Steagul Roşu, iulie 1958 (Anul 13, nr. 1691-1717)

1958-07-01 / nr. 1691

------------------------------- : • NI, 1.691 (8.178) MARTI 1 ,DL­E 1958 4 PAGINI 20 BANI TE LEGRlHi Tovarășului Walthr Ulbricht, prim-secretar al C.G. al P.S.U.G. BERLIK Scumpe tovarășe Ulbricht. Cu prilejul împlinirii a 65 de ani, Comitetul Central al Partidului Munci­toresc Român, vă trimite dv., fiu devotat al poporului german, luptător de frunte pentru cauza clasei muncitoare și militant eminent al mișcării muncito­­rești internaționale — calde felicitări frățești. Vă urăm scumpe tovarășe Ulbricht, ani malți și noi succese în activita­tea dv. neobosită închinată construirii socialismului în R. D. Germană, fău­ririi unei Germanii unite, întăririi păcii și prietenii între popoare. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN La fabrica de postav Buhuși " Brigada condusă de Mazăre Valeria, fruntașă pe secție (Filatura Nouă) "depășește zilnic planul de producție.­­­IN CLIȘEU: Tov. Mazăre Valeria vorbind unui grup de membre din bridaga sa despre calitatea firelor produse, arată unele deficiențe ce tre­buiesc înlăturate, Fapte de la fabrica „Tudor Vladimirescu“ din Rozno. Pentru înfrumusețarea fabricii S-a amenajat o grădiniță cu straturi de flori înconjurată de un gărduleț de lemn. Urmează să se construiască cîteva bănci unde muncitorii se pot recreea în orele de repaus.­­ Mai multe difuzoare transmit prin intermediul stației de amplificare a fabricii muzică și știri în tot timpul activității. g­ Anul acesta mai mulți munci­tori au plecat în concediu de odihnă. Pe adresa fabricii au sosit numeroase vederi prin care, cei trimiși să-și re­facă forțele în cele mai pitorești col­țuri ale țării, mulțumesc partidului pentru grija ce le-o poartă.­­ Organizația de bază U.T.M. (se­cretar Isac Andronache), a strîns, în urma angajamentului luat, 2500 kg. fier vechi și fontă care urmează a fi predate la I.G.M. A -----------­ D. D. Un angajament neîndeplinit Prin grija Comitetului executiv al Sfatului popular Tg. Ocna și munca voluntară a tineretului, grădina publică din centrul orașului a devenit deosebit de frumoasă. Totuși, ceva îi umbrește frumusețea. E vorba de clădirea restau­rantului de vară, intrată în reparație de la începutul primăverii. Se spune că Meșterul Manole, la zidirea Mănăs­tirii Curtea de Argeș avea un mare necaz , ceea ce construia ziua, noaptea se dărima, însă, la restaurantul de vară din Tg. Ocna n-are ce se dărima, deoarece nu se construiește. Tovarășul Nicolae Encica, director al T.A.P.L. Tg. Ocna, s-a angajat să organizeze munca în așa fel ca la 25 mai localul din Parcul Trandafirilor să fie dat în folosință. Angajamentul a rămas... an­gajament. înaintează lucrările de extindere a termocentralei Borzești 225.000 kw. Aceasta va fi puterea energetică a centralei cu termoficare Borzești. In vederea traducerii în viață a planului de extindere a uzinei elec­trice se lucrează intens la instalarea celui de-al 3-lea grup electrogen. A­­cesta va avea o capacitate de 25.000 kw. Echipele de montori, con­duse de maistrul Hans Alișer, avîntate în întrecere, obțin zilnic rezultate însemnate în producție. La cazanul 3 s-au executat pînă acum toate preasamblările. S-a încheiat carcasa metalică, au fost montate ventilatoarele de gaze, economizoare de apă, preîncăl­­zitoare de aer. De asemenea, s-a făcut înzidirea la sol a economizorului prin încălzirea cărămizii de șamotă cu beton refractar și a început zidirea camerei focale. Montorii Marin Păun, Lucian Țigănuș, Aurel Prunaru și Mir­­cea Bratu sînt în fruntea activității. Ei vor să dea în funcțiune cel de-al 3-lea cazan cu cîteva săptămîni înainte de sfîrșitul anului, cînd e prevăzut ca grupul nr. 3 să intre în