Steagul Roşu, februarie 1959 (Anul 14, nr. 1873-1896)

1959-02-01 / nr. 1873

.M. 1 ORGAH AL COMITETULUI REGIONAL­ AL P.MR .1 lAL­ SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂUI Nr. 1873 (3352 DUMINICA 1 FEBRUARIE 1959 — 4 pagini 20 bani Numai printr-o muncă politică stăruitoare și cu pricepere organizată­­— se obține o creștere continuă a sectorului socialist în agricultură In prezent, una­ din cele mai im­portante probleme ale muncii politi­­­ce de masă din regiunea noastră este transformarea socialistă­­ a agriculturii. Pornind de la acest fapt, organele și organizațiile de partid, din raioanele și comunele regiunii Bacău desfășoa­ră o intensă activitate în rîndurile [țăranilor muncitori cu gospodărie ] in­dividuală, cu scopul de a le arăta a­­vvantajele pe care le au cei care lu­crează pămîntul în comun, pe supra­fețe întinse de teren, unde pot fi fo­­­losite mașinile și uneltele cele mai­­ perfecționate și se pot aplica cu suc­­­ces metodele cele mai înaintate ale­­ științei agrotehnice. Folosind cu pri­­­cepere metodele indicate de partid, multe organizații comunale de­­ par­­­tid au reușit să convingă un nu­măr însemnat de țărani muncitori­­ care au pășit cu încredere pe calea­­ transformării­ socialiste , a agriculturii. Numai începînd de la 1 ianuarie, în­­ comuna Țibucani din raionul Tg. Neamț, peste 84 familii de țărani­­ muncitori ,cu gospodărie individuală­­ s-au înscris în gospodăria agricolă­­ colectivă. In comuna Podu Turcului, din raionul Zeletin, 67 familii de ță­rani muncitori întovărășiți au trecut la o formă superioară a agriculturii socialiste,­ întemeind o nouă gospo­dărie­ colectivă. De curînd, cele 950 familii de țărani muncitori din co­muna Ștefan cel Mare, raionul P. Neamț, au hotărît să desființeze pen­­itru­ totdeauna haturile care sfirtecau­­cele 1500 ha. în mii de parcele, în­­­scriindu-se în, gospodăria agricolă co­lectivă și întovărășirile agricole care au luat ființă în această localitate. La Po­­­doleni, în raionul Buhuși, numai în­­ prima jumătate a lunii ianuarie, s-au înregistrat­­ peste 170 cereri de în­scriere în întovărășire, multe dintre­­ ele exprimînd dorința țăranilor rem­­­fcitori de a fi primiți cu întreaga­­ su­­­prafață de teren pe care o au. Suc­cese asemănătoare, pe calea trans­formării socialiste a agriculturii,, s-au­­ realizat și în comuna­ Bozienî­i, fraio­­fului Roman), Corbasta (raionul Ad­­­jud), Răchitoasa și Boghești (raio­­­nul Zeletin) Roșiori (raionul Bacău) și în multe alte localități. Toate a­­­cestea sunt o­ dovadă că acolo unde organele ■ [UNK]­și organizațiile de partid­­ raionale și comunale, dimpreună cu comitetele executive ale sfaturilor ponulare, se ocupă cu simț de răspun­dere și desfășoară o­ muncă politică de lămurire organizată cu­ pricepe­re și convingere, un număr tot mai m­are de țărani muncitori cu gospo­dărie individuală, convingîndu-se ide­­­avantajele pe care le pot avea mun­cind pămîntul în­ comun, cer să fie pirimiți în gospodăriile agricole co­lective sau întovărășiri. în regiunea Bacău însă —mai sînt încă­­ destule localități unde ,deși­­ există condiții sa­ se obțină rezulta­te bune, totuși transformarea socia­­­­list a agricultu­ii bate pasul pe foc. O astfel de situație se află în­­ comunele Filipești și Gh. Dojna (ra­ionul Bacău) Onișcani și Săbăoani­­(raionul Roman) și de asemenea în­­ multe sate și comune din raioanele Moinești­ și Tg. Ocna. In comuna Filipești din raionul Bacău nu se vede nici un indiciu că ar exista