Steagul Roşu, octombrie 1958 (Anul 13, nr. 1769-1795)

1958-10-01 / nr. 1769

f Pag. 2-a In livada cea bogată Prologul vizitei se începe cu un scurt dialog la „Fruct-Export" Tg. Ocna. — Aș vrea să vizitez o livadă in care s-au obținut bune rezultate. — La Bi­ca de exemplu. A fost și fotografiată. ★ Dimineață. Urc in mașina de cursă. Printre Călători găsesc și pe unii care-mi pot da indicații in legătură cu obiectivul vizitei mele, fapt care nu poate decit să mă bucure. Trecem de satul Bogdănești și la aproximativ 2 km., deși nu era sta­ție oficială, șoferul a avut bunăvoința să cobor. Acolo trebuia să opreas­că. N­u pot să uit niciodată excla­mația colectivă izbucnită spontan din mijlocul călătorilor care și-au întors in unanimitate capul in spre livada din dreapta. Era mai frumoasă chiar decit desenele colorate din abecedare de pe care am învățat să deslușim și să închegăm sterele cuvintului măr! Din șosea iți făcea impresia ca frunzele lipsesc­ de pe multe crengi, atit erau de încărcate cu mere aurii ! Frumoase sunt și altele străjuite­­ de a plopi ca virfuri asemeni sulițe­lor îndreptate către cer, incîntătoare silit și acelea cu tei sau salc­âmi, dar, in momentul de față mai mult îmi plac și mă atrag bătrinți nuci înși­rați de o parte și de alta a drumului care duce spre secția Bogdănești a gospodăriei agricole de stat Săndu­­­leni. (AM era locul pe care cetățenii il denumesc Bitca). Am nimerit tocmai in clipa cină se scuturau nucii. Băieți și fete dau zor cu treaba. Unii sunt cățărați sus, fobia si vezi din cununa bogată a frunzelor ruginiii, cău­tind cu prăjina crengile care așteaptă să fie văduvite de rodul copt. Alții adună de pe jos nucile ghioșate și le string in văse ■ anume pregătite. de­­ De o parte și de alta sunt bunile livadă alcătuite aproape exclusiv din mers.­­Un grup de fete așteaptă ca soarele să usuce rouă dimineții pentru a porni la culesul merelor care s-au grăbit să părăsească cren­­ge­le-mamă, fie pentru că au ajuns mai devreme la maturitate, fie că­­ le-au ușurat zborul adierilor viatului tomnatic. Consider necesar să trec mai inu­i­­ pe la sediul setiției, de unde aflu amănunte interesante privind calen­­­darul retrospectiv al premiselor care au asigurat rodul bogat din toamna­­ asta și care minunează pe toți tre­­­cătorii. Nu mă putea insă răbda inima să ■nu plec cu­ mai degrabă în livadă. ■Merit ăștia Sunt aproape toți frați gemeni, îmi dau seama după m­ân­­­inca aproape egală a tr­unchi­urilor și după estetica similară a Coroa­nelor. Ceea ce m­­i atrage insă aten­ția pi mod cu totul special este rodul. Dacă mi-ar fi spus altul, n-aș fi crezut că pe o creangă se pot aduna atilea mere, de parcă ar fi niște struguri de poamă cu bobițe uriașe. Nu știi pe care să admiri mai mult: merele din soiul Pannen auriu, sau pe acelea din varietatea Jonathan, deoarece fiecare își reclamă vntiietatea atit prin topica îngrămădirii lor pe crengă, cit și prin frumusețea fiecă­rui fruct in parte. Crengile, toate sunt puternic arcuite sub povara copleșitoare a rodului pe care l-a adus in brațe toamna. Unele s-au plecat învinse cu fruntea pină la pămint, nicit, dacă ai pofti, ai pu­tea să stai culcat sub pom și să iei mărul direct cu gara. Uneori nici proptelele n-au reușit să-și mai facă datoria­­ lui Greu să le decizi pe care măr să m­ai intri­mina și din care să muști pentru a-ți da seama că gustul lui este pe măsura eleganței care-i caracterizează ținuta exterioară. De asta m-am convins de îndată ce am ieșit din dilemă și am gustat câte un măr din fiecare varietate. Am stat și am contemplat mult sub poala livezii. Ori­care în locul meu ar fi făcut la