Steagul Roşu, octombrie 1958 (Anul 13, nr. 1769-1795)

1958-10-01 / nr. 1769

La a IX-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze . Astăzi se împlinesc nouă ani de la­­ proclamarea Republicii Populare Chi­neze. Victoria forțelor populare din Chi­na, sub conducerea Partidului Comu­nist Chinez constituie — fără îndoială unul dintre cele mai importante eve­nimente din istoria omenirii. Această victorie, care a avut ca rezultat elibe­rarea unui popor de OUU.OUO.OUO de oa­meni din lanțurile reacț­iunii interne și a cotropitorilor străini, a schimbat ra­­idical raportul de forțe pe arena mon­dială în favoarea lagărului păcii, demo­crației și socialismului.­­ Îndată după cucerirea independenței kala naționale, poporul chinez a pornit un entuziasm nestăvilit pe calea con­struirii unei vieți noi, mai fericită și îm­belșugată, pe calea construirii socialis­­m­ului. In cei nouă ani care au trecut de la eliberare, oamenii muncii din țaivna au obținut succese remarcabile. Printr-o țară asuprită și înapoiată, China s­-a transformat intr-o mare putere in­dependentă, cu o economie în plină dezvoltare. Avînd ajutorul prețios și ne­precupețit al Uniunii Sovietice și al ce­lorlalte țâri de democrație populară, pro­cesul de industrializare a țării se des­fășoară într-un ritm vertiginos. Astfel, dacă în ceea ce privește producția de oțel, în anul 1952 China ocupa locul 18 in lume, în 1957 s-a situat pe locul 9, iar în­­ 1958 a ajuns din urmă Belgia **1 Italia. Recent, în urma dezbaterilor pape au avut loc în ședința lărgită a Biroului Politic al C.C. al­ P. C. Chi­­­nez, s-a luat hotărîrea istorică de a chema întregul popor să-și încordeze­­ toate forțele pentru a obține în cursul­­ acestui an o producție de 10.700.000 tone ș­ oțel, adică de două ori mai mult decit anul 1Ö57. Producția de cărbune va fi atinge pînă la sfîrșitul acestui an cifra 1i de 210 milioane tone. Această cifră e deosebit de grăitoare dacă vom aminti i­ă în anul 1948, producția anuală de­­ cărbune abia atingea 30 milioane de tone. Industria Chinei populare este in măsură s­ă fabrice diferite ti­­puri de produse care in tre­cut erau importate. In prezent, in­­ China se fabrică autocamioane, avioane cu reacție, cazane și turbine puternice, mașini-unelte, instrumente și aparate moderne de mare precizie. Nivelul ma­terial și cultural al maselor largi popu­lare este în continuă creștere. In agricultură s-au realizat de ase­­m­enea succese uriașe. Urmînd cu în­credere calea indicată de Partidul Co­­m­unist, țăranii muncitori s-au înscris în m­asă în cooperative agricole de produc­ție, astfel incit transformarea socialistă a agriculturii a devenit un fapt împli­nit. Producția agricolă a înregistrat o creștere nemaiîntilnită în trecut. Anul a­­cesta, cu toate condițiile climaterice ne­favorabile din unele regiuni, China a ob­ținut cea mai mare producție de grâu și orez din care se cunoaște în ul­tima perioadă de timp. De curînd, oamenii de­ știință din Re­publica Populară Chineză au­ obținut o importantă victorie. A intrat în func­țiune primul reactor atomic de 10.000 kw. și a fost dat in exploatare un ci­clotron de 24 milioane eV. Această nouă realizare va contribui la o și mai pu­ternică dezvoltare a forțelor de pro­ducție. Toate aceste importante realizări sunt roadele binefăcătoare ale mărețelor transformări socialiste înfăptuite de oa­menii muncii din China, sub conduce­rea plină de înțelepciune a Partidului Comunist. Marele popor chinez de 600 de trilioane sprijină cu entuziasm poli­tica partidului său­ comunist, deoarece știe că toate victoriile epocale ale Chi­nei populare se datoresc faptului c­ă în fruntea tuturor acțiunilor au fost în­totdeauna comuniștii. In politica internațională. Republica Populară Chineză joacă un rol deosebit de important. Ea face parte din marele lagăr al