Toader Ster, directorul Carbo­niferei Comănești, Vasile Gherasim, președintele comitetului de întreprin­dere, Ștefan Croitoru secretarul comi­tetului de partid și C. Barbăl­ată, se­cretar al comitetului raional P.M.R. Moinești, care au vorbit despre succe­sele înregistrate de minerii comăneș­­teni, vreme de un an, despre efortul susținut al ortacilor care au reușit să dea patriei cărbune în contul anului 1958 încă de la 20 decembrie 1957. Cînd orologiul fostului palat al celor care au huzurit odinioară din sudoa­­rea minerilor (fostul palat Ghica) a bătut miezul nopții, în sală, ca­ în­ tot orașul de altfel o clipă s-a făcut întuneric, ca apoi odată cu lumina să vină Anul Nou... 1958. Pretutindeni îmbrățișări, sărutări și urări de mulți ani. Pretutindeni paha­rele s-au ridicat sus și familiile mine­rilor au toastat în cinstea succeselor obținute, au toastat în speranța că A­­nul nou va aduce oamenilor muncii bucurii nemăsurate. Vinul, prăjiturile, friptura au inundat mesele. Minerii au băut, au mîncat și s-au înveselit. Și cu­ ai fi fost de sătul tot ar fi mîncat măcar o bucățică din carnea fragedă a celor doi purcei fripți pe care inginerul Gh. Fulea și președin­tele sindicatului V. Gherasim i-au cîș­­tigat la tombolă. Petrecerea a durat pînă în zori. Ar mai fi durat dacă saxofonul, vioara, acordeonul și jazul și-ar fi continuat cîntecul. Dar, drept să vă spunem, spre di­mineață, orchestranții cam „obosiseră“ căci vorba aceea... odată e Anul Nou. T. J. Bugetul R.P.R. pe 1958 — un buget al construcției pașnice Nu rareori se folosește expresia: „ci­frele vorbesc“. Da, cifrele spun multe. Am în față cifre. Bugetul țării noas­tre pe 1958. Citind aceste cifre, pot să-mi dau seama de unde provin ve­niturile, încotro, adică pentru realiza­rea cărui scop, este îndreptată fiecare sumă de la capitolul „cheltuieli“. Proiectul de buget pe 1958 a fost prezentat, luat în discuție și aprobat la sesiunea Marii Adunări Naționale, zilele trecute. Urmărind cifrele de la capitolul „ve­nituri“ remarcăm de îndată un lucru important: majoritatea veniturilor sînt obținute din sectorul socialist al eco­nomiei noastre naționale — adică 10,9 la sută.­­ In țările capitaliste, fără excepție, majoritatea veniturilor bugetului o for­mează impozitele de la populație —, impozite directe și indirecte. Aceste im­pozite sînt suportate de muncitori și țărani, care formează marea parte a populației fiecărei țări, și influențează înspre scăderea nivelului de trai a tu­turor familiilor, duc la sporirea greu­tăților și nevoilor. Faptul că în bugetul țării noastre pe 1958 doar, 9,1 la sută din venituri pro­vin de la populație, ne îndreptățește să afirmăm că avem un sector socia­list puternic, o industrie în plină dez­voltare, întreprinderi care desfășoară o activitae economică rentabilă, slujind întregului popor și prin aceea că asi­gură peste 90 la sută din veniturile înscrise în buget. Datorită succeselor obținute de po­porul nostru în toate domeniile construc­ției socialismului, datorită dezvoltării industriei și­ agriculturii socialiste, par­tea de venituri provenite din impozite de la populație este din ce în ce mai mică în ansamblul veniturilor. De pildă, în 1957, după datele prelimi­nare, acestea au reprezentat 9,5 pro­cente, iar în 1958 vor reprezenta numai 9,1 procente din venituri. Fără îndo­ială că acest lucru înseamnă o con­tribuție la ridicarea nivelului de trai al populației. Urmărind cifrele ce reprezintă chel­tuielile bugetului de stat pe 1958, ne putem da seama de politica pe care o promovează partidul și guvernul nos­tru, politică îndreptată „cu toate pîn­­zele sus“ spre construcția pașnică. Fără eforturi putem constata că bugetul­­ de stat asigură mijloacele financiare ne­cesare continuei dezvoltări a indus­triei noastre socialiste, întăririi, bazei materiale a agriculturii și consolidării sectorului socialist al acesteia, ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, înfloririi scumpei noastre patrii. Din totalul­ cheltuielilor bugetului, 26,7 la sută sînt