Steagul Roşu, ianuarie 1958 (Anul 13, nr. 1539-1563)
1958-01-03 / nr. 1539
Pag. 2 a Gintec pentru drapelul R.P.R. Azi pînza ta își flutură aripa Pe-ntinse șesuri, peste munți și dealuri, Sub tine se-ntrupează idealuri In brațul nostru-i slavă astăzi clipa. Cuvîntu leninist ne-mplîntă-n viață, Cu steagul roș, mai mîndru-i tricolorul, Căci azi în inimi ni s-aprinde dorul Să strîngem mîine comunismu-n brață. In roșu-aprins văd clasa muncitoare In galben rîde holda mătăsoasă Albastru-nseamnă slova luminoasă Și toate la un loc înseamnă soare. In tricolor văd fulgerele roșii Ce-albastrul cel în iureș îl brăzdează Și griul copt ce-n pod la noi s-așează Așa cum au visat cindva strămoșii. Și tricolorul nostru azi ii frate Cu steagu acelam purpurat de singe Sub faldurile căruia el stringe Nu zeci, ci mii de steaguri depărtate Sub mii de steaguri, mii de limbi răsună Dar unu-i glasul ce despică ceruri Infringe viscol, arșițe și geruri Și-un cînt spre tot mai bine îl înstruiă. Ai fluturat și-n urmă cu decenii Dar pînza-ți n-o simțeam la noi acasă ! Visam că jugul nu ne mai apasă . Luptam să frîngem erul de bejenii. D. FINARUT.2JL2JL £ JL2jL £ iLlLgL&HU gfl 9 g P gfl gfl208 Q Qg0000000 P ? 11? 0 Q 0 Q Pl! ? P ? gUS S &SLSUL=3SSlSULSLSLSUISIS JU Nota la adresa organizației economice „l C. Frîmu“ din Roman Ia numai două zile ale lunii decembrie, în comuna Grigoreni, raionul Moinești, s-a încasat suma de 2.601 lei din banii cu care s-au autoimpus cetățenii. Amănuntul acesta oglindește, între altele, dorința oamenilor muncii din comuna noastră de a vedea cît mai degrabă terminat căminul cultural din Grigoreni. Considerăm nimerit să menționăm cu această ocazie că organizația economică „I C. Frimu“ din Roman nu s-a achitat de sarcina pe care și-a luat-o de a confecționa tîmplăria necesară căminului cultural. Sfatul popular Grigoreni a trimis de vreo patru ori delegat care să-i reaminească faptul că termenul calendaristic fixat a expirat incă din august. Totuși, tîmplăria nu este gata. Credem că rîndurile de mai sus vor determina, în sfîrșit, conducerea amintitei organizații economice ca să măsurile cuvenite în vederea terminătirii tîmplăriei pentru căminul nostru cultural. ION SCORȚANU, coresp. Pentru copiii romilor din Temelia Temelia este o mică așezare rurală alcătuită din case modeste, răsfirate pe tăpșanul ce se întinde la poala dinspre apus a dealului pe care se află satul de reședință al comunei Gropile, din raionul Tg. Ocna. In Temelia sunt 85 de familii. Toți locuitorii satului sînt romi. Multă vreme în satul Temelia n-a existat școală. Orînduirea burghezomoșierească avea tot interesul să mențină pe locuitorii satelor în bezna neștiinței. De aceea, chiar mai tîrziu, cînd prin anul 1925 a luat ființă un post de învățător, acest fapt n-a avut nici o urmare, deoarece din lipsă de local, școala din satul Temelia a...existat doar numai cu numele. Așa se face că pînă Jrn, anul 1947, Jn satul,.Temelia au fost numiți peste 20 de învățători, fiecare însă n-a stat aici mai mult de 2-8 luni. Ce fel de școală s-a putut face, în astfel de condiții, este lesne de înțeles. Numărul analfabeților creștea neîncetat. După instaurarea orînduirii democratpopulare in țara noastră, se poate spune — pe drept cuvînt — că și pentru locuitorii din Temelia au venit zile mai bune. Cu sprijinul organelor lorcase de partid și de stat s-a început aici construcția unui local de școală. Interesul manifestat de organul puterii de stat pentru crearea condițiilor necesare ridicării nivelului cultural al sanduii a însuflețit pe toți locuitorii din Temelia. Bărbați și femei, tineri și vîrstnici au lucrat zile și săptămîni