vreo preocupare pentru transformarea so­cialistă, a agriculturii, nu este nici o lozincă, nici un grafic, nici un ar­ticol la gazeta de stradă care să oglindească pe plan local această problemă centrală ■ [UNK]­a­ politicii partidu­lui și guvernului țării noastre. In comuna Onișcani din raionul Ro­man, președintele comitetului execu­tiv al sfatului popular, consideră că dacă în casele sătenilor s-au insta­lat cca. 200 difuzoare, acestea fac destulă propagandă și ca atare nu mai e nevoie să se organizeze o muncă politică de lămurire pentru a-i convinge pe țăranii muncitori să pășească pe calea agriculturii socia­liste. Iar cît despre rezultatele sla­be care se înregistrează în comu­nele din raioanele Moinești și Tg. Ocna, în ceea ce privește transfor­marea socialistă a agriculturii, a­­ceastă situație se datorește faptului că se desfășoară o muncă politică necorespunzătoare, că se pornește de la concepția­­ greșită că, specificul a­­cestor­­ raioane este industria și ca atare există o slabă preocupare pen­tru problemele legate de transformarea socialistă a agriculturii. Rezultatele bune obținute atît în ultima perioadă a anului 1958 cît și­­ în prima jumătate a lunii ianuarie a anului 1959, numărul mare de ță­rani muncitori care ști ’ cerut’ cu în­credere să fie primiți în gospodăriile agricole și întovărășiri, constituie u­n indiciu prețios ca în satele și comu­­­­­nele’’ regiunii noastre s-au creat con­diții prielnice pentru a se realiza o creștere considerabilă a sectorului so­­cialist-cooperatist­­ din agricultură. Por­nind de la acest fapt, datoria orga­nelor și organizațiilor de partid este de a folosi cu pricepere condițiile noi ce s-au creat, a intensifica'’'muncă po­­­­litica de lămurire pentru a ajută pe țăranii muncitori­i să­­ pășească cu . Un ‘ ceas: mai devreme­ în marea, familie, puternică și unită a agriculturii so­cialiste. Acei care gîndesc că trecerea țărănimii muncitoare de la agricultura individuală la agricultura socialistă se poate face de la sine — săvîrșesc o greșeală de neiertat. Ei uită că chiar atunci cînd s-au creat cele mai bune condiții datorită faptului că sectorul socialist al agriculturii și-a dovedit pe deplin superioritatea, în rîndul u­­nora dintre țăranii muncitori mai este încă o doză suficientă de șovăială­ pe care­ chiaburimea satelor și­ e­­lementele reacționare știu s-o specu­leze, întîrziind în felul acesta desă­­vîrșirea operei de construcție a so­cialismului la sate. A descoperi și combate cu toată vigoarea zvonurile dușmănoase răspîndite de chiaburi,­­a-i demasca pe aceștia în fața obștei satelor, aceasta înseamnă a-i ajuta pe țăranii muncitori să se orienteze, liberi de orice influență reacționară, și să aleagă de bună voie, pe baza liberului consimțămînt, calea indica­tă de partid, drumul­­ agriculturii, so­cialiste, care s-a dovedit a fi singu­rul în măsură să aducă belșugul și bunăstarea , în casele țăranilor [ ■ muncitori. In vederea acestui scop, organiza­țiile de­­ partid trebuie să-și dubleze eforturile, folosind toate mijloacele pe care practica le-a verificat ca fiind cele mai indicate și care pot da cele mai bune rezultate în munca politi­că de lămurire. Organizarea unor colective de agu­stori recrutați dintre cei mai buni țărani muncitori și intelec­tuali din sate, membri și nemembri de partid, oameni care să se bucure de prestigiu în rîndul consătenilor lor, prin purtarea și exemplul personal pe care l-au dat, și care să fie înar­mați cu cunoștințele necesare pentru