fel­ . Bune bucătărese au mai fost frun­zele astea pitite in mulțimea fructe­lor! Eram obișnuit ca merele­ să se ascundă printre frunze, dar aici, după cite se vede, am de-a face cu teorema reciprocă ! îmi dau insă perfect de bine seama că frunzele, orîcut ar fi ele de măies­tre, nu s-ar putea nunări cu un ase­menea fruct al strădaniei lor, dacă n-ar fi la mijloc munca creatoare a omului care, după cite se știe, are ponderea cea mai mare in obținerea oricăror rezultate. Livada a fost anul trecut desțele­nită, aplicindu-i-se mai i­uci o ară­tură de toamnă; au urmat apoi ară­turile de primăvară. Pomii au fost curățiți la momentul oportun de mușchi și licheni; li s-a aplicat de ase­menea tăierile cuvenite. Nu trebuie scăpat din vedere și amănuntul că in anii din urmă, livada aceasta a fost atacată masiv de păduchele San Jose, anul acesta insă s-au făcut stropirile la timp și in bune condițiuni, fapt care a barat drumul ravagiilor făcute in trecut de paraziți. Secția agricolă raională a dat in această privință un ajutor substanțial prin serviciul său fito-sanitar care a trimis o echipă cu material necesar —­ecatox mai cu seamă. Ingrășămintele chimice (azo­tat de amoniu și superfosfat) admi­nistrate la vreme și în proporțiile in­dicate de slovele științei pomicole, așa cum numai intr-o unitate socia­listă se poate face, explică de aseme­nea in bună măsură bogăția și fru­musețea spectacolului care mi se oferă. Merele care se vor culege din livada asta bogată nu se pot măsura decit cu vagoanele. Ele vor fi livrate la „Fruct-Export". Acum, cind stau sub Poala livezii, îmi explic de ce la Tg. Ocna mi s-a recomandat cu atâta căl­dură s-o iau încoace. ★ Către sfirșitul vizitei am aflat că Ministerul Agriculturii și Silviculturii a preluat terenul și invetarul brigăzii Bogdănești in scopul înființării unei pepiniere și a unei plantații de pomi fructiferi. Așadar, sectorul pomicol se va dezvolta tot mai mult prin păr­țile acestea. D. FINARU C­oncurs pe tem­a „Rolul familiei în educarea copiilor .Zilele acestea, a avut loc la sala „Ion Creangă“ desfășurarea concursu­lui „întrebări și răspunsuri“ cu tema „Rolul familiei în educarea copiilor“. La acest concurs, organizat de comi­tetul raional al femeilor Tg. Neamț, au participat mai multe femei din o­­­raș, care, prin răspunsurile date, s-au dovedit a fi temeinic înarmate cu cunoștințe legate de tema „Rolul familiei în educarea copiilor“. Concurentele Petraș Ecaterina și Șerbănescu Alexandrina de pildă, la întrebările puse de profesorul exami­­na­ției Rizescu Ioan au răspuns foarte bine. Obținînd peste 60 de puncte, ele au fost premiate cu obiecte de valoare și cărți. Și celelalte partici­pante la concurs ca: Axinte Maria, Sava Maria, Ungureanu Rica, Ghin­­dăoanu Elena și Bril Ida au răspuns mulțumitor, fiind premiate cu diferite obiecte. Concursul — primul de acest fel în Tg. Neamț — s-a bucurat de un succes desăvîrșit. In încheiere s-a prezentat un program artistic dat de către elevii școlii medii mixte și Casa raională de cultură. Din munca obștească a femeilor din orașul minerilor cred că nu sînt mai mult de trei luni de cind am scris cîteva rînduri în care am surprins unele aspecte ale muncii fructuoase desfășurate de comi­tetul orășenesc de femei din Comă­­nești (președintă — Baciu Iulia, se­cretară — Podoleanu Elena). Intre timp datele s-au adunat. In cartierul Vermești, cercul de croitorie dispu­ne nu de una, ci de două mașini de cusut. Succesele obținute de acest cerc au constituit un imbold pentru deschiderea unui al doilea cerc de croitorie, de astă dată în cartierul Leorda. Noul cerc, care a luat ființă pe la începutul