Steagul Roşu, decembrie 1958 (Anul 13, nr. 1821-1846)
1958-12-02 / nr. 1821
V <1.821 (3.300) In lumina sarcinilor Consfătuirii de la Constanța, — ................ ■ [UNK] [UNK] ■ .................... .. Instituțiile culturale de la sate trebuie sa popularizeze mai intens superioritatea sistemului socialist al agriculturii In urma consfătuirii de la Constanța s-au pus noi probleme în fața unităților culturale care trebuie să vină în mod permanent în sprijinul transformării socialiste a agriculturii. Cu toate îndrumările date pentru o nouă orientare a muncii culturale în realizarea acestei sarcini, mai sînt încă multe cămine culturale, case de citit și colțuri roșii, care n-au reușit și putem spune că unele nu s-au străduit, să descifreze din lucrările consfătuirii de la Constanța ceea ce este nou și esențial pentru activitatea culturală. Cunoașterea profundă a problemelor de organizare și dezvoltare a sectorului socialist din agricultură creează posibilitatea ca activiștii culturali să demonstreze în fața maselor superioritatea acestuia față de sectorul individual. Acest lucru a fost înțeles, de unele unități culturale din regiunea noastră, care, cu simț de răspundere au folosit mijloace convingătoare. De pildă, căminul cultural din satul Poiana, comuna Brusturi, Neamț, (director Vicoveanu raionul Tg. Simion) a organizat un ciclu de expuneri scurte, dar convingătoare, cu exemple luate din comună. In felul acesta s-a reușit ca o parte din săteni să se convingă de avantajele muncii în comun. i *■ . De remarcat este că la aceste expuneri, tov. Vicoveanu Simion a calculat cu creta la tablă suprafața haturilor rămase în comună, și producția ce se pierde, a folosit panouri comparative și chiar exponate de produse (din sectorul socialist. Căminul cultural din Ploscuțeni și cel din Ungureni prin lecțiile cercului agricol au reușit să convingă pe cursanți că oricît s-ar strădui țăranii să aplice pe fîșiile lor de pămînt înguste cunoștințele agricole avansate nu vor reuși și că acest lucru reușește pe tarlalele mari din întovărășiri și gospodării agricole colective. Putem încă remarca faptul că aceste unități culturale folosesc pe unii cursanți ai cercului ca propagandiști ai căminului, cultural respectiv. O acțiune interesantă a avut loc de curînd la căminul cultural din Păstrăveni, organizată însă de Casa de cultură din Tg. Neamț. Este vorba de o întîlnire în care s-au dezbătut problemele creșterii animalelor și în care s-au subliniat veniturile ce (Continuare în pag. 3-a) In atenția secretarilor organizațiilor de bază P.M.R. din regiune Recomandăm secretarilor organizațiilor de bază P.M.R. din regiune să instruiască agitatorii pe baza următoarelor materiale : 1. Conferința de presă a lui N. S. Hrușciov, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. (apărută în ziarul „Scînteia“ nr. 4.384 din 29 noiembrie 1958). 2. Interviul tov. Chivu Stoică, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române acordat corespondentului ziarului „Washington Post“, Murray Maro Ier (apărut in ziarul „Scînteia“ nr. 4.384 din 29 noiembrie). In urma instruirii, agitatorii să organizeze convorbiri cu oamenii muncii. In cursul lunii decembrie a. c. în cercurile de politică curentă de la orașe și sate vor fi prelucrate materialele mai sus indicate. MARȚI 2 DECEMBRIE 1958 ------------------------------------ TífÉBj Succese de seamă Cooperativa „Moldova“ din orașul Bacău se numără printre unitățile cooperatiste