a desfășura o neobosită muncă politi­cii de la om la om,­­ este un mijloc deosebit de eficace în munca politică de lămurire. Paralel cu aceasta e ne­cesar să se organizeze o bună agitație politică vizuală, cu ajutorul graficelor comparative care trebuie să ilustreze avantajele pe care le-au avut țăranii muncitori membri ai gospodăriilor a­­gricole colective față de cei care și-au lucrat pămîntul de unul singur. In același timp nu trebuie uitat faptul că în perioada de iarnă, căminele culturale pot atrage cu prilejul mani­festațiilor cultural-artistîce un mare număr de țărani muncitori.­­Aceste șe­zători culturale trebuie să fie cît mai des organizate și cu programe artis­tice axate exclusiv pe tema transfor­mării socialiste a agriculturii. și In cercurile agrozootehnice de masă sfaturile agrotehnice săptăminale se poate dezvolta o fructuoasă munca politică de lămurire pe linia coopera­tivizării agriculturii. Intr-un cuvînt e bine să fie­ folosite toate posibili­tățile care există în­­ localitatea res­­­pectivă spre a se putea realiza o cît m­ai­ largă popularizare a succeselor obținute de gospodăriile­­ agricole co­lective și întovărășiri,­ pentru ca ță­ranii muncitori con­vingîndu-se de su­perioritatea incontestabilă a agriculturii socialiste să pășească în număr cît mai mare pe calea muncii unite, adu­cătoare de belșug și bunăstare. Numai lucrînd în felul acesta se va putea a­­junge șî în raioanele și comunele ră­mase în urmă la o creștere conti­nuă a sectorului socialist în agricultură. PENTRU REDUCEREA CONSUMULUI SPECIFIC Colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la fabrica de ci­ nent „Congresul al XIX-lea“ din Bicaz se preocupă în permanență de a reduce consumul specific de combustibil. Dn acest scop s-au luat încă de la în­ceputul anului o serie de măsuri me­nite să asigure o creștere simțitoare a productivității muncii și în același timp să reducă în mod considerabil consumul existent de combustibil Au fost puse în practică o se­rie de modificări și inovații care au adus rezultate dintre cele mai bune. Așa spre exemplu, încă de la început toată atenția a fost îndrepta­tă asupra instalațiilor de la cuptoa­re. Aici s-a constatat că dacă s-ar face etanșarea la capul rece al cup­toarelor cu șorțuri de cauciuc, se va putea obține însemnate cantități de combustibil economist. De asemenea, s-au modificat duzele la injectoare, îmbună­­tățindu-le, fapt ce a făcut ca tempe­ratura în cuptoare să crească pînă la 80 grade C. Tot în direcția mic­șorării consumului specific s-au luat măsuri pentru intrarea în funcțiune a unei instalații de fluidificare cu sodă care va reduce pînă la 29 la sută apa din pastă. La cuptorul nr. 1 s-au montat lanțuri duble cu prelungire spre capul rece al cuptorului. Printre muncitorii care se preocupă în permanență de reducerea consumuri­lor specifice putem da spre exemplu pe tov. Marghitaș Ștefan, Ologu Ma­ria și mulți alții. Colectivul nostru este hotărît să dea toată­ atenția re­ducerii consumului specific la com­bustibil. Gh. Bantea cocător-șef, , fabrica de c­iment-Bicaz Ședința de lucru a Consiliului regional A.R.L.U.S. de ieri, la Bacău, a avut­ loc ședința lucru a Consiliului regional A.R.L.U.S. în care s-a analizat acti­vitatea desfășurată de Consiliul re­gional A.R.L.U.S. în anul­­ 1958 și s-a aprobat planul de muncă pe anul 1959. La această ședință au participat în afară de membrii Consiliului regional A.R.L.U.S., reprezentanți ai organe­lor de partid și de stat, ai unor