Steagul Roşu, februarie 1959 (Anul 14, nr. 1873-1896)
1959-02-01 / nr. 1873
Pag, 2*ä TV«? vorbesc fruntașii în producție Calitatea concesiilor - o problema în centrul atenției noastre Sarcinile de plan pentru anul 1959 au fost discutate de către colectivul* BSStfii de munca, în spiritul prețioaselor indicații ale plenarei C.C. al P.M.R., din 26-28 noiembrie 1958. Analizînd cu simț de răsȘUMbft posibilitățile de care dispun sectoarele și secțiile, muncitorii, tehnicienii și inginerii fabricii au lăsat, în consfătuirile de producție, numeroase propuneri în vederea sporirii productivității muncii, reducerii prețului de cost și mai ales privind îmbunătățire calității confecțiilor. Propunerile au fost incluse în plănul de măsuri al întreprinderii, iar aplicarea lor în practică va duce, fără îidoiâiii, la înregistrarea unor progrese scriase în activitatea noastră de fiecare zi, în cele ce urmează aș vrea sa arăt cste ceva din preocupările și metodele clese de muncă, pentru o calitate cit mai corespunzătoare a confecțiilor pe care l e execut. Am ales această temă instrucît calitatea produselor în fabrica noastră este o problemă la ordinea zilei. Lucrez in cadrul fabricii de confecii „Bacăul“ încă de la înființarea acesteia, respectiv din anul 1949. Asemenea majorității celor care formează astăzi colectivul nostru, la început, cînd ăm pășit pe poarta întreprinderii aveam cunoștințe foarte vagi în ale croitoriei. In procesul muzicii, spriijinită îndeaproape de muncitorii calificați, m-am format Într-un timp relativ scurt, aducîndu-mi în felul acesta un aport susținut în îndeplinirea sarjuriilor de producție ce au stat în față colectivului fabricii. Rana pe rînd, trecînd de la o operație la alta a procesului de fabricație, ami reușit să-mi îmbogățesc cunoștințele profesionale ajungînd ca la momentul de față să pot executa în întregime orice fel de confecție produsă de noi. Pentru mine ca și pentru alți muncitori, care la început se aflau în situația mea, lncru acesta reprezintă un salt serios în însușirea meseriei, în industria confecțiilor — ca și în alte ramuri — calitatea produselor este hotărîtoare. O haibă sau o altă confecție, executată corect, cu gust, respectând toate regulile estetice este îndeosebi foarte căutată, place consumatorului, a cărui exigență a sporit în ultimii ani. In general vorbind, tui produs bine executat aduce după sinie mulțumiri, prestigiu fabricii producătoare. în anul 1958, în întreprinderea noastră au fost introduse în fabricație 86 de sortimente noi. Multe din ele au plăcut beneficiarului, altele însă nu în aceeași măsură. Aceasta, între altele și datorită faptului că în activitatea noastră nu tot timpul s-a manifestat exigență față de munca pe care o prestam. „Asaltul“ în producție la sfîrșit de lună, goana după cantitate a unor muncitori, treaba de mîntuială a altora (aici aș fa de exemplu din unitatea de producție unde licere, pe muncitoarele Stanciu Joaha și Andronia Viorica) constituie alte deficiențe care au influențat negativ calitatea unor produse. Ca membră de partid am luat atitudine asupra unor astfel de cazuri, dar în primul rînd ahi mUflCit în așa fel ÎnCÎt să fiu Un bun exemplu pentru muBöltefii Cu care lucrez. Străduința pe care am depus-o n-a rămas fără rezultate. In fiecare lună mi-am depășit planul de producție și am dat de fiecare dată produse de calitate Bună. Cum am