lunii august, este frecventat de 32 de tovarășe cu vîrstele între 18 și 40 de ani. Examenul care s-a dat la 14 septembrie a dovedit că noțiu­nile teoretice predate au fost temeinic însușite, încît s-a putut trece după aceea la primele lecții de formare a deprinderilor. La un moment dat s-a simțit și aici nevoia unei mașini de cusut. S-a apelat cu succes la metoda folosită la Vermești și anume contribuția volun­tară a femeilor, încît, orientîndu-ne după amănuntul că încă de săptămîna trecută se strînseseră 2.050 lei, n-ar fi exclus ca în momentul apariției acestor rînduri, să aibă o mașină de cusut proprie și cercul de croitorie din Leorda. Am mai reținut un amănunt care mi s-a părut foarte important. Este vorba de înființarea unui comitet de sprijin organizat pe lingă­ spitalul unificat din Comănești. Numărul fe­meilor care intră în componența aces­tui comitet este de ordinul zecilor. Fiecare femeie face de serviciu pe baza unei planificări, avînd ca sarcină stabilirea legăturii între bolnavi familiile acestora, supravegherea bucă­și tăriei, etc. — totul voluntar. Conform hotărîrii inițiale, se va face lunar o ședință de analiză a acestui comitet de sprijin. Primele două astfel de ședințe — cu participa­rea­ conducerii spitalului­­— au dove­dit utilitatea inițiativei luată de co­mitetul orășenesc de femei din Co­mănești. A h Sărbătoarea tineretului romașcan (Urmare din pag. l-a) din Bălușești, Stănița, Gherăești, Vă­leni și Onișcani, pe tinerii de la fa­brica de țevi, I.M.S., fabrica de cără­midă și fabrica de zahăr. „Sub lozin­ca păcii și prieteniei — a spus dinsul in încheiere — să ne alăturăm milioa­nelor de tineri din toate colțurile lu­mii care luptă pentru pace și fericirea omenirii". Tov. Răileanu Vasile, prim­­secretar al comitetulu orășenesc de partid, după ce a felicitat tineretul pentru realizările obținute în produc­ție, și pe tărâm artistic și sportiv, i-a urat succes in desfășurarea festiva­lului, începe demonstrația. In cadența unui marș intonat de fanfara Centru­lui școlar agricol nr. 1 din Trifești, in piață pătrund pionierii. O ploaie de flori și strigăte de ura se înalță de pretutindeni, cravate purpurii flu­tură in bătaia vintului. O delegație de pionieri se desprinde din coloană și năvălește la tribună — stol­gureș și gingaș venit din mulțime — care împarte flori și zâmbete celor prezenți. Urmează grosul coloanei, elevi și eleve, muncitori și țărani, păduri de steaguri și brațe încărcate de flori. In fruntea tinerilor de la I.M.S. defilează directorul întreprinderii, secretarul or­ganizației de partid și secretarul U.T.M. Un car alegoric, frumos împo­dobit, reprezintă globul pămintesc străjuit de o parte și de alta de doi tineri cu torțe aprinse in mimni. Trec la m­inoriștii de la fabrica de țevi, fabrica tinereții, mindria orașului și una dintre mindriile patriei noastre. Pe un car alegoric cîteva țevi stră­lucesc sub o rază de soare. Coloana laminoriștilor e foarte lungă și mă bucur cind zăresc in rinduri figuri cu­noscute ale utemiștilor și candidaților de partid din secțiile ce se află in patronajul tineretului. Aspectul coloanei se schimbă me­reu. zahăr Echipa de dansuri a fabricii de „Ilie Pintilie" tine să-și arata măiestria, incingind in fața tribunei o horă voinicească. In costumul dan­satorilor predomină albul, imaculat și strălucitor, care alături de roșul aprins al năframelor incintă ochiul privirilor. economică Tinerii de la întreprinderea „I.C. Frimu" slobod un stol de porumbel. Sute de ochi­­ urmăresc, cum săgetează aerul. Poartă Cu ei, in zborul spre înălțimi, simbo­lul prețios al dorinței de pace a tine­retului romașcan, string