or­ganizații de masă și instituții cultu­rale. Au participat de asemenea tot Eugen Rodan, secretar al Consiliului General A.R.L.U.S. Ședința a constituit un punct de ple­care pentru desfășurarea unei bogate și variate activități în acest an. Trustul de foraj Moinești și-a îndeplinit planul lunar încă de la 29 ianuarie Trustul de foraj Moinești și-a îndeplinit planul lunar de foraj. Aproape că nu a fost zi în care brigăzile întreprinderilor de foraj de la Moinești și Zemeș să nu foreze peste plan zeci și zeci de metri. Entuziasmul cu care au început munca în anul acesta i-a dus pe sondorii moi­­neșteni la obținerea acestui rezultat­­ care le face cinste. Secțiile conduse de ing. Alexandru Janca, ing. Teodor Ionescu, ing. C. Bîntu și cea condusă de Ilie Tătaru nu numai că au îndeplinit planul lunar dar l-au și depășit forînd peste plan aproape 120 metri fiecare. Brigada son­dei 31-Calu, condusă de Anton Bercă a forat peste plan 257 metri, iar cele de la sondele 391, 352 și 367 din So­­lonț au reușit să foreze cu aproape 200 metri mai mult decît prevedea planul. Realizările pe care sondorii m­oi meș­­terii le-au obținut în luna­ ianuarie sînt o mărturie a eforturilor depuse de ei pentru ca și în condițiile pe care le oferă iarna forajul să fie executat cu aceeași intensitate. Creînd condiții op­time pentru forajul din timpul iernii, reducînd simțitor timpul neproductiv și aplicînd metodele de muncă cele mai noi, sondorii moineșteni obțin rezultate care dovedesc pe deplin hotărîrea lor ,de a nu precupeți nici un efort pentru a obține noi și noi succese. Tot satul un singur ogor Cu doi ani în urmă la îndemnul Organizației de partid și luînd exem­­­plu­l colectiviștilor și întovărășiților mai vechi din comună (în­­ comuna Bîrgăoani existau la acea dată două gospodării colective și întovărășiri a­­gricole în toate satele) în satul Brea­za un număr de 20 familii de țărani muncitori și-au unit de bună voie o f parte din terenurile lor — în supra­față de 22 ha. — formînd o nouă întovărășire agricolă. Datorită muncii unite a pămîntului ian de an colectiviștii și întovărășiții Hiri Bîrgăoani au obținut recolte din ce în ce mai bogate.. De­ pildă, anul trecut, cu toate că a fost un an secetos, membrii întovărășirii agri­cole „Drumul belșugului“ din satul Breaza au obținut în medie la grîu 1250 kg. la hectar pe cînd țăranii individuali numai 850 kg., la hectar. De asemenea și la cultura­ porumbu­lui întovărășiții au obținut mai mult zeți 500 kg. la hectar față de țăranii cari singur, și-au muncit pămîntul de unu! . . . In ultima perioadă de­ timp organi­zația de bază sătească (secretară $tefănescu Veronica) sub directa în­'■­hrumare a comitetului­­"comunei partid (secretar Nică Neculai) au intensificat­ munca politică de trans­formare socialistă a agriculturii. Popularizîrnd cu­ pricepere succesele remarcabile obținute de unitățile a­­gricole, socialiste, antrenînd în munca BREAZA — un nou sat din raionul Piatra Neamț cu agricultura complet coopera­­tivizată o<xxx><x><xx><><x><xxx><><><xx^ politică de convingere pe cei mai destoinici întovărășiți și­ colectiviști din comună ca: Enușei Petru,­­ Mi­nut Iosif, Dincă Verona, Ignat Gh. și alții, tot mai mulți țărani munci­tori . Erau convins pe ,deplin, de, su­perioritatea muncii imite și au­ cerut să fie primiți și ei în cadrul întovă­rășirilor agricole și gospodăriei colec­­tive. " Astfel, în cursul­ lunii­­ ianuarie- ul­timele familii de țărani muncitori,­­dintre care enumerăm pe Bîrgă