Steagul Roşu, aprilie 1958 (Anul 13, nr. 1615-1640)

1958-04-01 / nr. 1615

In aceste zile pe ogoarele regiunii După exemplul întovărășiților Gh. Mircea a ajuns la vreme, cu brigada sa de tractoare în comuna j Dămienești din raionul Bacău. După ce și-a amplasat-o în locul cel mai­­potrivit, tractoriștii au început arătu­rile pe ogoarele întovărășirii „23 Au­­­­gust“, reușind să execute aceste to­lerări pe o suprafață importantă. Faptul că pe tarlaua întovărășiților au început arăturile, a constituit un sti­mulent pentru mulți țărani muncitori individuali, care au ieșit și ei în cîmp, la arat. Din rîndurile țăranilor munci­tori care au început această lucrare pot fi citați printre alții Dumitru Gal și Gh. Ștefan Martin. «ț , Au început muncile agricole de primăvară Țăranii muncitori din comuna Cor­­idun, raionul Roman sînt vestiți ca buni cultivatori de sfeclă de zahăr. An de an ei realizează la această cul­tură, ca și la celelalte, recolte bogate.­­Nici în anul acesta nu vor să rămînă­­ mai prejos. De aceea, de îndată ce timpul a devenit mai favorabil au și început lucrările agricole de primă­vară, avînd și însămînțînd deja o su­prafață importantă cu sfeclă de zahăr. Alții au semănat și orz. In numai două zile în această co­mună s-au arat peste 40 de hectare. Primii țărani muncitori care au pus plugul în brazdă au fost frații Ion și Dumitru Stanciu, Mitică Pîrloagă și I. V. Negru. Ară și însămînțează Timpul prielnic din ultimele zile a­u permis țăranilor muncitori din comuna­­ Gloduri, raionul Bacău, să treacă la h­at și semănat. ]j 1 Pînă acum s-a pregătit terenul pe o suprafață de 33 hectare și s-au însă­­mînțat aproape 15 hectare cu orz, ovăz și mazăre. La loc de frunte s-au si­tuat țăranii muncitori Aurel Lefter din satul Băimac și V. Ifrim care au semă­nat de acum orzul de primăvară. O nouă întovărășire . Un număr de 17 țărani muncitori­­ din satul Bogdana, comuna Valea Seacă, raionul Tg. Ocna s-au hotărît să înființeze o întovărășire. In ziua de 27 martie a. c., Constantin Bălțătescu, Ni­colae Topan, Gheorghe Văleanu, Ion Miftodi și alți 13 țărani muncitori au inaugurat noua lor întovărășire, care numără 8 hectare și căreia i-au dat de­numirea de „1 Mai“. In aceeași zi, adunarea generală a întovărășirii a încheiat cu S.M.T.­Adjud un contract privind executarea lucrărilor agricole cu mașinile. Citiți în papa a IV-a . APELUL­ SOVIETULUI SUPREM AL U.R.S.S. Noul Comitet al Grupului Parla­mentar al U.R.S.S.­­" Sărbătorirea Zilei Algeriei '■ împotriva înarmării atomice a Ger­maniei occidentale ■g la Paris '. Conferința națională pen­tru pace in Algeria A treia oară Lega sau spune că in urma cu... și ceva de ani, meșterul Manole lucra la înălțarea unei mănăstiri, dar ceea ce lucra ziua se dărima noaptea. Iată că și la Bacău se pun bazele unei legende, din păcate foarte adevă­rată, tot in legătură,’ cu niște meșteri și o clădire, ce-i drept ceva mai mică. Exact vizavi de Sfatul- popular oraș Bacău se a­­fla, să spunem așa,' o grădiniță cu câțiva co­paci și care, cinciva, avea și vreo două bănci așe­zat­e poetic la umbra co­pacilor... Dar iată că în­­tr-o zi, băncile au dispă­rut și pe „teritoriul" gră­diniței, a fost adest pie­triș, nisip și... depozitat In figuri geometrice. După o perioadă de ctteva lunil -a auaugat pietrișului și Usipului o nouă „surată"c­ărămida. In cîteva zile grămezile de cărămizi tansformară grădinița în­­r-un fel de șantier de instrucții in miniatură. Au mai trecut vreo d­­­eva săptămîni, cînd tre­cătorii obișnuiți au vă­­zut că niște oameni sapă lanțuri. Au venit apoi ai­ci să „umple’’ șanțurile •t mai la urmă au venit •idarit. Îacel, încet, se înălța“ un zid. — Ce faceți aici? — Zidim. — Și ce zidiți? — Ziduri! — Bine, dar ce va fi iit­, bloc, casă de locuit, afet expres, bar, cazinou, •prozar, cetate ? ?'