destinate dezvoltării industriei. Se urmărește și de data a­­ceasta dezvoltarea cu precădere a in­dustriei grele, producătoare de mij­loace de producție, aceasta constituind baza dezvoltării tuturor ramurilor eco­nomiei noastre naționale. Pornind de la sarcinile ce decurg din Directivele celui de-al II-lea Congres al P.M.R., în buget se dă o atenție deosebită in­dustriei chimice și petrolifere, care au asigurată în cel mai înalt grad baza de materie primă : sare, țiței, gaz me­tan, lemn etc. In 195S, vor intra în funcțiune, pe baza investițiilor din anii trecuți, și în parte, din prezentul buget, numeroase unități industriale de mare importanță, între care: fabrica de acid sulfuric și îngrășăminte Năvodari, o fabrică de fi­bre sintetice — reteu de la Săvinești (regiunea Bacău), instalația de fibre sintetice de tip rolon, blumingul și noua oțelărie Martin de la Hunedoara, fa­brica de biscuiți Timișoara, o secție de streptomicină și aureomicină, secții de ciorapi și tricotaje și altele. însăși de­numirea acestor unități ne dă posibili­tatea să constatăm că în anul 1958 vom avea o mare abundență de bu­nuri de larg consum. Aceasta este o nouă dovadă a faptului că partidul nos­tru luptă neabătut pentru satisfacerea într-o măsură tot mai mare a nevoilor materiale și culturale ale poporului, a faptului că la noi, în centrul atenției se află omul cu nevoile sale, și nu profitul, ca în societatea capitalistă. Pentru dezvoltarea agriculturii și silviculturii, din noul buget vor fi a­­locate 4,4 miliarde lei. Numai pentru finanțarea stațiunilor de mașini și trac­toare sînt planificate 902,6 milioane lei, cu o creștere de 67,6 milioane lei față de 1957. Sporirea cheltuielilor din buget în această direcție este determinată de ritmul viu de transformare socialistă a agriculturii, de necesitatea introdu­cerii pe scară din ce în ce mai largă a mecanizării lucrărilor agricole, prin sporirea numărului de mașini și trac­toare. V. E NAȘ­OAIE (Continuare în pag. 4-a) Revelionul schimbului trei In liniștea înserării se aude zvon de buhai. Pe la case oamenii se adu­nă să închine un „cotnar“ și la miezul nopții să-și spună unii altora „La mulți ani!“. De asculți atent auzi însă și în această noapte zgomotul înăbușit al mașinilor fabricii de hîrtie și celuloză „Steaua roșie“. Este una din fabricile cu pro­­ces de producție continuu, așa că, munca nu se poate întrerupe nici măcar în noaptea de revelion. ★ La poarta fabricii muncitorii din schimbul doi își dau cuveniteje bi­nețe și se grăbesc acasă, să­ se schimbe pentru revelion. Cei din schimbul trei își iau mașinile în pri­mire. Buna dispoziție se citește pe chipurile lor. Careva zice: __ — Azi e musai să realizăm ceva deosebit. Și în timp ce la clubul că­minului „Tineretului“ de la „Steaua roșie“ se petrecea și se chiuia, cei din ultimul schimb petreeau și ei... dar muncind. In timp ce lucra, candidatul de par­­tid Jitaru Anton, conducător la mași­na nr. 6­ura șuguind: Aho, aho copii și frați Să nu stați, dar să ascultați Pentru anul care vine Să muncim cu spor și bine Mînați măi !...! Iar ceilalți muncitori de la mașină printre care și comunistul Petrilă Constantin răspundeau în cor. Hărăii, hăăăii. Mașinile făceau ca buhaiul, se auzeau și pocnete de parcă ar fi fost bice. Erau cu toții veseli și apneeau cu spor. Pînă în zori ei au produs 27 de tone hîrtie velină. Elan și voie bună era în toată fa­brica. Dimineața s-au văzut rezulta­tele : mașina a doua condusă de co­munistul Neculai Mihai, a produs pes­te plan 250 kg. hîrtie. In această noapte și muncitorii conduși de co­munistul Vieru Pavel, de la mașina nr. 5 au depășit planul cu 400 kg. hîrtie. Zîmbind și muncind! Așa i-a sur­prins Anul nou și pe muncitorii de la mașinile noi. Printre cei care s-au e­­vidențiat se numără muncitorii: Ma­rin Neculai, Măgirescu Neculai, Petre Martin, maiștrii Andrei Dumitru, So­lomon Mihai, Cimbru Toma, și alții. Mașinile făceau ca buhaiul, se au­zeau parcă prin hale clopoței și poc­nete de bici. Se ura a muncă. RONY CACIULARU

Next