de-a rîndul la fabricarea cărămizilor, facerea săpăturilor pentru fundații, transporturi de materiale etc. In total s-au lucrat peste 600 zile muncă voluntară cu brațele și 150 zile cu atelajele. Și astfel, în scurt timp pentru copiii romilor din Temelia s-a înălțat un frumos local de școală, cu două săli de clasă, cancelarie, sală de conferințe, locuință pentru învățători, etc..Așezată în marginea satului, lîngă șoseaua care duce spre comuna Gropile, școala din Temelia este pe drept cuvînt mîndria locuitorilor din acest sat. Au trecut cîțiva ani de cînd localul a fost dat în folosință. Copiii romilor din Temelia vin cu drag la școală. Analfabetismul a fost de mult lichidat. Frecvența copiilor de vîrstă școlară este de 100 la sută. G. N. STEXGOI: RO $V UTM-iștii din orașul Buhuși și-au ales noul organ de conducere Zilele acestea, în sala cinematografului „Popular“, a avut loc conferința orășenească UTM Buhuși. Darea de seamă a fost prezentată de tov. Mocanu Gheorghe, secretarul comitetului orășenesc, care a arătat atît realizările cît și lipsurile din munca desfășurată de la conferința anterioară. Au fost evidențiați o serie de tineri ca : Baciu G., Cindea Ioana, etc. A fost criticat faptul că vechiul comitet nu s-a ocupat în mod satisfăcător de educarea tineretului și nu s-a ținut seama de propunerile făcute la conferința trecută. In noul comitet au fost aleși cei mai buni tineri printre care: Baciu C., Ursache C., Baciu E., Grădinaru I., etc. ION FERLUȘCĂ coresp. Biografia lui ION STERCA Pe omul acesta născuț, cu privirea mereu căutătoare și fața puțin gravă îl cunosc de cîțiva ani. In multe ocazii am stat de vorbă, prietenește, dar pînă acum nu aflasem nimic din viața lui. Totdeauna terenul discuțiilor era de natura muncii sau preocupărilor tinerești. Știam doar atît: că este inginer și că aleargă mult prin organizațiile de bază U.T.M., că orice amănunt îl frămîntă atunci cînd o sarcină nu putea fi realizată la timp. Era în stare ca nopți de-a rîndul să nu se odihnească pentru ca munca să meargă bine. Dar cum ajunsese el inginer, cum îndrăgise munca cu tineretul, de-abia acum aveam să aflu. L-am găsit cufundat în calcule, aplecat deasupra unui proiect. Pe masă erau răvășite o mulțime de dosare cu tot felul de proiecte. A tresărit ușor și mi-a strîns mîna cum e obiceiul prietenilor vechi. Apoi, văzîndu-mă interesat asupra ceea ce lucrează, îmi explică : — Acum la noi se desfășoară mari lucrări de sistematizare a minelor Asau, Lumina și Rafira, înfăptuirea planului de sistematizare va reduce mult cheltuielile, iar minerii vor avea condiții mult mai bune de muncă. La ceea ce lucrez eu acum e un proiect tehnic de execuție pentru linia C.F.R. care va lega galeria de coastă cu șantierul Lăloaia. Pentru construcția liniei am propus două soluții. Totdeauna un proiect îl facem în mai multe variante și se aprobă cel care se crede că aduce cheltuieli mai puține și dă un randament mai bun. Noi ne străduim ca proiectele să satisfacă din plin nevoile și să fie realizate cu minimum de cheltuieli. y Inginerul Ion Sterca mi-a vorbit mult și cu pasiune despre proiecte și despre viitorul minelor comăneștene. Într un tîrziu i-am cerut să-mi spună cîte ceva despre viața sa. — N-am nimic interesant de spus. Viața mea seamănă cu a multora. — Și, totuși, insist să-mi destăinuiți amănunte. — Nu știu dacă acestea vor putea ajuta cu ceva. Știu că totdeauna dv., gazetarii, umblați după fapte deosebite, elocvente, iar la mine nu cred că le veți găsi. — Asta rămîne de văzut. Inginerul începu să povestească fragmentar crîmpeie din viața sa. Prin fața ochilor mei au început să se perinde ca într-un jurnal