Steagul Roşu, ianuarie 1958 (Anul 13, nr. 1539-1563)

1958-01-03 / nr. 1539

Pag. 2 a Gintec pentru drapelul R.P.R. Azi pînza ta își flutură aripa Pe-ntinse șesuri, peste munți și dealuri, Sub tine se-ntrupează idealuri In brațul nostru-i s­lavă astăzi clipa. Cuvîntu­ leninist ne-mplîntă-n viață, Cu steagul roș, mai mîndru-i tricolorul, Căci azi în inimi ni s-aprinde dorul Să strîngem mîine comunismu-n brață. In roșu-aprins văd clasa muncitoare In galben rîde holda mătăsoasă Albastru-nseamnă slova luminoasă Și toate la un loc înseamnă soare. In tricolor văd fulgerele roșii Ce-albastrul cel în iureș îl brăzdează Și griul copt ce-n pod la noi s-așează Așa cum au visat cindva strămoșii. Și tricolorul nostru azi ii frate Cu steagu­ acela­m purpurat de singe Sub faldurile căruia el stringe Nu zeci, ci mii de steaguri depărtate Sub mii de steaguri, mii de limbi răsună Dar unu-i glasul ce despică ceruri Infringe viscol, arșițe și geruri Și-un cînt spre tot mai bine îl înstruiă. Ai fluturat și-n urmă cu decenii Dar pînza-ți n-o simțeam la noi acasă ! Visam că jugul nu ne mai apasă . Luptam să frîngem erul de bejenii. D. FINARU­­T.2JL2JL £ JL2jL £ iLlLgL&HU gfl 9 g P gfl gfl2­0­8 Q Q­g­0­0­0­0­0­0­0 P ? 11? 0 Q 0 Q P­l! ? P ? g­U­S­ S &SLSUL=3SSlSULSLSLSUISIS JU Nota la adresa organizației economice „l C. Frîmu“ din Roman Ia numai două zile ale lunii de­cembrie, în comuna Grigoreni, raionul Moinești, s-a încasat suma de 2.601 lei din banii cu care s-au autoimpus cetățenii. Amănuntul acesta oglindește, între altele, dorința oamenilor muncii din comuna noastră de a vedea cît mai degrabă terminat căminul cultural din Grigoreni. Considerăm nimerit să menționăm cu această ocazie că organizația econo­mică „I C. Frimu“ din Roman nu s-a achitat de sarcina pe care și-a luat-o de a confecționa tîmplăria necesară căminului cultural. Sfatul popular Gri­goreni a trimis de vreo patru ori de­legat care să-i reaminească faptul că termenul calendaristic fixat a expirat incă din august. Totuși, tîmplăria nu este gata. Cre­dem că rîndurile de mai sus vor de­termina, în sfîrșit, conducerea aminti­tei organizații economice ca să măsurile cuvenite în vederea termină­ti­rii tîmplăriei pentru căminul nostru cultural. ION SCORȚANU, coresp. Pentru copiii romilor din Temelia Temelia este o mică așezare rurală alcătuită din case modeste, răsfirate pe tăpșanul ce se întinde la poala din­spre apus a dealului pe care se află satul de reședință al comunei Gropile, din raionul Tg. Ocna. In Temelia sunt 85 de familii. Toți locuitorii satului sînt romi. Multă vreme în satul Temelia n-a existat școală. Orînduirea burghezo­­moșierească avea tot interesul să men­țină pe locuitorii satelor în bezna ne­­științei. De aceea, chiar mai tîrziu, cînd prin anul 1925 a luat ființă un post de învățător, acest fapt n-a avut nici o urmare, deoarece din lipsă de local, școala din satul Temelia a­...existat doar numai cu numele. Așa se face că pînă Jrn, anul 1947, Jn satul,.Temelia au fost numiți peste 20­­ de învățători, fiecare însă n-a stat aici mai mult de 2-8 luni. Ce fel de școală s-a putut face, în astfel de condiții, este lesne de înțeles. Numărul analfabeților creș­tea neîncetat. După instaurarea orînduirii democrat­­populare in țara noastră, se poate spu­ne — pe drept cuvînt — că și pentru locuitorii din Temelia au venit zile mai bune. Cu sprijinul organelor lor­­case de partid și de stat s-a început aici construcția unui local de școală. Interesul manifestat de organul puterii de stat pentru crearea condițiilor ne­cesare ridicării nivelului cultural al sa­ndui­i a însuflețit pe toți locuitorii din Temelia. Bărbați și femei, tineri și vîrst­­nici au lucrat zile și săptămîni