Steagul Roşu, decembrie 1958 (Anul 13, nr. 1821-1846)

1958-12-02 / nr. 1821

V <1.821 (3.300) In lumina sarcinilor Consfătuirii de la Constanța, — ................ ■ [UNK] [UNK]­­ ■ .................... .. Instituțiile culturale de la sate trebuie sa­ popularizeze mai intens superioritatea sistemului socialist al agriculturii In urma consfătuirii de la Con­stanța s-au pus noi probleme în fața unităților culturale care trebuie să vină în mod permanent în sprijinul transformării socialiste a agricultu­rii.­­ Cu toate îndrumările date pentru­­ o nouă orientare a­­ muncii culturale în realizarea acestei sarcini, mai sînt încă multe­ cămine culturale, case de citit și colțuri roșii, care n-au reușit și putem spune că unele nu s-au străduit, să descifreze din lucrările consfătuirii­ de la Constanța ceea ce­­ este nou și esențial pentru activita­tea culturală. Cunoașterea profundă a probleme­lor de organizare și dezvoltare a sec­torului socialist din agricultură cre­ează posibilitatea ca activiștii cultu­rali să demonstreze în fața maselor superioritatea acestuia față de sec­torul individual. Acest lucru a­ fost­­ înțeles, de unele unități culturale din regiunea noas­tră,­ care, cu simț de răspundere au folosit mijloace convingătoare. De pildă, căminul cultural din satul Po­iana, comuna Brusturi, Neamț, (director Vicoveanu raionul Tg. Simion) a organizat un­ ciclu de­­ expuneri­­ scurte, dar convingătoare, cu­ exem­ple luate din comună. In felul acesta s-a reușit ca o parte din săteni să­­ se convingă de avantajele muncii în comun. i *■ . De remarcat este că la aceste ex­puneri, tov. Vicoveanu Simion a cal­culat cu creta la tablă suprafața haturilor rămase în comună, și pro­ducția ce se pierde, a folosit panouri comparative și­­ chiar exponate de produse (din sectorul socialist. Căminul cultural din Ploscuțeni și cel din Ungureni prin lecțiile cercu­lui agricol au reușit să convingă pe cursanți că oricît s-ar strădui țăra­nii să aplice pe fîșiile lor de pămînt înguste cunoștințele agricole avan­sate nu vor reuși și că acest lucru reușește pe tarlalele mari din înto­vărășiri și gospodării agricole colec­tive. Putem încă remarca faptul că aceste unități culturale folosesc pe unii cursanți ai cercului ca propagan­diști ai­ căminului, cultural respectiv. O acțiune interesantă a avut loc de curînd la căminul cultural din Păstrăven­i, organizată însă de Casa de cultură din Tg. Neamț. Este vor­ba de o întîlnire în care s-au dezbă­tut problemele creșterii animalelor și în care s-au subliniat veniturile ce (Continuare în pag. 3-a) In atenția secretarilor organizațiilor de bază P.M.R. din regiune Recomandăm secretarilor orga­nizațiilor de bază P.M.R. din regiune să instruiască agitato­rii pe baza următoarelor ma­teriale : 1. Conferința de presă a lui N. S. Hrușciov, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. (apărută în ziarul „Scînteia“ nr. 4.384 din 29 no­iembrie 1958). 2. Interviul tov. Chivu Stoică, președintele­ Consiliului de Mi­niștri al R. P. Române acordat corespondentului ziarului „Wa­shington Post“, Murray Maro­­ Ier (apărut in ziarul „Scînteia“ nr. 4.384 din 29 noiembrie). In urma instruirii, agitatorii să organizeze convorbiri cu oa­menii muncii. In cursul lunii decembrie a. c. în cercurile de politică curentă de la orașe și sate vor fi pre­lucrate materialele mai sus in­dicate. MARȚI 2 DECEMBRIE 1958 ------------------------------------­ TífÉBj Succese de seamă Cooperativa „Moldova“ din orașul Bacău se numără printre unitățile cooperatiste fruntașe