de film imaginile vieții lui. Ii văd aevea păzind vitele la pășunat, sub arșița de soare la muncile cîmpului. Ca să poată învăța patru clase industriale, familia lui a făcut multe sacrificii, apoi tatăl i-a spus: băiete acum ai patru clase, meserie la bază. Descurcă-te cum crezi în viață. Eu mai mult nu pot face pentru tine. Să fii mulțumit și pentru asta. Ion a oftat, a plîns, ,uitîndu-se cu părere de rău la colegii lui care aveau posibilități materiale să urmeze mai departe liceul. De la Sibiu a plecat la Brad în căutare de „pune“. Aici a intrat într o școală de conductori tehnici mineri. Ca să se poată întreține, noaptea lucra la minele de aur, iar ziua mergea la cursuri. Dorința de învățătură îl făcea să învingă opreliștile care i le oferea viața. Trăia greu, mînca ce apuca, lucra mult, numai ca să poată să-și continue școala. După doi ani, școala s-a mutat la Baia Mare. Odată cu ea și Ion Sterca. Aici a continuat aceeași epopee. Noaptea la sat ca vagonetar sau ajutor de miner și ziua la școală. Așa a dus-o vreo cîțiva ani. Simțea însă că nu va mai putea rezista. Glasul inginerului suna domol, iar fața îi era încordată. Se opri cîteva clipe, apoi își continuă șirul povestirii. — O rază de lumină mi-a apărut însă la orizont, în 1948 reforma învățămîntului. Ea a deschis larg, fără opreliști, porțile școlilor. La mină la noi la Valea Roșie a sosit vestea că la Petroșani s-a înființat Institutul cărbunelui, unde pot învăța fără bani cei care doresc să se specializeze în branșa mineritului. N-am mai stat pe gînduri și am cerut să fiu trimis și eu la Petroșani. Am intrat fără greutăți în Institut. Ceea ce pînă acum era doar un vis acum devenise o realitate: aceea de a urma o școală de învățămînt superior. La Petroșani am trăit în condiții bune. Aveam bursă, cantină, într-un cuvînt de toate. Mă simțeam fericit că nu mai duceam grija zilei de mîine. Sincer vă spun încă o dată, că aveam condiții minunate. Mai toți în Institut eram fii de muncitori. In 1951 mi-am văzut dorința împlinită. Am terminat Institutul, luînd diploma de inginer miner. Dacă nu veneau anii Republicii, mai puteam eu să văd acest vis împlinit ? Nu. Republica mi-a deschis drum în viață. Partidul a făcut din mine un adevărat om. Acesta este esențialul vieții mele. După examenul de stat, inginerul Ion Sterca a venit la Comănești. Un timp a lucrat ca inginer la minele Asău și Rafira. De la bun început, așa cum am aflat de la alți tovarăși, inginerul Sterca a fost la înălțimea răspunderilor ce i s-au încredințat. Pentru meritele sale în activitatea depusă, organizația de bază l-a trimis la o școală de partid. După aceea a primit sarcina de a munci în rîndurile tineretului. Aici l-am cunoscut și eu. Totdeauna am auzit despre el numai cuvinte de laudă. Personal i-am admirat de multe ori felul cum știe să se apropie de tineret și modestia de care dă dovadă. A fost însă nevoie din nou de prezența lui la mină. Acum conduce serviciul de proiectări. Visează ca minele comăneștene să-și schimbe înfățișarea și pentru aceasta își dăruiește tot talentul și capacitatea sa. Orele libere și le consacră activității obștești. Ie întîlnești predînd ore de educație, la ..