de-a rîndul la fabricarea cărămizilor, fa­cerea săpăturilor pentru fundații, tran­sporturi de materiale etc. In total s-au lucrat peste 600 zile muncă voluntară cu brațele și 150 zile cu atelajele. Și astfel, în scurt timp pentru copiii romi­lor din Temelia s-a înălțat un frumos local de școală, cu două săli de clasă, cancelarie,­ sală de conferințe, locuință pentru învățători, etc..Așezată în margi­nea satului, lîngă șoseaua care duce spre comuna Gropile, școala din Teme­lia este pe drept cuvînt mîndria locuito­rilor din acest sat. Au trecut cîțiva ani de cînd localul a fost dat în folosință. Copiii romilor din Temelia vin cu drag la școală. Analfabetismul a fost de mult lichidat. Frecvența copiilor de vîrstă școlară este de 100 la sută. G. N. STEXGOI: R­O $V UTM-iștii din orașul Buhuși și-au ales noul organ de conducere Zilele acestea, în sala cinematogra­fului „Popular“, a avut loc conferința orășenească UTM Buhuși. Darea de seamă a fost prezentată de tov. Mocanu Gheorghe, secretarul comitetului orășenesc, care a arătat atît realizările cît și lipsurile din mun­ca desfășurată de la conferința ante­rioară. Au fost evidențiați o serie de tineri ca : Baciu G., Cindea Ioa­na, etc. A fost criticat faptul că vechiul co­mitet nu s-a ocupat în mod satisfăcă­tor de educarea tineretului și nu s-a ținut seama de propunerile făcute la conferința trecută. In noul comitet au fost aleși cei mai buni tineri printre care: Baciu C., Ursache C., Baciu E., Grădinaru I., etc. ION FERLUȘCĂ coresp. Biografia lui ION STERCA Pe omul acesta născuț, cu privirea mereu căutătoare și fața puțin gravă îl cunosc de cîțiva ani. In multe o­­cazii am stat de vorbă, prietenește, dar pînă acum nu aflasem nimic din viața lui. Totdeauna terenul discuțiilor era de natura muncii sau preocupărilor tinerești. Știam doar atît: că este in­giner și că aleargă mult prin organi­zațiile de bază U.T.M., că orice amă­nunt îl frămîntă atunci cînd o sarcină nu putea fi realizată la timp. Era în stare ca nopți de-a rîndul să nu se odihnească pentru ca munca să meargă bine. Dar cum ajunsese el inginer, cum îndrăgise munca cu tineretul, de-abia acum aveam să aflu. L-am găsit cufundat în calcule, aple­cat deasupra unui proiect. Pe masă e­­rau răvășite o mulțime de dosare cu tot felul de proiecte. A tresărit ușor și mi-a strîns mîna cum e obiceiul prie­tenilor vechi. Apoi, văzîndu-mă inte­resat asupra ceea ce lucrează, îmi explică : — Acum la noi se desfășoară mari lucrări de sistematizare a minelor A­­sau, Lumina și Rafira, înfăptuirea pla­nului de sistematizare va reduce mult cheltuielile, iar minerii vor avea con­diții mult mai bune de muncă. La ceea ce lucrez eu acum e un proiect tehnic de execuție pentru linia C.F.R. care va lega galeria de coastă cu șan­tierul Lăloaia. Pentru construcția liniei am propus două soluții. Totdeauna un proiect îl facem în mai multe variante și se aprobă cel care se crede că aduce cheltuieli mai puține și dă un randament mai bun. Noi ne străduim ca proiec­tele să satisfacă din plin nevoile și să fie realizate cu minimum de chel­tuieli. y Inginerul Ion Sterca mi-a vorbit mult și cu pasiune despre proiecte și despre viitorul minelor comăneștene. Într un tîrziu i-am cerut să-mi spună cîte ceva despre viața sa. — N-am nimic interesant de spus. Viața mea seamănă cu a multora. — Și, totuși, insist să-mi destăinuiți amănunte. — Nu știu dacă acestea vor putea ajuta cu ceva. Știu că totdeauna dv., gazetarii, umblați după fapte deose­bite, elocvente, iar la mine nu cred că le veți găsi. — Asta rămîne de văzut. Inginerul începu să povestească fragmentar crîmpeie din viața sa. Prin fața ochilor mei au început să se­ pe­rinde ca într-un jurnal de film