fruntașe pe regiune. In aceste zile harnicii meșteșugari dau bătălia pentru realizarea planului anual la producția globală și marfă. Rezultatele obținute pînă în prezent sînt demne de laudă. Așa de pildă planul producției globale pe luna noiembrie a fost realizat în proporție de 111 la sută, iar la producția marfă de 118 la sută. Printre bunurile de larg consum livrate în luna aceasta comerțului de stat de către cooperativa „Moldova“ se numără: 120 garnituri mobilă tip „Constanța“, 192 butoaie între 100 și 1.000 litri, 7.000, plăci de teracotă, 3.000 bucăți site de cernut mălai, 1.000 bucăți perii, etc. Succesele amintite, sunt rezultatul muncii sîrgiiiicioase depuse de către întregul colectiv de meșteșugari de la cooperativa „Moldova“. In mod deosebit s-au evidențiat tîmplarii: lancu Sterling, Mihai Zaharia, dogarii: Maier Căciuleanu, Florian Truțu, teracotiștii Jan Ciobu, Victor Parfenie și alții. Citiți în pagina 4-a A Berlinul trebuie să devină un oraș demilitarizat și liber —■ Interiviul acordat de W. Ulbricht ziarului „New York Times“. "A Rezultatele preliminare ale celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor din Franța. A’ Pentru cooperarea economică intre toate statele — Proiectul de declarație propus de reprezentantul R. P. Româno, B. Șerban. Stația de dezbenzinare de la Modîrzău— regiunea petroliferă a Moldovei. Tineretul comăneștean în fruntea acțiunilor patriotice Tineretul comăneștean a participat în cursul acestui an, la numeroase acțiuni patriotice inițiate și conduse de organizația U.T.M. Numai în cursul lunii octombrie și în prima jumătate a lunii noiembrie la chemarea comitetului orășenesc U.T.M. privind împădurirea și degajarea unor terenuri muntoase au răspuns cu entuziasm peste 1.000 tineri, efectuînd circa 3.500 de muncă voluntară. • 1$, " Pe valea Ciobănușului șî pe valea Asăului la punctele Bartea și Colăceni o parte din fostele parchete exploatate au reînviat. Comăneștenii au plantat 24 ha. teren defrișat, degajînd în același timp 48 hectare plantație tînără. Constantin Onea, Mihai Cozma, Gh. Popa, Maria Atănăsoaie, Daniel Cherciu și Alexandru Ster sînt numele tinerilor comăneșteni care s-au evidențiat în mod deosebit în muncile voluntare inițiate. J. TOMA O remarcabilă conferința adresată cadrelor didactice Duminică dimineața sala Filarmonicii de Stat devenise neîncăpătoare. Sute și sute de învățători și profesori ai școlilor orașului nostru veniseră să audieze conferința tovarășului Carol canu, directorul Universității Romașserale de marxism-leninism pe tema: „Partidul Muncitoresc Român, organizatorul și conducătorul activității culturale din țara noastră“. Vorbitorul, după o prezentare teoretică a problemelor legate de temă, a expus numeroase cifre și fapte care au avut menirea să convingă deplin pe auditori despre succesele cu totul și cu totul deosebite obținute pe tărîmul culturalizării maselor sub conducerea Partidului Muncitoresc Român. În încheiere conferențiarul a vorbit despre locul important pe care cadrele didactice îl ocupa în procesul desfășurării revoluției culturale din țara noastră. Expunerea tovarășului Carol Romașcani s-a bucurat "de atenție deosebită din partea asistenței și de un remarcabil succes". Ținem să salutăm cu această ocazie inițiativa lăudabilă a secției de învățămînt și cultură a sfatului popular al orașului precum și a filialei Societății pentru răspîndirea științei și culturii de a organiza conferințe de această