Steagul Roşu, octombrie 1958 (Anul 13, nr. 1769-1795)
1958-10-01 / nr. 1769
La a IX-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze . Astăzi se împlinesc nouă ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. Victoria forțelor populare din China, sub conducerea Partidului Comunist Chinez constituie — fără îndoială unul dintre cele mai importante evenimente din istoria omenirii. Această victorie, care a avut ca rezultat eliberarea unui popor de OUU.OUO.OUO de oameni din lanțurile reacțiunii interne și a cotropitorilor străini, a schimbat raidical raportul de forțe pe arena mondială în favoarea lagărului păcii, democrației și socialismului. Îndată după cucerirea independenței kala naționale, poporul chinez a pornit un entuziasm nestăvilit pe calea construirii unei vieți noi, mai fericită și îmbelșugată, pe calea construirii socialismului. In cei nouă ani care au trecut de la eliberare, oamenii muncii din țaivna au obținut succese remarcabile. Printr-o țară asuprită și înapoiată, China s-a transformat intr-o mare putere independentă, cu o economie în plină dezvoltare. Avînd ajutorul prețios și neprecupețit al Uniunii Sovietice și al celorlalte țâri de democrație populară, procesul de industrializare a țării se desfășoară într-un ritm vertiginos. Astfel, dacă în ceea ce privește producția de oțel, în anul 1952 China ocupa locul 18 in lume, în 1957 s-a situat pe locul 9, iar în 1958 a ajuns din urmă Belgia **1 Italia. Recent, în urma dezbaterilor pape au avut loc în ședința lărgită a Biroului Politic al C.C. al P. C. Chinez, s-a luat hotărîrea istorică de a chema întregul popor să-și încordeze toate forțele pentru a obține în cursul acestui an o producție de 10.700.000 tone ș oțel, adică de două ori mai mult decit anul 1Ö57. Producția de cărbune va fi atinge pînă la sfîrșitul acestui an cifra 1i de 210 milioane tone. Această cifră e deosebit de grăitoare dacă vom aminti iă în anul 1948, producția anuală de cărbune abia atingea 30 milioane de tone. Industria Chinei populare este in măsură să fabrice diferite tipuri de produse care in trecut erau importate. In prezent, in China se fabrică autocamioane, avioane cu reacție, cazane și turbine puternice, mașini-unelte, instrumente și aparate moderne de mare precizie. Nivelul material și cultural al maselor largi populare este în continuă creștere. In agricultură s-au realizat de asemenea succese uriașe. Urmînd cu încredere calea indicată de Partidul Comunist, țăranii muncitori s-au înscris în masă în cooperative agricole de producție, astfel incit transformarea socialistă a agriculturii a devenit un fapt împlinit. Producția agricolă a înregistrat o creștere nemaiîntilnită în trecut. Anul acesta, cu toate condițiile climaterice nefavorabile din unele regiuni, China a obținut cea mai mare producție de grâu și orez din care se cunoaște în ultima perioadă de timp. De curînd, oamenii de știință din Republica Populară Chineză au obținut o importantă victorie. A intrat în funcțiune primul reactor atomic de 10.000 kw. și a fost dat in exploatare un ciclotron de 24 milioane eV. Această nouă realizare va contribui la o și mai puternică dezvoltare a forțelor de producție. Toate aceste importante realizări sunt roadele binefăcătoare ale mărețelor transformări socialiste înfăptuite de oamenii muncii din China, sub conducerea plină de înțelepciune a Partidului Comunist. Marele popor chinez de 600 de trilioane sprijină cu entuziasm politica partidului său comunist, deoarece știe că toate victoriile epocale ale Chinei populare se datoresc faptului că în fruntea tuturor acțiunilor au fost întotdeauna comuniștii. In politica internațională. Republica Populară Chineză joacă un rol deosebit de important. Ea face parte din marele lagăr al păcii