imagi­nile vieții lui. Ii văd aevea păzind vi­tele la pășunat, sub arșița de soare la muncile cîmpului. Ca să poată învăța patru clase industriale, familia lui a făcut multe sacrificii, apoi tatăl i-a spus: băiete acum ai patru clase, me­serie la bază. Descurcă-te cum crezi în viață. Eu mai mult nu pot face pentru tine. Să fii mulțumit și pentru asta. Ion a oftat,­ a plîns, ,uitîndu-se cu pă­rere de rău la colegii lui care aveau posibilități materiale să urmeze mai departe liceul. De la Sibiu a plecat la Brad în căutare de „pune“. Aici a intrat într o școală de conductori teh­nici mineri. Ca să se poată întreține, noaptea lucra la minele de aur, iar ziua mergea la cursuri. Dorința de în­vățătură îl făcea să învingă opreliștile care i le oferea viața. Trăia greu, mînca ce apuca, lucra mult, numai ca să poată să-și continue școala. După doi ani, școala s-a mutat la Baia Mare. Odată cu ea și Ion Sterca. Aici a continuat aceeași epopee. Noaptea la sat ca vagonetar sau ajutor de mi­ner și ziua la școală. Așa a dus-o vreo cîțiva ani. Simțea însă că nu va mai putea rezista. Glasul inginerului suna domol, iar fața îi era încordată. Se opri cîteva clipe, apoi își continuă șirul poves­tirii. — O rază de lumină mi-a apărut însă la orizont, în 1948 reforma învă­­țămîntului. Ea a deschis larg, fără o­­preliști, porțile școlilor. La mină la noi la Valea Roșie a sosit vestea că la Petroșani s-a înființat Institutul căr­bunelui, unde pot învăța fără bani cei care doresc să se specializeze în branșa mineritului. N-am mai stat pe gînduri și am cerut să fiu trimis și eu la­­ Petroșani. Am intrat fără greutăți în Institut. Ceea ce pînă acum era doar un vis acum devenise o realitate: aceea de a urma o școală de învățămînt superior. La Petroșani am trăit în condiții bune. Aveam bursă, cantină, într-un cu­vînt de toate. Mă simțeam fericit că nu mai duceam grija zilei de mîine. Sincer vă spu­n încă o dată, că aveam condiții minunate. Mai toți în Insti­tut eram fii de muncitori. In 1951 mi-am văzut dorința împlinită. Am ter­minat Institutul, luînd diploma de in­giner miner. Dacă nu veneau anii Re­publicii, mai puteam eu să văd acest vis împlinit ? Nu. Republica mi-a des­chis drum în viață. Partidul a făcut din mine un adevărat om. Acesta este esențialul vieții mele. După examenul de stat, inginerul Ion Sterca a venit la Comănești. Un timp a lucrat ca inginer la minele Asău și Rafira. De la bun început, așa cum am aflat de la alți tovarăși, inginerul Sterca a fost la înălțimea răspunderilor ce i s-au încredințat. Pentru meritele sale în activitatea depusă, organiza­ția de bază l-a trimis la o școală de partid. După aceea a primit sarcina de a munci în rîndurile tineretului. Aici l-am cunoscut și eu. Totdeauna am auzit despre el numai cuvinte de laudă. Personal i-am admirat de multe ori felul cum știe să se apropie de tineret și modestia de care dă do­vadă. A fost însă nevoie din nou de prezența lui la mină. Acum conduce serviciul de proiectări. Visează ca mi­nele comăneștene să-și schimbe în­fățișarea și pentru aceasta își dă­ruiește tot talentul și capacitatea sa. Orele libere și le consacră activității obștești. Ie întîlnești predînd ore de­­ educație, la ..