Steagul Roşu, aprilie 1958 (Anul 13, nr. 1615-1640)
1958-04-01 / nr. 1615
In aceste zile pe ogoarele regiunii După exemplul întovărășiților Gh. Mircea a ajuns la vreme, cu brigada sa de tractoare în comuna j Dămienești din raionul Bacău. După ce și-a amplasat-o în locul cel maipotrivit, tractoriștii au început arăturile pe ogoarele întovărășirii „23 August“, reușind să execute aceste tolerări pe o suprafață importantă. Faptul că pe tarlaua întovărășiților au început arăturile, a constituit un stimulent pentru mulți țărani muncitori individuali, care au ieșit și ei în cîmp, la arat. Din rîndurile țăranilor muncitori care au început această lucrare pot fi citați printre alții Dumitru Gal și Gh. Ștefan Martin. «ț , Au început muncile agricole de primăvară Țăranii muncitori din comuna Coridun, raionul Roman sînt vestiți ca buni cultivatori de sfeclă de zahăr. An de an ei realizează la această cultură, ca și la celelalte, recolte bogate.Nici în anul acesta nu vor să rămînă mai prejos. De aceea, de îndată ce timpul a devenit mai favorabil au și început lucrările agricole de primăvară, avînd și însămînțînd deja o suprafață importantă cu sfeclă de zahăr. Alții au semănat și orz. In numai două zile în această comună s-au arat peste 40 de hectare. Primii țărani muncitori care au pus plugul în brazdă au fost frații Ion și Dumitru Stanciu, Mitică Pîrloagă și I. V. Negru. Ară și însămînțează Timpul prielnic din ultimele zile au permis țăranilor muncitori din comuna Gloduri, raionul Bacău, să treacă la hat și semănat. ]j 1 Pînă acum s-a pregătit terenul pe o suprafață de 33 hectare și s-au însămînțat aproape 15 hectare cu orz, ovăz și mazăre. La loc de frunte s-au situat țăranii muncitori Aurel Lefter din satul Băimac și V. Ifrim care au semănat de acum orzul de primăvară. O nouă întovărășire . Un număr de 17 țărani muncitori din satul Bogdana, comuna Valea Seacă, raionul Tg. Ocna s-au hotărît să înființeze o întovărășire. In ziua de 27 martie a. c., Constantin Bălțătescu, Nicolae Topan, Gheorghe Văleanu, Ion Miftodi și alți 13 țărani muncitori au inaugurat noua lor întovărășire, care numără 8 hectare și căreia i-au dat denumirea de „1 Mai“. In aceeași zi, adunarea generală a întovărășirii a încheiat cu S.M.T.Adjud un contract privind executarea lucrărilor agricole cu mașinile. Citiți în papa a IV-a . APELUL SOVIETULUI SUPREM AL U.R.S.S. Noul Comitet al Grupului Parlamentar al U.R.S.S." Sărbătorirea Zilei Algeriei '■ împotriva înarmării atomice a Germaniei occidentale ■g la Paris '. Conferința națională pentru pace in Algeria A treia oară Lega sau spune că in urma cu... și ceva de ani, meșterul Manole lucra la înălțarea unei mănăstiri, dar ceea ce lucra ziua se dărima noaptea. Iată că și la Bacău se pun bazele unei legende, din păcate foarte adevărată, tot in legătură,’ cu niște meșteri și o clădire, ce-i drept ceva mai mică. Exact vizavi de Sfatul- popular oraș Bacău se afla, să spunem așa,' o grădiniță cu câțiva copaci și care, cinciva, avea și vreo două bănci așezate poetic la umbra copacilor... Dar iată că într-o zi, băncile au dispărut și pe „teritoriul" grădiniței, a fost adest pietriș, nisip și... depozitat In figuri geometrice. După o perioadă de ctteva lunil -a auaugat pietrișului și Usipului o nouă „surată"cărămida. In cîteva zile grămezile de cărămizi tansformară grădinița înr-un fel de șantier de instrucții in miniatură. Au mai trecut vreo deva săptămîni, cînd trecătorii obișnuiți au văzut că niște oameni sapă lanțuri. Au venit apoi aici să „umple’’ șanțurile •t mai la urmă au venit •idarit. Îacel, încet, se înălța“ un zid. — Ce faceți aici? — Zidim. — Și ce zidiți? — Ziduri! — Bine, dar ce va fi iit, bloc, casă de locuit, afet expres, bar, cazinou, •prozar, cetate ? ?'