! — Nu știm. Noi facem iefuri, — Și a cui va fi con­­trucția ? - Habar n-avem, ...Au plecat zidarii Și i-a mai venit nimeni. Construcția" a rămas așa­um se vede in foto­­grafie. Ziarul nostru s-a adre­­at sfatului, popular de două ori, dar n-a primit ăspuns niciodată. Suntem­­iguri că sfatul popular _­tie exact despre ce con­­­trucție este vorba. Totuși, pentru mai uită siguranță, îi pu­sem­ la dispoziție foto­­grafia. Poate atunci se va fia cui aparține clă­­irea, cam ce­ ar vrea să e prezinte și eventual... vnd va fi gata. G. MOSARY Scurte știri culturale . Cu prilejul prezentării în pre­mieră la Bacău a filmului romînesc „Ciulinii Bărăganului“, Societatea pen­tru Răspîndirea Științei și Culturii în colaborare cu întreprinderea cinemato­grafică regională au organizat dumi­nică în sala cinematografului „Munci­torul“ un simpozion privind viața și opera lui și creația Panait Istrati. Despre viața scriitorului român a vorbit prof. M. C. Delasabar. Pe tema : «E­­cranizarea operei „Ciulinii Bărăganu­lui“» a vorbit profesorul M. Sachter.­­ Duminică dimineața a avut loc în sala cinematografului „Tineretului“ conferința tovarășului inginer Ispas Ște­fan, intitulată „Giganții flotei aeriene civile sovietice". Vorbitorul a subliniat dezvoltarea impresionantă a tehnicii a­­viatice sovietice, vorbind pe larg despre­ avioanele de pasagerii TU-104, TU-110, TU-114, despre tipurile IL „Moscova“ și „Ucraina“. Conferința a fost susținută de proiec­ții și a fost­­ urmată de filmul „Stele pe aripi“ a cărui temă este legată de viața aviatorilor sovietici. g] în orașul Roman au avut loc du­minică două interesante evenimente cul­turale. Primul a fost spectacolul unui grup de artiști bucureșteni intitulat „Cine cîntă, cîștigă", care s-a bucurat de aprecierea publicului. Al doilea tot atît de interesant, a­­ fost spectacolul prezentat în sala „23 August“ de către elevii școlii elementare nr. 5. ?5 Călătorie în medicină Cred că pînă în momentul de față nu există sectoare spre care elevii, func­ționarii sau muncitorii din regiunea C­acău să nu-și fi îndreptat pașii, în ritmul tradiționalei melodii a „Drume­ților veseli“. O astfel de „călătorie“ au făcut și muncitoarele de la fabricile „Muncitorul liber“ și „Proletarul“ în cadrul unui concurs pe teme sanitare, organizat duminică 30 martie 1958 de către comitetul orășenesc de Cruce Roșie. O Procedură de desfășurare a acestui concurs a fost cea obișnuită. Doctorul Iosif Tauber, conducător tehnic a exa­minat pe cele 10 participante în fața unui public numeros care s-a entuzias­mat sau întristat în funcție de succesele sau insuccesele echipierelor. Trebuie menționat faptul că răspunsurile date au fost la un nivel înalt. Tovarășa Găl­­bează Mărioara de la­ „Muncitorul li­ber“, spre exemplu, descurcîndu-se cu mare ușurință atît în formularea pro­cedeelor de tratare a anumitor boli, cît și în utilizarea a o serie întreagă de termeni pur medicali., a fost singura dintre participante care a răspuns co­rect la toate întrebările, primind ca premiu pentru cele 215 puncte totali­zate, un sac de sport, 4 metri stofă, o față de masă și o bluză. S-au mai r<si marcat și tovarășele L­eonte Marin, Gheorghiu Angela și Pănulescu Adela de la „Proletarul", precum și Huțanu Olga, Luca Adela și Ursel Marin de la „Muncitorul liber“. Rezultatul final: fetele de la „Muncitorul liber“ au­ cîș­t tigat o excursie de agrement prăfuită. ’ C. CDCÜ ORAȘELE ȘI SATELE VOR FI MAI FRUMOASE Răspund prin fapte d­e mârfi. Despre chemarea comitetului regio­nal U.T.M. și a comitetului