școala profesională,,condu­­cînd cercuri de­ economie concretă în întreprinderi, rezolvînd problemele în comisia de litigii, participînd la ședin­țele comisiei economice a comitetului regional de partid, ori ocupîndu-se de diferite acțiuni educative, în munca cu tineretul. Acesta este inginerul Ion Sterca, intelectualul pe care l-a crescut partidul. Acesta e unul din oamenii a cărui biografie e astăzi comună mul­tor ingineri, medici sau profesori. ANUNȚ La cererea publicului participant, tra­gerea LOTO CENTRAL ce urma să aibă loc vineri 3 ianuarie 1958, va a­­vea loc duminică 5 ianuarie 1958. Biletele pentru această tragere se vînd pînă în seara zilei de sîmbătă 4 ianuarie 1958. Biletele cîștigătoare trebuie depuse spre validare pînă joi 9 ianuarie 1958 ora 13. Justiția poporului în slujba poporului Legalitatea populară a fost stator­nicită în țara noastră ca urmare a răsturnării burgheziei și moșierimii, a sfărîmării vechiului aparat de stat bur­­ghezo-moșieresc și a instaurării regi­mului de democrație populară, în care puterea aparține celor ce muncesc de la­­ orașe și sate. Ea își găsește ex­presia în asigurarea respectării stricte a legilor statului nostru de către toate organele de stat, de către toți funcțio­narii și de către toți cetățenii Repu­blicii Populare Romîne. * în statul nostru de democrație popu­lară, legalitatea populară, expresia vo­inței clasei muncitoare și a maselor largi a celor ce muncesc de la oroșe și sate, apără interesele acestora, slu­jind construirii socialismului. Noua le­­­gislație se deosebește profund de ve­chile legiuiri burghezo-moșierești exis­tente în țara noastră. In ceea ce pri­vește felul în care Constituția bur­­ghezo-moșierească ocrotea pe munci­tori și țărani, aceasta o demonstrează măcelul din piața Teatrului din anul 1918 din București, măcelul de la Lu­­­peni și Grivița, sîngerosul an 1907 și tot șirul de represiuni sălbatice prin care erau înăbușite cele mai elemen­tare revendicări politice și economice ale muncitorilor și țăranilor. Principiile fundamentale pe care se bazează întregul sistem de drept al statului nostru de democrație popu­lară, sunt cuprinse în Constituția R.P.R. Sistemul nostru de drept și instituțiile­­ juridice care îi corespund reflectă schimbările petrecute în baza econo­mică a societății și servesc activ cauza construirii socialismului în R.P.R., vic­toriei relațiilor de producție socialistă în întreaga economie națională. Ast­fel, legea pentru reforma agrară a lichidat proprietatea moșierească asu­pra pămîntului , legea de naționalizare din 11 iunie 1948 a trecut principalele mijloace de producție în proprietatea întregului popor, creînd în felul acesta sectorul socialist în economie. Codul Muncii, care stabilește dispoziții pri­vitoare la condițiile de muncă,, la apă­rarea principiului socialist de reparti­ție și la asigurarea unui nivel de trai din ce în ce mai ridicat pentru oame­nii mu­ncii, demonstrează caracterul de­mocratic al legilor statului nostru de­mocrat-popular și contribuie la întă­rirea și dezvoltarea relațiilor de pro­ducție socialiste. Abrogînd dispozițiile vechi, noua legislație stabilește egali­tatea deplină în drepturi a femeii față de bărbat. Legislația referitoare la sis­temul electoral, reflectînd democratis­mul real al noii­­ noastre orînduiri de stat, creează condițiile pentru atrage­rea la conducerea statului a maselor largi a oamenilor muncii. Reflectînd in­teresele vitale ale poporului muncitor, legislația noastră se află în slujba mă­reței cauze a păcii prin adoptarea la 15 decembrie, 1950 de către Marea A­­dunare Națională, a legii pentru apă­rarea păcii. , J Legislația penală apără cu h­otărîre proprietatea obștească, fundamentul formațiunii socialiste, chezășia înaintă­rii noastre spre socialism, apără pro­­­prietatea personală a oamenilor mun­cii agonisită pe urma muncii, apără viața pașnică și creatoare a poporului muncitor, suveranitatea și­ independența patriei împotriva uneltirilor agenților imperialiști și a trădătorilor poporului. Legalitatea populară constituie o armă de luptă împotriva vechilor deprinderi burgheze, împotriva nepăsării și ne­glijenței față de bunul obștesc, împo­triva birocratismului