astăzi la ma­rea petrecere a festivalului. Trec apoi solii tineretului celei mai frumoase gospodării agricole de stat din regiune — G.A.S. Secueni. Co­loana se scurge încet și privirea aleargă surprinsă de la un grup de demonstranți la altul. Ca intr-un caleidoscop apar și se îmbină parcă sute de culori. Peste 300 de sportivi încheie coloana. După ei, in piață, au mai răsunat o vreme ropotele de aplauze. Pe estrade și stadioane După terminarea demonstrației și in tot cursul după-amiezii, nume­roase echipe artistice din raion și oraș și-au dat concursul pe estrade. In sala de festivități a sfatului popu­lar raional, pe estrada ridicată in curtea­­ clubului fabricii de țevi ori la teatrul de vară, artiștii amatori au cules din plin aplauzele spectato­rilor. Printre formațiile artistice să­­tești, cele mai apreciate, se numără căminul cultural din Cirligi, care a prezentat cîteva dansuri cu specific tocat, căminul cultural „Gheorghe Gheorghiu-Dej” din Gherăești, corul din Adjudeni, echipa din Sâbăoani și altele. Amatorii de sport s-au îndreptat insă spre cele două stadioane. Ziua de duminică a fost foarte bogată în manifestări sportive, căci odată cu concursurile festivalului s-a desfășurat faza raională „Cupa Moldovei". La fotbal au concurat nu mai puțin de patru echipe sătești. S-au disputat interesante meciuri de volei masculin și feminin, probe de atletism etc. De asemenea, iubitorii jocului cu balonul rotund au mai putut urmări meciul dintre echipele de pitici „Ener­gia“ nr. 3 — „Avintul" nr. 2, (scor final 2—1) disputat in cadrul cam­pionatului orășenesc de copii. Pe sta­dionul „Laminorul" s-a desfășurat, du­pă­­amiază, meciul de fotbal intre echi­pele „Laminorul“ F.T.R. — Fabrica de zahăr­ (Scor 6—3), iar in cadrul campionatului regional de juniori, me­ciul Bacău „Laminorul"-Roman —„Dinamo"­­s-a terminat la egalitate (1-1). Nu mai puțin interesant și atrăgă­­tor a fost concursul de popice, care a avut loc pe arena de popice, bine amenajată, a fabricii de zahăr. Aici s-a desfășurat etapa regională a cam­pionatului R.P.R. de popice indivi­dual, la care au participat sportivi din orașul și raionul Bacău, din P. Neamț, Tg. Ocna și Bicaz. Când s-a lăsat seara, artiști ama­tori, sportivi și spectatori, s-au în­dreptat cu toții spre piața Malinovski. I­n orele 20 începea carnavalul. Revederi dragi­ nile reverii nu stârnește acest cu­­vint — carnaval. Și ciți dintre noi nu păstrăm amintiri dragi despre per­sonajele din basmele copilăriei ! O intilnire cu aceste personaje ne bucu­ră și ne amuză totodată, la orice virstă s-ar produce ea. Poate de aceea in piața Malinovski nu se mai puteai mișca. O mulțime imensă umplea parcul și ambele trotuare. Abia dacă s-a putut face loc pentru... „demon­stranți". Cel dinții a fost Lungită, căruia i s-a acordat dreptul de vestitor al părăzii. Și, ca să nu creadă lumea că e lipsit de imaginație, acum, la bă­­trinețe, s-a travestit intr-un clovn vesel, cu pantaloni cadrilați și tichie „șic". Trecea legănat, împărțind be­zele și salutări in stingă și-n dreapta. Dar,­­ ghinionul lui, tocmai cind era in fața tribunei, o rachetă nostimă ne-a dat posibilitatea să vedem că picioarele-i silit de lemn. De rușine s-a făcut „nevăzut" printre spectatori. După el, falnici și viteji, au trecut cei trei mușchetari. Coana Chirița s-a oprit cu un autocamion și a început să povestească, cind dezmierdind, cind afurisind, intîmplarea cu Agachi Flutur și ,,necioplitul“ de bărbatu­­lău. La un semn al ei, sumedenie de păpuși și nenumărate jivine au în­ceput să joace in ritmul muzicii — (pasă-mi-te erau păpușarii de la Casa de creație). Dar cile nu s-au perindat