Mi iai, cu 2 hectare, Cojocarii Petru cu 1,50 ha., Birgă Petru cu 1,40 hec­tare și alții care mai stăteau pe gîn­­d­uri, au pășit cu încredere pe făga­șul muncii unite. Astăzi agricultura satului Breaza este complet coopera­­tivizată, întovărășirea „Drumul bel­șugului“ cuprinde întreg satul (60 de familii), care vor lucra în comun un ogor de peste 100 hectare. In scopul sporirii producției agri­cole la hectar, comitetul de conducere a întovărășirii agricole „Drumul bel­șugului“ ca de altfel conducerile de la toate celelalte întovărășiri agrico­le din comuna Bîrgăoani, a început din timp pregătirile pentru ca anul acesta să execute muncile în comun și să împartă produsele in medie la hectar la toate culturile. De asemenea s-a început căratul gunoiului de grajd. Inițial planul­ de producție al în­tovărășirii „Drumul belșugului“ cu­prindea numai cultura griului și po­rumbului, finind cont de plenarei C.C. al P­.M.R. din indicațiile noiem­brie 1958, adunarea generală a în­tovărășirii a hotărît în unanimitate să însămînțeze ' cu­­ f­loarea-soarelui și sfeclă de zahăr, suprafețe însemnate d..­ teren. " C. Petre ■­o­o V () ) ::oм> H CA URMARE A ÎNDEPLINIRII Ș1 DEPĂȘIRII PLANULUI SEPTENAL DE DEZVOLTARE A ECONOMIE­I NAȚIONALE A U.R.S.S., PRECUM ȘI DATORITĂ RITMULUI ÎNALT DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI ȚĂRILOR DE DEMOCRAȚIE POPULARĂ, ȚĂRILE SISTEMULUI MON­DIAL SOCIALIST VOR PRODUCE MAI MULT DE JUMĂTATE DIN ÎNTREAGA PRODUCȚIE INDUSTRIALĂ MONDIALĂ.­­Din raportul:. prezentat de tov.­­I. S. Hrușciov la Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. 11 # i) .1 (j «i (►* <>­O Lucrările Congresului al XXI-lea al P. C. V. S. Ședința din după amiaza zilei de 30 ianuarie MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS anunță: !­■. In ședința din după-amiaza zilei de 30 ianuarie a Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., care s-a deschis sub pre­­­­ședinția lui N. G. Ignatov, primul a luat cuvîntul M. A. LAVRENTIEV, vi­cepreședinte al Academiei de Științe a U.R.S.S., președintele Filialei din Si­beria a Academiei. El și-a consacrat cuvîntarea sarcinilor care revin științei pentru înfăptuirea grandiosului plan de construire a comunismului în Uniunea Sovietică. Știința noastră, a spus M. A. Lavrentiev, a cucerit un loc de frunte în problemele cele mai importante. Mai avem însă mari rezerve care trebuie folosite îndeosebi în lumina noilor sar­cini importante. Trebuie să realizăm o cît mai mare apropiere din punctul de vedere al conținutului și teritorial între știință, instituțiile de învățămînt superior, in­dustrie și agricultură, a spus M. A. Lavrentiev. Este necesară o mai bună cooperare între institutele de cercetări, instituțiile de învățămînt superior și u­­zine. La organizarea unor noi centre științifice mari trebuie să se asigure crearea unui complex de institute pen­tru principalele domenii ale științei teh­nice moderne: matematica, mecanica, fizica, chimia, geologia. M. A. Lavrentiev a consacrat o mare parte a cuvîntării sale Filialei din Si­beria a Academiei de Științe a U.R.S.S. și problemelor de care se vor ocupa oamenii de știință de la acest impor­tant centru științific din răsăritul țării. Oamenii de știință din Siberia — a spus vorbitorul — vor lucra în special la studierea subsolului, elaborarea unor noi metode de prospectare a minereurilor, în problema folosirii aburului cald sub­teran și a apelor termale subterane și la crearea de noi materiale sintetice. A luat apoi cuvîntul