păcii și socialismului în frunte ____________________O < cu Uniunea Sovietica. Prietenia fră­țească, colaborarea și alianța dintre cele două mari puteri socialiste, Uniunea So­vietică și R. P. Chineză, constituie o forță de neînvins în slujba păcii în întreaga lume. In relațiile sale interna­ționale, R. P. Chineză se conduce după ideia că singura politică justă este politica de colaborare multi­laterală intre popoare. Această politică și-a găsit expresia în cele cinci principii cuprinse în „pancea sila“ elaborate colaborare cu guvernul Republicii India, — principii care au fost mai apoi adop­tate de toate popoarele din Asia și A­­frica cu prilejul conferinței de la Ban­dung. Poporul chhinez acordă un sprijin activ tuturor popoarelor în lupta lor pentru eliberarea națională și acest fapt a făcut ca China populară să se bucure de un prestigiu deosebit pe arena poli­­tică internațională. In prezent, poporul chinez strîns unit în jurul Partidului Comunist, își mani­­­s­a cu o hotărîre de neclintit voința sa fermă de a elibera teritoriile în care s-au aciuat rămășițele clicii de trădă­tori în frunte cu Cian Kai­ și. Taiwanul și insulele de coastă sunt o parte inte­grantă a Chinei și nici o putere din lume nu va fi în stare să împiedice eli­berarea lor. Imperialiștii din S.U.A.. In ura lor neîmpăcată împotriva poporului chinez care a frînt lanțurile robiei, au concentrat în strîmtoarea Tai­wan pu­ternice forțe navale și aeriene și orga­nizează cu nerușinare tot felul de pro­vocări cu scopuri de intimidare și a­­gresiune. Dar viteazul popor chinez nu poate fi intimidat. El are destule forțe pentru a da o ripostă zdrobitoare ori­cărui agresor. Spre deosebire de tre­cut, astăzi R. P. Chineză are în lumea întreagă prieteni numeroși care se bucură sincer de toate succesele ei în dezvoltarea economiei naționale, cât și de influența ei crescîndă în politica in­ternațională. Alături de China populară este Uniunea Sovietică și toate țările lagărului socialist. In mesajul pe care tov. N. S. Hrușciov, președintele Con­siliului de Miniștri al U.R.S.S., l-a a­­dresat președintelui S.U.A., D. Eisen­hower, s-a­ exprimat în mod clar solida­ritatea deplină a poporului sovietic cu cauza justă a poporului chinez. „Un atac împotriva R. P. Chineze, care este ma­rea prietenă, aliată și vecină a țării noastre, este un atac împotriva Uniunii Sovietice". In numeroase țări din lume au avut loc demonstrații de protest împotriva provocărilor războinice puse la cale de imperialiștii americani care uneltesc pla­nuri agresive cu scopul de a tulbura munca pașnică a poporului chinez. Oa­meni de cele mai diferite convingeri po­litice recunosc dreptul legitim al Chi­nei populare de a elibera Taiwanul și insulele de litoral care-i aparțin. intre R. P. Chineză și țara noastră e­­xistă o prietenie și colaborare strînsă. Aceasta se întemeiază pe faptul că cele două popoare luptă pentru aceeași cauză comună : construirea socialismului și in­staurarea unei păci trainice în lumea în­treagă. Poporul român este alături de poporul frate chinez și sprijină cu hotărîre cauza sa dreaptă. In Declarația guvernului R. P. Române în legătură cu acțiunile agresive ale S.U.A. se spune: „Repu­blica Populară Romînă își exprimă de­plina solidaritate cu Republica Popu­lară Chineză de care este legată prin­­tr-o prietenie profundă, indestructibilă, in lupta sa nobilă pentru apărarea secu­rității și integrității sale teritoriale", împreună cu poporul chinez, oamenii muncii din regiunea Bacău, alături de cei din întreaga țară, sărbătoresc astăzi cea de-a IX-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze. Ei trimit cele mai calde și frățești urări de con­tinuă prosperitate marelui popor chinez. Muncitori de la f pe șantierul de la Onișcani .