pe regiune. In aceste zile harnicii meșteșugari dau bătălia pentru realizarea planului a­­nual la producția globală și marfă. Rezultatele obținute pînă în prezent sînt demne de laudă. Așa de pildă planul producției globale pe luna noiembrie a fost realizat în proporție de 111 la sută, iar la producția marfă de 118 la sută. Printre bunurile de larg consum livrate în luna aceasta comerțului de stat de către cooperativa „Moldova“ se numără: 120 garnituri mobilă tip „Constanța“, 192 butoaie între 100 și­­ 1.000 litri, 7.000, plăci de teracotă, 3.000 bucăți site de cernut mălai, 1.000 bucăți perii, etc. Succesele amintite, sunt rezultatul muncii sîrgiii­icioase depuse de către întregul­ colectiv de­­ meșteșugari de la cooperativa „Moldova“. In­ mod deosebit s-au evidențiat tîmplarii: lancu Sterling, Mihai Zaharia, doga­rii: Maier Căciuleanu, Florian Truțu, teracotiștii Jan Ciobu, Victor Parfe­­nie și alții. Citiți în pagina 4-a A Berlinul trebuie să devină u­n oraș demilitarizat și liber —■ Interiviul acordat de W. Ulbricht ziarului „New York Times“. "A Rezultatele preliminare­ ale ce­lui de-al doilea tur de scrutin al a­­legerilor din Franța. A’ Pentru cooperarea economică intre toate statele — Proiectul de de­clarație propus de reprezentantul R. P. Româno, B. Șerb­an. Stația de dezbenzi­­nare de la Modîrzău— regiunea petroliferă a Moldovei. Tineretul comăneștean în fruntea acțiunilor patriotice Tineretul comăneștean a participat în cursul acestui an, la numeroase acțiuni patriotice inițiate și conduse de organizația U.T.M. Numai în cursul lunii octombrie și în prima jumătate a lunii noiembrie la chemarea comitetului orășenesc U.T.M. privind împădurirea și dega­jarea unor terenuri muntoase au răs­puns cu entuziasm peste 1.000 tineri, efectuînd circa 3.500 d­e muncă vo­luntară. • 1$­, " Pe valea Ciobănu­șului șî pe valea Asăului la­ punctele Barte­a și Co­lăceni o parte din fostele parchete exploatate au reînviat. Comăneștenii au plantat 24 ha. teren defrișat, de­­gajînd în același timp 48 hectare plantație tînără. Constantin Onea, Mih­ai Cozma, Gh. Popa, Maria Atănăsoaie, Daniel Cherciu și Alexandru Ster sînt nu­mele tinerilor comăneșteni care s-au evidențiat în mod deosebit în muncile voluntare inițiate. J. TOMA O remarcabilă conferința adresată cadrelor didactice Duminică dimineața sala Filar­monicii de Stat devenise neîncă­pătoare. Sute și sute de învăță­tori și profesori ai școlilor orașu­lui nostru veniseră să audieze con­ferința tovarășului Carol canu, directorul Universității Romaș­­se­rale de marxism-leninism pe tem­a: „Partidul Muncitoresc Român, orga­nizatorul și conducătorul activității culturale din țara noastră“. Vorbitorul, după o prezentare teo­retică a problemelor legate­ de temă, a expus numeroase cifre și fapte care au avut menirea să convingă deplin pe auditori despre succesele cu totul și cu totul deosebite obți­nute pe tărîm­­ul culturalizării ma­selor sub conducerea Partidului Muncitoresc Român. În încheiere conferențiarul a vor­bit despre locul important pe care cadrele didactice îl ocu­pa în pro­cesul desfășurării revoluției cultu­rale din țara noastră. Expunerea tovarășului Carol Ro­­m­așcani s-a bucurat "de atenție deosebită din partea asistenței și de un remarcabil succes". Ținem să salutăm cu această o­­cazie inițiativa lăudabilă a sec­ției de învățămînt și cultură a sfa­tului popular al orașului precum și a filialei Societății pentru răs­­pîndirea științei și culturii de a or­ganiza conferințe de această na­tură adresate cadrelor