L. I. BREJNEV,­ membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S. Cel de-al XXI-lea Congres al Partidu­lui va intra în istorie ,ca un salon lu­minos care marchează intrarea patriei noastre socialiste în perioada de cea mai mare importanță a dezvoltării ei —■ perioada construcției desfășurate a co­munismului — a spus el. Vorbitorul a relevat că în raportul tovarășului N. S. Hrușciov sunt oglin­dite­­ perspectivele grandioase ale dez­voltării țării și sunt elaborate totodată probleme extrem de importante ale ști­inței marxist-leniniste. L. I. Brejnev a subliniat că succesele repurtate după cel de-al XX-lea Congres al Partidului au apropiat țara de comunism. Vorbitorul a relevat, ca un exemplu de soluționare creatoare a probleme­lor importante, reorganizarea conduce­rii industriei și construcțiilor și reorga­nizarea stațiunilor de mașini și trac­toare. Ca urmare a acestor măsuri au fost valorificate rezerve colosale ale e­­conomiei naționale. Industria socialistă a început să lucreze mai bine, iar a­­gricultura a făcut un salt gigantic în dezvoltarea ei. L. I. Brejnev a vorbit apoi despre zdrobirea grupului fracționist Malenkov, Kaganovici, Molotov, Bulganin și Șe­­pilov. Viața însăși, a subliniat el, i-a pus în situația de faliți politici și î-a aruncat peste bord. Vorbitorul a consacrat o mare parte a cuvîntării sale problemelor dezvol­tării industriei grele. Pentru dezvol­tarea­ acestei extrem de importante ra­muri a industriei se învestesc în ca­drul planului septenal 700 de miliarde de ruble. In siderurgie se proiectează lărgirea și reconstruirea unor întreprin­deri în funcțiune. Totodată se vor construi noi uzine ca cele din Kara­ganda, Siberia de vest și Taiș­et. In continuare, !.. I. Brejnev a sub­liniat că metalul trebuie economisit în toate ramurile economiei. Pentru a­­ceasta există posibilități uriașe. S-a calculat de exemplu că pentru con­struirea unor rezervoare de țiței și produse petrolifere cu o capacitate de 130—150 milioane metri cubi va fi ne­voie de aproximativ 3,5 milioane tone de foi de oțel. Dacă aceste rezervoare vor fi construite din beton armat, lu­cru pe deplin posibil și ridicat, se vor pu­tea economisi peste 1.500.000 tone de me­til. Tot atîtea posibilități există și în construcții, în metalurgia prelucrătoare, în construcția navală, în industria pe­trolului și gazelor, în gospodăria co­munală.­­ L. I. Brejnev a subliniat în conti­nuare că partidul în activitatea sa în domeniul construcției economiei socia­liste s-a preocupat întotdeauna de pro­gresul tehnic. Una din metodele înain­tate în metalurgie este turnarea oțelului și fontei cu folosirea oxigenului. Suc­cesul acestei metode depinde în mare măsură de constructorii de mașini care trebuie să construiască mari instalații de oxigen. L. I. Brejnev a vorbit apoi despre sarcinile folosirii rezervelor în econo­mia națională și îndeosebi în meta­lurgie, despre sporirea continuă a pro­ductivității muncii. Metalurgiștii sovietici, a spus­ E. I. Brejnev, au făcut un pas însemnat în ridicarea coeficientului de folosire a furnalelor și cuptoarelor Martin. Dar, experiența unor întreprinderi fruntașe, cum ar fi combinatele metalurgice din Magnitogorsk și Nijnii Taghiî, uzina „£aporoistal“ și altele atestă existența posibilității de a face un nou pas îna­inte în îmbunătățirea folosirii agrega­telor metalurgice. Este pe deplin rea­lizabilă sarcina obținerii unui, coeficient de folosire a capacității furnalelor de minimum 0,70 și a unei producții