! — Nu știm. Noi facem iefuri, — Și a cui va fi contrucția ? - Habar n-avem, ...Au plecat zidarii Și i-a mai venit nimeni. Construcția" a rămas așaum se vede in fotografie. Ziarul nostru s-a adreat sfatului, popular de două ori, dar n-a primit ăspuns niciodată. Suntemiguri că sfatul popular _tie exact despre ce contrucție este vorba. Totuși, pentru mai uită siguranță, îi pusem la dispoziție fotografia. Poate atunci se va fia cui aparține clăirea, cam ce ar vrea să e prezinte și eventual... vnd va fi gata. G. MOSARY Scurte știri culturale . Cu prilejul prezentării în premieră la Bacău a filmului romînesc „Ciulinii Bărăganului“, Societatea pentru Răspîndirea Științei și Culturii în colaborare cu întreprinderea cinematografică regională au organizat duminică în sala cinematografului „Muncitorul“ un simpozion privind viața și opera lui și creația Panait Istrati. Despre viața scriitorului român a vorbit prof. M. C. Delasabar. Pe tema : «Ecranizarea operei „Ciulinii Bărăganului“» a vorbit profesorul M. Sachter. Duminică dimineața a avut loc în sala cinematografului „Tineretului“ conferința tovarășului inginer Ispas Ștefan, intitulată „Giganții flotei aeriene civile sovietice". Vorbitorul a subliniat dezvoltarea impresionantă a tehnicii aviatice sovietice, vorbind pe larg despre avioanele de pasagerii TU-104, TU-110, TU-114, despre tipurile IL „Moscova“ și „Ucraina“. Conferința a fost susținută de proiecții și a fost urmată de filmul „Stele pe aripi“ a cărui temă este legată de viața aviatorilor sovietici. g] în orașul Roman au avut loc duminică două interesante evenimente culturale. Primul a fost spectacolul unui grup de artiști bucureșteni intitulat „Cine cîntă, cîștigă", care s-a bucurat de aprecierea publicului. Al doilea tot atît de interesant, a fost spectacolul prezentat în sala „23 August“ de către elevii școlii elementare nr. 5. ?5 Călătorie în medicină Cred că pînă în momentul de față nu există sectoare spre care elevii, funcționarii sau muncitorii din regiunea Cacău să nu-și fi îndreptat pașii, în ritmul tradiționalei melodii a „Drumeților veseli“. O astfel de „călătorie“ au făcut și muncitoarele de la fabricile „Muncitorul liber“ și „Proletarul“ în cadrul unui concurs pe teme sanitare, organizat duminică 30 martie 1958 de către comitetul orășenesc de Cruce Roșie. O Procedură de desfășurare a acestui concurs a fost cea obișnuită. Doctorul Iosif Tauber, conducător tehnic a examinat pe cele 10 participante în fața unui public numeros care s-a entuziasmat sau întristat în funcție de succesele sau insuccesele echipierelor. Trebuie menționat faptul că răspunsurile date au fost la un nivel înalt. Tovarășa Gălbează Mărioara de la „Muncitorul liber“, spre exemplu, descurcîndu-se cu mare ușurință atît în formularea procedeelor de tratare a anumitor boli, cît și în utilizarea a o serie întreagă de termeni pur medicali., a fost singura dintre participante care a răspuns corect la toate întrebările, primind ca premiu pentru cele 215 puncte totalizate, un sac de sport, 4 metri stofă, o față de masă și o bluză. S-au mai r<si marcat și tovarășele Leonte Marin, Gheorghiu Angela și Pănulescu Adela de la „Proletarul", precum și Huțanu Olga, Luca Adela și Ursel Marin de la „Muncitorul liber“. Rezultatul final: fetele de la „Muncitorul liber“ au cîșt tigat o excursie de agrement prăfuită. ’ C. CDCÜ ORAȘELE ȘI SATELE VOR FI MAI FRUMOASE Răspund prin fapte de mârfi. Despre chemarea comitetului regional U.T.M. și a comitetului executiv al