și socialismului în frunte ____________________O < cu Uniunea Sovietica. Prietenia frățească, colaborarea și alianța dintre cele două mari puteri socialiste, Uniunea Sovietică și R. P. Chineză, constituie o forță de neînvins în slujba păcii în întreaga lume. In relațiile sale internaționale, R. P. Chineză se conduce după ideia că singura politică justă este politica de colaborare multilaterală intre popoare. Această politică și-a găsit expresia în cele cinci principii cuprinse în „pancea sila“ elaborate colaborare cu guvernul Republicii India, — principii care au fost mai apoi adoptate de toate popoarele din Asia și Africa cu prilejul conferinței de la Bandung. Poporul chhinez acordă un sprijin activ tuturor popoarelor în lupta lor pentru eliberarea națională și acest fapt a făcut ca China populară să se bucure de un prestigiu deosebit pe arena politică internațională. In prezent, poporul chinez strîns unit în jurul Partidului Comunist, își manisa cu o hotărîre de neclintit voința sa fermă de a elibera teritoriile în care s-au aciuat rămășițele clicii de trădători în frunte cu Cian Kai și. Taiwanul și insulele de coastă sunt o parte integrantă a Chinei și nici o putere din lume nu va fi în stare să împiedice eliberarea lor. Imperialiștii din S.U.A.. In ura lor neîmpăcată împotriva poporului chinez care a frînt lanțurile robiei, au concentrat în strîmtoarea Taiwan puternice forțe navale și aeriene și organizează cu nerușinare tot felul de provocări cu scopuri de intimidare și agresiune. Dar viteazul popor chinez nu poate fi intimidat. El are destule forțe pentru a da o ripostă zdrobitoare oricărui agresor. Spre deosebire de trecut, astăzi R. P. Chineză are în lumea întreagă prieteni numeroși care se bucură sincer de toate succesele ei în dezvoltarea economiei naționale, cât și de influența ei crescîndă în politica internațională. Alături de China populară este Uniunea Sovietică și toate țările lagărului socialist. In mesajul pe care tov. N. S. Hrușciov, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., l-a adresat președintelui S.U.A., D. Eisenhower, s-a exprimat în mod clar solidaritatea deplină a poporului sovietic cu cauza justă a poporului chinez. „Un atac împotriva R. P. Chineze, care este marea prietenă, aliată și vecină a țării noastre, este un atac împotriva Uniunii Sovietice". In numeroase țări din lume au avut loc demonstrații de protest împotriva provocărilor războinice puse la cale de imperialiștii americani care uneltesc planuri agresive cu scopul de a tulbura munca pașnică a poporului chinez. Oameni de cele mai diferite convingeri politice recunosc dreptul legitim al Chinei populare de a elibera Taiwanul și insulele de litoral care-i aparțin. intre R. P. Chineză și țara noastră există o prietenie și colaborare strînsă. Aceasta se întemeiază pe faptul că cele două popoare luptă pentru aceeași cauză comună : construirea socialismului și instaurarea unei păci trainice în lumea întreagă. Poporul român este alături de poporul frate chinez și sprijină cu hotărîre cauza sa dreaptă. In Declarația guvernului R. P. Române în legătură cu acțiunile agresive ale S.U.A. se spune: „Republica Populară Romînă își exprimă deplina solidaritate cu Republica Populară Chineză de care este legată printr-o prietenie profundă, indestructibilă, in lupta sa nobilă pentru apărarea securității și integrității sale teritoriale", împreună cu poporul chinez, oamenii muncii din regiunea Bacău, alături de cei din întreaga țară, sărbătoresc astăzi cea de-a IX-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze. Ei trimit cele mai calde și frățești urări de continuă prosperitate marelui popor chinez. Muncitori de la f pe șantierul de la Onișcani .