reușit și cum reușesc sa ajung la asemenea rezultate ?. De la început vreau să arat că atenția mărită, pe care trebuie s-o manifeste muncitorul în executarea operației respective, iuétifica o mare importanță în ce privește calitatea. Fiecare mînuire tăcută, trebuie gîndită, executată corect, nu mecanic. ;i suficient, de pildă, în meseria de cia- tră, sa tragi la mașină un tighel strimt) ca sâ stfieí aspectul întregii confecții, mai ales dacă lucrezi la o operație cheie, în permanență, cînd înghitdrea noastră de producție (produs nr. 10) se introduce un Sortiment nou, studiez în amănunțime modelul care ne purmide și, din acest tubilei, operația pe care o am de executat în momentul dat. Atunci cînd affi MatfiUHH fill intra la mașină pînă nu cer explicații te findbgului diri sector, sau cînd acesta lipsește, de la șeful unității de producție. Odälà bine cdcurle ficatä, îmi prncep munca din puti. In momentul de față execut în cadrul ploŰului Operația de apucăt buzunare. La această operație, ca și la altele, mi-am făcut un principiu: orice piesa pe care o primesc și este croită necorect, o refuz. Așa procedez și atunci Cînd o Operație anterioară este prost executată, chiar dacă pe möiflent alüncitoarea cu prieíile se mai supără. Aici Vreau să mă refer Și la Aft alt fapt. Mi ta multürziesc, atunci Cînd limit Citoarea nu este bine pregătită, ajutat la a-i refuză s contecția, ci o ajut practic pentru a evita în Vîitor de fierențeie. îngrijirea și întreținerea în bune COH duîțifli a utilajului cu care lucrăm constituie un alt factor ce influențează cântatea. Posezia ifinȘliiă bine pusă la punct, eviți la maximum timpii morți și deCi dai o cantitate mai filare de produse, în același timp execuți operația încredințată în condițiuni optime. Dar pentru a ajunge la acest lucru trebuie să curăți și să ungi la timp mașina. Atunci cînd constați o deficiența, fie ea cît de mică și nu poți s-o remediez! Cu forțele proprii, apelezi la mecanicul de sector. Eu, cît și schimbul meu, tov. Gristea Elena, procedăm astfel și ca atare munca noastră se desfășoairă ritmic și în bune condițiuni. Iată așadar, cîteva din procedeele pe care le folosesc, și ca urmare, reușesc să mă achit de sarcinile pe care le am de îndeplinit, în lupta colectivă , a muncii diiiul fabricii pentru a pune la dispoziția maselor largi de consumatori confecții de calitate cit mai bună. îfi aitui acesta, în fabrica doaStră, gama de produse se va îmbogăți. Vom produce între altele, pentru putina dată, sortimente pentru medilii ritral, haute de Vara din in cînepă etc. Angajamentul meu este de a-mi perfecționa necontenit cunoștințele profesionale și Ca atare hierodeie de lucru pentru a produce și desCUin înră nite confecții pe măsură cerințelor actuale. Sunt convinsă că astfel se vor strădui să procedeze. Cu ajutorul cadrelor tehnice și al organizației de partid, toți muncitorii care în anul trecut nu întotdeauna au fost la înălțimea Sărcifilor privind calitatea. Valeria Spirit muncitoare, fabrica de confecții ,,Bacaul“ .......... IN VIRFUI PENIȚEI S-A INTIMPLAT LA SECUENI... Dacă-ncep cu foaie verde, n-are fost și... stăpîn pe univers, a modificat, * (eu n-am ce pierde). Deci să intru a șters tot ce-a hotărît cadastrul. A mai direct cu eroul în subiect, făcut Schimbarea iute, și ieșea că-n J E, la Secueni, la sfat, un tovarăș; Secuenii doisprezece cetățeni trebuie < Uricaru, secretarul sfatului, cum am să se strămute chiar din vatră sa- ] aflat. II mai cheamă... îl mai cheatului, să cedeze-ndată locul pentru, mă... Neculai, mă rog, oricum i-ai, socrul care are-uut ginefică cică „siichema — bată-i norocul că era aberați“ ăl statului, prins ca focul (priimii foc nu iese Toți mirați a doua zi cînd priviră - fum)... Are Necurai și fumuri — ți prin tîrtii, pricepură cînd Văzură ] ilerețe, vrei să zici; dar le poartă cîta-mita ștersătură, și pe drumuri și, adesea, la servici. S-a făcut ședilță-tidat’ și-a fost as(ca uni fel de-nfumurare și ardoare pi a criticat secretarul meu de sfat, de atfcl). $La fens lumea la iveala și‘o altă...S-a lucrat o comasare de teren ît vîrteală ce-a facut-o secretarul Ui pentru gostat. Deci la Secueni, la fícarü... stat s-a făcut o oarecare profilare Sîrir dovezi de fapt, și semne emu! pentru sat. Și s-au dat terenuri bune că, din pădure, liciie, n-au luat toți J masurate-ășa, cinstit, că n-a fost o secueti și cei orfani ori cei bătrîni, ci obiecțiune... tot Socfii cei hapsîht Și vreo șapte r0 1 Uricaru s-a zburlit cum că are el bedeilii ale acestui secretar dovedit a un socru care n-a avut norocul, bun și coțcar, pămînt să moștenească și deci pra Ghiar cu asemenea motiv, cei de la vila obștească trebuie modificată ca „efecUtiv 11 1-au iertat « ce lucru j să-i dea pămînt îndată, dar din căi tristrâi de NeCulái Se știe că e mai bun pămînt pentru socru-său... sflâî é și atemist. — Eu sînt secretar și nu semnez Uteiieu! dini comudă să nu stea de ■ actele de comasare dacă nu mi se letiih Tânase, să tibri lase. Ci părerea $ aproba... (își făcu el gura sobă), să Și-O sptiră Și cu actul masluit și! Păi cu mine nu va merge și vă spun cu semnele pe care Uficaru le-a imuna și bună : Voi modifica, voi șterge, părții la cutare ori cutare neam Și i comasarea pe comună și-i dau socru socru prea iubit, lui îndată un pămînt apropiat și mai Nu-i îngăduit să fure flirinSilui , deci: [ potrivit] așa, pentru... demnitatea măstifi ca sa Scoateni din pădure Uf* lirea: 1 mele de.„ uscături. Cînd cadastrul a plecat, secretarul , micu de sfat, cu pricepere de maistru Aurel Stanciu booooooo^ooöooóoooooOoa^ooooooo oo<kxxxx>óo<xk><>o<><>^L: STEAGUL ROȘU -awTM A.«* ■ [UNK] *.*».*."* ^ —■» -a [UNK].'..ih'.iii.t.î.i vAiiLE omt lucrează cu spor Există la t.M.S. Romait, la atelierul mecanică II, un strungăi căruia i s-a dus vestea pentru stilul éfitit muncéble. Nekeamlă Vasile Onei, este închi și e cunoscut ca un destonic strungar. La 11 inflUtirie a primii im număréiSttil dé ifíêté diftiéSé pmisii äle Strunit Axul de transmisie 25.001 es Its ail répes destul de pretențios. La strungul na Vüstbernet trebuie să treacă prll mai multe faze. Pentru fiecare fază este necesar să se schimbe cuțitul strungului. Strungarul a observat insă, cu hl stilul st5 Stefuimbe mereu cuțitul pierde timp iiHilt. Clui introducea aicul in strung după câteva minute trebuia să s’chimbe cuțitul. La următoarea operație iar ii ’schimba, și uite așa piuă termina strunjireă unui ax pierdea o mulțime de timp. Orii vă puteți închipui, el nu avea de sitim fit numai un ax pe zi fit opt zile trebuia să si rUtijească 600 de piese. Ce și-a zis atunci Vasde Ottel, ia să găsesc eu un procedeu care să mă scape de atita timp pierdut. Metoda a fost găsită, li zice lucrul pe fânV1: E simplă. La întreg felul de piese execută primă operație apoi schimbă cuțitul și trece la dinialbkFéd faza de stiuli tfc. Reedulabill? A cișligat Impul pe care t ltlul il pierdea. Recent a terminat lucrul să üxeze de tftinsihiSí é, strunjit 600 bucăți, in 6 zile. AdicăA m % zile mai devreme. La reperul tren fix , Czepell trebuia să lucreze 5 zile. A folosit ilisă aceeași metodă și, desigur, hui.