școala profesională,,conducînd cercuri de economie concretă în întreprinderi, rezolvînd problemele în comisia de litigii, participînd la ședințele comisiei economice a comitetului regional de partid, ori ocupîndu-se de diferite acțiuni educative, în munca cu tineretul. Acesta este inginerul Ion Sterca, intelectualul pe care l-a crescut partidul. Acesta e unul din oamenii a cărui biografie e astăzi comună multor ingineri, medici sau profesori. ANUNȚ La cererea publicului participant, tragerea LOTO CENTRAL ce urma să aibă loc vineri 3 ianuarie 1958, va avea loc duminică 5 ianuarie 1958. Biletele pentru această tragere se vînd pînă în seara zilei de sîmbătă 4 ianuarie 1958. Biletele cîștigătoare trebuie depuse spre validare pînă joi 9 ianuarie 1958 ora 13. Justiția poporului în slujba poporului Legalitatea populară a fost statornicită în țara noastră ca urmare a răsturnării burgheziei și moșierimii, a sfărîmării vechiului aparat de stat burghezo-moșieresc și a instaurării regimului de democrație populară, în care puterea aparține celor ce muncesc de la orașe și sate. Ea își găsește expresia în asigurarea respectării stricte a legilor statului nostru de către toate organele de stat, de către toți funcționarii și de către toți cetățenii Republicii Populare Romîne. * în statul nostru de democrație populară, legalitatea populară, expresia voinței clasei muncitoare și a maselor largi a celor ce muncesc de la oroșe și sate, apără interesele acestora, slujind construirii socialismului. Noua legislație se deosebește profund de vechile legiuiri burghezo-moșierești existente în țara noastră. In ceea ce privește felul în care Constituția burghezo-moșierească ocrotea pe muncitori și țărani, aceasta o demonstrează măcelul din piața Teatrului din anul 1918 din București, măcelul de la Lupeni și Grivița, sîngerosul an 1907 și tot șirul de represiuni sălbatice prin care erau înăbușite cele mai elementare revendicări politice și economice ale muncitorilor și țăranilor. Principiile fundamentale pe care se bazează întregul sistem de drept al statului nostru de democrație populară, sunt cuprinse în Constituția R.P.R. Sistemul nostru de drept și instituțiile juridice care îi corespund reflectă schimbările petrecute în baza economică a societății și servesc activ cauza construirii socialismului în R.P.R., victoriei relațiilor de producție socialistă în întreaga economie națională. Astfel, legea pentru reforma agrară a lichidat proprietatea moșierească asupra pămîntului , legea de naționalizare din 11 iunie 1948 a trecut principalele mijloace de producție în proprietatea întregului popor, creînd în felul acesta sectorul socialist în economie. Codul Muncii, care stabilește dispoziții privitoare la condițiile de muncă,, la apărarea principiului socialist de repartiție și la asigurarea unui nivel de trai din ce în ce mai ridicat pentru oamenii muncii, demonstrează caracterul democratic al legilor statului nostru democrat-popular și contribuie la întărirea și dezvoltarea relațiilor de producție socialiste. Abrogînd dispozițiile vechi, noua legislație stabilește egalitatea deplină în drepturi a femeii față de bărbat. Legislația referitoare la sistemul electoral, reflectînd democratismul real al noii noastre orînduiri de stat, creează condițiile pentru atragerea la conducerea statului a maselor largi a oamenilor muncii. Reflectînd interesele vitale ale poporului muncitor, legislația noastră se află în slujba măreței cauze a păcii prin adoptarea la 15 decembrie, 1950 de către Marea Adunare Națională, a legii pentru apărarea păcii. , J Legislația penală apără cu hotărîre proprietatea obștească, fundamentul formațiunii socialiste, chezășia înaintării noastre spre socialism, apără proprietatea personală a oamenilor muncii agonisită pe urma muncii, apără viața pașnică și creatoare a poporului muncitor, suveranitatea și independența patriei împotriva uneltirilor agenților imperialiști și a trădătorilor poporului. Legalitatea populară constituie o armă de luptă împotriva vechilor deprinderi burgheze, împotriva nepăsării și neglijenței față de bunul obștesc, împotriva birocratismului