- De curînd o brigadă de muncitori de la întreprinderea „Horia, Cloșca și Crișai”"-Bacău a luat parte pe șantierul de la Onișcani la acțiunea pornită în întreaga țară de a reda agriculturii terenuri degradate. Brigada constructorilor băcăuani de sub conducerea tovatru Andrieș, Vasile Sofrone, V. Băieulescu și alții. Și celelalte brigăzi din întreprinderea „Horia, Cloșca și Crișan“-Bacău care au cerut să fie programate pentru muncă voluntară la Onișcani, s-au angajat să se achite cu cinste de sarcinile rîvnă și interes. S-au evidențiat în mod HACIC MAGADICEANU, coresp. ideosibr, comunistul Paranciuc Gh., Pe tîmplar mecanic Fruntași la creșterea viermilor de mătase . Revista „Suteanca“ a organizat un concurs pe țară cu crescătorii viermilor de mătase. Acest concurs s-a bucurat de o largă participare și în cuprinsul regiunii noastre. Direcția regională D.C.A. s-a îngrijit îndeaproape de buna organizare a concursului. In această acțiune au fost antrenate gospodăriile agricole colective, întovărășirile agricole, școlile elementare și țăranii- muncitori din sectorul individual. Rezultatele obținute în această direcție sînt demne de apreciat'1 'Așa, de pildă, Școala de 4 ani din satul Pătrășcani, comuna Rîpie, raionul Tg. Ocna. S-a clasat pe locul I. Colectivul acestei școli a obținut cu i "gr."semințe viermii de mătase" 3,900 kg. gogoși Pentru aceste succese deosebite școala a fost premiată cu un aparat de radio. Succese asemănătoare a obținut și țăranca muncitoare Maria D. Chirilă din comuna Filioara, raionul Tg. Neamț, care s-a clasat pe locul 111. Drept premiu tovarășa Maria Chirilă a primit un ceas de masă. Printre acei care au primit mențiuni se numără și tovarășa Maria Carp din comuna Bălțătești, raionul Tg. Neamț. Dintre unitățile care au mai obținut rezultate bune în creșterea viermilor de mătase se numără și întovărășirile agricole „8 Martie“ și „Petru Groza“ din comunele Secueni și Trifești, raionul Roman, Școala de 7 ani din comuna Rîpele raionul Tg. Ocna și alte. t La culesul viei Aitul acesta gospodăria agricolă de stat din Răcăciuni a obținut o recoltă bogată de struguri. Producția medie la ha. depășește cu 1.400 kg. pe cea de anul trecut. Zilele acestea a început culesul strugurilor. Iată pe tovarășa Zamfira Prosie din clișeul nostru cit este de mindră de rodul bogat al gospodăriei. , telecrama , Tovarășului MAO TZE-DÜN președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului LIU LAO-ȚI președintele Comitetului permanent al Adunării reprezentanților populari din întreaga Chină Tovarășului CÎU EN-LAI premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăși. Cu prilejul marii sărbători naționale a poporului chinez fralc — cea de-a IX-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze — in numele" Comitetului Central al P.M.R., al guvernaui R.P.R., al Prezidiului Marii Adunări Nationale și al întregului popor român, vă transmitem dv. și prin dv. întregului popor chinez un călduros salut frățesc și cele mai sincere felicitări. Poporul chinez strîns unit în jurul gloriosului Partid Comunist Chinez și guvernului Republicii Populare Chineze a obținut strălucite și hotărâtoare victorii pe drumul construirii socialismului în patria sa liberă și independentă. Oamenii muncii din țara noastră urmăresc cu caldă simpatie frățească avîntul fără precedent al industriei și agriculturii, înflorirea culturii, ridicarea nivelului de trai al poporului. Marile realizări ale poporului chinez, precum și lupta sa GHEORGHE GHEORGH1U-DEJ prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român nobilă pentru apărarea și consolidarea păcii și securității in Asia și in întreaga lume, au sporit imens prestigiul și autoritatea R. P. Chineze, căreia ii revine un rol de seamă in rezolvarea problemelor internaționale. împreună