funcțiune. Excursioniști la Bicaz Vedere de pe Valea Trotușului-Agăș Se dezvoltă sectorul zootehnic al gospodăriei Colectiviștii din Tupilați se străduiesc neîncetat să dezvolte ramurile de pro­ducție aducătoare de mari venituri. In a­­cest scop, ei și-au îndreptat atenția spre creșterea și îngrășarea animale­lor. Anul acesta, numărul vacilor cu lapte a sporit cu încă 5 capete, iar al seroafelor de prăsilă cu 6 capete. De a­­semenea, gospodăria a contractat cu O.R.A.C.A. îngrășarea a 10 porci. Din cei 72 purcei, producție obținută pînă în prezent, gospodăria a reținut pentru reproducție 18 bucăți, iar restul au fost vînduți colectiviștilor. VEȘTI CULTURALE Faza raională a festivalului „I. L. Caragiale“ la Ceahlău In faza comunală a festivalului bie­nal „I. L. Caragiale“ (desfășurat în­tre 1—8 iunie) au participat­­ 29 de cămine culturale din raionul Ceahlău. Au ieșit la iveală cu această ocazie numeroase talente. La faza raională nu s-au prezentat însă decît cămi­nele culturale care s-au remarcat în chip deosebit cu ocazia fazei ante­rioare. Nu de mult la centrul raionului și-au disputat întîietatea 3 cămine cul­turale fruntașe și anume: cele din Hangu, Poiana Teiului și Borca, ale căror echipe de teatru au prezentat respectiv piesele: „Primăvară în no­iembrie", „Arvinte și Pepelea“ „Ursul“. S-a calificat pentru faza re­li­gională colectivul artiștilor amatori de teatru Hangu. Publicul participant, ca de altfel și comisia de selectare, a fost impresionat în chip deosebit de talentul cu care tovarășa Hagiu Mar­cela din Hangu a recitat poezia „Parti­dul“. Se subînțelege că ea se va prezenta în curînd la faza regională. 1 ;-în Cine știe cîștigă In după-amiaza zilei de duminică, la teatrul de vară din Parcul Libertății s-a desfășurat un interesant concurs „Cine știe cîștigă“, organizat de A.R.L.U.S. în colaborare cu S.R.S.G. In cadrul primei teme, cu ajutorul concurenților, publicul spectator a pu­tut face­ o interesantă incursiune în regiunea Bacău, odinioară și azi, din punct de vedere economic și social. Tema a doua a adus publicului infor­mații deosebit de interesante privind dezvoltarea sportului în țara noastră. Următoarea temă a concursului a rea­mintit spectatorilor pagini frumoase ale scriitorilor Russo, Vlahuță, Hogaș și Bogza, care au descris frumusețile pa­triei noastre. Concursul s-a încheiat cu o prezen­tare a vieții și operei lui N. Ostrovschi, în cadrul celei de-a 4-a teme pro­gramate. Acest concurs constituie un început in­­teresant pe care A.R.L.U.S. și S.R.S.G. îl fac în ideea popularizării într-o for­mă nouă a realizărilor economice și so­ciale din țara noastră în anii puterii populare, în ideea prezentării lucrărilor scriitorilor romîni și sovietici. Această manifestare culturală s-a bucurat de o largă participare a cu- Un spectacol prezentat de artiștii amatori ai clubului petroliștilor din Zemeș De curînd în sala „9 Mai“ din Slă­­nicul Moldovei artiștii amatori ai clu­bului petroliștilor din Zemeș au pre­zentat un spectacol intitulat „Sus cor­tina, jos cortina“, în regia lui M. Gri­­gorescu. Conducerea muzicală a apar­ținut lui I. Iftimie. Și-au dat concursul numeroși soliști vocali între care Elena Meșca, Eugen Giurgi, Nelu Crăciun și alții. Fantezia artiștilor amatori din Ze­meș a dus la un tablou coregrafic deosebit. Ei au pus în scenă un tablou de Băncilă. Tablou final al spectacolului întru­chipa stema țării, cu simbolurile bogă­ției pămînturilor noastre, cu lumină soarelui și auru­l holdelor. In acest ca­dru formația corală a executat cîntece despre viața nouă a țării în anii regi­­mulu democrat-popular. Spectacolul artiștilor amatori de la Zemeș s-a bucurat de aprecierea deose­bită a oamenilor muncii veniți să-și pe­treacă concediul