și a încălcărilor disciplinei de stat și în producție, un puternic instrument de educare a maselor, de formare și întărire a conștiinței socialiste. Legalitatea populară garantează inviolabilitatea marilor drepturi și libertăți cucerite prin lupta și munca poporului muncitor consfințite în Constituția R.P.R. și anume: dreptul la muncă, la odihnă, asigurarea materială la bătrînețe, în caz de boală sau incapacitate de muncă, dreptul la învățătură, dreptul de a alege și de a fi ales, dreptul la asociere în organizații obștești, libertatea presei, libertatea mitingurilor și întrunirilor, libertatea demonstrațiilor, stabilind răspunderi penale și materiale, pentru acei care ar încerca să împiedice exercițiul acestor drepturi, precum și pentru acei ce ar încerca să îngrădească drepturile oamenilor muncii prin stabilirea de privilegii directe sau indirecte pe temeiul rasei, sau al naționalității, orice manifestare de șovinism, ură de rasă, ură națională sau propagandă șovină. ★ Manifestînd o grijă deosebită pentru consolidarea legalității populare, Plenara C.C. a P.M.R. prin rezoluția din 28 iunie—3 iulie 1957, stabilește importante sarcini ce revin în acest domeniu organelor justiției. Organele justiției populare sînt un instrument al dictaturii proletariatului, în opera de reprimare a acțiunilor anti-sociale săvîrșite de elemente dușmănoase regimului democrat-popular, sau de elemente care mai păstrează încă puternice rămășițe ale capitalismului în conștiința lor care generează fapte anti-sociale, ca furtul, specula, delapidarea, huliganismul, abuzul de tot felul etc., fapte care subminează ordinea noastră de drept, încalcă în mod grav normele de conviețuire socialistă și aduc grave prejudicii economiei naționale. Elemente dușmănoase regimului democrat-popular, sau cele aflate sub influența directă a dușmanului de clasă, încearcă, în zilele noastre, să lovească în baza economică a regimului nostru, în proprietatea socialistă, temelia dezvoltării economice a patriei noastre, prin jefuirea proprietății obștești, a avutului întregului popor, urmărind pe această cale să slăbească trăinicia dictaturii proletariatului, să pună piedici mersului nostru înainte spre socialism. La fel de periculoase sînt și acele elemente înapoiate, din rîndul muncitorilor și funcționarilor, care se dedau la jafuri din avutul obștesc sau care manifestă ușurință în gestionarea bunurilor obștești, provocînd pagube mari proprietății socialiste și economiei naționale. In combaterea acestor manifestări primejdioase, un rol de frunte revine organelor justiției, care trebuie să reprime operativ și cu severitate asemenea acțiuni, educînd într-un spirit nou atît pe cei care au săvîrșit infracțiunile, cît și pe ceilalți cetățeni. Rezoluția Plenarei relevă că, multe instanțe judecătorești au dovedit o inadmisibilă îngăduință față de hoți, delapidatori, speculanți, huligani etc. O asemenea situație nu poate fi tolerată de statul nostru democrat-popular, de poporul muncitor, care muncește cu abnegație pentru crearea unei economii înaintate socialiste, temelia înfloririi patriei noastre și a creșterii nivelului de viață a celor ce muncesc. Majoritatea judecătorilor din regiunea Bacău, trăgînd învățăminte din acest prețios document de partid, au făcut o cotitură serioasă în munca lor. Aceasta se reflectă, în felul cum rezolvă ei unele cauze. Tribunalul popular al raionului Adjud, a aplicat cîte 8 ani muncă silnică la un număr de 6 inculpați pentru faptul că, fiind constituiți în bandă, au furat în cursul anilor 1955—1956, importante cantități de cherestea din trenurile care circulau pe linia Bacău— Adjud. Tribunalul