didactice. Ultimele zile ale săptămînii tre­cute au cunoscut variate și nume­roase manifestări culturale deose­bit de interesante, care dovedesc preocuparea crescîndă a oamenilor muncii din Bacău pentru fenome­nul cultural. Doi oaspeți valoroși Viața muzicală a orașului Bacău cunoaște­ o deplină înflorire în vre­mea din urmă atît prin creșterea nivelului artistic al­­ orchestrelor simfonică­ și populară, cît și dato­rită vizitelor fructuoase ale nume­roaselor personalități muzicale din Capitală și din­­ alte regiuni ale țării. Cu prilejul concertului­ simfonic de sîmbătă publicul nostru, a putut aplauda pe cunoscutul dirijor, pro­fesor al Conservatorului „Ciprian Porumbescu“, Ion Ghiga, precum și pe talentatul violonist Constantin Costache, de la Filarmonica „Geor­ge Enescu“ din București. Constantin Costache a concertal în mi minor de executat Felix Andelssohn Bartholdy. Sub ba­gheta lui Ion Ghiga orchestra bă­căuană a prezentat Suita I-a de Iu­­liu Mu­reșanu, Concerto grosso nr. 1 în si bemol major de Georg Frie­­derich Haendel, „Preludiul“ la o­­pera „Lohengrin“ de Richard Wag­ner, precum și Suita în stil clasic de Ion Ghiga. VVVAMARAMA: Alte conferințe organizate de filiala S.R.S.C. Tot în cursul zilei de duminică au mai avut loc în orașul nostru și alte conferințe organizate de fili­ala Bacău a S.R.S.C. In sala cinematografului „Mun­citorul“, dr. Ștefan Motaș, în fața unei săli pline, a dezvoltat subiec­tul : „Somnul și visele“. Conferin­ța, care a fost de natură să lămu­rească o seamă de importante pro­bleme legate de aceste fenomene, a constituit­­ un aport de seamă la combaterea superstițiilor și s-a bu­curat de aprecierea ascultătorilor. De asemenea în­ cadrul celor 6 lectorate pentru părinți au fost ți­­­nute conferințe din cadrul planului tematic stabilit încă la anului de învățămînt. La începutul Școala medie nr. 2 s-a vorbit despre „Ro­lul familiei în formarea la copii a concepției științifice despre lume. Combaterea prejudecăților mistice­­religioase”. Spectacolele de aseară ale Colectivului Teatrului „Constantin Nottara“ Pentru a doua oară în timpul din urmă în orașul nostru, colecti­vul artistic al Teatrului „Constan­­­­tin Nottara“ din București, a pre­zentat aseară pe scena, băcăuană două spectacole cu piesa lui H. Ib­­s Nora“. Dezvoltarea ramurilor anexe aduce venituri mari colectiviștilor Gospodăria agricolă­­ colec­tivă „Dru­mul lui Lenin“ din comtșn­a Ștefan cel Mare, raionul Tg. Ocna este cunoscută c­a o gospodărie care în­­ fiecare an ob­ține recolte bune. Cele 56 de familii care alcătuiesc gospodăria muncesc bine suprafața de 111 hectare, și reușesc să dov­edească mereu că sunt buni gospo­dari. Recoltele de grîu și porumb au fost­ și anul acesta mai mari decit cele ale­­ individualilor-Colectiviștii din Ș­tefan cel Mare nu s-au mulțumit însă numai cu ceea ce obțineau în urma strîngerii recoltelor din cu­itura mare. Ei au chibzuit bine și au ajuns la concluzia că veniturile­­ lor pot fi sporite dacă gospodăria va dezvolta și unele ramuri anexe. Dez­­­voltînd ,mul­tilateral gospod­ăria ei au dat dovadă că, se pot mări veniturile în așa­ fel îricit la ziua-muncă să le revină mai multe produse, iar averea , gospodăriei să crească și ea. Grădina de zarzavaturi a colectiviști­lor s-a dovedit în acest an a fi foarte rentabilă. Ștefan Mateieși, șeful echi­pei care lucrează la grădină a acor­dat toată atenția muncii în grădină, reușind în felul acesta să aducă gos­podăriei un venit de peste 60.000 lei. De pe o suprafață de numai 4,50 hec­tare