sfatului popular regional privind înfrumusețarea orașelor și satelor regiunii noastre, au aflat cu multă bucurie și tinerii din raionul Bacău. După ce au prelucrat textul chemării, Comitetul raional U.T.M. Bacău în colaborare cu comitetul executiv al sfatului popular raional au elaborat un plan de acțiune care prevede sarcini concrete și precise de îndeplinit în cinstea zilei de 1 Mai, sărbătoarea internațională a oamenilor muncii. Printre principalele obiective prevăzute în planul de acțiune se pot cita următoarele: amenajarea a 20 km. drumuri raionale și 60 km. drumuri comunale, transportarea și împrăștierea pe acestea a cantității de 9.000 m. c. pietriș; construirea de către tineret, cu sprijinul sfaturilor populare comunale, a 190 m. c. podețe, transportîndu-se la acestea cantitatea de 750 m. c. material lemnos, îndiguirea de către organizațiile U.T.M. din Filipești a 250 m. c. din malul drept al Siretului, construirea a 12.000 m. șanțuri și desfundarea a 30.000 m. c. șanțuri. Angajamentele mai prevăd confecționarea a 5 adăpători (uluce) pentru animale , curățirea de buruieni și mărăcini, mușuroaie, spini etc., a suprafeței de 3.027 hectare izlaz comunal prin contribuția tineretului din comunele : Berești-Bistrița, Șerbești, Filipeni etc. De asemenea se vor curăța 14.000 m. s. de zonă și se va îngriji suprafața de 70 hectare pădure și 50 hectare arborete; se vor confecționa de către pionieri și școlari 90 cuiburi pentru păsărelele folositoare pădurii. Prin munca voluntară a tineretului din raion se vor construi 41 de terenuri de volei, iar în comunele Faraoani, Plopana, Itești cîte un teren de fotbal. In fiecare comună se va amenaja cîte o pistă G.M.A. și F.G.M.A. Primele rezultate au și început să se arate. Iată bunăoară tinerii de la S.M.T.Hemeiuș au amenajat frumos incinta stațiunii, au pavoazat-o, au curățat pomii și i-au văruit. De asemenea se amenajează ronduri cu flori și un parc. Au muncit cu însuflețire tinerii Botez Nicolae, mecanic, Pilat Adrian și alții. Prin exemplul său personal secretarul organizației de bază U.T.M. din satul Soci, comuna Petrești, tov. Arvinte Vasile, a reușit să mobilizeze un mare număr de tineri la repararea gardului căminului cultural și amenajarea plăcută a împrejurimilor căminului. De asemenea utemiștii Proca Constantin și Brănișteanu Lascăr din satul Chiticeni, comuna Secueni au reușit să repare un pod care face legătura cu satul Berbinceni. Nici tinerii din comuna Odobești nu au rămas mai în urmă. Avînd în frunte pe secretarul organizației de bază U.T.M., tov. Lozincă Petru, ei au trecut la curățat de spini și bălării suprafața de 3 hectare izlaz în raza comunei și au adunat cantitatea de 260 kg. fier vechi. Acestea sînt doar cîteva din realizările tinerilor din raionul Bacău care, mobilizați de organizațiile U.T.M., sub conducerea organizațiilor de partid sînt hotărîți să dea viață lozincii: „Satul și comuna noastră cît mai frumos amenajate“. "• N. PLUGARU Angajamente sporite Successie plutașilor . Sîmbătă, într-o atmosferă entuziastă, colectivul de muncă al întreprinderii „Steaua roșie“ și-a luat frumoase angajamente în cinstea zilei de 1 Mai. Relevăm în primul rînd pe cele care prevăd îndeplinirea în proporție de 104 La sută a planului global și depășirea planului cantitativ total cu 105.000 kg. Numai la semifabricate, depășirea va fi de 52.000 kg. De asemenea, procentul de brac va fi redus față de cel admis cu 24 la sută. Colectivul fabricii s-a mai angajat să realizeze și economii în valoare totală de 127.000 lei. Un angajament în care stilul se armonizează fericit cu frumosul, este cel al comisiei