executiv al sfatului popular regional privind în­frumusețarea orașelor și satelor re­giunii noastre, au aflat cu multă bucu­rie și tinerii din raionul Bacău. După ce au prelucrat textul chemării, Comitetul raional U.T.M. Bacău în co­­laborare cu comitetul executiv al sfa­tului popular raional au elaborat un plan de acțiune care prevede sarcini concrete și precise de îndeplinit în cinstea zilei de 1 Mai, sărbătoarea in­ternațională a oamenilor muncii. Printre principalele obiective prevă­zute în planul de acțiune se pot cita următoarele: amenajarea a 20 km. drumuri raionale și 60 km. drumuri comunale, transportarea și împrăștierea pe acestea a cantității de 9.000 m. c. pietriș; construirea de către tineret, cu sprijinul sfaturilor populare comu­nale, a 190 m. c. podețe, transportîn­­du-se la acestea cantitatea de 750 m. c. material lemnos, îndiguirea de către organizațiile U.T.M. din Filipești a 250 m. c. din malul drept al Siretu­lui, construirea a 12.000 m. șanțuri și desfundarea a 30.000 m. c. șanțuri. Angajamentele mai prevăd confecțio­narea a 5 adăpători (uluce) pentru a­­nimale , curățirea­­ de buruieni și mă­răcini,­­ mușuroaie, spini etc., a supra­feței de 3.027 hectare izlaz comunal prin contribuția tineretului din comu­nele : Berești-Bistrița, Șerbești, Fili­­peni etc. De asemenea se vor curăța 14.000 m. s. de zonă și se va îngriji suprafața de 70 hectare pădure și 50 hectare arborete; se vor confecționa de către pionieri și școlari 90 cuiburi pen­tru păsărelele folositoare pădurii. Prin munca voluntară a tineretului din raion se­ vor construi 41 de terenuri de volei, iar în comunele Faraoani, Plo­­pana, Itești cîte un teren de fotbal. In fiecare comună se va amenaja cîte o pistă G.M.A. și F.G.M.A. Primele rezultate au și început să se arate. Iată bunăoară tinerii de la S.M.T.­Hemeiuș­ au amenajat frumos incinta stațiunii, au pavoazat-o, au cu­rățat pomii și i-au văruit. De ase­menea se amenajează ronduri cu flori și un parc. Au muncit cu însuflețire tinerii Botez Nicolae, mecanic, Pilat A­­drian și alții. Prin exemplul său personal secreta­rul organizației de bază U.T.M. din sa­tul Soci, comuna Petrești, tov. Arvinte Vasile, a reușit să mobilizeze un mare număr de tineri la repararea gardului căminului cultural și amenajarea plă­cută a împrejurimilor căminului. De asemenea utemiștii Proca Constantin și Brănișteanu Lascăr din satul Chi­­ticeni, comuna Secueni au reușit să repare un pod care face legătura cu satul Berbinceni. Nici tinerii din co­muna Odobești nu au rămas mai în urmă. Avînd în frunte pe secretarul­­ or­ganizației de bază U.T.M., tov. Lo­zincă Petru­, ei au trecut la curățat de spini și bălării suprafața de 3 hectare izlaz în raza comunei și au adunat can­titatea de 260 kg. fier vechi. Acestea sînt doar cîteva din reali­zările tinerilor din raionul Bacău care, mobilizați de organizațiile U.T.M., sub conducerea organizațiilor de partid sînt hotărîți să dea viață lozincii: „Satul și comuna noastră cît mai frumos ame­najate“. "• N. PLUGARU Angajamente sporite Successie plutașilor . Sîmbătă, într-o atmosferă entuziastă, colectivul de muncă­­ al­­ întreprinderii „Steaua roșie“ și-a luat frumoase an­gajamente în cinstea zilei de 1 Mai. Relevăm în primul rînd pe cele care prevăd îndeplinirea în proporție de 104 La sută a planului global și depășirea planului cantitativ total cu 105.000 kg. Numai la semifabricate, depășirea va fi de 52.000 kg. De asemenea, procentul de brac va fi redus față de cel admis cu 24 la sută. Colectivul fabricii s-a mai an­gajat să realizeze și economii în va­loare totală de 127.000 lei. Un angajament în care stilul se ar­monizează fericit cu frumosul, este cel al comisiei de femei din fabrică, pri­vind înfrumusețarea întreprinderii în cadrul a 2.000 ore de muncă volun­tară. Tot în cinstea zilei de 1 Mai, se va pune în funcțiune mașina pentru ambalarea sulurilor de hîrtie pentru ziare, iar prin muncă voluntară se va amenaja o sală a tineretului. Au realizat planul la toți indicii și pe sortimente Colectivul de muncă de la U.I.L.