grădină, colectiviștii au recoltat mari cantități de ardei, roșii, conopidă, ceapă, usturoi, vișete. O parte din pro­dusele grădinii au fost contractate cu „Aprozar“ Tg. Ocna. Altă parte a fost vîndută unor șantiere. Direct pe­­ piață au desfăcut zarzavaturi în valoare de 31.000 lei. Ioan C. Andronic, Gheorghe Manea, Aneta Mitroi și ceilalți colec­tiviști care lucrează în grădina de zar­zavaturi muncesc cu mult interes, deoa­rece știu că în felul acesta aduc gospo­dăriei un venit mare ceea ce, implicit, face ca și lor să le revină mai multe produse pentru ziua-muncă. Pomicultura este altă ramură care a adus colectivei venituri mari. Colecti­viștii au livrat unităților „Aprozar“ Tig, Ocna două Vagoane de fructe. Alte zeci de mii de lei obțin colec­tiviștii și din exploatarea unu­i gater­­ a unui tractor. Gospodăria colectivă din comuna Ște­fan cel­ Mare are și un sector zooteh­nic. Colectivistul Toader Cuțîtaru, îm­­preună cu fiul său, Constantin, îngriji și bine cele 165 de oi a reușit să ob­țină o producție de 9 kg. caș de la fiecare oaie. Faptul acesta a mărit și venitul gospodăriei și pe cel al co­­lectiviștilor. Colectiviștii din comuna Ștefan cel Mare au reușit să înjghebeze și o crescătorie de porci. Ei au de asemenea și 17 stupi de albine. Sectorul zootehnic le-a adus anul a­­cesta un venit de aproape 40.000 lei. Colectiviștii din comuna Ștefan cel Mare sînt interesați în dezvoltarea tu­­turor ramurilor gospodăriei lor. Ei s-au­ convins că prin dezvoltarea ramurilor a­­nexe obțin venituri mari, lucru când face să crească fondul de bază și tote odată duce la sporirea cantităților de­ produse ce li se cuvin pentru fiecare zi-muncă. Pe drumuri de munte Un scurt fluierat al locomotivei, urmat de răspunsul prelung al eco­ului, și micuțul tren de munte — care în comparație cu cele de călă­tori, pare un pille — se puse in miș­care, încet, încet, stația de bază C.F.F. (Simbria-Agăș) din care plecase în­cepu să rămină în urmă. Trenulul prinse viteză și „vesel" se îndrepta spre inima munților unde avea să fie încărcat cu zeci de tone de bușteni atît de necesari fabricilor de cheres­tea. Pe una din platformele acestui tre­­nuleț, zilele trecute, mă aflam și eu. Urcam cu el spre gurile de exploa­tare pentru a scrie ceva despre har­nicii muncitori forestieri ce zilnic doboară și trimit la vale mii de me­tri cubi de material lemnos din bă­­trinii noștri Carpați. Spre primul parchet Prima oprire pe care o face trenul este in stația denumită „Triunghi“ situată la numai cițiva km. depărtare de satul Simbria. Pină aici drumul a fost neted „ca-n palmă" — după cum spune tovară­șul Păduraru, șeful de tren, — un om cu tîmplele ninse de ani, care pină in acest moment a stat liniștit lingă frină povestindu-mi nu fără mindune crimpeie din viața lui de că­lător permanent pe drumurile de munte. De aici, insă, a trecut la postul său, urmărind că atenție urcușurile și coborișurile vertiginoase de-a lun­gul întregului parcurs, cu mîinile pe frină..­ . ■ ■ De ici 'ieșirea 'din sat, pină la pri­ma gură de exploatare, sunt mai bine de 25 km. Dar dacă ești cu­ de cil simțitor la frumusețile naturii, dru­mul ți "Se sare scurt. " Im­ediat ce pîrăul Suited se­ alătură căii ferate,­­descriind de-a lungul Urcușului diferite curbe, minindu-și cu furie la vale apele spumoase prin­tre­­ știrb­i,­ ți se deschide în fața o­­chilor panoramă munților îmbrăcați in­ aureola soarelui, care apare ,și dispare după nări în aceste zile­­ de toamnă. Brazii înalți și­­ voinici priviți de jos de lă poalele