cu celelalte țări frățești. China populară aduce o contribuție de preț la întărirea continuă a unității îndesu 1 ’tatibile a lagărului socialist in frunte cu UiR.SIS. Poporul român își exprimă deplina sa solidaritate cu lupta Chinei populare pentru apărarea drepturilor ei legitime asupra teritoriilor chineze—Taiwanul și insulele din strîmtoarea Taiwanului, împotriva acțiunilor agresive ale S.U.A. care primejduiesc pacea in Extremul Orient și în întreaga lume. In această zi de sărbătoare vă dorim dv. și poporului chinez noi victorii în construirea socialismului în marea dv. țară. Trăiască în veci prietenia dintre popoarele rom în și chinezi CHIVU STOICA președintele Consiliului de Albștri al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romín* In aceste zile pe ogoarele regiunii tf ® o†® ® S0«eÆ owwweei*® ® ®« *®<a†® e ® c†c ® ® ee ® ® ©«í ® 3üoc - -- -assMesaocf î e ®‡« Lucrează și noaptea Intre 22 și 25 septembrie, la GAC Cîndești, raionul Buhuși s-a dat zor cu recoltatul porumbului de pe tarla ce trebuia însămînțată. In noapotea de 25 septembrie tractoriștii din brigada a II-a de la SMT Podoleni au și început aratul, iar peste două zile, adică la 27 septembrie, 15 din cele 25 hectare erau și însămînțate cu griu și orz. S-au evidențiat tractoriștii Ciuchină Vasile, Scorțanu C. și Gherasim Vasile, iar dintre colectiviști Bujor Gh. și Gherasim Ioan au fost exemplu în muncă. TACHE VASILACHE coresp. Zilele bune de lucru au fost folosite din plin de către intovărășiții din comuna Negrești, raionul Piatra Neamț. Ca urmare, ei au reușit să termine de semănat griul. Sa cuvine să,evidențiem cu acest prilej pe țăranii întovărășiți: I. Solomon, N. Bădulici și V. Cojocaru. Tractoristul V. Acatrinei le-a efectuat lucrări de bună calitate. Colectiviștii din Roșiori, raionul Bacău s-au convins din propria lor experiență că numai avînd și însămînțind la timpul potrivit pot obține recolte sporite. De aceea ei au depus și în toamna aceasta toate eforturile spre a efectua aceste lucrări cît mai curînd. Sprijiniți de tractoriștii de la S.M.T. Hemeiuș, harnicii colectiviști au reușit să termine însămînțările de toamnă. Merită să fie scoasă în evidență munca depusă de către colectiviștii: I. N. Vieru și V. V. Băisan care au participat cu regularitate la toate muncile. La Dămienești, lucrările agricole de toamnă — recoltatul, arăturile și însămînțările — sînt în toi. Țăranii întovărășiți, ajutați de tractoriștii din brigada condusă de șeful de brigadă, Miron, zoresc cu semănatul. In frunte se situează membrii întovărășirilor agricole „1 Mai“ din satul Călugăreni, „Olga Babcic“ din Pădureni și „23 August“ din Dămienești, care au terminat semănatul griului. Au terminat însămînțările de toamnă Se dezvoltă sectorul socialist al agriculturii A fost duminica Urecheni ’relî bila ? Nu! A fost o duminică obișnuită. Totuși, pentru țăranii din comuna Urecheni, raionul Tg. Neamț, a fost sărbătoare mare. Duminica trecută 87 de familii din această comună au înființat întovărășirea agrioă „7 Noiembrie“. Țăranii Gh. Bordeianu, Ion Popa, Gh. Grosu și alții și-au unit cele 48 hectare de pămînt și au hotărît să le muncească laolaltă. Un bun exemplu pentru ei l-au constituit recoltele mari obținute de celelalte două întovărășiri din comună. * In urmă cu două mintitriî luni a luat ființă lui CUUK în satul Vînători din raionul Tg. Neamț, o întovărășire agricolă în care au intrat să lucreze laolaltă pămîntul un număr de 46 familii. Numărul celor ce doresc să intre în noua întovărășire care poartă numele marelui nostru scriitor „Mihail Sadoveanu“ este mereu în creștere. Cu cîteva zile în urmă, adunarea generală a aprobat primirea a încă 4 familii, care au intrat cu 4,40 hectare pămînt. Printre noii înscriși