de o­­țel la metru pătrat de suprafață, utilă a cuptorului Martin de minimum 8,7 tone. In încheierea cuvîntării sale, E. I. Brejnev a spus: In planul septenal și-a găsit ex­presia experiența de mulți a­ni a par­tidului și "poporului în "construcția so­cialistă. Ni se deschid perspective ad­mirabile în domeniul construcției eco­nomice și culturale, pe­ toți ne aș­­teaptă o muncă mare și pasionantă în do­meniul înfăptuirii grandiosului plan e­­conomico-politic. Acest plan va genera un nou aflux de forțe creatoare ale po­porului sovietic, îl va însufleți pentru noi fapte mărețe. Muncitorii comuniști șî fără de partid, a spus" A. M. RIBAKOVA, 'dele­gată la Congres, muncitoare la uzina de anvelope din Moscova, secretar 8l organizației de partid de atelier, m-au­ rugat să transmit cele’ rr­ăi calde’ sen­timente de dragoste și­­ atașament față de Partidul Comunist și să salut fo­rul său­ suprem care s-a întrunit pentru a soluționa cele mai importante probleme ale construcției comuniste. Reorganizarea conducerii industriei, a spus ea, a îmbunătățit substanțial activitatea întreprinderii. Noi simțim aceasta la locurile noastre de muncă — s-a făcut mai multă ordine, mai puțină birocrație, mai multă precizie, treaba este mai organizată. Dar, în primul rînd, în această privință noi n-am făcut încă totul, iar în al doi­lea rînd, sarcinile noi pe care le pune Congresul cer că acestea să fie so­luționate într-un fel nou. A. M. Rîbakova a făcut o serie de propuneri menite să îmbunătă­țească activitatea uzinei, și calitatea producției ei. A. M. Rîbakova a spus că o rezervă uriașă pentru satisface­rea nevoilor de anvelope ale țării o va constitui, deopotrivă cu mărirea producției, îmbunătățirea calităților lor de exploatare. Uzina și-a propus să sporească în decursul septenalului cu 55 la sută durata de exploatare a anvelopelor, ceea ce echivalează cu­ sporirea producției lor cu peste un mi­lion de bucăți. P. F. LOMAKO, președintele Consi­liului Economiei­­ Naționale din Kras­­noiarsk (Siberia), a spus că oamenii m­uncii din ținutul Krasnoiarsk, ca și întregul popor sovietic, au întîmpinat Congresul al XXI-lea al Partidului cu succese importante în valorificarea bo­gățiilor naturale inepuizabile și în dez­voltarea tuturor ramurilor de producc­ție. Vorbitorul a menționat efectuarea cu succes în anul 1957 a reorganizăr­rii radicale a conducerii industriei și construcțiilor. In perioada scurtă de activitate a Consiliilor economiei naționale au ieșit la iveală uriașele avantaje ale acestei forme noi, mai perfecționate de con­ducere economică, datorită­­ căreia in­dustria depășește considerabil planu­rile. In decurs­ de un an și jumătate, în­treprinderile Consiliului economiei na­ționale Krasnoiarsk și-au sporit pro­ducția globală cu peste 19 la sută. A fost îndeplinit înainte de termen planul pe anul 1958 și programul pe luna ianuarie. Vorbind în continuare despre pla­nul septenal de­ dezvoltare a indus­triei în ținutul Krasnoiarsk, vorbitorul a subliniat marea însemnătate a dez­voltării accelerate a energeticei. Pe baza folosirii cărbunelui și energiei hi­draulice celor mai ieftine din țară, în ținut se va putea desfășura construc­ția de întreprinderi energetice de mare volum, în primul rînd pentru produc­ția aluminiului. P. F. Somako a vorbit despre marile perspective ale extracției de cărbune în ținutul Krasnoiarsk. Referindu-se la construcția centralei electrice de la Krasnoiarsk — cea mai mare din lume? — vorbitorul a arătat că prețul d­e cost al energiei electrice produsă de centrală va fi de 0,48 copeici per kwh. In ceea ce privește cheltuielile capi­tale, această hidrocentrală face parte din rîndul celor mai economicoase centrale electrice. Primul grup elec­trogen al centralei va putea fi pus în funcțiune încă în anii­­ 1963— 1964. La tribună a urcat apoi 8.