și a încălcărilor disciplinei de stat și în producție, un puternic instrument de educare a ma­selor, de formare și întărire a con­științei socialiste. Legalitatea populară garantează in­violabilitatea marilor drepturi și liber­tăți cucerite prin lupta și munca po­porului muncitor consfințite în Consti­tuția R.P.R. și anume: dreptul la muncă, la odihnă, asigurarea mate­rială la bătrînețe, în caz de boală sau incapacitate de muncă, dreptul la în­vățătură, dreptul de a alege și de a fi ales, dreptul la asociere în organi­zații obștești, libertatea presei, liber­­­tatea mitingurilor și întrunirilor, liber­tatea demonstrațiilor, stabilind răspun­deri penale și materiale, pentru acei care ar încerca să împiedice exercițiul acestor drepturi, precum și pentru acei ce­ ar încerca să îngrădească dreptu­rile oamenilor muncii prin stabilirea de privilegii directe sau indirecte pe temeiul rasei, sau al naționalității, orice manifestare de șovinism, ură de rasă, ură națională sau propagandă șovină. ★ Manifestînd o grijă deosebită pentru consolidarea legalității populare, Ple­nara C.C. a­ P.M.R. prin rezoluția din 28 iunie—3 iulie 1957, stabilește im­portante sarcini ce revin în acest do­meniu organelor justiției. Organele justiției populare sînt un instrument al dictaturii proletariatu­lui, în opera de reprimare a acțiuni­lor anti-sociale săvîrșite de elemente dușmănoase regimului democrat-popu­lar, sau de elemente care mai păs­trează încă puternice rămășițe ale ca­pitalismului în conștiința lor care ge­nerează fapte anti-sociale, ca furtul, specula, delapidarea, huliganismul, a­­buzul de tot felul etc., fapte care sub­minează ordinea noastră de drept, în­calcă în mod grav normele de convie­țuire socialistă și aduc grave prejudicii economiei naționale. Elemente dușmănoase regimului de­mocrat-popular, sau cele aflate sub­ in­fluența directă a dușmanului de clasă, încearcă, în zilele noastre, să lovească în baza economică a regimului nos­tru, în proprietatea socialistă, temelia dezvoltării economice a patriei noastre, prin jefuirea proprietății obștești, a a­­vutului întregului popor, urmărind pe această cale să slăbească trăinicia dic­taturii proletariatului, să pună piedici mersului nostru înainte spre socialism. La fel de periculoase sînt și acele elemente înapoiate, din rîndul munci­torilor și funcționarilor, care se dedau la jafuri din avutul obștesc sau care manifestă ușurință în gestionarea bunu­rilor obștești, provocînd pagube mari proprietății socialiste și economiei na­ționale. In combaterea acestor manifestări primejdioase, un rol de frunte revine organelor justiției, care trebuie să re­prime operativ și cu severitate aseme­nea acțiuni, educînd într-un spirit nou atît pe cei care au săvîrșit infracțiu­nile, cît și pe ceilalți cetățeni. Rezoluția Plenarei relevă că, multe instanțe judecătorești au dovedit o inadmisibilă îngăduință față de hoți, delapidatori, speculanți, huligani etc. O asemenea situație nu poate fi to­lerată de statul nostru democrat-popu­lar, de poporul muncitor, care muncește cu abnegație pentru crearea unei e­­conomii înaintate socialiste, temelia în­floririi patriei noastre și a creșterii ni­velului de viață a celor ce muncesc. Majoritatea judecătorilor din regiu­nea Bacău, trăgînd învățăminte din acest prețios document de partid, au făcut o cotitură serioasă în munca lor. Aceasta se reflectă, în felul cum rezolvă ei unele cauze. Tribunalul popular al raionului Ad­­jud, a aplicat cîte 8 ani muncă silnică la un număr de 6 inculpați pentru fap­tul că, fiind constituiți în bandă, au furat în cursul anilor 1955—1956, im­portante cantități de cherestea din tre­nurile care circulau pe linia Bacău— Adjud. Tribunalul