natură adresate cadrelor didactice. Ultimele zile ale săptămînii trecute au cunoscut variate și numeroase manifestări culturale deosebit de interesante, care dovedesc preocuparea crescîndă a oamenilor muncii din Bacău pentru fenomenul cultural. Doi oaspeți valoroși Viața muzicală a orașului Bacău cunoaște o deplină înflorire în vremea din urmă atît prin creșterea nivelului artistic al orchestrelor simfonică și populară, cît și datorită vizitelor fructuoase ale numeroaselor personalități muzicale din Capitală și din alte regiuni ale țării. Cu prilejul concertului simfonic de sîmbătă publicul nostru, a putut aplauda pe cunoscutul dirijor, profesor al Conservatorului „Ciprian Porumbescu“, Ion Ghiga, precum și pe talentatul violonist Constantin Costache, de la Filarmonica „George Enescu“ din București. Constantin Costache a concertal în mi minor de executat Felix Andelssohn Bartholdy. Sub bagheta lui Ion Ghiga orchestra băcăuană a prezentat Suita I-a de Iuliu Mureșanu, Concerto grosso nr. 1 în si bemol major de Georg Friederich Haendel, „Preludiul“ la opera „Lohengrin“ de Richard Wagner, precum și Suita în stil clasic de Ion Ghiga. VVVAMARAMA: Alte conferințe organizate de filiala S.R.S.C. Tot în cursul zilei de duminică au mai avut loc în orașul nostru și alte conferințe organizate de filiala Bacău a S.R.S.C. In sala cinematografului „Muncitorul“, dr. Ștefan Motaș, în fața unei săli pline, a dezvoltat subiectul : „Somnul și visele“. Conferința, care a fost de natură să lămurească o seamă de importante probleme legate de aceste fenomene, a constituit un aport de seamă la combaterea superstițiilor și s-a bucurat de aprecierea ascultătorilor. De asemenea în cadrul celor 6 lectorate pentru părinți au fost ținute conferințe din cadrul planului tematic stabilit încă la anului de învățămînt. La începutul Școala medie nr. 2 s-a vorbit despre „Rolul familiei în formarea la copii a concepției științifice despre lume. Combaterea prejudecăților misticereligioase”. Spectacolele de aseară ale Colectivului Teatrului „Constantin Nottara“ Pentru a doua oară în timpul din urmă în orașul nostru, colectivul artistic al Teatrului „Constantin Nottara“ din București, a prezentat aseară pe scena, băcăuană două spectacole cu piesa lui H. Ibs Nora“. Dezvoltarea ramurilor anexe aduce venituri mari colectiviștilor Gospodăria agricolă colectivă „Drumul lui Lenin“ din comtșna Ștefan cel Mare, raionul Tg. Ocna este cunoscută ca o gospodărie care în fiecare an obține recolte bune. Cele 56 de familii care alcătuiesc gospodăria muncesc bine suprafața de 111 hectare, și reușesc să dovedească mereu că sunt buni gospodari. Recoltele de grîu și porumb au fost și anul acesta mai mari decit cele ale individualilor-Colectiviștii din Ștefan cel Mare nu s-au mulțumit însă numai cu ceea ce obțineau în urma strîngerii recoltelor din cuitura mare. Ei au chibzuit bine și au ajuns la concluzia că veniturile lor pot fi sporite dacă gospodăria va dezvolta și unele ramuri anexe. Dezvoltînd ,multilateral gospodăria ei au dat dovadă că, se pot mări veniturile în așa fel îricit la ziua-muncă să le revină mai multe produse, iar averea , gospodăriei să crească și ea. Grădina de zarzavaturi a colectiviștilor s-a dovedit în acest an a fi foarte rentabilă. Ștefan Mateieși, șeful echipei care lucrează la grădină a acordat toată atenția muncii în grădină, reușind în felul acesta să aducă gospodăriei un venit de peste 60.000 lei. De pe o suprafață de