la Slănic. I. T. ROTARU, coresp­­buicului, dovedindu-se că viitoarele ini­țiative de acest fel, mai din timp, mai bine organizate și popularizate se vor bucura de o apreciere și mai mare din partea locuitorilor orașului nostru. C. POTINGA Se apropie freierișul Mecanizatorii de la S.M.T. Zeletin fac ultimele pregătiri înaintea trimiterii batozelor pe arii. In comuna Părincea pregătirile pentru campania de recoltare sînt în toi Mai sînt cîteva zile pînă la deschi­derea campaniei de seceriș și treieriș. In comuna Părincea, raionul Bacău, pregătirile sînt în toi. Pînă în prezent s-a fixat locul pentru cele 7 arii care vor fi amenajate imediat ce se va e­­fectua secerișul pe porțiunile respective. De asemenea prin cooperativă s-au luat măsuri din timp pentru ca fiecare arie să fie dotată cu cîntare. Nici de data aceasta formațiile P.QÍ­. (șeful formației Apînzăriței Jenică) nu au rămas mai prejos. Fiecare echipă a fost instruită pregătindu-și mate­­­rialul necesar care urmează a­ fi trans­portat la locurile stabilite. PUIU­C. ALEXANDRU coresp. f Au depășit planul de desfacere Cele 13 magazine ale cooperativei de consum din comuna Răcăciuni, ra­ionul Bacău sunt în permanență bine aprovizionate cu un bogat sortiment de mărfuri necesare țăranilor munci­tori. Gestionarii Constantin Burgui, Elena Bacalu și alții se străduiesc să de­servească în cele mai bune condițiuni consumatorii. Astfel, ei reușesc să-și depășească zilnic planul de desfacere. Pe trimestrul II anul curent, coo­perativa din Răcăciuni și-a realizat planul de desfacere cu 3 zile înainte de termen. In această perioadă consu­matorii din comuna Răcăciuni au cum­părat mărfuri de peste 780.000 lei, , lucru ce exprimă creșterea nivelului de­ trai a­ țărănimii muncitoare. Elevii fac practică agricolă Elevii școlii medii de 10 ani din comuna Podu­ Turcului, raionul Zele­­tin, mobilizați de organizațiile de bază U.T.M. și sub îndrumarea comitetului raional de U.T.M., execută diferite munci de întreținere a culturilor pe ogoarele unităților socialiste din raza raionului. Pînă în prezent elevii școlii medii au privit suprafața de aproape 2 ha. cultivată cu ceapă, usturoi, morcovi, roșii, ardei, 5600 m. p. car­tofi și 4500 m. p. cu alte zarzavaturi. Acestea au fost executate în orele de practică agricolă pe ogoarele în­treprinderii economice „6 Martie“­­din Zeletin. și Asemenea lucrări s-au făcut și pe terenul cultivat cu legume de către S.M.T. Intre elevii care s-au eviden­țiat sunt Grosu Valeriu, Godoi Elena, Tăbăcaru Maria, Focșăneanu Elena, Trofin Paulina și alții.­­ GH, GORUN coresp. Cu sprijinul cetățenilor De curînd, în comuna Brusturi, raionul Tg. Neamț s-au terminat două po­duri : unul la Tîrzia — lung de 80 metri și altul la Poiana, lung de 27 m., ambele fiind date în folosință. In prezent se lucrează la construcția unui alt pod tot așa mare pentru care se transportă deja materialul lemnos. P. TARABOANȚA In urma Consfătuirii de la Constanța Crește sectorul socialist al agriculturii O nouă întovărășire Munca de îndrumare desfășurată în rîndurile țăranilor muncitori din Tim­i­­șești, raionul Tg. Neamț, ca și succesele dobîndite de membri colectiviști și înto­vărășiți din comună au determinat 78 de familii de țărani cu gospodărie mică și mijlocie din sat să pășească de bună „voie pe drumul muncii în comun, înființînd o nouă întovărășire agri­colă. Inaugurarea întovărășirii ,,Brazda peste haturi“ a avut loc zilele trecute. Printre primii țărani muncitori care au cerut să se înscrie în întovără­i­șire amintim pe N. Ilinca, V. D. Tu­­doroaia și I. Ichim. Adunarea gene­­­rală a ales în fruntea comitetului de conducere pe Gh. C. Horia. MIRCEA SAVA, coresp.1 Crește numărul întovărășirilor întovărășirea „1 Mai“ din comuna Cîndești, raionul Buhuși a primit încă 41 de țărani muncitori care au făcut cereri în acest sens. Creșterea nume­rică a membrilor întovărășirii se dato­­rește în special rezultatelor bune ob­­­ținute în anul 1957, cînd întovărășiți­i au obținut 2.135 kg. grîu la hectar, iar pe parcelele individuale s-a recoltat numai 1.130 kg. (deci cu 1.005 kg. de grîu mai puțin la hectar). Au intrat cu tot pămîntul țăranii Gh. V. Cri4­ciun, cu 6 hectare teren arabil, Gh. Gh. Crăciun cu 2,40 hectare, Gh. N. Ghe­ i­rasim cu 1,50 hectare și alții. Tot în a-’ creași adunare generală, întovărășiți­ au hotărît ca 5 la sută din prima re« coltă de grîu, secară, ovăz și porumbi să se rețină pentru fondul de bază. 1 TACHE VASILACHB coresp. La seceratul orzului De îndată ce orzul a dat în pîrgă conducerea fermei (este vorba ferma Academiei din raionul Adjud­­a și organizat secerișul lui. Il­i CLIȘEU: Un grup de țărani muncitori Ia secerișul orzului. di Crește gospodăria-cresc oamenii Sunt nevoit să încep articolul de față printr-o mărturie, iar-o. îmi pusesem de gind să fac cite­­va însemnări despre o unitate socia­­listă din agricultură. Nu stabilisem despre care anume. Și, cum o anumită ocazie m-a făcut să trec acum ătva timp prin Dragomirești, raionul Piatra Neamț, m-am oprit la sfatul popular comunal. Nu era „acasă" decit iov. Caia Vasile, secretarul sfatului popular, nicit cu acesta am început discuția. — Aș vrea să scriu despre o unitate socialistă a agriculturii din comuna dv. — Despre care anume, că sunt trei gospodării agricole colective opt în­tovărășiri și două cooperative agri­cole de producție cu­rentă? Răspunsul acesta, urmat de unele precizări, printre care aceea că numai intre 4 și 7 iunie se făcuseră 113 cereri de înscriere în întovărășire la Hlăpești, a scos cu putere în relief faptul că sătenii din această co­mună înțeleg tot mai mult avan­tajele muncii in comun, pe ogoarele cu haturile tăiate. De altfel, la scurt timp după această vizită, comuna Dragomirești a sărbătorit evenimen­tul de seamă al cooperativizării com­plete a agriculturii sale. (însăși pro­ducerea acestui eveniment grăiește de la sine despre faptul că unitățile so­cialiste local existente au constituit în suficientă măsură exemple vii de demonstrare a superiorității sectoru­lui socialist față de cel privat în agricultură). Cîteva cifre și fapte în legătură cu­ gospodăria agricolă colectivă din Dragomirești vor fi desigur grăitoare pe linia adevărului circumscris de tit­lul acestui articol. Bunăstarea nu se lasă mult aștep­tată pentru a-ți intra in casă cu bra­țele încărcate. Ea nu așteaptă pentru asta decit un singur semnal, cu­ mai multe zile-muncă efectuate in cadrul colectivei. Buhuși Petru, de exemplu, a intrat in primăvara trecută cu 20 de prăjini in gospodărie. A făcut, el sin­gur, 150 de zile-muncă și ca urmare „a luat bine mai multă ca unul care are trei-patru hectare acasă" după cum s-a exprimat tov. Pocovnicu Gh. Vasile, președintele G.A.C. "Amănunte de acest fel scot in relief necesitatea pentru fiecare colectivist in parte de a face un număr de mai mare de zile-muncă, fapt care implică intre al­tele participarea regulată la toate e­­tapele și in toate campaniile agricole de sezon. In această ordine de idei este de subliniat faptul că la gospo­dăria colectivă la care ne referim s-a observat an de an o participare din ce tin ce mai regulată la muncă și acest lucru nu poate fi pus in legătură decit cu continua creștere a nivelului de Melegere a colectiviștilor.