­­Tarcău ,raportează și el cu bucurie că angajamentele toate privind îndeplinirea planului pe anul 1958 au fost respec­tate. Planul pe trimestrul I la produc­ția globală și pe sortimente a fost rea­lizat cu 10 zile înainte de termen. A­­cest succes a fost posibil în urma apli­cării măsurilor tehnico-organizatorice prevăzute cum ar fi: repararea utila­jului la începutul anului, introducerea retezatului mecanic la depozitul de buș­teni în procent de 100 la sută, precum și punerea la punct a cazanelor de a­­buri.­­ O atenție deosebită a fost acordată și calității produselor. Aceasta a fă­cut ca bracul tehnic să scadă față de media anului trecut cu peste 15 la sută. Rezultate bune s-au obținut și în prelucrarea deșeurilor. Astfel, la rămă­șițe celuloză sarcina planificată a fost depășită cu peste 40 la sută. In mo­mentul creșterii productivității muncii, cifra de plan a fost depășită cu peste 2 la sută,­ iar prețul de cost pe­­ două luni (ianuarie și februarie) a fost redus cu 3,79 la sută față de sarcina plani­ficată. La obținerea acestor realizări, un a­­port însemnat i-au adus muncitorii T. Moglan, Andraș Ștefan, Saftun Gheor­ghe și mulți alții, care n-au precupețit eforturi în întrecerea socialistă orga­nizată în fabrică în cinstea zilei de 1 Mai.­­ La minele din Comănești rezultatele obținute de mineri prin aplicarea iniția­tivei Tucaciuc sunt urmărite zilnic. In felul acesta minerii cunosc zi de zi cum stau cu angajamentele toate în cinstea zilei de 1 Mai. Așa cum arată graficele, majoritatea grupelor care aplică iniția­tiva reușesc nu numai să-și respecte angajamentele, ci chiar să și le de­pășească. La fiecare mină întîlnim­ brigăzi care în urma aplicării inițiativei Tuca­ciuc au obținut succese deosebite. Grupa minerului Gh. Chelaru (mina Rafira) în cursul trimestrului IV din anul precedent a lucrat sub plan. Pe ianuarie și februarie și-a depășit planul cu 3 procente. De la începutul lunii martie în urma aplicării inițiativei rea­lizările grupei au crescut simțitor. Ast­fel planul la zi pe zona martie a fost depășit cu 23 la sută. Un alt exemplu. Grupa 18 abataj condusă de comunistul Dumitru Enache în luna februarie nu și-a realizat pla­nul. Acum ea se află în rîndul brigă­Conducerea întreprinderii de plută­­­rit Piatra Neamț a luat din timp mă­suri pentru ca plutăritul să se desfă­șoare în cele mai bune condițiuni. Ast­fel, s-au executat construcții hidroteh­nice pe Bistrița și pe afluienți cum ar fi gărdușe și raci, s-au reparat bara­jele. Odată cu aceasta, s-au reorganizat și brigăzile de plutărit. îndată ce timpul s-a arătat prielnic, harnicii plu­tași au pornit la treabă din plin. Prin măsurile toate și prin eforturile lor spo­rite, întreprinderea­ a reușit să-și în­deplinească sarcinile de plan pe unul trimestru încă de pe ziua de pri­10 martie, iar pînă în seara zilei de 29 martie, s-a transportat în plus canti­tatea de 34.000 m. c. lemn rotund. A­­cest harnic colectiv consideră succesele­ obținute ca primul lor dar din acest an în cinstea zilei de 1 Mai. Printre plutașii care au obținut cele mai bune rezultate în muncă se nu­mără : Constantin Ghebe, Ion Ciobanu­ din Buhalnița, Ioachim Cojocaru din Broșteni și Gheorghe Adumitroaiei din Bistricioara, ziler fruntașe pe mină. Angajamentul de a da zilnic pe post 100 