numai 4,50 hectare grădină, colectiviștii au recoltat mari cantități de ardei, roșii, conopidă, ceapă, usturoi, vișete. O parte din produsele grădinii au fost contractate cu „Aprozar“ Tg. Ocna. Altă parte a fost vîndută unor șantiere. Direct pe piață au desfăcut zarzavaturi în valoare de 31.000 lei. Ioan C. Andronic, Gheorghe Manea, Aneta Mitroi și ceilalți colectiviști care lucrează în grădina de zarzavaturi muncesc cu mult interes, deoarece știu că în felul acesta aduc gospodăriei un venit mare ceea ce, implicit, face ca și lor să le revină mai multe produse pentru ziua-muncă. Pomicultura este altă ramură care a adus colectivei venituri mari. Colectiviștii au livrat unităților „Aprozar“ Tig, Ocna două Vagoane de fructe. Alte zeci de mii de lei obțin colectiviștii și din exploatarea unui gater a unui tractor. Gospodăria colectivă din comuna Ștefan cel Mare are și un sector zootehnic. Colectivistul Toader Cuțîtaru, împreună cu fiul său, Constantin, îngriji și bine cele 165 de oi a reușit să obțină o producție de 9 kg. caș de la fiecare oaie. Faptul acesta a mărit și venitul gospodăriei și pe cel al colectiviștilor. Colectiviștii din comuna Ștefan cel Mare au reușit să înjghebeze și o crescătorie de porci. Ei au de asemenea și 17 stupi de albine. Sectorul zootehnic le-a adus anul acesta un venit de aproape 40.000 lei. Colectiviștii din comuna Ștefan cel Mare sînt interesați în dezvoltarea tuturor ramurilor gospodăriei lor. Ei s-au convins că prin dezvoltarea ramurilor anexe obțin venituri mari, lucru când face să crească fondul de bază și tote odată duce la sporirea cantităților de produse ce li se cuvin pentru fiecare zi-muncă. Pe drumuri de munte Un scurt fluierat al locomotivei, urmat de răspunsul prelung al ecoului, și micuțul tren de munte — care în comparație cu cele de călători, pare un pille — se puse in mișcare, încet, încet, stația de bază C.F.F. (Simbria-Agăș) din care plecase începu să rămină în urmă. Trenulul prinse viteză și „vesel" se îndrepta spre inima munților unde avea să fie încărcat cu zeci de tone de bușteni atît de necesari fabricilor de cherestea. Pe una din platformele acestui trenuleț, zilele trecute, mă aflam și eu. Urcam cu el spre gurile de exploatare pentru a scrie ceva despre harnicii muncitori forestieri ce zilnic doboară și trimit la vale mii de metri cubi de material lemnos din bătrinii noștri Carpați. Spre primul parchet Prima oprire pe care o face trenul este in stația denumită „Triunghi“ situată la numai cițiva km. depărtare de satul Simbria. Pină aici drumul a fost neted „ca-n palmă" — după cum spune tovarășul Păduraru, șeful de tren, — un om cu tîmplele ninse de ani, care pină in acest moment a stat liniștit lingă frină povestindu-mi nu fără mindune crimpeie din viața lui de călător permanent pe drumurile de munte. De aici, insă, a trecut la postul său, urmărind că atenție urcușurile și coborișurile vertiginoase de-a lungul întregului parcurs, cu mîinile pe frină.. . ■ ■ De ici 'ieșirea 'din sat, pină la prima gură de exploatare, sunt mai bine de 25 km. Dar dacă ești cu de cil simțitor la frumusețile naturii, drumul ți "Se sare scurt. " Imediat ce pîrăul Suited se alătură căii ferate,descriind de-a lungul Urcușului diferite curbe, minindu-și cu furie la vale apele spumoase printre știrbi, ți se deschide în fața ochilor panoramă munților îmbrăcați in aureola soarelui, care apare ,și dispare după nări în aceste zile de toamnă. Brazii înalți și voinici