­­Acea­stă creștere se proiectează simultan pe­­ două planuri: acela al înțelege­rii faptului că o muncă susținută este răsplătită toamna prin cantități mari de produse și acela al conștiinței că munca însuflețită a fiecărui colectivist în parte duce la înflorirea gospodăriei colective în ansamblu. Faptul că lucrurile merg din ce in ce mai bine intr-o gospodărie co­lectivă poate fi ilustrat în mod indi­rect­ și prin aceea că numărul mem­brilor ei crește mereu. La G.A.C. „Al II-lea Congres al P.M.R.", de la 1 ia­nuarie 1958 și pină la data vizitei noastre, se înregistrase o creștere de încă 9 familii care au pășit cu încre­dere pe făgașul vieții noi, socialiste. Pentru continua înflorire a unei u­­nități socialiste prezintă o importanță deosebită alcătuirea judicioasă a pla­nului de producție. Și în această ordi­ne de idei avem de consemnat un a­­mănunt semnificativ. Anul trecut, i­. planul de producție n-au fost incluse culturi de plante industriale; anul a­­cesta insă colectiviștii noștri au ho­­tărit­­ din vreme să semene un hectar cu floarea-soarelui și alt hectar cu mac — culturi care, valorificate, își vor da partea lor de contribuție la sporirea veniturilor gospodăriei, ceea ce va permite distribuirea de avansuri bănești. Intrucit a venit vorba de pro­blema banilor împărțiți la zi-muncă să mai stăruim puțin asupra acestei probleme. Anul trecut, colectiviștii n-au­ primit decit produse pentru zilele-muncă efectuate. Mai buna or­ganizare a lucrurilor, va permite ca in anul acesta să se poată înscrie un plus și in dreptul acestei rubrici. Anul trecut gospodăria n-a con­tractat cu statul nici brinză, nici lină. Pentru 1958 insă ea a contrac­tat 1000­­ de kilograme de­ brinză de oi — pentru care primește 10.000 lei — și 100 kg. tină. Ea a mai con­tractat cu „I.C.S. Recolta" un vagon de cereale și 1000 kg. semințe de floarea-soarelui. O parte din bani erau de­ja vărsați în contul gospodăriei. Pentru 60 de pielicele de miel pre­date la D.C.A. ea primise deja peste 2000 de lei. Relatarea acestor fapte și cifre are darul de a indica diferite căi de continuă sporire a veniturilor bănești ale gospodăriei și deci, im­plicit, ale colectiviștilor care o alcă­tuiesc. In același timp contractările reprezintă o importantă contribuție adusă pentru asigurarea fondului ceh­■ Creșterea, întărirea și dezvoltarea ■ gospodăriei colective la care ne refe­r ■ rim poate fi ilustrată și prin inter­­mediul altor cîteva cifre statistice. In­­ 1956, producția la culturile de bază­­ a fost de 1460 kg. grîu la hectar și­­ 2400 kg. porumb la hectar; anul trei ■ cât aceste cifre statistice s-au ridicat i respectiv la 1740 și 3000. Valoarea­­ zilei de muncă a crescut și ea de la : ’­ 16 la aproape 24 tei. Pe parcurs gospodăria se inzdre­­­venește mereu. La înființare — in ■ anul 1954 — nu avea nic’ o oaie: în 1955 ea a cumpărat 50 de oi, , pentru care acum doi ani a fost­­ construit un saivan. Anul ăsta s-a făcut un mic grajd pentru vite. 1i­­­ [UNK] mănunte de acest fel arată desigur ■ și creșterea gospodăriei, dar și creș­­­­terea nivelului oamenilor care îndră­gesc tot mai mult colectiva înteme­iată de ei. Cursurile agrozootehnice 'de 'masă,­­ cursuri sanitare și alte forme de ' familiarizare cu noțiunile elementare ■ ale științei moderne ajută foarte ' mult la culturalizarea colectiviștilor. ' Și pe această casă s-au făcut pași : înainte la gospodăria colectivă 'din ■ Dragomirești. Ele nu constituie însă ' 'decit premizele de plecare in obține­rea unor și mai mari succese viitoare. Aceasta este concluzia­­ generală pe care oricare in locul meu ar fi des­­’ prins-o, luind contact cu cele cîte­■­va fapte la care ne-am referit mai­­ sus. Crește­­ gospodăria — cresc oa­­­­menii. Este un­ adevăr cu putere de­­ [UNK] lege obiectivă, a cărei valabilitate o ■ confirmă timpul in orice loc in care­­ s-a zămislit o asemenea unitate so­­­cialistă a agriculturii. D. FINARU 4 1

Next