de femei din fabrică, privind înfrumusețarea întreprinderii în cadrul a 2.000 ore de muncă voluntară. Tot în cinstea zilei de 1 Mai, se va pune în funcțiune mașina pentru ambalarea sulurilor de hîrtie pentru ziare, iar prin muncă voluntară se va amenaja o sală a tineretului. Au realizat planul la toți indicii și pe sortimente Colectivul de muncă de la U.I.L.Tarcău ,raportează și el cu bucurie că angajamentele toate privind îndeplinirea planului pe anul 1958 au fost respectate. Planul pe trimestrul I la producția globală și pe sortimente a fost realizat cu 10 zile înainte de termen. Acest succes a fost posibil în urma aplicării măsurilor tehnico-organizatorice prevăzute cum ar fi: repararea utilajului la începutul anului, introducerea retezatului mecanic la depozitul de bușteni în procent de 100 la sută, precum și punerea la punct a cazanelor de aburi. O atenție deosebită a fost acordată și calității produselor. Aceasta a făcut ca bracul tehnic să scadă față de media anului trecut cu peste 15 la sută. Rezultate bune s-au obținut și în prelucrarea deșeurilor. Astfel, la rămășițe celuloză sarcina planificată a fost depășită cu peste 40 la sută. In momentul creșterii productivității muncii, cifra de plan a fost depășită cu peste 2 la sută, iar prețul de cost pe două luni (ianuarie și februarie) a fost redus cu 3,79 la sută față de sarcina planificată. La obținerea acestor realizări, un aport însemnat i-au adus muncitorii T. Moglan, Andraș Ștefan, Saftun Gheorghe și mulți alții, care n-au precupețit eforturi în întrecerea socialistă organizată în fabrică în cinstea zilei de 1 Mai. La minele din Comănești rezultatele obținute de mineri prin aplicarea inițiativei Tucaciuc sunt urmărite zilnic. In felul acesta minerii cunosc zi de zi cum stau cu angajamentele toate în cinstea zilei de 1 Mai. Așa cum arată graficele, majoritatea grupelor care aplică inițiativa reușesc nu numai să-și respecte angajamentele, ci chiar să și le depășească. La fiecare mină întîlnim brigăzi care în urma aplicării inițiativei Tucaciuc au obținut succese deosebite. Grupa minerului Gh. Chelaru (mina Rafira) în cursul trimestrului IV din anul precedent a lucrat sub plan. Pe ianuarie și februarie și-a depășit planul cu 3 procente. De la începutul lunii martie în urma aplicării inițiativei realizările grupei au crescut simțitor. Astfel planul la zi pe zona martie a fost depășit cu 23 la sută. Un alt exemplu. Grupa 18 abataj condusă de comunistul Dumitru Enache în luna februarie nu și-a realizat planul. Acum ea se află în rîndul brigăConducerea întreprinderii de plutărit Piatra Neamț a luat din timp măsuri pentru ca plutăritul să se desfășoare în cele mai bune condițiuni. Astfel, s-au executat construcții hidrotehnice pe Bistrița și pe afluienți cum ar fi gărdușe și raci, s-au reparat barajele. Odată cu aceasta, s-au reorganizat și brigăzile de plutărit. îndată ce timpul s-a arătat prielnic, harnicii plutași au pornit la treabă din plin. Prin măsurile toate și prin eforturile lor sporite, întreprinderea a reușit să-și îndeplinească sarcinile de plan pe unul trimestru încă de pe ziua de pri10 martie, iar pînă în seara zilei de 29 martie, s-a transportat în plus cantitatea de 34.000 m. c. lemn rotund. Acest harnic colectiv consideră succesele obținute ca primul lor dar din acest an în cinstea zilei de 1 Mai. Printre plutașii care au obținut cele mai bune rezultate în muncă se numără : Constantin Ghebe, Ion Ciobanu din Buhalnița, Ioachim Cojocaru din Broșteni și Gheorghe Adumitroaiei din Bistricioara, ziler fruntașe pe mină. Angajamentul de a da zilnic pe post 100 kg. cărbune a fost