ău ihăt trebuit atiteă zile pentru 100 de piese care dd ite Cdl punit sticlugul lui. La mai toate loturile de piese pe care Le primește pe illhi sthidilt ei ciștigă 2, 3 sau 4 zile. Planul lunar și-l realizează cu mult înainte de sfirșitul lunii. Organizind operațiile de strucjire pe faze și prin ingrijirea Sculelor așchietoare reușește să sporească productivirea titui HU și să exerte piese de calitate. Ci despre rebuturi nici nu poate fi vorba. Rezultatele pe care le obține el le poate dobindi desigur, oricare alt strungar care pierde timp tivind de Strudfit și număr mai mare de piese ce el dfttpână swmbria cdliiinui pentru fiecare fază, operație-. In vizita la Casa raionala de cultură din Buhuși — Să faci imediat ! O voce stridentă a pătrunzătoarei fiid jăcut să-mi retrag — bănuitor — intui de pe minerul ușii Casei raionale de cultură din Buhuși Așteptam să aud zgomotele unei bătăi, scaune răsturnate, țipete, dar înăuntru HU se mai auzea decit murmurul înăbușit al mai multor voci. Am deschis încet, cu prudență, ușa. Mai mulți tineri, repetau o piesă de teatru. Ceva mai liniștit — m-am îndreptat — in virful picioarelor, pentru ă tiua stingheri — spre tov. Pămpina George, instructorul de teatru. Acesta a dus un deget la gură, atrăgind-nu dismt atenția să vorbesc in șoaptă. I i — Văd că am ameri ui timpul unei repetiții, ce repetați ? — tn Stadiul actual ave’m două piese tare le-am pus in scenă. Polsta este „tîrgul inimilor“ de rlberm Véhii, iar a doua — la care asistați și dumneavoastră este — „Umbra" de Femei Laszlo. , — Atunci citeva cuvinte despre interpreți. — Toți sint ahen amatori. Uniii din ei sint vechi ădiîdîșîi Vi mișcarea artistică de amatori, cum ar fi tovarășii Bateau, Pitarii, Brăghici, iar alții ca Gitti Șt Gindeum papt țroihtra prima oară pe scenă. Dar indiferent de experiență pe care o tin, toți Sunt însuflețiți de același gînd: să joace cit mai bine. O clipă murmurul înăbușit al celor ce repetau se stinse ca după cite vă minuti S-Treihceăpă tu o energie Și Mai fhăm un treacăt M-Rffi aruncat ochii pe peretele camerei împodobit cu zeci de schițe lucrate de membrii cercului plastic. Cele mai reușite lucrări mi s-au părut a fi cele executate de Iov. Testatar., Adam Ioan, Fischer Gatol. Intr-th colț — mai multe grafice comparative și o hartă a rafthului cu unitățile culturale dovedeau un început de colț metodic. — Ce-mi puteți spune despre... — Știu ce vreți sa Mă întrebați, SÚHse toc. Pompiliu, luindu-mi vorbă dingură. Piiamusm am prezentat dramatizarea „I Axeitml lui Octombrie“ de Maiakovski in care s-au remarcat tinerii: Sarchis N., Wagner, Herea, Chelaru, Dar nu i-am uitat nici pe cei mici. • De curind am prezentat In sala căminului cultural din fața unui numeros public, piesa pentru teatru de păpuși „Găinușa slăticită“ de Milévé. Am fost ajutat în minuirea păpușilor — in afară de tov. Vutcaru Elena, directoarea Casei raionale ți Pitaru Maria — de elevii din trasda Iflă că Muhreanu, Cotruț Și ălții de la școală elementară nr. 1. — Dar despre activitatea corului, ce-mi puteți spune ? Și in general ce pregătiți ? — Corul în momentul de făță *— sub conducerea mr. Drimbea M., repetă citeva melodii populare și patriote printre care: Imn închinat R.P.R.