priviți de jos de lă poalele muntelui, dă o culoare de urs, verde închis, dinoma acelora care împodobesc stema Republicii noastre populare, iar frunzele îngălbenite de toamnă ale celorlalți copaci, își iau zborul la fiecare "adiere "de vînt, făclnd traiectorii deasupra noastră, demonstrindâ-nd parcă 'că timpul pentru căderea primilor fulgi de zăpadă "din acest an din munți, a și sosit. ■. Locomotiva gislind din greu, împrăștiind un fum negru, care multă vreme rămine in urma noastră, plutind pe deasupra stîncilor, ne anunță printr-un fluierat sosirea în parchet. — Iată că am ajuns la parchetul Cristeș — îmi spus însoțitorul meu, arătindu-mi cu degetul o cabană din dosul unui masiv muntos. — Este primul parchet la care vom lăsa cîteva vagoane. De aici vom pleca mai departe. Mi-am luat rămas bun de la tovarășul Păduraru și am mers pe aceste meleaguri. in parchetul Cristeș — Mergeți sus in parchet ? Și eu merg tot acolo. Această invitație făcută de un tânăr, de vreo 17 ani, a fost pentru mine bine venită și bineînțeles că nnnrinrirrînnnnnrr^ File de carnet tooeoooeeeeooeéeooee©o am acceptat-o imediat. Urcind spre parchet am avut timp destul pentrú a discuta, cu tinărul meu însoțitor. Mai Intii am aflat că se numește Dumitru Palaghiu, că este utemist și că-i absolvent al școlii, profesionale silvice, că din luna iulie a.c. de cind a terminat școala, lucrează alături de tatăl său în pădure ca ajutor de manipulant. Asta deocamdată, fiindcă,tivă cum susține, va merge la o școală tehnică de unde se va reintoarce tehnician forestier. Tinărul m-a pus apoi in curent cu noutățile din acest loc de muncă. De la el am aflat că în parchet lucrează un număr însemnat de muncitori organizați in mai multe brigăzi. — Dar iată că am și ajuns la prima brigadă — îmi arată el în depărtare o formație de oameni ce lucrau de zor la fasonatul buștenilor. E brigada lui moș Gheorghe Meucă — mă lămuri dînsul mai pe deplin. In partea cealaltă sînt altele care corbonesc lemnul de foc. — Hai noroc. Merge treaba ? — zisei eu adresîndu-mă unui bătrinel cu părul alb, ce ne ieșise in intimpinare. — No, păi clini să nu meargă! Merge destul de bine, fiindcă îi dăm zor mered. Cu ortacii mei pot dărimd și muntele ăsta mare — zise glumind „moșneagul". Împreună cu moș Gh. Meucă(fiiindcă el era) am vizitat întreg parchetul. Am făcut cunoștință cu muncitorii fruntași lugănarii Gheorghe, Dobrea loan, Bucur Nicolae, Muscă loan și mulți alții, care zilnic depășesc cu mulți m.c. prevederile planului, împreună cu moșul ,m-a apucat seara prin păduri. Grijuliu el zise: — Nu, apoi io zic să mearge un divali, fiindcă si lasă noaptea mă invită. Coborind la vale și văzind că ii privesc atent, moș Gheorghe mă apostrofă cu un aer destul de șugubăț. — Ce mă privești așa? Te uiți c-am îmbătrinit? Da, am 67 de ani, iar di cind lucrez aici în pădure — 48. Am isit la pensie, cu gîndul sî mă odihnesc că destul am muncit in viața mea. Dar n-am putut sta acasă. M-a chemat pădurea înapoi. Aruncîndu-și privirea asupra tinărului care mergea in apropierea noastră, începu să vorbească gîndirii. — Vedeți pi acest băietan ? A venit de curînd di ln școală. Pe vremea tinereții mele, nici pomeneală de așa ceva. Cind eram ca el dormeam în bordei de pămînt, ca așternut aveam frunzele pe care le stringeam de sub copaci.Acum e altă rinduială. Viața noastră, a ilimicitorilor, s-a schimbat complet. 