kg. căr­bune a fost depășit. In majoritatea zile­lor grupa a extras cîte 200—300 kg. cărbune în plus pe post. La mina Asău inițiativa Tucaciuc e aplicată de un număr de 12 grupe. Și aici rezultatele obținute sunt conclu­dente. Grupa minerului Simion Franț a realizat 26 tone cărbune peste pla­nul acestei perioade. La fel și grupă comunistului Colăcel Mihalache, față de angajamentul luat (50 kg. pe post), a dat între 100 și 300 kg. cărbune. La mina Galion grupele care au obținut cele mai mari realizări sunt acelea con­duse de Oliea Gh. și Ciurlic­ă Gh., care și-au depășit angajamentele luate. Grupele de mineri aplicînd inițiativă Tucaciuc și-au organizat mai bine locul de muncă, iar aprovizionarea cu lemn s-a îmbunătățit simțitor în ultimul timp. Aceasta că și alte măsuri apli­cate, au ajutat minerilor să-și respecte­ angajamentele­. Minerii aplică inițiativa lui Tucaciuc Sondori de nădejde Am ajuns la sonda 784. Cîțiva oa­meni cu hainele îmbîcsite de țiței in­troduceau ultimele tije la puț. In jurul instalației de pompaj era o risipă de țiței neobișnuită. Ce se întîmplase ? Sonda, în timpul intervenției „manifes­tase“ — puternic. De aceea, operația de intervenție mersese destul de greu. — Cîteva sonde — mă lămuri to­varășul Constantin Purdel, responsa­bilul brigăzii de intervenție, se află sub directa influență a injecției de apă. In apropiere, se află o sondă care injec­tează apă în strat în vederea menținerii presiunii de zăcămînt. De aceea, cînd dăm afară tijele, sondele aruncă jeturi puternice de țiței, adică „manifestă“ cum zicem noi sondorii. La sondele a­­cestea trebuie lucrat operativ și cu în­­demînare. Sondorul șef Gheorghe Ambă­­­rus știe să le pună însă repede la punct. De obicei de aceste sonde se ocupă mai mult el, în cadrul brigăzii... der Oamenii din brigada tovarășului Pur­sînt sondori cu experiență, care știu să înfrîngă greutățile cu curaj. Cînd s-a început intervenția la sonda 781, datorită unei defecțiuni mai vechi, s-a rupt stuțul ventilului din brațul coloanei. Sonda, avînd presiune pe coloană a pornit o adevărată erupție de gaze și țiței. Situația devenise oa­recum critică. Exista pericolul de scă­pare a sondei în erupție pe liber, sau chiar de incendiu. Erupția, ar fi pro­dus o mare risipă de țiței. Singura po­sibilitate de oprire imediată, era mon­tarea une flanșe în care să se intro­ducă ventilat. Pentru a face treaba a­­ceasta, se impunea, ca sondorii să lu­creze în perdeaua de gaze și țiței ce erupea cu presiune. Petre Popa și me­canicul Popovici, ajutați de brigadier nu s-au lăsat pînă nu au montat flanșa respectivă. Și trebuie spus că nu le-a fost ușor sondorilor să stea sub pre­siunea de gaze și țiței și să lucreze. Dar, ei, înfrîngînd greutățile au pus capăt oricărui pericol. Cînd au termi­nat montajul flanșei și a ventilului, hai­nele și fețele lor erau de nerecunoscut. Totul avea culoarea cărbunelui. Asta nu conta însă. Principalul era că învin­seseră. Cazuri care dovedesc înalta conștiin­ciozitate cu care sondorii își fac dato­ria sunt nenumărate în brigada tovară­șului Purdel. Un fapt nou a bucurat pe sondorii de la intervenție. Asupra acestui lucru, brigadierul Purdel ținu să-mi dea cîteva lămuriri. — De la 1 martie, schela s-a orga­nizat pe secții complexe. E un fel nou de organizare. Pot spune că acesta a contribuit la îmbunătățirea muncii. A­­cum nu­ mai sîntem nevoiți să alergăm prin toată schela. Ne ocupăm numai de grupul de sonde ce aparțin secției.­ Aceasta ne permite ca în scurt timp,­ să cunoaștem specificul și particulari­tățile fiecărei sonde și ținînd seamă de situația existentă, să efectuăm celei mai potrivite operații de intervenții.