“ de Ely Roman, „Măreț pămînt al patriei iubite“ de loan Chirculescu, „Vinline de primăvară" in interpretarea iov. Țucă Gherasim, „S-ar găti badea de nutila“ de Paladî-Iași etc. Totodată am pregătit Și un colectiv de recitatori. Intr-ana din duminicile lunii trecute am fost la Romini unde am prezentat in fața colectiviștilor și a țăranilor muncitori un bogat program artistic format din coruri, recitări, momente satirice și procesul literar al nuvelei „Lelița" de Francisc Munteanu, pregătit de colectivul bibliotecii raionale. Se făcuse atziil. Űezisut áfáid că mai este jumătate de oră pînă tot Miezul nopții, dar nici Unul din itt'erpPefi fiu Se gindea Să plece. ION FERLUȘGA coresp, h anul ce a trecut, gospodăriile colective din raionul Tg. Neamț au obținut importante succese în direcția dezvoltării Și Consolidării ior ÎK........Din Viață recomandările Consfătuirii de la Constanța, multe dintre unitățile agricole socialiste au făcut progrese însemnate pe linia dezvoltării lor ffinltilaterale. Ramurile de producție și în special sectorul zootehnic a CUNOSCUT Creșteri însemnate. La Țibucani și Urecherti, numărul animalelor și în special al vacilói de lapte și al porcilor a sporit simțitfef. Din nou s-au convins membrii acestor gospodării cu de rentărine sunt animalele de producție. In anul 1958 GAC „Drumul lui Lenin“ din Țibucani de pildă, a realizat din Valorificarea produselor de origină animală un venit fret de 311,385 lei, iar GAC „Zorile“ — Urecheni — 190,643 lei. Grădina de legume și zarzavaturi a constituit o altă ramură de producție pe care colectiviștii au pus mare preț. La Grumăzești, bunăoară s-au obținut anul trecut din sectorul legumicol peste 50.000 lei, iar la Urecheni mai bine de 88.000 lei. Iată numai cîteva dovezi care oglindesc cît se poate de limpede că acolo unde ramurile de producție au stat în centrul atenției consiliilor de conducere din GAC, rezultatele au fost dintre cele mai bunue. A fost Verificat încă o dată de practică faptul că Singură cultura de cîmp nu poate asigura Venituri sporite cele cti Viștiidf Și că pentru a se putea împărți cît mai multe avansuri bănești în timpul anului este necesară crearea și dezvoltarea unor fanturi rontabile, aducătoare de Venituri imediate. Numai așa se intplică cum a reușit GAC Țibucani să împartă la zinâriîl incă pe lingă cantitățile importante de produse vegetale și animale și cite 20 lei, iar GAG Păstrăverii și GAG Grumăzești cîte 13 lei. Planurile de producție pe anul 1959 — recent aprobate în adunările generale ale colectiviștilor — prevăd noi și importante sarcini, în elaborarea acestor documente s-a ținut Spania în primul rînd de făptui Ca gospodăriile agricole solective să-și dezvolte cît mai mult furficile de producție, să creeze chiar ramuri noi. Planurile de producție din cele mai multe unități reprezintă o îmbinare armonioasă între necesitățile gospodăriei și ale statului și cele personale ale colectiviștilor. Ele exprimă în același timp hotărirea colectiviștilor de a munci neobosit spre transformarea gospodăriilor lor intr-un adevărat model de organizare a muncii, un exemplu pentru ceilalți țărani individuali, dar Cercetînd planurile pe anul lo, în