pe sub ochii privitorilor, o nuntă țărănească, invitați „incognito" etc., etc. Tocmai ne pregăteam să începem o horă, cind iată că sosește, obosit și deșirat Don Quijote. Biata Rosinanta abia dacă-și mai trăgea răsuflarea, iar Sancho Pansa, călare pe­ un asin, venea și el... Incet. Incet. Don Qui­jote îl așteaptă să-i aprindă o ți­gară, apoi o pornesc amindoi mai departe. Adică, n-aș putea spune exact, poate s-au întors și­ au jucat „Perinița", căci la lumina becurilor n-am mai putut vedea decit o horă veselă. Peste citva timp, o rachetă singu­­ratică, ultima, avea să moară undeva, pe un acoperiș, vestind sfirșitul car­navalului. M. MARDARE 11ZEUS11 la... Borca Mă aflam nu de mult la Borca. Sa­­vurînd frumusețea inegalabilă cu care natura a dăruit meleagurile din jur, privesc îndelung apele veșnic grăbite ale Bistriței și încep să visez. La fi­­gurat se înțelege ! Omul are ment să viseze și în septembrie. Admir pentru a nu știu a cita oară hărnicia plutașilor, mă întîlnesc cu­­ vi­nele cunoștințe anterioare făcute prin­tre oamenii din părțile locului, ne strîngem­ cu căldură mîinile... Dar, mi-am fost dat să am și un „ghinion“ în drumul ăsta. Iată cum s-au întimi­plat lucrurile. Intru în sediul sfatului popular co­munal cu gind să stau de vorbă cu tov, președinte. Ghinionul aici În­cepe, era ocupat. Erau mai mulți to­varăși înăuntru. Figura centrală era însă un tovarăș pe care nu-l cunoș­team, și care ținea o hîrtie miracu­loasă îl mina. Cu o poză asemănă­toare lui Zeus care scotea binele și răul din cele două butoaie mari așe­zate la porțile palatului său din C­­h­ilăp. Am aflat măi tîrziu că era tov.. Dănculea Neculai, șeful Oficiului de prevederi sociale a Sfatului popular raional Ceahlău. tîh om între două vîrste, invalid, St.Ițea smirnă în fața tovarășului Dănculea cerînd într-una iertare, în­durare, să se gîndească la nevastă-sa care-i și ea bolnavă etc. Cum nu știam despre ce-i vorba și nicî n-aveam nici o calitate să mă a­­m­estec, a trebuit să stau deoparte și să tac chitic. De meditat însă, aveam voie. Nu mă putea opri tov. Dănculea să mă gîndesc bunăoară la prima is­pravă a lui Hermes, fiul lui Zeus, care a furat cincisprezece vaci din turma lui Apollon — cel cu scutul de argint — și pe urmă, între altele, a prefăcut în stîncă mută pe un bătrîn pentru ca să nu poată spune nimănui încotro a luat-o el cu va­cile. N-am de gînd să-l asemăn pe to­varășul Dănculea cu Hermes! Mi-am­ adus însă, aminte de frîntura asta de legendă antică întrucît m­i-am dat sea­ma că tovarășului Dănculea nu i-a convenit că invalidul Cîrjă V. Mihai făcuse o cerere la Minister in lega­tură cu drepturile sale de pensie. Am căutat să intru mai în adîncul problemei cu al cărei enunț sumar fă­cusem cunoștință. Cercetările ulteri­oare au arătat că-i vorba de o proble­mă complicată în aparență, dar din care consider că am reușit să iden­tific faptul că-i vorba de m­­ică biro­­crație în rezolvarea cererilor oameni­lor muncii. Pentru ca să vedeți dacă ♦ ♦ +■-++­*"+■+■+■+■ [UNK]+■ ♦ ♦ ♦ [UNK] [UNK] ♦­ FOILETON m-am orientat bine, vă rog să ascul­tați și dumneavoastră rezumatul. Cîrjă V. Mihai din comuna Borca este invalid, pensionar. Simțin­­du-se neîndreptățit în privința pensiei­­ a făcut o cerere la Minis­terul de resort. In cererea asta, după cite am înțeles, se acordau și unele epitete tovarășului Dănculea. Dacă ele se potrivesc sau nu acestui tovarăș, sosta-i altă problemă, așa că, nu ne abatem de la subiect. Un funcționar al MiS.P.S., lucrînd probabil în grabă sau cu mai puțină atenție, a trimis o adresă către ofi­ciul de prevederi sociale de pe lîngă Secția de sănătate a Sfatului