popular oraș Bacău, a condamnat la 6 ani închisoare co­­recțională pe un șef de secție C.F.R., care și-a însușit suma de 2.794 lei din salariile muncitorilor, falsificînd sta­tele de plată. Tribunalul popular al ra­ionului Roman, condamnă la 5 ani în­chisoare corecțională pe un gestionar care a delapidat suma de 7.125 lei, din gestiunea pe care o avea la o coope­rativă și pentru justificarea căreia a comis un furt. Astfel de exemple se pot da multe. Mai sînt însă unii judecători, care nu au reușit pînă în prezent să aplice o politică represivă justă în cauzele pe care le rezolvă, dînd dovadă de blîndețe față de hoții și delapidatorii bunului obștesc. Tibunalul popular al raionului Tg. Ocna, a aplicat numai pedeapsa de 2 ani închisoare corecțio­­nală unui gestionar de la o librărie care a delapidat suma de 7.710 lei. Tri­bunalul popular al raionului Moinești, care a condamnat numai la 10 luni în­chisoare corecțională pe un inculpat care a furat din depozit 2 m. c. cheres­tea în valoare de 1.600 lei. In scrisoarea trimisă Comitetului Central al P.C.U.S. la 4 mai 1919, V. I. Lenin, scria : „Rog să se treacă pe ordinea de zi problema excluderii din partid a acelor membri ai săi care fiind judecători în procesul de luare de mită (din 2-V-1918) dovedită și re­cunoscută de către cei mituiți, s-au li­mitat la o condamnare de 6 luni în­chisoare. Este o rușine pentru un co­munist și un revoluționar ca, în loc să condamne la moarte prin împuș­care pe cei vinovați de luare de mită, să pronunțe astfel de sentințe sfidă­tor de slabe și de blînde. Asemenea tovarăși trebuie urmăriți de judecata o­­piniei publice și excluși din partid, fiindcă locul lor e alături de Kerensky sau Martov, iar nu alături de­ revoluțio­nari, comuniști“. (V. I. Lenin, vol. 27, Ed. de stat pentru literatură politică 1955, pag. 357). Aprobînd cu căldură rezoluția Ple­narei C.C. al P.M.R. din 28 iunie—3 iulie 1957, juriștii din regiunea Bacău, alături de toți oamenii muncii din țara noastră, sunt fermi hotărîți să de­pună toate eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin, să lupte pentru întărirea statului și dreptului democrat­­popular, pentru construirea socialis­mului. Respectarea cu cea mai mare stric­tețe a legilor, grija permanentă pen­tru apărarea securității statului, a a­­vutului obșesc, a drepturilor cetățeni­lor înscrise în Constituție, este sar­cina tuturor oamenilor muncii din pa­tria noastră. Totodată este datoria tu­turor cetățenilor cinstiți, independent de sectorul de muncă în care activează, să demaște pe cei ce încalcă legalitatea populară, să respecte prevederile le­gale, contribuind prin aceasta la în­tărirea legalității populare. I. LEINSTEIN (tíio'e) ege­i • înștiințare Se aduce la cunoștința instituțiilor, întreprinderilor, organizațiunilor obștești și publicului bacăuan că în conformi­tate cu decizia nr. 207 a Sfatului popu­lar oraș Bacău, afișajul în raza orașu­lui Bacău se va face numai de către întreprinderea comunală. Afișajul se va face contra plată prin virament sau numerar la sediul între­prinderii din str. Mihai Viteazul nr. 55 conform tarifelor aprobate de Sfa­tul Popular Regional Bacău, prin de­cizia nr. 885 din 1957, în termen de 24 ore de la depunerea materialului de afișat la sediul întreprinderii din str. Mihai Viteazul nr. 55. Se aduce la cunoștința întreprinde­rilor, instituțiilor, precum și tuturor posesorilor de autovehicule că Între­prinderea a înființat o rampă de spă­lat autovehicule care se află instalată la Uzina hidroelectrică din Gherăești. Conform deciziei nr. 885/957 a Sfa­tului popular regional Bacău prețurile sînt următoarele: lei. Pentru spălat un autocamion — 15 Pentru spălat un autoturism—10 