'Avem pînă și aparate de radio și biblioteci. Dar să vezi în ce cabană hodinim. Cind am ajuns la cabană, m-am convins că moșul avea dreptate. Paturile de fier, frumos aranjate cu cearșafuri de un alb imaculat, si ______________I. TRIFESCU (Continuare, în pag. 2-a) A Simbătă seara "a avut loc in sala Ateneului R. P. Româné concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu", dirijată de Mircea Basarab, cu concursul violonistului sovietic Vaierii Klimov. Violonistul Vaierii Klimov, laureat al Concursului internațional „P. I. Ceaikovski”” din acest an, a interpretat Concertul pentru vioară și orchestră nr. 1 In re major de Prokofiev, în primă audiție. Programul concertului a mai cuprins două scene de balet de Ludovic Feldman și Simfonia a V-a in mi minor de Ceaikovski. Concertul s-a bucurat de un frumos succes. Sub auspiciile Societății științelor medicale din R. P. Romînă, secția de morfologie normală și patologică și secția de epidemiologie, microbiologie, inframicrobiologie și parazitologie, s-a deschis, în amfiteatrul Institutului „Victor Babeș“, simpozionul asupra trichinozei și altor Troonoze. Participă academicieni, profesori, medici din întreaga țară. Lucrările simpozionului continuă. Agenția United Press International anunță că un viscol deosebit de puternic s-a abătut asupra statelor din nord-estul S.U.A. Viscolul a blocat șoselele, a smuls copaci din pămînt și a rupt cablurile electrice. Din cauza viscolului s-au întimplat numeroase accidente de circulație. . In aceste accidente au fost omorite peste 206 de persoane. î Colectiva mi-a adun, belșug în casă . Ani de-a rîndul am lucrat pămîntul de unul , singur. Mă străduiam să agonisesc în fel și chip dar nu reușeam să adun prea mult. Am stat mult și am chibzuit ce pot să fac mult și am chibzuit ție pot să fac. Exemmplul colectiviștilor din sat, viața nouă, mai îmbelșugată a acestora a fost pentru mine un îndemn. Mi-am dați seama că pot și eu să fiu ca ei dacă mă înscriu în colectivă. M-am sfătuit cu nevasta , și în luna ianuarie anul acesta am devenit amîndoi colectiviști. împreună cu soția, am lucrat în gospodărie și am făcut pînă acum 304 zile-muzică. A venit toamna și odată cu asta am putut vedea rezultatele muncii noastre. De curînd s-a făcut împărțirea produselor. Cu acest prilej eu și soția am primit 2.367 kg. porumb, 30 kg. brînză oi, cereale păroase peste 1.000 kg., cartofi 152 kg., vin 152 litri, legume și zarzavaturi 500 kg. furaje 2.100 kg. floarea-soarelui 100 kg. și altele. Daca înainte, de pe jumătatea mea de hectar nu reușeam să string atît cît îmi trebuia anul acesta din calculele făcute, am realizat un venit ce depășește suma de 13.000 lei. De unde pînă mai ieri umblam de mă împrumutam prin vecini pentru o sită cu făină, astăzi pot să spun că am de ajuns. Unii din vecinii mei nu-s în colectivă și o duc mai greu. Muncesc parcela lor de pămînt și produc puțin. Eu ii sfătuiesc pe toți să vină alături de noi. Unii m-au înțeles și ni s-au alăturat. Printre aceștia sînt: Vasile V. Durac, Prisecaru V. Vasile, Vasile T. Simion și alții. în felul acesta, gospodăria noastră colectivă se întărește pe zi și trece. GHEORGHE GH. PRISECARU colectivist — comuna Părincea, raionul Bacău Textiliști fruntași din Buhuși Pieptene Grința candidată de partid, este una din bobinatoarele fruntașe de la secția preparație nord. Dovadă : depășirile zilnice de plan ce trec cu regularitate de 20 la sută. Candidatul de partid Stoian Ioan de la țesătoria nord. Zilnic își depășește sarcinile de plan cu 20—25 la siclă.