se află Gh. Ia,coboaia,, Vasile V. Cocoș și alții. Mai sirnt încă 450 de cereri ce urmează a se discuta cu de curînd de către adunarea generală a întovărășitilor. GH. APOSTOL", coresp. In toamna anu-' Prrcarpeti ^u' 1957, la înf 11 gaiagii domnul organizației de partid, 42 de țărani muncitori din comuna Pîrgărești, convingîndu-se de avantajele lucrării pămîntului în comun, au înjghebat întovărășirea agricolă „7 Noiembrie“. In primăvara anului acesta, încă 25 de țărani s-au alăturat cu pămîntul lor întovărășiților. De la înființarea ei și pînă acum întovărășirea a fost cel mai bun exemplu pentru ceilalți țărani din comună. Recoltele bune obținute de întovărășiți îi îndeamnă și pe ceilalți țărani să li se alăture. Acum, de psildă, au un porumb de vreo 2.500 kg. la hectar. Rezultatele obținute au făcut ca în luna septembrie încă 21 de țărani să ceară intrarea în întovărășire. Alexandra Sofian, Ion Gh Dascălu, Ținea Dumache și mulți ani țărani au pășit acum, ca întovărășiți, pe un drum nou. A. PISARU, coresp. In întîmpinarea „Zilei petrolistului“ Angajamente îndeplinite Muncitorii, inginerii și tehnicienii Schelei N extracție Moinești, întîmpină „Ziua petrolistului“ cu noi și importante realizări în producție. Datorită metodelor aplicate în ultimul timp, planul de producție a fost îndeplinit și depășit, extrăgîndu-se peste prevederile de plan importante cantități de țiței și gaze de sondă. O preocupare permanentă, colectivul schelei a acordat-o reactivării sondelor inactive. Recoltate de seamă s-au realizat și în ceea ce privește creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost. De la 1, ianuarie și pînă în prezent s-a realizat o economie de 1.108.000 lei față de prețul de cost planificat. Printre cele mai bune brigăzi s-au evidențiat brigada 10 extracție de sub conducerea brigadierului Badea Deliu, brigada 5 extracție condusă ,de brigadierul lutarin Gheorghe, iar dintre secții — secția a IlI-a condusă de inginerul Andrei Ioan, a fost declarată fruntașă. Brigăzile conduse de comuniștii: Petre Mangariu, Vasile Dițu și Maftei Marin, prin executarea la timp și de bună calitate a lucrărilor la repararea sondelor 862, 784, 1.120 și 888, au contribuit din plin la mărirea producției de țiței. GHEORGHE ZVFPID sondor șef, Schela II extracție Moinești Muncă spornică la G.A.S. Zănești La G.A.S. Zănești s-au însămînțat pînă acum 400 hectare cu grîu, secară, și orz. Muncitorii din gospodărie, ajutați de tractoriști, sînt hotăriți, ca în cîteva zile să termine însămînțările de toamnă. Colectiviștii din Ruginești au creat o nouă ramură de producție In urma consfătuirii de la Constanța preocuparea de căpetenie a colectiviștilor din Ruginești s-a îndreptat spre dezvoltarea avutului obștesc, spre creșterea fondului de bază, ceea ce asigură consolidarea economică a gospodarei colective și duce la creșterea veniturilor membrilor ei. Pe lingă, d’7' ■'Lirea producții >:,<■ cereale și a sectorului viticol — sector de bază al acestei gospodării — colectiviștii au hotărît să creeze și un sector zootehnic. De curînd, cu banii obținuți din valorificarea celor peste 10 tone struguri livrați statului prin întreprinderea Fruct- Export, celor două tone de grîu, precum și a altor produse agricole, colectiviștii și-au cumpărat 145 de oi de rasă țurcană și 3 scroafe cu purcei de rasa Marele alb. Ca buni gospodari ce sunt, colectiviștii au pregătit din vreme cocina pentru porci și au luat măsuri pentru construirea saivanului necesar iernării oilor. P. CIOBANIȚA Rafinăria 10 Onești a Îndeplini planul trimestrial Înainte de termen Sub permanenta conducere și îndrumare a organizației de partid, muncitorii, inginerii, și tehnicienii de la rafinăria 10 Onești, antrenați în întrecere în cinstea „Zilei petrolistului“ au reușit să îndeplinească planul pe trimestrul III la data de, 28 ■'septembrie anul curent. Planul pe 9 luni ale acestui an a fost depășit. S-au produs în contul celui de-al IV-lea trimestru importante cantități de benzină și motorină. Economiile irealizate în 8 luni ale acestui an se ridică la valoarea de 5.9131000 lei. . Fruntașe pe întreprindere sînt secțiile: D.A.Vyl și D.A.V.