lei. Plata se va face prin virament sau numerar la sediul întreprinderii din str. Mihai Viteazul nr. 55, unde se găsesc de vînzare bonurile necesare pentru spălat autovehiculele. Pentru oamenii muncii La Bacău, Bicaz, Comănești ca și în alte orașe și sate ale regiunii au luat ființă în cei 10 ani numeroase unități sanitare și spitalicești care constituie în modul cel mai elocvent grija pă­rintească a partidului și guvernului pentru viața și sănătatea celor ce muncesc. La Comănești a fost con­struit unul din cele mai moderne spi­tale din Moldova, unde sute de mineri, muncitori forestieri, ceferiști, primesc asistență medicală necesară. Pe Va­lea Tazlăului, la Pietrosu, a fost con­struit recent un spital nou, la Lucăcești și Zemeș cîte o policlinică, unde petro­liștii moldoveni își pot îngriji de sănă­tate. In regiune au luat ființă în ul­timii ani 6 spitale noi , numărul pa­turilor a crescut de la 1501 cît exis­tau în 1948, la 3389 în prezent. In scopul îmbunătățirii­ sistematice a asistenței medicale în orașul Bacău a luat ființă o stație a aviației sanitare care intervine operativ în orice oră din zi, salvînd pe cei grav îmbolnăviți. — Allo Aviasanul ? Aici... caz ur­gent... decolați numaidecît­ Marius Moroianu, unul din piloții avionului sanitar, este în același timp șeful stației Aviasan din Bacău. Se poate spune că este unul din cei mai tineri șefi și piloți. A împlinit deunăzi doar 23 de ani. Gata oricînd pentru a salva și reda societății pe cei îmbolnă­viți grav, pilotul Moroianu asemenea unui ostaș stă neclintit la datorie. La 11 septembrie Silaghi Ștefan din Moinești și-a fracturat coloana verte­brală. Cazul era destul de grav. Nu era timp de așteptat. Bolnavul a fost transportat cu salvarea la Viișoara, cel mai apropiat aerodrom destinat Aviasanului. Peste o oră pasărea albă purtînd inscripțiile Crucii Roșii, a de­colat transported bolnavul spre Spita­l­­ul Brîncovenesc din Capitală. Așa a fost salvat Silaghi Ștefan. ...Constantin Blaga, copilul unui ță­­ran din comuna Parava, raionul Adjud, s-a jucat pe cîmp, nu avea decit 7 anișori. Nesupraveghiat de nimeni, co­pilul era să dispară din lumea viilor. Un șarpe veninos l-a încolăcit virtos. Cu greu a fost smuls din gura lacomă a șarpelui. Viața copilului a fost pusă serios sub semnul întrebării. De la sfatul popular părinții au telefonat „Sal­vării“ și Aviasanului din Bacău. Ion Drîmbă, cel de-al doilea pilot al sta­ției a transportat copilul pe calea ae­­rului la spitalul din lași. In cîteva zile copilul a fost salvat. Șirul celor transportați cu avionul și salvați este mare. In afară de bolnavi avionul sanitar din Bacău duce și aduce medicamente, transportă sînge pentru transfuzii etc. — Allo Aviasanul se aude la cela­lalt capăt al firului. Fiți gata aveți di salvat încă un om. Da, încă un om și încă un om, și încă un om. Așa a salvat aviația sani­tară din Bacău 298 de oameni, copii tineri și vîrstnici. H. G. A apărut la Editura tineretului Almanahul școlarilor, un almanah pentru copii și tineret Almanahul pentru pionieri și școlari, care începînd cu acest număr va apărea în fiecare ani, însumează un material bogat și variat, din diverse domenii: literatură beletristică, sport, știință, ultimele noutăți tehnico-științi­­fice etc. Materialul beletristic cuprinde lucrări de diferite genuri ca: proză, poezie, dramaturgie (scenete scurte, ușor de jucat în cadrul școlii ,sau al taberei lor). Au fost alese opere clasice ro­­mânești și universale mai puțin cunoscu­te de copii, precum și lucrări din lite­ratura romînă și universală contempo­rană. Sperăm că viitoarele numere anuale vor continua progresiv drumul început de primul almanah pentru pionieri și școlari. ,

Next