depășit. In majoritatea zilelor grupa a extras cîte 200—300 kg. cărbune în plus pe post. La mina Asău inițiativa Tucaciuc e aplicată de un număr de 12 grupe. Și aici rezultatele obținute sunt concludente. Grupa minerului Simion Franț a realizat 26 tone cărbune peste planul acestei perioade. La fel și grupă comunistului Colăcel Mihalache, față de angajamentul luat (50 kg. pe post), a dat între 100 și 300 kg. cărbune. La mina Galion grupele care au obținut cele mai mari realizări sunt acelea conduse de Oliea Gh. și Ciurlică Gh., care și-au depășit angajamentele luate. Grupele de mineri aplicînd inițiativă Tucaciuc și-au organizat mai bine locul de muncă, iar aprovizionarea cu lemn s-a îmbunătățit simțitor în ultimul timp. Aceasta că și alte măsuri aplicate, au ajutat minerilor să-și respecte angajamentele. Minerii aplică inițiativa lui Tucaciuc Sondori de nădejde Am ajuns la sonda 784. Cîțiva oameni cu hainele îmbîcsite de țiței introduceau ultimele tije la puț. In jurul instalației de pompaj era o risipă de țiței neobișnuită. Ce se întîmplase ? Sonda, în timpul intervenției „manifestase“ — puternic. De aceea, operația de intervenție mersese destul de greu. — Cîteva sonde — mă lămuri tovarășul Constantin Purdel, responsabilul brigăzii de intervenție, se află sub directa influență a injecției de apă. In apropiere, se află o sondă care injectează apă în strat în vederea menținerii presiunii de zăcămînt. De aceea, cînd dăm afară tijele, sondele aruncă jeturi puternice de țiței, adică „manifestă“ cum zicem noi sondorii. La sondele acestea trebuie lucrat operativ și cu îndemînare. Sondorul șef Gheorghe Ambărus știe să le pună însă repede la punct. De obicei de aceste sonde se ocupă mai mult el, în cadrul brigăzii... der Oamenii din brigada tovarășului Pursînt sondori cu experiență, care știu să înfrîngă greutățile cu curaj. Cînd s-a început intervenția la sonda 781, datorită unei defecțiuni mai vechi, s-a rupt stuțul ventilului din brațul coloanei. Sonda, avînd presiune pe coloană a pornit o adevărată erupție de gaze și țiței. Situația devenise oarecum critică. Exista pericolul de scăpare a sondei în erupție pe liber, sau chiar de incendiu. Erupția, ar fi produs o mare risipă de țiței. Singura posibilitate de oprire imediată, era montarea une flanșe în care să se introducă ventilat. Pentru a face treaba aceasta, se impunea, ca sondorii să lucreze în perdeaua de gaze și țiței ce erupea cu presiune. Petre Popa și mecanicul Popovici, ajutați de brigadier nu s-au lăsat pînă nu au montat flanșa respectivă. Și trebuie spus că nu le-a fost ușor sondorilor să stea sub presiunea de gaze și țiței și să lucreze. Dar, ei, înfrîngînd greutățile au pus capăt oricărui pericol. Cînd au terminat montajul flanșei și a ventilului, hainele și fețele lor erau de nerecunoscut. Totul avea culoarea cărbunelui. Asta nu conta însă. Principalul era că învinseseră. Cazuri care dovedesc înalta conștiinciozitate cu care sondorii își fac datoria sunt nenumărate în brigada tovarășului Purdel. Un fapt nou a bucurat pe sondorii de la intervenție. Asupra acestui lucru, brigadierul Purdel ținu să-mi dea cîteva lămuriri. — De la 1 martie, schela s-a organizat pe secții complexe. E un fel nou de organizare. Pot spune că acesta a contribuit la îmbunătățirea muncii. Acum nu mai sîntem nevoiți să alergăm prin toată schela. Ne ocupăm numai de grupul de sonde ce aparțin secției. Aceasta ne permite ca în scurt timp, să cunoaștem specificul și particularitățile fiecărei sonde și ținînd seamă de situația existentă, să efectuăm celei mai potrivite operații de intervenții.Oamenii lucrează cu mai