­­Oamenii lucrează cu mai mult simț de răspundere. Știu că în urma lor, dacă­­ nu fac o treabă de calitate, nu mai vin alți sondori să îndrepte situația, așa cum­ se întîmpla pînă a se trece la noul sistem de organizare — pe secții complexe. Tot ei sunt aceia care trebuie să facă lucrul acesta: înainte, repartiția brigăzilor pe­ lu­crări se făcea defectuos. De aceea se pierdea o sumedenie de timp cu depla­satul brigăzii de la o sondă la alta. Cînd se întîmpla un caz neprevăzut de avarie, trebuia să alergi pînă la schelă după piese de schimb, cabluri și scule. Aceasta dura cîteva ore, timp în care sonda era scoasă din producție. Prin noua formă de organizare s-a înjghebat în cadrul secției o rampă de scule, u­­­tilaje și piese de schimb. Pentru noi, aceasta constituie un lucru deosebit de bun. Avem aproape totul la îndemînă. Intr-o zi, de pildă, am avut o rupere de tijă la sonda 790. Am rezolvat-o in­tr-o jumătate de oră. Dacă ar fi fost situația dinainte, aceasta ar fi durat timp de 3—4 ore pînă reușeam să adu­cem corunca de la magazia schelei. De la serv­icul de norme al schelei de extracție Moinești am aflat că bri­gada tovarășului Purdel se află în rîndul brigăzilor fruntașe. In februarie, ea a scurtat timpul de intervenție cu 14 la sută. Procentul acesta a fost de­pășit pe luna martie, tocmai dato­rită avantajelor ce s-au creat prin or­ganizarea secției complexe. Cum se explică succesele acestei bri­găzi ? Pe scurt răspunsul ar putea fi următorul : conștiinciozitatea sondori­lor, organizarea chibzuită, ținîndu-se seama de specificul fiecărei operații, în­­tor finerea troliilor și a utilajului de in­­t­e,­„nu­e în cele mai bune condițiuni. E de ajuns să amintim, de pildă, că de­­ un an și jumătate, troliul, datorită bunei îngrijiri din cartea operatorilor Eftimie Manoil, Nicolae Costin și Nis­­tor Ștefan, n-a intrat în garaj pentru reparații. Am plecat de la sondă. Convingerea cu care am rămas e aceea că la vii­toarea întîlnire cu brigada tov. Pur­del, voi însemna în carnet succese­­ mai mari. E o brigadă cu oameni d nădejde. A. CONSTANTIN Luptători pentru progresul tehnic de A. LELEATIN colaborator a ziarului „Sovetskaia Bașk­iria“ (V) — Mergi băiețaș, mergi ? Ciocă­nești, ciocănești ? Bravo! Dăi mai departe că bine faci! Așa, prieteneș­te, glumind se adresează bătrînul operator Zivanov nu către cineva, anume, ci către automatul lui. Nu-i zi de la dumnezeu ca Hva Vladimirovici să nu treacă pe la sonda 832, la care, inca sînt doi ani, de cînd a introdus răzuitorul de pa­rafină automat, acest „cilindru zbu­rător“. Atunci, într-o zi de iarnă cețoasă și urîtă — își amintește el — ținea în mînă cilindrul de metal cu eli­­cele­­ în formă de opt, rotunjite la capete și sclipitoare... Înainte de a­­cest emoționant moment, operatorul de multe ori făcuse proba mecanis­mului în atelier. Siguranța acționa prompt și rapid la cea mai mică atingere a cilin­drului de metal cu terenul. Și tot așa de rapid acționa cînd acesta lo­vea punctul superior cu capătul de sus... ...Și totuși nu-i venea să creadă că această bucată de metal e în stare să circule în jos și în sus pe gaura sondei, mînată numai de presiunea țițeiului și gazelor... Răzuitorul auto­mat a pornit atunci bine. Și a mers. Uite că-i deja a douăzecea lună de cînd face neîntrerupt naveta în sus și-n jos, în jos și-n sus pe coloana subpămînteană, întocmai ca o neobo­sită suveică printre ițe, fără ca mîna omului să intervină. ...Iată, Zivanov mai mult simte de­cit aude ușoara lovitură în par­tea de sus a coloanei, și-și imaginea­ză ca și cum totul s-ar petrece în fața ochilor lui, cum în acest mo­ment... din cauza loviturii în partea de sus a coloanei, sare siguranța, se