popular regional Bacău, prin care se reco­manda ca cererea să fie repartizată spre rezolvare Oficiului P.S. raional... Ceahlău ! Se vede treaba că la Bacău nu s-a citit cererea omului cu pricina. Aicid nu ne explicăm cum s-a trimis o ce­rere spre rezolvare tocmai omului des­pre, care se vorbea în termeni mai puțini... măgulitori! Ca­ să nu uităm b­­ă, trebuie să amintim, că, după cine se spune, tov. Dănculea a fost cîndva salariat al sfatului popular re­gional, așa că, s-ar putea ca pe lîngă birocrație, sa fi fost la Oficiul de prevederi sociale din Bacău și pu­­țină... „considerație“... (Măcar de n-ar fi așa!). Atit i-a trebuit tovarășului Dăncu­lea, să pună el mîna pe o cerere în care se vorbește de rău la adresa du­­misale! Lucrurile se mai complica din nou pentru că, după cîte se spune, adresa de răspuns n-a semnat-o dum­nealui, ci... nevastă-sa, Lucia, așa că... imparțialitatea a fost asigurată. Să nu credeți cumva că invalidul despre care-i vorba n-a fost repus în drepturile sale legate de pensie. Din ceea ce am­ putut deduce, greșeala anterioară fusese reparată. Dar atunci ce era cu scena de la Borca ? Tov. Dănculea, a copiat probabil ce­rerea invalidului, a legalizat-o în sensul că i-a aplicat o ștampilă, apoi s-a dus la Borca și l-a chemat la sfat să-l judece pentru... insultă! Mă în­treb cum s-ar fi desfășurat scena, dacă întîmplător n-ar fi sosit acolo preșe­dintele sfatului popular și primul secre­tar al comitetului raional de partid? Cred că și-ar fi făcut mai tare de cap tovarășul Dănculea ! Două lucruri mi-au rămas totuși ne­clare în problema asta: mai întîi cum a admis Oficiul de prevederi sociale regional ca cererea cu pricina să cadă în mîna tovarășului Dănculea (sau a soției acestuia) și în al doilea rînd, cine i-a dat dreptul acestui șef de Ofi­ciu la Ceahlău ca să încerce să inti­mideze pe un invalid pe motiv că a fă­cut o reclamație la Minister, indiferent care ar fi fost conținutul acesteia ? Nedum­rile acestea două nu-mi vor putea fi împrăștiate decît după ce vor fi sosit la redacția ziarului respecti­vele răspunsuri pe care la așteptăm de la organele in drept. MITICA GRIGORENT STffÄnic wmi yy Simpaticul nostru doctor O nouă producție a studiourilor din Alma-Ata Deși, în general, cinematografia so­vietică se caracterizează prin abor­darea unor teme mari — și acesta este de altfel specificul celei mai u­­mane și în­­ același timp celei mai combative cinematografii din lume — temele „mărunte“, ca să le spunem așa nu lipsesc. Insă, niciodată, fil­mele de acest gen nu sunt lipsite de un tîlc anume, care transmite idei e­­ducative, sau care combate vacile și mentalități, în numele vieții noi. Co­mediile muzicale nu sunt niciodată pre­texte gratuite pentru o serie de me­lodii cum se întîmplă cu producția de duzină a cinematografiei vest-euro­­pene, ale cărei mostre am avut și noi prilejul să ne vedem. In „Simpaticul nostru doctor“ — ca și în „Ghimpele“ sau „Noapte de carnaval“ —­ melo­diile însoțesc acțiunea, iar aceasta ne face să rîdem și să ne înduioșăm, participînd alături de eroii filmului la împlinirea unui gest simplu dar plin de omenesc. Este vorba­ numai de onomastica unui medic de sanatoriu, pe care co­laboratorii și foștii bolnavi, o vor săr­bătorită cu cît mai mult fast. Bineînțe­les, doctorul, nu știe nimic și foar­te liniștit, își vizitează un bun amic. Telefonul, simulînd o urgență, îl a­­duce cu automobilul salvării la sa­natoriul unde toți cei prezenți îi fac o primire triumfală. Dar, pentru ca serbarea să poată avea loc, ani­matorii ei se zbat, trec prin numeroa­se peripeții, își riscă și viața, reușind pînă la urmă să creeze