seama că documentele recentei plenare a G.C. al P.M.R. din 26-18 noiembrie 1958 au fost temeinic studiate și că membrii gospodăriilor sînt deciși să le traducă cu orice preț în practică. Să luăm cîteva din aceste planuri și să le comentăm. Iată bunăoară planul de producție al gospodăriei colective din Urecheni. La rubrica „sfecla de zahăr“ se prevede a se cultiva in acest an o suprafață de 30 hectare. Aceasta înseamnă cu 20 hectare mai mult față de anul trecut. La rubrica „floarea-soarelui“ — §6 hectare, cu 16 hectare mai mult față de anul trecut. Alături găsim producția planificată i 25.000 kg. la sfecla de zahăr și 1800 kg. la frsarea-soarelui. Iată numai cîteva cifre în spatele cărora se ascunde dorință colectiviștilor de a livra fabricilor de zahăr și de ulei cantități mereu crescînde de materie primă. Ei știu, bineînțeles, că statul le va răsplăti din plin eforturile depuse. La Țibucani, planul prevede extinderea culturii sfeclei de zahăr la 85 hectare, cu 70 hectare mai mult față de anul trecut, iar suprafețele cultivate cu floarea-soarelui vor mai crește în acest ant cu încă 9 hectare. Colectiviștii din Țibucani cunosc bine avantajele ce le obțin din cultivarea acestor plante tehnice. Ei au obținut din producția de sfeclă predată statului în anul trecut suma de lei 168.000, 4000 kg. zahăr și 9 vagoane de borhot, fără să mai punem la socoteala Valoarea coletelor de sfeclă ce au fost însilozate și care constituie un minunat nutreț pentru hrana animalelor. ți alte gospodării din raion cum ar fi Păstrăveni, Grași, Brusturi Și-au propus de asemenea în anul acesta să mărească Suprafețele, cultivate ca Sfeclă de zahăr și floarea-Soarelui. Planul de producție al gospodăriilor colective din raion prevede în același timp o creștere serioasă a sectorului zootehnic, a numărului vacilor de lapte în special. La GAC Drăgănești, de la 5 vaci și 15 junici cîte erau la sfirșitul anului 1958, se va ajunge la 30 vaci în cursul acestui an, iar GAG Daviden va mai cumpăra încă 10 vaci de lapte. GAC Țibucani va dispune la sfirșitul anului 1959 de 100 vaci. O sporire simțitoare a șeptelului se prevede și în gospodăriile agricole, colective mai tinere, cum ar fi Bălțătești, Ocea- Topolița și Grași, în planul gospodăriei din Bălțătești s-a prevăzut cumpărarea a 30 vaci de lapte, iar în cei ai GAC acea 10 vaci. Se înțelege că pentru hrana unui numtr sporit de animale e necesar să se asigure și o temeinica bază furajeră în care nutrețurile insilozate să ocupe un loc de seamă. Cît privește cumpărarea animalelor de producție se preconizează că acestea să fie de rasă superioară, adaptate la condițiile climatului local capabile să furnizeze producții sporite. Unele gospodării au prevăzut printre altele să extindă cultura legumelor (Grași) a pomilor (Ocea, Grumăzești, Bălțătești). Nu putem trece cu vederea peste faptul că planurile de producție din majoritatea unităților agricole socialiste prevăd o creștere simțitoare . M. Avram inginer agronom (Continuare in pag. 4-a) <►oilil ilililil CÎTEVA ÎNSEMNĂRI PE MARGINEA PLANURILOR DE PRODUCȚIE PE ANUL 1959 ALE G. A. C. DIN RAIONUL TC. NEAMȚ CEREȚI IN LIBRARII CARTI NOI editate de EDITURA L. P. Kraizmer: Cibernetica tehnică Traducere din limbă fus d in broșură se expun pe scurt principiile fundamentale care stau la bază ciberneticei. Se dau noțiuni importante din teoria informației, teoria reglării