- De curînd o brigadă de muncitori de la întreprinderea „Horia, Cloșca și Crișai”"-Bacău a luat parte pe șantie­­rul de la Onișcani la acțiunea pornită în întreaga țară de a reda agriculturii terenuri degradate. Brigada constructo­rilor băcăuani de sub conducerea tova­tru Andrieș, Vasile Sofrone, V. Băieu­­lescu și alții. Și celelalte brigăzi din întreprinde­rea „Horia, Cloșca și Crișan“-Bacău care au cerut să fie programate pentru muncă voluntară la Onișcani, s-au an­gajat să se achite cu cinste de sarcinile rîvnă și interes. S-au evidențiat în mod HACIC MAGADICEANU, coresp. ideosib­r, comunistul Paranciuc Gh., Pe­ tîmplar mecanic Fruntași la creșterea viermilor de mătase . Revista „Suteanca“ a organizat un­­ concurs pe țară cu crescătorii viermilor de mătase. Acest concurs s-a bucurat de o largă participare și în cuprinsul regiunii noastre. Direcția regională D.C.A. s-a îngrijit îndeaproape de buna organizare a concursului. In această acțiune au fost antrenate gospodăriile agricole colective, întovărășirile agri­cole, școlile elementare și țăranii- mun­citori din sectorul individual. Rezultatele obținute în această­ direc­ție sînt demne de apreciat'1 'Așa, de pildă, Școala de 4 ani din s­atul Pătră­ș­­cani, comuna Rîpi­­e, raionul Tg. Ocna. S-a clasat pe locul I. Colectivul acestei școli a obținut cu i "gr."semințe viermi­­i de mătase" 3,900 kg. gogoși Pentru a­ceste succese deosebite școala a fost premiată cu un aparat de radio. Succese asemănătoare a obținut și ță­ranca muncitoare Maria D. Chirilă din comuna Filioara, raionul Tg. Neamț, care s-a clasat pe locul 111. Drept pre­miu tovarășa Maria Chirilă a primit un ceas de masă. Printre acei care au pri­mit mențiuni se numără și tovarășa Ma­ria Carp din comuna Bălțătești, raionul Tg. Neamț. Dintre unitățile care au mai obținut rezultate bune în creșterea viermilor de mătase se numără și întovărășirile agricole „8 Martie“ și „Petru Groza“ din comunele Secueni și Trifești, raio­nul Roman, Școala de 7­ ani din co­muna Rîpele raionul Tg. Ocna și alte. t La culesul viei Aitul acesta gos­podăria agricolă de stat din Răcăciuni a obținut o recoltă bogată de stru­guri. Producția me­die la ha. depă­șește cu 1.400 kg. pe cea de anul tre­cut. Zilele acestea a început culesul strugurilor. Iată pe tovarășa Zamfira Prosie din clișeul nostru cit este de mindră de rodul bogat al gospodă­riei. , telecrama , Tovarășului MAO TZE-DÜN președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului LIU LAO-ȚI președintele Comitetului permanent al Adunării reprezentanților populari din întreaga Chină Tovarășului CÎU EN-LAI premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăși. Cu prilejul marii sărbători naționale a poporului chinez fralc — cea de-a IX-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze — in numele" Comitetului Central al P.M.R., a­l guverna­ui R.P.R., al Prezidiului Marii Adunări Nationale și al întregului popor român, vă transmitem dv. și prin dv. întregului popor chinez un călduros salut fră­țesc și cele mai sincere felicitări. Poporul chinez strîns unit în jurul gloriosului Partid Co­munist Chinez și guvernului Republicii Populare Chineze a obținut strălucite și hotărâtoare victorii pe drumul construirii socialismului în patria sa liberă și independentă. Oamenii muncii din țara noastră urmăresc cu caldă simpatie fră­țească avîntul fără precedent al industriei și agriculturii, în­florirea culturii, ridicarea nivelului de trai al poporului. Marile realizări ale poporului chinez, precum și lupta sa GHEORGHE GHEORGH1U-DEJ prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român nobilă pentru apărarea și consolidarea păcii și securității in Asia și in întreaga lume, au sporit imens prestigiul și au­toritatea R. P. Chineze, căreia ii revine un rol­ de seamă in rezolvarea problemelor internaționale. împreună cu celelalte țări frățești. China populară