muntelui, dă o cu­loare de­­ urs, verde închis, dinoma a­­celora care împodobesc stema Repu­blicii noastre populare, iar frunzele îngălbenite de toamnă ale celorlalți copaci, își iau zborul la fiecare "adi­ere "de vînt, făcl­nd traiectorii deasupra noastră, demonstrindâ-nd parcă 'că timpul pentru căderea primilor fulgi de zăpadă "din acest an din munți, a și sosit. ■. Locomotiva gislind din greu, îm­prăștiind un fum negru, care multă vreme rămine in urma noastră, plu­tind pe deasupra stîncilor, ne anunță printr-un fluierat sosirea în parchet. — Iată că am ajuns la parchetul Cristeș — îmi spus­ însoțitorul meu, arătindu-mi cu degetul o­­ cabană din dosul unui masiv muntos. — Este primul parchet la care vom lăsa cîteva vagoane. De aici vom pleca mai departe. Mi-am luat rămas bun­­ de la to­varășul Păduraru și am mers pe a­­ceste meleaguri. in parchetul Cristeș — Mergeți sus in parchet ? Și eu merg tot acolo. Această invitație făcută­­ de un tâ­­năr, de vreo 17 ani, a fost pentru mine bine venită și bineînțeles că nnnrinrirrînnnnnrr^ File de carnet tooeoooeeeeooeéeooee©o am acceptat-o imediat. Urcind spre parchet am avut timp destul pentrú a discuta, cu tinărul meu însoțitor. Mai Intii am aflat că se numește Du­mitru Palaghiu, că este utemist și că-i absolvent al școlii, profesionale silvice, că din luna iulie a.c. de cind a terminat școala, lucrează alături de tatăl său în pădure ca ajutor de manipulant. Asta deocamdată, fiindcă,­­t­ivă cum susține, va merge la o școală tehnică de unde se va rein­­toarce tehnician forestier. Tinărul m-a pus apoi in curent cu noutățile din acest loc de muncă. De la el am aflat că în parchet lu­crează un număr însemnat de mun­citori organizați in mai multe bri­găzi. — Dar iată că am și ajuns la pri­ma brigadă — îmi arată el în depăr­tare o formație de oameni ce lucrau de zor la fasonatul buștenilor. E bri­gada lui moș Gheorghe Meucă — mă lămuri dînsul mai pe deplin. In par­tea cealaltă sînt altele care corbo­­nesc lemnul de foc. — Hai noroc. Merge treaba ? — zisei eu adresîndu-mă unui bătrinel cu părul alb, ce ne ieșise in intim­­pinare. —­ No, păi clini să nu meargă! Merge destul­­ de bine, fiindcă îi dăm zor mered. Cu ortacii mei pot dă­­rimd și muntele ăsta mare — zise glumind „moșneagul". Împreună cu moș Gh. Meucă­­(fi­­­iindcă el era) am vizitat întreg par­chetul. Am făcut cunoștință cu mun­citorii fruntași lugănarii Gheorghe, Dobrea loan, Bucur Nicolae, Muscă loan și mulți alții, care zilnic depă­șesc cu mulți m.c. prevederile pla­nului, împreună cu moșul ,m-a apucat sea­ra prin păduri. Grijuliu el zise: — Nu, apoi io zic să mear­ge un divali, fiindcă si lasă noapte­a­­ mă invită. Coborind la vale și văzind­ că ii pri­vesc atent, moș Gheorghe mă apos­trofă cu un aer destul­­­­ de șugubăț. — Ce mă privești așa? Te uiți c-am îmbătrinit? Da, am 67 de ani, iar di cind lucrez aici în pădure — 48. Am isit la pensie, cu gîndul sî mă odihnesc că destul am muncit in viața mea. Dar n-am putut sta acasă. M-a chemat pădurea înapoi. Aruncîndu-și privirea asupra tină­­rului care mergea in apropierea noa­­stră, începu să vorbească gîndirii. — Vedeți pi acest băietan ? A ve­nit de curînd di ln școală. Pe vre­mea tinereții mele, nici pomeneală de­ așa ceva. Cind eram ca el dor­meam în bordei­­ de pămînt, ca aș­ternut aveam frunzele pe care le stringeam de sub copaci.­­Acum e altă rinduială. Viața noastră, a ilim­i­­citorilor, s-a schimbat complet. 