popular oraș Bacău, a condamnat la 6 ani închisoare corecțională pe un șef de secție C.F.R., care și-a însușit suma de 2.794 lei din salariile muncitorilor, falsificînd statele de plată. Tribunalul popular al raionului Roman, condamnă la 5 ani închisoare corecțională pe un gestionar care a delapidat suma de 7.125 lei, din gestiunea pe care o avea la o cooperativă și pentru justificarea căreia a comis un furt. Astfel de exemple se pot da multe. Mai sînt însă unii judecători, care nu au reușit pînă în prezent să aplice o politică represivă justă în cauzele pe care le rezolvă, dînd dovadă de blîndețe față de hoții și delapidatorii bunului obștesc. Tibunalul popular al raionului Tg. Ocna, a aplicat numai pedeapsa de 2 ani închisoare corecțională unui gestionar de la o librărie care a delapidat suma de 7.710 lei. Tribunalul popular al raionului Moinești, care a condamnat numai la 10 luni închisoare corecțională pe un inculpat care a furat din depozit 2 m. c. cherestea în valoare de 1.600 lei. In scrisoarea trimisă Comitetului Central al P.C.U.S. la 4 mai 1919, V. I. Lenin, scria : „Rog să se treacă pe ordinea de zi problema excluderii din partid a acelor membri ai săi care fiind judecători în procesul de luare de mită (din 2-V-1918) dovedită și recunoscută de către cei mituiți, s-au limitat la o condamnare de 6 luni închisoare. Este o rușine pentru un comunist și un revoluționar ca, în loc să condamne la moarte prin împușcare pe cei vinovați de luare de mită, să pronunțe astfel de sentințe sfidător de slabe și de blînde. Asemenea tovarăși trebuie urmăriți de judecata opiniei publice și excluși din partid, fiindcă locul lor e alături de Kerensky sau Martov, iar nu alături de revoluționari, comuniști“. (V. I. Lenin, vol. 27, Ed. de stat pentru literatură politică 1955, pag. 357). Aprobînd cu căldură rezoluția Plenarei C.C. al P.M.R. din 28 iunie—3 iulie 1957, juriștii din regiunea Bacău, alături de toți oamenii muncii din țara noastră, sunt fermi hotărîți să depună toate eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin, să lupte pentru întărirea statului și dreptului democratpopular, pentru construirea socialismului. Respectarea cu cea mai mare strictețe a legilor, grija permanentă pentru apărarea securității statului, a avutului obșesc, a drepturilor cetățenilor înscrise în Constituție, este sarcina tuturor oamenilor muncii din patria noastră. Totodată este datoria tuturor cetățenilor cinstiți, independent de sectorul de muncă în care activează, să demaște pe cei ce încalcă legalitatea populară, să respecte prevederile legale, contribuind prin aceasta la întărirea legalității populare. I. LEINSTEIN (tíio'e) egei • înștiințare Se aduce la cunoștința instituțiilor, întreprinderilor, organizațiunilor obștești și publicului bacăuan că în conformitate cu decizia nr. 207 a Sfatului popular oraș Bacău, afișajul în raza orașului Bacău se va face numai de către întreprinderea comunală. Afișajul se va face contra plată prin virament sau numerar la sediul întreprinderii din str. Mihai Viteazul nr. 55 conform tarifelor aprobate de Sfatul Popular Regional Bacău, prin decizia nr. 885 din 1957, în termen de 24 ore de la depunerea materialului de afișat la sediul întreprinderii din str. Mihai Viteazul nr. 55. Se aduce la cunoștința întreprinderilor, instituțiilor, precum și tuturor posesorilor de autovehicule că Întreprinderea a înființat o rampă de spălat autovehicule care se află instalată la Uzina hidroelectrică din Gherăești. Conform deciziei nr. 885/957 a Sfatului popular regional Bacău prețurile sînt următoarele: lei. Pentru spălat un autocamion — 15 Pentru spălat un autoturism—10 lei. Plata