aduce o contribuție de preț la întărirea continuă a unității îndesu 1 ’ta­­tibile a lagărului socialist in frunte cu UiR.SIS. Poporul român își exprimă deplina sa solidaritate cu lupta Chinei populare pentru apărarea drepturilor ei legitime asu­­­pra teritoriilor chineze—Taiwanul și insulele­ din strîmtoarea Taiwanului, împotriva acțiunilor agresive ale S.U.A. care pri­­mejdu­iesc pacea in Extremul Orient și în întreaga lume. In această zi de sărbătoare vă dorim dv. și poporului ch­i­­­nez noi victorii în construirea socialismului în marea­ dv. țară. Trăiască în veci prietenia dintre popoarele rom­ în și chinezi CHIVU STOICA președintele Consiliului de Alb­­ștri al Republicii Populare Romíne ION GHEORGHE MAURER președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romín* In aceste zile pe ogoarele regiunii tf ® o†® ® S0«eÆ owwweei*® ® ®« *®<a†® e­ ® c†c ® ® ee ® ® ©«í ® 3üoc - -- -assMesaocf î e ®‡« Lucrează și noaptea Intre 22 și 25 septembrie, la GAC Cîndești, raionul Buhuși s-a dat zor cu recoltatul porumbului de pe tarla ce trebuia însămînțată. In noap­o­tea de 25 septembrie tractoriștii din brigada a II-a de la SMT Podoleni au și început aratul, iar peste două zile, adică la 27 septembrie, 15 din cele 25 hectare erau și însăm­înțate cu griu și orz. S-au evidențiat tractoriștii Ciuchi­­nă Vasile, Scorțanu C. și Gherasim Vasile, iar dintre colectiviști Bujor Gh. și Gherasim Ioan au fost e­­xemplu în muncă. TACHE VASILACHE coresp. Zilele bune de lucru au fost folosite din plin de către intovărășiții din co­muna Negrești, raionul Piatra Neamț. Ca urmare, ei au reușit să termine de semănat griul. Sa cuvine să­,evidențiem cu acest prilej pe țăranii întovărășiți: I. Solomon, N. Bădulici și V. Cojocaru­. Tractoristul V. Acatrinei le-a efec­tuat lucrări de bună calitate. Colectiviștii din Roșiori, raionul Ba­cău s-au convins din propria lor expe­riență că numai avînd și însămînțind la timpul potrivit pot obține recolte sporite. De aceea ei au depus și în toamna aceasta toate eforturile spre a efectua aceste lucrări cît mai curînd. Sprijiniți de tractoriștii de la S.M.T. Hem­eiuș, harnicii colectiviști au reușit să termine însămînțările de toamnă. Merită să fie scoasă în evidență mun­ca depusă de către colectiviștii: I. N. Vieru și V. V. Băisan care au parti­cipat cu regularitate la toate muncile. La Dămienești, lucrările agricole de toamnă — recoltatul, arăturile și în­­săm­înțările — sînt în toi. Țăranii înto­vărășiți, ajutați de tractoriștii din bri­gada condusă de șeful de brigadă, Mi­ron, zoresc cu semănatul. In frunte se situează membrii întovărășirilor agri­cole „1 Mai“ din satul Călugăreni, „Olga Babcic“ din Pădureni și­ „23 Au­gust“ din Dămienești, care au termi­nat semănatul griului. Au terminat însămînțările de toamnă Se dezvoltă sectorul socialist al agriculturii A fost duminica Urech­eni ’relî­ bila ? Nu! A fost o duminică obiș­nuită. Totuși, pentru țăranii din co­muna Urech­eni, raionul Tg. Neamț, a fost sărbătoare mare. Duminica tre­cută 87 de familii din această co­mună au înființat întovărășirea agri­­­o­ă „7 Noiembrie“. Țăranii Gh. Bordeianu, Ion Popa, Gh. Grosu și alții și-au unit cele 48 hectare de pămînt și au hotărît să le muncească­ laolaltă. Un bun exemplu pentru ei l-au constituit recoltele mari obținute de celelalte două întovără­șiri din comună. * In urmă cu două mintitriî luni a luat ființă lu­i CUUK­ în satul Vînători din raionul Tg. Neamț, o întovără­șire agricolă în care au intrat să lucreze laolaltă pămîntul un număr de 46 familii. Numărul celor ce doresc să intre în noua întovărășire care­­ poartă nu­mele marelui nostru scriitor „Mihail­ Sadoveanu“ este mereu în creștere. Cu cîteva zile în urmă, adunarea ge­nerală a aprobat primirea a încă 4­­ familii, care au intrat cu 4,40 hectare pămînt. Printre noii