'Avem pînă și aparate de radio și biblioteci. Dar să vezi în ce cabană hodinim. Cind am ajuns la cabană, m-am convins că moșul avea dreptate. Pa­turile­ de fier, frumos aranjate cu cearșafuri de un alb imaculat, si ______________I. TRIFESCU (Continuare, în pag. 2-a) A Simbătă seara "a avut l­oc in sala Ateneului R. P. Româné concertul or­chestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu", dirijată de Mir­­cea Basarab, cu concursul violonistului sovietic Vaierii Klimov. Violonistul Vaierii Klimov, laureat al Concursului internațional „P. I. Ceaikovski”” din acest an, a interpretat Concertul pentru vioară și orchestră nr. 1 In re major de Prokofiev, în primă audiție. Programul concertului a mai cuprins două scene de balet de Lu­­­dovic Feldman și Simfonia a V-a in mi minor de Ceaikovski. Concertul s-a bucurat de­ un frumos succes.­­ Sub auspiciile Societății științelor medicale din R. P. Romînă, s­ecția de morfologie normală și patologică și sec­ția­ de epidemiologie, microbiologie, in­­framicrobiologie și parazitologie, s-a deschis, în amfiteatrul Institutului „Vic­tor Babeș“, simpozionul asupra trichi­­nozei și altor Troonoze. Participă academicieni, profesori, me­­­dici din întreaga țară. Lucrările sim­pozionului continuă. A­­genția United Press Internatio­nal anunță că un viscol deosebit de puternic s-a abătut asupra statelor din nord-estul S.U.A. Viscolul a blocat șo­selele, a smuls copaci din pămînt și a rupt cablurile electrice. Din cauza viscolului s-au întimplat numeroase acci­dente de circulație. . In aceste acci­dente au fost omorite peste 206 de per­soane. î Colectiva mi-a adun,­ belșug în casă . Ani de-a rîndul am­ lucrat păm­în­­tul de unul , singur. Mă străduiam să agonisesc în fel și chip dar nu reu­șeam să adun prea mult. Am stat mult și am chibzuit ce pot să fac mult și am chibzuit ție pot să­­ fac. Exemm­plul colectiviștilor din sat, via­ța nouă, mai îmbelșugată a aces­tora a fost pentru mine un îndemn. Mi-am dați seama că pot și eu să fiu ca ei dacă mă înscriu în colectivă. M-am sfătuit cu nevasta , și în luna ianuarie anul acesta am devenit a­­m­îndoi colectiviști. împreună cu soția, am lucrat în gospodărie și am făcut pînă acum 304 zile-muzică. A venit toamna și odată cu­ asta am putut vedea rezul­tatele muncii noastre. De curînd s-a făcut împărțirea produselor. Cu acest prilej eu și soția am primit­­ 2.367 kg. porumb, 30 kg. brînză oi, cereale pă­roase peste 1.000 kg., cartofi 152 kg., vin 152 litri, legume și zarzavaturi 500 kg. furaje 2.100 kg. floarea-soa­­relui 100 kg. și altele. Daca înainte, de pe jumătatea mea de hectar nu reușeam să string atît cît îmi tre­buia­ anul acesta din calculele făcute, am realizat un venit ce depășește suma de 13.000 lei. De unde pînă mai ieri umblam de mă împrumutam prin vecini pentru o sită cu făină, astăzi pot să spun că am de ajuns. Unii din vecinii mei nu-s în colectivă și o duc mai greu. Muncesc parcela lor de pămînt și produc puțin. Eu ii sfătuiesc pe toți să vină alături de noi. Unii m-au în­țeles și ni s-au alăturat. Printre a­­ceștia­ sînt: Vasile V. Durac, Prise­­caru V. Vasile­, Vasile T. Simion și alții. în felul acesta, gospodăria noas­tră colectivă se întărește pe zi și trece. GHEORGHE GH. PRISECARU colectivist — comuna Părincea, raionul Bacău Textiliști fruntași din Buhuși Pieptene Grința candidată de partid, este una din bobi­natoarele fruntașe de la secția prepa­­rație nord. Dovadă : depășirile zilnice de plan ce trec­ cu re­gularitate de 20 la sută. Candidatul de par­tid Stoian Ioan de la țesătoria nord. Zilnic își depășește sarcinile de plan cu 20—25 la siclă.

Next