condițiile ne­cesare pentru serbare. La acest sa­natoriu s-au vindecat numeroși ar­tiști. Ei vor veni cu toții să-l salute pe doctorul lor iubit. In orășel este și un post de miliție; milițienii vor veni cu comandanta lor în frunte să-l sărbătorească pe doctor. Mai este și o companie de pompieri. Nu vor lipsi nici ei... Această simpatie unanimă se ex­plică prin popularitatea doctorului și prin caracterul­ lui deosebit. In corn* trast cu un administrator obtuz, care reduce totul la numitorul comun al intereselor lui meschine, doctorul luptă pentru a face din sanatoriu un loc nu numai util, ci și plăcut pen­tru cei veniți să-și găsească sănăta­tea. Doctorul știe să se apropie de cei suferinzi redîndu-le încrederea în pro­priile lor forțe, făcindu-i să creadă și să dorească intens o grabnică însă­nătoșire. Oamenii poartă în ei sim­țăminte de adîncă recunoștință; oca­zia de a le exprima se ivește prin serbarea proiectată. Toate energiile sunt folosite pentru aceasta. Comicul de situații este presărat din belșug pe parcursul filmului. Umorul e din belșug dar niciodată gratuit. Cînd Murat, escaladînd dis­perat balconul camerei în care, fusese închis de o gospodină bătăioasă, ră­­mîne , agățat de o firmă, deasupra privirilor îngrozite ale pietonilor, ci­­tim amuzați pe firma care se clati­nă gata să se prăbușească. Ți-ai asigurat viața?“. Personajele filmului au, fiecare, trăsături care pun în lumină o întreagă categorie de oa­meni. Administratorul caracterizează pe birocrați, secretara lui pe femeile ușuratice. Doctorul întruchipează pe omul conștiincios, care este răsplătit cu prețul cel mai scump: dragostea oamenilor. Un șirag de melodii frumoase câi­­tate de interpreți execelanți dă filmu­­lui tinerețe și pitoresca principală, pe care o vedem Interpreta pentru prima oară într-o producție a studiou­rilor din Alma-Ata, stăpînește cali­­tăți de prim ordin. Despre întreaga echipă de creatori ai filmului putem spune același lucru. Imaginea montajul sunt mai mult decît satisfă­șu­cătoare. Finalul original al filmului demonstrează posibilitățile acestui co­­lectiv care lucrează cu m­ult gust și fantezie. Scena repetiției din „Fe­meia îndărătnică“ desfășurată la te­lefon, este de asemenea un model de identivitate regizorală, foarte izbutită.­ „Simpaticul nostru doctor“ este deci un film amuzant și instructiv. Pentru acest motiv în primul rînd, ca și pen­tru celelalte calități ale lui, îl reco­mandăm cu căldură spectatorilor. CRONICAR­ U Rezultatele concursului „Cartea cu premii“ (tragerea din 28 septembrie 1958) Cîștigătorii se vor adresa librăriilor din orașele respective, în termen de 10 zile (29 septembrie—9 octombrie) pentru a intra în posesia obiecte­lor ciștigate. După această dată biletele cîștigătoare își pierd valabilitatea.­ ­. Biletul cu nr. 1647 a cîștigat un pachet cu cărți 2. „ „ 111 a cîștigat un stilou 3. „ „ 4400 a cîștigat un pik-up 4. „ „ 2271 a cîștigat un stilou 5. „ „ 2791 a cîștigat un pachet cu cărți 6. „ „ 8785 a cîștigat un aparat de radio marca „Tej 7. „ ., 2517 a cîștigat una servietă diplomat din piesa 8. " „ 9856 a cîștigat lui stilou 9. „ „ 4222 a cîștigat un stilou 10. „ „ 5939 a cîștigat un pactul cu ci­!" 