­ K. BOIKO, președintele colhozului „Le­nin“ din raionul Kremenciug, regiu­nea Poltava. Este îndeobște cunoscută, a spus el, delăsarea în care se afla agricultura pînă în anul 1953. La plenara din septembrie au fost scoase la iveală cu o sinceritate și în­drăzneală bolșevică toate greșe­lile serioase comise în conducerea a­­griculturii. Sub conducerea partidului, poporul sovietici a început imediat să lichideze aceste greșeli, deși grupul antipartinic demn de tot disprețul Ma­lenkov, Molotov, Kaganovici, Bulganin și Șepilov, au căutat din răsputeri sa împiedice­ partidul și poporul să în­făptuiască planurile propuse. Acest grup a fost zdrobit și măturat din calea noastră. Intrucît lucram pe atunci ca zooteh­­nician la Direcția raională agricolă și de contractări, a continuat S. K. Boiko, în calitate de comunist mi-am exprimat dorința să lucrez în colhoz- Comitetul raional m-a recomandat în­tr-un colhoz care era pe atunci cel mai înapoiat nu numai din raionul Kremenciug, ci și din regiunea Pol­tava, iar colhoznicii l­i-au ales pre­ședinte al artelului agricol. Pe atunci în colhoz nu exista decît un număr redus­ de vite, cu o productivitate scăzută, recolta nu depășea 8—11 chintale la hectar, retribuirea muncii colhoznicilor era foarte scăzută. S. K­ Boiko a arătat , apoi cum, u­rmînd , indicațiile partidului, folosind elementul stimulativ al cointeresării materiale a colhoznicilor și noul sis­tem de planificare, care a descătu­șat inițiativa colhoznicilor, membrii artelului au obținut succese minunate. In 1958, în comparație cu 1953, re­colta la hectar a cerealelor a crescut de două ori, producția de lapte — de 4 ori, de carne — de 13 ori. Tot­odată s-a realizat o reducere însem­nată a prețului de cost al producției agricole. Personal, eu consider — a spus S. K. Boiko — că în prezent în nici un colhoz nu­­ poate exista vreo justificare pentru rămînerea în urmă. Sistemul nostru socialist al economiei a creat posibilități pentru o aseme­nea dezvoltare pe care nici un fermier din Statele Unite nu o poate măcar visa. Sprijinind inițiativa colhozurilor fruntașe, a spus S. K. Boiko, oame­nii muncii din regiunea Poltava și-au luat angajamentul să se pienahil în cinci ani, îndeplinească iar colhoz­nicii din arțelul nostru agricol — în 3—4 ani. La sfîrșitul ședinței de seară au luat cuvîntul; conducători­ ai partidelor fră­­țești­­­ din țările­ străine, care au fost întîmpinați cu căldură­­ de delegații la Congres. _______________­­­ _ (Continuare in pag. i­ a) Pentru prima dată în lume s-au elaborat în U.R.S.S. metode industriale pentru construirea rezervoarelor pentru produse petrolifere. Creatorii acestei metode au obținut premiul. Lenin. Toate elementele rezervoarelor sunt pro­duse, în uzină. Fundul și corpul rezervorului se­ confecționează sub forma unor canaturi plate care se fac apoi ru­louri, iar­ acoperișul sub formă de panou. Toate aceste elemente sînt sudate electric într-o singură construcție. Pentru construirea unui rezervor sînt necesare numai opt zile de lucru, înainte o astfel de lucrare du­ra între o lună și jumătate, pînă la două luni. UN CLIȘEU : Un rezervor etajat în construcție.

Next