mult simț de răspundere. Știu că în urma lor, dacă nu fac o treabă de calitate, nu mai vin alți sondori să îndrepte situația, așa cum se întîmpla pînă a se trece la noul sistem de organizare — pe secții complexe. Tot ei sunt aceia care trebuie să facă lucrul acesta: înainte, repartiția brigăzilor pe lucrări se făcea defectuos. De aceea se pierdea o sumedenie de timp cu deplasatul brigăzii de la o sondă la alta. Cînd se întîmpla un caz neprevăzut de avarie, trebuia să alergi pînă la schelă după piese de schimb, cabluri și scule. Aceasta dura cîteva ore, timp în care sonda era scoasă din producție. Prin noua formă de organizare s-a înjghebat în cadrul secției o rampă de scule, utilaje și piese de schimb. Pentru noi, aceasta constituie un lucru deosebit de bun. Avem aproape totul la îndemînă. Intr-o zi, de pildă, am avut o rupere de tijă la sonda 790. Am rezolvat-o intr-o jumătate de oră. Dacă ar fi fost situația dinainte, aceasta ar fi durat timp de 3—4 ore pînă reușeam să aducem corunca de la magazia schelei. De la servicul de norme al schelei de extracție Moinești am aflat că brigada tovarășului Purdel se află în rîndul brigăzilor fruntașe. In februarie, ea a scurtat timpul de intervenție cu 14 la sută. Procentul acesta a fost depășit pe luna martie, tocmai datorită avantajelor ce s-au creat prin organizarea secției complexe. Cum se explică succesele acestei brigăzi ? Pe scurt răspunsul ar putea fi următorul : conștiinciozitatea sondorilor, organizarea chibzuită, ținîndu-se seama de specificul fiecărei operații, întor finerea troliilor și a utilajului de inte,„nue în cele mai bune condițiuni. E de ajuns să amintim, de pildă, că de un an și jumătate, troliul, datorită bunei îngrijiri din cartea operatorilor Eftimie Manoil, Nicolae Costin și Nistor Ștefan, n-a intrat în garaj pentru reparații. Am plecat de la sondă. Convingerea cu care am rămas e aceea că la viitoarea întîlnire cu brigada tov. Purdel, voi însemna în carnet succese mai mari. E o brigadă cu oameni d nădejde. A. CONSTANTIN Luptători pentru progresul tehnic de A. LELEATIN colaborator a ziarului „Sovetskaia Bașkiria“ (V) — Mergi băiețaș, mergi ? Ciocănești, ciocănești ? Bravo! Dăi mai departe că bine faci! Așa, prietenește, glumind se adresează bătrînul operator Zivanov nu către cineva, anume, ci către automatul lui. Nu-i zi de la dumnezeu ca Hva Vladimirovici să nu treacă pe la sonda 832, la care, inca sînt doi ani, de cînd a introdus răzuitorul de parafină automat, acest „cilindru zburător“. Atunci, într-o zi de iarnă cețoasă și urîtă — își amintește el — ținea în mînă cilindrul de metal cu elicele în formă de opt, rotunjite la capete și sclipitoare... Înainte de acest emoționant moment, operatorul de multe ori făcuse proba mecanismului în atelier. Siguranța acționa prompt și rapid la cea mai mică atingere a cilindrului de metal cu terenul. Și tot așa de rapid acționa cînd acesta lovea punctul superior cu capătul de sus... ...Și totuși nu-i venea să creadă că această bucată de metal e în stare să circule în jos și în sus pe gaura sondei, mînată numai de presiunea țițeiului și gazelor... Răzuitorul automat a pornit atunci bine. Și a mers. Uite că-i deja a douăzecea lună de cînd face neîntrerupt naveta în sus și-n jos, în jos și-n sus pe coloana subpămînteană, întocmai ca o neobosită suveică printre ițe, fără ca mîna omului să intervină. ...Iată, Zivanov mai mult simte decit aude ușoara lovitură în partea de sus a coloanei, și-și imaginează ca și cum totul s-ar petrece în fața ochilor lui, cum în acest moment... din cauza loviturii în partea de sus a coloanei, sare siguranța, se sloboade