sloboade arcul și elicele dispar în interiorul cilindrului. Fără elice, fără aceste aripioare de plutire, cilindrul începe să lunece în jos prin jetul de petrol înspumat de gaze... Peste cîteva minute ajunge jos de tot, la o adîncime de 800 metri și se lovește ușor de inelul ultimului bune rezultate. z (Articol scris special pentru ziarul „Steagul roșu“) amortizor. Zivanov simte, simte cum arcul tresare și elicele apar în for­­­mă de disc, oprind pentru o clipă jetul de țiței. Dar asta numai clipă, căci jetul de țiței începe să-l o împingă cu forță în sus. In drumul lui, automatul rade parafina, care ar fi putut să se prindă. Și iar se aude un ciocănit ca o părere în partea superioară a coloa­nei, înseamnă că „răzuitorul zbură­tor“, automatul a ajuns din nou sus, unde iar își strînge aripile și pleacă ușurel în jos. Răzuitorul automat de parafină nu are nevoie de nici un fel de energie în afară de forța jetului de țiței, pen­tru a fi pus în mișcare. El multă vreme a dat de furcă inovatorilor și raționalizatorilor. Au fost create nu puține tipuri de răzuitoare, dar nicăieri In Bașkiria nu au căpătat o largă răs­­pîndire. Ici — colo, la cite o schelă. Institutul de cercetări științifice se încumetă să introducă in coloana vreunei sonde de extracție acest „ră­­zuitor zburător" și atunci se întîm­­plă să meargă alene sau chiar să se oprească. Și în loc să se cerceteze cauzele, să se înlăture deficiențele, se caută alte tipuri de răzuitori. Unele între­prinderi cu ușurință îl refuză pentru că chipurile nu corespunde. La oficiul nr. 4 din cadrul trustu­lui „Turmaznefti“ s-a muncit mult și cu tenacitate, pentru ca răzuitoa­­rele automate „să corespundă“. Acum, deja în 20 de coloane de sondă, ră­siitirnf fiiilmn al z»­cil­ei, cum fiecare sonda are capri­ciile ei, un caracter pe care nu-1 întîlnești la alta, așa și răzuitoarele au trebuit să fie reglate, puse punct în funcție de comportarea fie­i a cărei sonde, să se creeze o adevă­rată metodică a reglării — după caz. Observarea atentă a naturii sonde­lor, marea lui experiență și isteți­mea l-au ajutat pe bătrînul operator I. V. Zivunov să pună la punct și să lanseze în coloanele de sondă a­­ceste „răzuitoare zburătoare“. El a creat pentru ele multe dispozitive, pînă a găsit cea mai bună formă. El a realizat amortizorul inferior, care fiind rezistent nu lasă răzuitorul să treacă mai departe în jos. Inainte acest amortizor constituia cea mai grea problemă — „locul îngust“ cum i se spune. De fapt, după cîtva timp a apă­rut un amortizor mai perfecționat — invenția operatorului Ivan Felek din Serafimovsk. Și bătrînul opera­tor Zivanov, fără pic de supărare a recunoscut superioritatea amorti­­zoarelor lui Ivan Felek și se stră­­duie să le aplice la cît mai multe sonde. Dar însăși răzuitoarele de parafină la început erau încă stîngaci confec­ționate. Despre aceasta au scris petroliștii de la noi, colectivului Uzinei construc­toare de mașini „I. V. Stalin“ din Ișimbai. Cu scrisoarea intr-acolo a plecat o delegație a oficiului 4. A­­colo, în Isimbai, constructorii de uti­laj petrolifer au rezolvat multe pro­bleme grele de construcție. Astfel calitatea răzuitoarelor s-a îmbunătă­țit mult. Petroliștii noștri au încheiat atunci un contract cu uzina, prin care am­bele părți s-au angajat să conlucreze permanent pentru perfecționarea mai departe a automatului. De atunci, în mai multe rînduri, constructorii de utilaj petrolifer din isimbar au venit în mijlocul colecti­vului oficiului , și nu de mai puține ori, ai noștri au fost la­­simbat la uzină. Această strînsă colaborare a (Continuare în pag. 4-a) Vedere parțială a rafinăriei d­e petrol din Ufa. FOTO: A, CERVINSKI

Next