înscriși se află Gh. Ia­,­coboaia,, Vasile V. Cocoș și alții. Mai sirnt încă 45­0 de cereri ce u­r­­­­mează a se discuta cu­ de curînd de către adunarea generală a întovără­­șitilor. GH. APOSTOL", coresp. In toamna anu-' Prrcarpeti ^u' 1957, la în­f 11 gaiagii domnul organiza­ției de partid, 42 de țărani munci­tori din comuna Pîrgărești, convin­­gîndu-se de­­ avantajele lucrării pă­­mîntului în comun, au înjghebat în­tovărășirea agricolă „7 Noiembrie“. In primăvara anului acesta, încă 25 de țărani s-au alăturat cu pămîntul lor întovărășiților. De la înființarea ei și pînă acum întovărășirea a fost cel mai bun e­­xemplu pentru ceilalți țărani din co­mună. Recoltele bune obținute de în­tovărășiți îi îndeamnă și pe ceilalți țărani să li se alăture. Acum, de psildă, au un porumb de vreo 2.500 kg. la hectar. Rezultatele obținute au făcut ca în luna septembrie încă 21 de țărani să ceară intrarea în în­tovărășire. Alexandra Sofian, Ion Gh Dascălu, Ținea Dumache și mulți ani țărani au pășit acum, ca întovărășiți, pe un drum nou. A. PISARU, coresp. In întîmpinarea „Zilei petrolistului“ Angajamente îndeplinite Muncitorii, inginerii și tehnicienii Schelei N­ extracție Moinești, întîmpină „Ziua petrolistului“ cu noi și importante realizări în producție. Datorită meto­delor aplicate în ultimul timp, planul de producție a fost îndeplinit și de­pășit, extrăgîndu-se peste prevederile de plan importante cantități de țiței și gaze de sondă. O preocupare perma­nentă, colectivul schelei a acordat-o reactivării sondelor inactive. Recoltate de seamă s-au realizat și în ceea ce pri­vește creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost. De­ la­ 1, ia­nuarie și pînă în prezent s-a realizat o economie de 1.108.000 lei față de prețul de cost planificat. Printre cele mai bune brigăzi s-au e­­vidențiat brigada 10 extracție de sub conducerea brigadierului Badea Deliu, brigada 5 extracție condusă ,de briga­dierul lutarin Gheorghe, iar dintre sec­ții — secția a IlI-a condusă de ingi­nerul Andrei Ioan, a fost declarată­ frun­tașă. Brigăzile conduse de comuniștii: Pe­tre Mangariu, Vasile Dițu și Maftei Ma­rin, prin e­xecutarea la timp și de bună calitate a lucrărilor la repararea son­delor 862, 784, 1.120 și 888, au contri­buit din plin la mărirea producției de țiței. GHEORGHE ZVFPID sondor șef, Schela II extracție Moinești Muncă spornică la G.A.S. Zănești La G.A.S. Zănești s-au însămînțat pînă acum­ 400 hectare cu grîu, secară, și orz. Munci­torii din gospodărie, aju­tați de tractoriști, sînt hotă­riți, ca în cîteva zile să termine însămînțările de toamnă. Colectiviștii din Ruginești au creat o nouă ramură de producție In urma consfătuirii de la Constanța preocuparea de căpetenie a colectiviștilor din­­ Ruginești s-a îndreptat spre dez­voltarea avutului obștesc, spre crește­­­­rea fondului de­ bază, ceea ce asigură consolidarea economică a gospodarei colective și duce la creșterea veniturilor membrilor ei. Pe lingă, d’­7'­ ■'Lirea producții >:,<■ cereale și a sectorului viticol — sec­tor de bază al acestei gospodării — co­lectiviștii au hotărît să creeze și un sector zootehnic. De curînd, cu banii obținuți din valo­rificarea celor peste 10 tone struguri livrați statului prin întreprinderea­ Fruct- Export, celor două tone de grîu, pre­cum și a altor produse agricole, colec­tiviștii și-au cumpărat 145 de oi de rasă țurcană și 3 scroafe cu purcei de rasa Marele alb. Ca buni gospodari ce sunt, colectiviștii au pregătit din vreme cocina pentru porci și au luat măsuri pentru con­struirea saivanului necesar iernării oilor. P. CIOBANIȚA Rafinăria 10 Onești a Îndeplin­i planul trimestrial Înainte de termen Sub permanenta conducere și îndru­mare a organizației de partid, munci­torii, inginerii, și tehnicienii de la­ ra­finăria 10 Onești, antrenați în între­cere în cinstea „Zilei petrolistului“ au reușit să îndeplinească planul­ pe tri­mestrul III la data­ de, 28 ■'septembrie anul curent. Planul pe 9 luni ale­­ acestui an a fost depășit. S-au prod­us în contul­ ce­lui de-al IV-lea trimestru importante cantități de benzină și motorină. Economiile irealiza­te în 8 luni ale a­­cestui an se ridică la valoarea de 5.9131000 lei. . Fruntașe pe întreprindere sînt sec­țiile: D.A.Vyl și D.A.V.