arcul și elicele dispar în interiorul cilindrului. Fără elice, fără aceste aripioare de plutire, cilindrul începe să lunece în jos prin jetul de petrol înspumat de gaze... Peste cîteva minute ajunge jos de tot, la o adîncime de 800 metri și se lovește ușor de inelul ultimului bune rezultate. z (Articol scris special pentru ziarul „Steagul roșu“) amortizor. Zivanov simte, simte cum arcul tresare și elicele apar în formă de disc, oprind pentru o clipă jetul de țiței. Dar asta numai clipă, căci jetul de țiței începe să-l o împingă cu forță în sus. In drumul lui, automatul rade parafina, care ar fi putut să se prindă. Și iar se aude un ciocănit ca o părere în partea superioară a coloanei, înseamnă că „răzuitorul zburător“, automatul a ajuns din nou sus, unde iar își strînge aripile și pleacă ușurel în jos. Răzuitorul automat de parafină nu are nevoie de nici un fel de energie în afară de forța jetului de țiței, pentru a fi pus în mișcare. El multă vreme a dat de furcă inovatorilor și raționalizatorilor. Au fost create nu puține tipuri de răzuitoare, dar nicăieri In Bașkiria nu au căpătat o largă răspîndire. Ici — colo, la cite o schelă. Institutul de cercetări științifice se încumetă să introducă in coloana vreunei sonde de extracție acest „răzuitor zburător" și atunci se întîmplă să meargă alene sau chiar să se oprească. Și în loc să se cerceteze cauzele, să se înlăture deficiențele, se caută alte tipuri de răzuitori. Unele întreprinderi cu ușurință îl refuză pentru că chipurile nu corespunde. La oficiul nr. 4 din cadrul trustului „Turmaznefti“ s-a muncit mult și cu tenacitate, pentru ca răzuitoarele automate „să corespundă“. Acum, deja în 20 de coloane de sondă, răsiitirnf fiiilmn al z»cilei, cum fiecare sonda are capriciile ei, un caracter pe care nu-1 întîlnești la alta, așa și răzuitoarele au trebuit să fie reglate, puse punct în funcție de comportarea fiei a cărei sonde, să se creeze o adevărată metodică a reglării — după caz. Observarea atentă a naturii sondelor, marea lui experiență și istețimea l-au ajutat pe bătrînul operator I. V. Zivunov să pună la punct și să lanseze în coloanele de sondă aceste „răzuitoare zburătoare“. El a creat pentru ele multe dispozitive, pînă a găsit cea mai bună formă. El a realizat amortizorul inferior, care fiind rezistent nu lasă răzuitorul să treacă mai departe în jos. Inainte acest amortizor constituia cea mai grea problemă — „locul îngust“ cum i se spune. De fapt, după cîtva timp a apărut un amortizor mai perfecționat — invenția operatorului Ivan Felek din Serafimovsk. Și bătrînul operator Zivanov, fără pic de supărare a recunoscut superioritatea amortizoarelor lui Ivan Felek și se străduie să le aplice la cît mai multe sonde. Dar însăși răzuitoarele de parafină la început erau încă stîngaci confecționate. Despre aceasta au scris petroliștii de la noi, colectivului Uzinei constructoare de mașini „I. V. Stalin“ din Ișimbai. Cu scrisoarea intr-acolo a plecat o delegație a oficiului 4. Acolo, în Isimbai, constructorii de utilaj petrolifer au rezolvat multe probleme grele de construcție. Astfel calitatea răzuitoarelor s-a îmbunătățit mult. Petroliștii noștri au încheiat atunci un contract cu uzina, prin care ambele părți s-au angajat să conlucreze permanent pentru perfecționarea mai departe a automatului. De atunci, în mai multe rînduri, constructorii de utilaj petrolifer din isimbar au venit în mijlocul colectivului oficiului , și nu de mai puține ori, ai noștri au fost lasimbat la uzină. Această strînsă colaborare a (Continuare în pag. 4-a) Vedere parțială a rafinăriei de petrol din Ufa. FOTO: A, CERVINSKI