-2. Pentru obținerea acestor rezultate merita a fi scoase în evidență eforturile depuse de fruntașii: în muncă Șleam Augustin, fochist, Constantin Leuștean, operator, Constantin Poenaru, mecanic tirbine, Nicolae Rbpa, operator stabilizare,, toți comuniști, precum și de Ioan Meagu, mecanic, Vasile Procea, fochist și alții. MOHAI BUCIOACA secretarul organizației de partid Un succes de seamă— terminarea forajului sondei 1112 In dimineața zilei de 23 septembrie, mașini încărcate cu saci grei de ciment urcau priponii către sonda 1112. Telefonul din cabină suna des, iar membrii din schimbul condus de candidatul de partid Constantin Mantoiu, gravi și preocupați, extrăgeau de zot ultimii pași ai coloanei lungi de peste 2 km. Cind, in sfirșit, macaraua a săltat spre înălțimi ultimul pas, iar cind acesta a fost tras la deget" de podar și așezat in ordine lingă ceilalți, sondorii și-au șters frunțile nădușite și au respirat adinea ușurare. In sfirșit forajul sondei U12 s-a terminat. Mai urmează să se facă tubajul și instalațiile de dare In producție. Stratul puternic, bogat in țiței, și-a aflat in sfirșit drum deschis către lumină. Istoria acestei sonde este dramatică. Forajul ei a început prin 1951. A început firesc, ca la orice altă sondă. Firesc a decurs munca și o bună bucată de timp. Cind insă sapa a pătruns mai inadine, toate previziunile au fost răsturnate. Au început pierderile masive de noroi, dărimările, prinderilie. Pierzindu-se noroi, exista pericol de erupție. De altfel, la un moment dat stratul s-a manifestat puternic și numai luarea la timp a unor măsuri hotărite a preintimpinat declanșarea unei adevărate erupții. Dar asta a fost de mult... Două brigăzi, una după alta, și-au încercat aici măiestria, puterea. Cea de a doua a părăsit locul de muncă losind sonda înfundată cu turbina și sapa care rămăseseră la puț. Conducerea întreprinderii de foraj Moinești, a dat dispoziție de încetare a lucrului. Un timp, instalațiile au stat inerte, tăcute. Turla străjuia sihastră pe o înălțime din preajma orașului... Pină ,intr-o zi. Brigada condusă de comunistul Jenică Botezatu terminase forajul sondei 1144. Intre timp, se hotătise reînceperea forajului la 1.112. Armeu si fost nevoie de o brigadă la forajul sondei 12 Tazlău. Membrilor brigăzii li s-a dat voie să aleagă. Și ei au ales sonda 1112. Această alegere era considerată de unii un fel de aventură. Mulți preziceau un eșec sigur. Brigadă insă, însuflețită de dorința de a ajunge la stratul de țiței in pofida oricăror greutăți, a pornit la treabă. ...Noul început s-a produs prin luna februarie. Cea mai grea operație de care depindea totul, o constituia luarea unei găuri noi, pentru a se oioli astfel turbina și sapa rămasă la puț. Zile în șir, pînă in luna mai, s-a muncit încordat, cu o atenție pe care și-o impun poate numai chirurgii. S-a cucerit edineul, centimetru cu centimetru. S-a forat in regim special, cite 25 cm. pe oră. Și in sfirșit, D. BUZNEA (Continuare in pag. 3-a) Sărbătoarea tineretului romașcan Duminică, la Roman a fost ca o revarsare a tinereții, a bucuriei și voioșiei Orașul și-a schimbat aspectul său cotidian și in locul vieții citadine, liniștită și calmă s-a statornicit cintecul și Jocul. Cel de-al II-lea festival al tineretului romașcan din oraș și raion a strîns ca intr-un mănunchi — un mănunchi al păcii și prieteniei — peste 