se va face prin virament sau numerar la sediul întreprinderii din str. Mihai Viteazul nr. 55, unde se găsesc de vînzare bonurile necesare pentru spălat autovehiculele. Pentru oamenii muncii La Bacău, Bicaz, Comănești ca și în alte orașe și sate ale regiunii au luat ființă în cei 10 ani numeroase unități sanitare și spitalicești care constituie în modul cel mai elocvent grija părintească a partidului și guvernului pentru viața și sănătatea celor ce muncesc. La Comănești a fost construit unul din cele mai moderne spitale din Moldova, unde sute de mineri, muncitori forestieri, ceferiști, primesc asistență medicală necesară. Pe Valea Tazlăului, la Pietrosu, a fost construit recent un spital nou, la Lucăcești și Zemeș cîte o policlinică, unde petroliștii moldoveni își pot îngriji de sănătate. In regiune au luat ființă în ultimii ani 6 spitale noi , numărul paturilor a crescut de la 1501 cît existau în 1948, la 3389 în prezent. In scopul îmbunătățirii sistematice a asistenței medicale în orașul Bacău a luat ființă o stație a aviației sanitare care intervine operativ în orice oră din zi, salvînd pe cei grav îmbolnăviți. — Allo Aviasanul ? Aici... caz urgent... decolați numaidecît Marius Moroianu, unul din piloții avionului sanitar, este în același timp șeful stației Aviasan din Bacău. Se poate spune că este unul din cei mai tineri șefi și piloți. A împlinit deunăzi doar 23 de ani. Gata oricînd pentru a salva și reda societății pe cei îmbolnăviți grav, pilotul Moroianu asemenea unui ostaș stă neclintit la datorie. La 11 septembrie Silaghi Ștefan din Moinești și-a fracturat coloana vertebrală. Cazul era destul de grav. Nu era timp de așteptat. Bolnavul a fost transportat cu salvarea la Viișoara, cel mai apropiat aerodrom destinat Aviasanului. Peste o oră pasărea albă purtînd inscripțiile Crucii Roșii, a decolat transported bolnavul spre Spitalul Brîncovenesc din Capitală. Așa a fost salvat Silaghi Ștefan. ...Constantin Blaga, copilul unui țăran din comuna Parava, raionul Adjud, s-a jucat pe cîmp, nu avea decit 7 anișori. Nesupraveghiat de nimeni, copilul era să dispară din lumea viilor. Un șarpe veninos l-a încolăcit virtos. Cu greu a fost smuls din gura lacomă a șarpelui. Viața copilului a fost pusă serios sub semnul întrebării. De la sfatul popular părinții au telefonat „Salvării“ și Aviasanului din Bacău. Ion Drîmbă, cel de-al doilea pilot al stației a transportat copilul pe calea aerului la spitalul din lași. In cîteva zile copilul a fost salvat. Șirul celor transportați cu avionul și salvați este mare. In afară de bolnavi avionul sanitar din Bacău duce și aduce medicamente, transportă sînge pentru transfuzii etc. — Allo Aviasanul se aude la celalalt capăt al firului. Fiți gata aveți di salvat încă un om. Da, încă un om și încă un om, și încă un om. Așa a salvat aviația sanitară din Bacău 298 de oameni, copii tineri și vîrstnici. H. G. A apărut la Editura tineretului Almanahul școlarilor, un almanah pentru copii și tineret Almanahul pentru pionieri și școlari, care începînd cu acest număr va apărea în fiecare ani, însumează un material bogat și variat, din diverse domenii: literatură beletristică, sport, știință, ultimele noutăți tehnico-științifice etc. Materialul beletristic cuprinde lucrări de diferite genuri ca: proză, poezie, dramaturgie (scenete scurte, ușor de jucat în cadrul școlii ,sau al taberei lor). Au fost alese opere clasice românești și universale mai puțin cunoscute de copii, precum și lucrări din literatura romînă și universală contemporană. Sperăm că viitoarele numere anuale vor continua progresiv drumul început de primul almanah pentru pionieri și școlari. ,