11. „ „ 3198 a cîștigat un stilou 12. " „ 7228 a cîștigat un stilou 13. „ „ 5189 a cîștigat un pachet cu căr­i 14. „ „ 9630 a cîștigat un pachet cu cărți 15. „ „ 1438 a cîștigat un pachet cu cărți 16. „ „ 574 a cîștigat un pachet cu cărți 17. „ „ 8914 a cîștigat un pachet cu cărți 18. „ „ 8419 a cîștigat un pachet cu cărți 19. . „ 2579 a cîștigat un pachet cu cărți 20. „ „ 4393 a cîștigat un pachet cu cărți 21. * „ 5618 a cîștigat un pachet cu cărți 22. . „ 3475 a cîștigat un pachet cu cărți 23. „ „ 8840 a cîștigat un stilou * 24. " „ 388 a cîștigat un pachet cu cărți 25. " „ 8760 a cîștigat una bicicletă marca „Carpați 26. „ „ 1003 a cîștigat un patefon cu 10 plăci 27. " „ 9033 a cîștigat un pachet cu cărți 28. „ „ 5570 a cîștigat un stilou 29. „ „ 3485 a cîștigat un pachet cu cărți 30. „ „ 500 a cîștigat un stilou 31. „ „ 3242 a cîștigat un stilou 32. „ „ 6008 a cîștigat un pachet cu cărți 33. „ „ 9888 a cîștigat un pachet cu cărți 34. „ „ 1819 a cîștigat un pachet cu cărți 35. „ „ 4723 a cîștigat un pachet cu cărți I Ptr. 1 TCO (3 240) CONSILIUL NATIONAL AL FEMEILOR DIN R. P. R. ți UNIUNEA SCRIITORILOR DIN R. P. R. anunță concursul de creație literară (schițe și nuvele) FIGURI DE FEMEI DIN PATRIA NOASTRA IN LUPTA PENTRU CONSTRUIREA SOCIALISMULUI“ Cu următoarele premiii Concursul este deschis scriitorilor și ziariștilor profesioniști, precum și al­tor participanți. Vor fi luate în considerație numai lucrări noi, care nu au fost publicate. Lucrările — schițe și nuvele — vor avea dimensiunile cerute de specificul subiectului și al genului.­­ Ele pot fi scrise în limba romînă sau în limbile minorităților naționale și se vor trimite pe adresa­; Consiliul Național al Femeilor. B-dul Dacia 35 A., raionul 1 Mai — pentru concursul de creație literară, pînă la data de 15 ianuarie 1959. Lucrările vor fi bătute la mașină în trei exemplare, la două rîn­­duri și vor fi însoțite de o notă cuprinzînd: numele și pronumele autorului, profesia de bază, ocupația actuală, adresa exactă, nr. de telefon. Rezultatul concursului va fi dat pînă la 1 martie 1959; premiile distribui­in ziua de 8 Martie 1959, Comitetul regional al femeilor și Casa regională a creației populare, chea­mă pe toți scriitorii din regiunea Bacău să participe în număr cît mai mare la acest concurs care va contribui la îmbogățirea literaturii noastre contemporane cu noi și valoroase lucrări inspirate din opera de construire a socialismului. Relații suplimentare în legătură cu tema și datele concursului se pot cere de la comitetul regional al femeilor, strada Karl Marx nr. 14 și Casa regională a creației populare, Calea Mărășești nr. 39 Bacău. PREMIUL PREMIUL II­I PREMIUL III 3 mențiuni 9.000 lei 6.000 lei 3.000 lei a 2.000 lei fiecare se vor (2 septembrie—5 octombrie 1958) BACAU: Cinema „Flamura roșie“: Simpaticul nostru doctor, Cînd doarme spiridușul ploii. Cinema „Muncitorul Facerea lumii, Știință și tehnică 77/56. Cinema „Tineretului“: Noapte de carnaval, Visul profesorului Pilutek: PIATRA NEAMȚ Cinema „1 Mai": Cazul dr. Laurent. Cinema „Popular“ Spionaj contra­spionaj, Secretul fru­museții. TG. NEAMȚ Cinema „Victoria" : 29 IX-1 X 1958 Povestea uriașului din pădure, 2-5 octombrie 1958: Bijuterii de familie, Balerina. BUHUȘI Cinema „Popular“ 29 IX-1 X 1958: Epave, Vizita cineaștilor fran­cezi, 2-5 X 1958: Luna de miere, Isto­ria unui record. TG. OCNA Cinema „Oituz“, 29-IX-l­X 1958: Urm­e în noapte, Parada dansu­­rilor, 2-5 X 1958: Balada voinicului. De ce am făcut aceasta? SLANIC MOLDOVA: Cinema „0 Mai", 29-30 IX 1958: Ives Montand în cîntecele Parisului, Orașul la um­­bra piramidelor, 1-2 X 1958: Două lo­­zuri, Un artist al poporului, Ion Manui­lescu, 3-5 X 1958: Ispita, Depășirea,­­ ZELETIN Cinema „Popular“ 29 IX-I­X 1958: Stele pe aripi, Moda, 2-5 X 1958: Taifun la Nagasaki, CEAHLAU Cinema „Flacăra": 2-5 X 1958: Primul eșalon. ADJUD Cinema „Popular“ 29-IX-l­X 1958: Căpitanul bâtrînei carapace, Să zîmbească toți copiii, 2-5 X Ștrengăriță. ROMAN Cinema „23 August“: 29­­ IX 5 X 1958: Minciuna, Circul urșilor, Cinema „Victoria“: 29 IX­ 5 X 1958: -4

Next