7.000 de tineri. Orașul îmbrăcase haină de sărbătoare ; pe străzi fluturau în bătaia viatului steaguri roșii și tricolore, iar la clubul" fabricii de țevi și in piața Malinovski se încrucișau ghirlande cu sute de stegulețe. Peste tot domnea acea atmosferă specifică marilor sărbători. De dimineață, au prins să sosească mașinile cu delegații din raion. Piața Malinovski, locul central unde s-a desfășurat festivalul, s-a populat numai decât. Înainte de începerea festivalului, romașcanii au fost martorii unui alt eveniment. In orașul lor s-a oprit in trecere spre raionul Tg. Neamț delegația de femei din Finlanda, R. F. Germană și Olanda, care ne vizitează țara la invitația Consiliului național al femeilor din R.P.R. Delegația a fost intimpinată de un grup numeros de femei. Tovarășa Prisecara Aspazia, președinta comitetului orășenesc al femeilor a urat delegatelor bun venit și le-a înmuiat citeva cadouri. Primirea călduroasă și schimbul de păreri care au avut loc, au imprimat acestei intilniri pecetea prieteniei. Intre timp, pentru festival au venit alte și alte delegații din raion. Formațiuni artistice și sportive, care alegorice și sumedenie de steaguri s-au strîns în coloană. Era aproape de începerea demonstrației cind citeva picături de ploaie au prins să se cearnă din văzduh. Pentru o clipă au urmat pronosticurile asupra vremii, cercetarea cerului, repetarea, celor auzite de cu seară la buletinul meteorom logic și zeci de întrebări — va ploua oare? Să ne strice festivalul o pirdalnică de ploaie ? — Taci din gură, ce-Uirer • cap asemenea ginduri? Doar n-o să plouă toată ziua — aud lingă mine un glas. Doi băieți, de vreo 17—18 ani, după ibrăcăminte elevi la o școală profesională, încercau să-și pună de acord părerile. Cel mai sceptic n-a avut încotro, a dat din umeri și a tăcut. N-a făcut rău, căci ploaia a încetat curînd și ziua, deși rece, a permis desfășurarea in bune condițiuni a programului și întrecerilor sportive. Mitingul și demonstrația Ora 10. Tribuna își primește invitații, activiști de partid, de stat, și ai organizațiilor obștești, oameni ai muncii. E îmbrăcată in întregime în pinză roșie și albă, pe fundal se află stemele R.P.R., U.T.M. și F.M.T.D., iar nenumărate crizanteme albe ii sporesc aspectul de sărbătoare. Dinspre coloana de demonstranți sosește o mașină. Tovarășul Atac Mihai, secretarul comitetului raional, U.T.M., dă raportul: „tinerii sunt gata pentru începerea festivalului“. Trompeta răsună, spărgind liniștea ce s-a așternut in piață, iar steagul albastru al festivalului flutură, sus, in virful pavilionului. Fanfara intonează imnurile R.P.R., U.R.S.S. și F.M.T.D. Taparășul Timofte Mihai, secretarul comitetului orășenesc U.T.M., declară deschis cel de-al II-lea festival al tineretului din orașul și raionul Roman. O ștafetă, formată din cinci iințeri, aduce festivalului salutul sportivilor și vestea că sunt gata pentru întrecerile din acea zi, la apoi cuvintul tovarășul Finder Constantin, prim-secretar al comitetului orășenesc U.T.M., care trece in revistă realizările frumoase dobindite în cinstea festivalului de tineretul romașcan și arată că însăși cuvintul „festival" include in el două noțiuni prețioase — pace și prietenie. „Voința tineretului de unitate și pace,a spus vorbitorul, nu poate fi stăvilită așa cum nu poate fi stăvilită primăvara". .Printre realizările de seamă ale tinerilor, amintește că au fost strinse și predate la FC.M. cca. 100 tone de fier vechi, că s-au prestat zeci de mii de ore monetară, s-au plantat 5.000 puieli pe malul Moldovei și s-au întreprins acțiuni lăudabile de înfrumusețare a parcurilor, a orașului și comunelor De la tribuna festivalului, todarași Finder Constantin felicită pe finer M. MARDARE (Continuarea in pag. 2-a)