-2. Pentru obținerea acestor rezultate me­­rita a fi scoase în evidență efortu­rile depuse de fruntașii: în muncă Șleam Augustin,­ fochist, Constantin Leuștean, operator, Constant­i­n Poenaru, mecanic ti­rbine, Nicolae Rbpa, operator stabili­zare,, toți comuniști, precum și de Ioan Meagu, mecanic, Vasile Procea, fochist și­ alții. MOHAI BUCIOACA secretarul organizației de partid Un succes de seamă— terminarea forajului sondei 1112 In dimineața zilei de 23 septem­brie, mașini încărcate cu saci grei de ciment urcau priponii către sonda 1112. Telefonul din cabină suna des, iar membrii din schimbul condus de candidatul de partid Constantin Man­­toiu, gravi și preocupați, extrăgeau de zot ultimii pași ai coloanei lungi de peste 2 km. Cind­, in sfirșit, ma­caraua a săltat spre înălțimi ulti­mul pas, iar cind acesta a fost tras la deget" de podar și așezat in ordine lingă ceilalți, sondorii și-au șters frunțile nădușite și au respirat adine­­a ușurare. In sfirșit forajul sondei U12 s-a terminat. Mai ur­mează să se facă tubajul și insta­lațiile de dare In producție. Stratul puternic, bogat in țiței, și-a aflat in sfirșit drum deschis către lumină. Istoria acestei sonde este drama­tică. Forajul ei a început prin 1951­. A început firesc, ca la orice altă son­dă. Firesc a decurs munca și o bună bucată de timp. Cind insă sapa a pă­truns mai in­adine, toate previziunile au fost răsturnate. Au început pier­derile masive de noroi, dărimările, prinderilie. Pierzindu-se noroi, exista pericol de erupție. De altfel, la un moment dat stra­tul s-a manifestat puternic și numai luarea la timp a unor măsuri hotă­­rite a­­ preintimpinat declanșarea unei adevărate erupții. Dar asta a fost de mult... Două brigăzi, una după alta, și-au încercat­­ aici măiestria, puterea. Cea de a doua a părăsit locul de muncă losind sonda înfundată cu turbina și sapa care rămăseseră la puț. Conducerea în­treprinderii de foraj Moinești, a dat dispoziție de încetare a lucrului. Un timp,­­ instalațiile au stat inerte, tăcute. Turla străjuia sihastră pe o înălțime din preajma orașului... Pină ,intr-o zi. Brigada condusă­­ de­­ comunistul Jenică Botezatu terminase forajul sondei 1144. Intre timp, se hotătise­­ reînceperea forajului la 1.112. Ar­meu si fost nevoie de o brigadă la forajul sondei 12 Tazlău. Membrilor brigăzii li s-a dat voie să aleagă. Și ei au ales sonda 1112. Această alegere era considerată de unii un fel de aventură. Mulți pre­­ziceau un eșec sigur. Brigadă insă, însuflețită de dorința de a ajunge la stratul de țiței in pofida­ oricăror gre­utăți, a pornit la treabă. ...Noul început s-a produs prin luna februarie. Cea mai grea operație de care depindea totul, o constituia luarea unei găuri noi, pentru a se oioli ast­fel turbina și sapa rămasă la­­ puț. Zile în șir,­­ pînă in luna mai, s-a muncit încordat, cu o atenție pe care și-o impun poate numai chirurgii­. S-a cucerit edineul, centimetru cu centimetru. S-a forat in regim spe­cial, cite 25 cm. pe oră. Și in sfirșit, D. BUZNEA (Continuare in pag. 3-a) Sărbătoarea tineretului romașcan Duminică, la Roman a fost ca o revarsare a tinereții, a bucuriei și voioșiei Orașul și-a schimbat aspec­tul său cotidian și in locul vieții cita­dine, liniștită și calmă s-a statornicit cintecul și Jocul. Cel de-al II-lea fes­tival al tineretului romașcan din oraș și raion a strîns ca intr-un mănunchi — un mănunchi al păcii și prieteniei — peste 7.000 de tineri. Orașul îmbrăcase haină de sărbă­toare ; pe străzi fluturau în bătaia viatului steaguri roșii și tricolore, iar la clubul" fabricii de țevi și in piața Malinovski se încrucișau ghir­lande cu sute de stegulețe. Peste tot domnea acea atmosferă specifică ma­rilor sărbători. De dimineață, au prins să sosească mașinile cu delegații din raion. Piața Malinovski, locul central unde s-a desfășurat festivalul, s-a populat numai decât. Înainte de începerea festivalului, romașcanii au fost martorii unui alt eveniment. In orașul lor s-a oprit in trecere spre raionul Tg. Neamț delegația de femei din Finlanda,­­ R. F. Germană și Olanda, care ne vi­zitează țara la invitația Consiliului național al femeilor din R.P.R. Dele­gația a fost intim­pinată de un grup numeros de femei. Tovarășa Prisecara Aspazia, președinta comitetului oră­șenesc al femeilor a urat delegatelor bun venit și le-a înmuiat citeva ca­douri. Primirea călduroasă și schimbul de păreri care au avut loc, au impri­mat acestei intilniri pecetea priete­niei. Intre timp, pentru festival au venit alte și alte delegații din raion. For­­mațiuni artistice și sportive, care ale­gorice și sumedenie de steaguri s-au strîns în coloană. Era aproape de în­ceperea demonstrației cind citeva pică­turi de ploaie au­ prins să­ se cearnă din văzduh. Pentru o clipă au urmat pronosticurile asupra vremii, cerceta­rea cerului,­­ repetarea, celor auzite de cu seară la buletinul meteorom logic și zeci de întrebări — va ploua oare? Să ne strice festivalul o pir­­dalnică de ploaie ? — Taci din gură, ce-U­irer • cap asemenea ginduri? Doar n-o să plouă toată ziua — aud lingă mine un glas. Doi băieți, de vreo 17—18 ani, după i­brăcăminte elevi la o școală profesională, încercau să-și pună de acord părerile. Cel mai scep­tic n-a avut încotro, a dat din umeri și a tăcut. N-a făcut rău, căci ploaia a încetat curînd și ziua, deși rece, a permis desfășurarea in bune condițiuni a programului și întrecerilor sportive. Mitingul și demonstrația Ora 10. Tribuna își primește invi­tații, activiști de partid, de stat, și ai organizațiilor obștești, oameni ai muncii. E îmbrăcată in întregime în pinză roșie și albă, pe fundal se află stemele R.P.R., U.T.M. și F.M.T.D., iar nenumărate crizanteme albe ii sporesc aspectul de sărbătoare. Din­spre coloana de demonstranți sosește o mașină. Tovarășul Atac Mihai, secretarul comitetului raional, U.T.M., dă raportul: „tinerii sunt gata pen­tru începerea festivalului“. Trompeta răsună, spărgind liniștea ce s-a așter­nut in piață, iar steagul albastru al festivalului flutură, sus, in virful pavi­lionului. Fanfara intonează imnurile R.P.R., U.R.S.S. și F.M.T.D. Tapară­șul Timofte Mihai, secretarul comite­­tului orășenesc U.T.M., declară des­­chis cel de-al II-lea festival al tine­retului din orașul și raionul Roman. O ștafetă, formată din cinci iințeri, aduce festivalului salutul sportivi­lor și vestea că sunt gata pentru întrecerile din acea zi, la apoi cuvintul tovarășul Finder Constantin, prim­­-secretar al comite­tului orășenesc U.T.M., care trece in revistă realizările frumoase dobin­­dite în cinstea festivalului de tine­retul romașcan și arată că însăși cuvintul „festival" include in el două noțiuni prețioase — pace și prietenie. „Voința tineretului de­ unitate și pace,­­a spus vorbitorul, nu poate fi stăvi­lită așa cum nu poate fi stăvilită primăvara". .Printre realizările­ de seamă ale tinerilor, amintește că au fost strinse și predate la FC.M. cca. 100 tone de fier vechi, că s-au pres­tat zeci de m­ii de­ ore mone­­­tară, s-au plantat 5.000 pui­el­i pe malul Moldovei și s-au întreprins ac­țiuni lăudabile de înfrumusețare a­­ parcurilor, a orașului și comunelor De la tribuna festivalului, todarași Finder Constantin felicită pe finer M. MARDARE (Continuarea­ in pag. 2-a)

Next