automate și din tehnica mașinilor de Să’cldat electronice. Se studiază posibilitățile pe care le au mașinile de calculat de a efectua operații logice. Se perzintă apoi un mare număr de aplicații practice ale ciberneticei În diferite domenii ale științei și tehnicii. Lucrarea se adresează radioamatorilor avansați, precum și acelora care arȚ cunoștințe mai avansate de electronica și radiotehnică. H. Stapf. Practica fotografică Tradutori din limbi germanâ Ținând seama că fotografia a devenit astăzi un mijloc indispensabil fa desfășurarea activității culturale și economice. Și considerînd că lucrările apărute pînă în prezent sînt cu totul insuficiente, Editura Tehnică a hotărît să publice traducerea cărții „Eradica fotografică“ de H. Stapf, lucrare foarte apreciată în Republica Democrată Germană. în această edatie se expun într-un mod simplu și accesibil, în cuvinte și îmagini, principiile de bază ale procesului fotografic, fără a face apel la cunoștințele de specialitate. Cititorul este inițiat în Construcția și utadul de funcționare a aparatului, fotografic, astfel încît să poată prinde și mriățișa în îmagin natura și Viața ce pulsează în jurul său. In prima parte a cărții se descriu aparatele fotografice cu adcésoriile relepective și se prezirtă posibilitățile pe care tehnica fotografică le pune azi la dispoziția fotografului amator sau profesionist, în partea a doua se descriu materialele fotografice negative și pozitive și se dau noțiuni privitoare la legile chimice ale fotografiei și la procesele de developare, copiere, mărire, precum și pentru confecționarea diapozitivelor. La sfirșitul cărții se dau noțiuni sumare despre fotografia în culori. Cartea se adresează atît amatorilor fotografi, începători și avansați, dt și profesioniștilor, care vor găsi în vastul material conținut în Carte bui de foâSV informații prețioase pentru profesiunea lor, Printre multele construcții pe care le-au ridicat Colectiviștii din Mărgineni, Piatra Neamț, se află și cocina de porci. IN GLISEtt. Cocina de porci a gospodăriei, construită de curind. <><>o<><X><>r>0O<X>O<><><><>OOO<X>^<X>OOO<>OO0<><<>OO<>OOOC«S<><X>C><><X>O. în atenția secretarilor organizațiilor de bază P.M.R. din orașul Bacău Comitetul orășenesc P.M.R. Bacău, anunță deschidarea expoziției gazetelor de perete în clubul „Constructorul“ din strada Mihai Viteazul nr. 28, cu următorul program : .a, * — Intre 29 ianuarie și 7, februarie 1959, zilnic de la 10,00—13,00 și 17,00—21.000. " — Tovarășii secretari ai organizațiilor de bază P.M.R., vor vizita expoziția împreună cu colectivele gazetelor de perete, corespondenți și propagandiști, după următorul itinerariu: — 1 februarie 1959, comerțul de stat, întreprinderile industriale, întreprinderile de construcții. — 2 februarie 1959, cooperația meșteșugărească. — 3 februarie 1959, complexul C.F.R. — 4 februarie 1959, R.A.R., I.R.T.A., I.A.R.f., autoexpediția, — 5 februarie 1959, instituțiile de stat, — 6 februarie 1959, școlile de stat, «lc 7 februarie 1959, restul unităților și erii care n-au vizitat complet. Tovarășii secretari ai organizațiilor de bază P.M.R., au prilejul de a-și îmbunătăți munca politică de masă, prin acest schimb de experiență. SANEDIDUL REGIONAL BACĂU și Secția sănătate și prevederi sociale oraș Bacău ANUNȚA Se aduce la Cunoștință populației orășului Bacău, că, începînd de la data de 20 ianuarie 1959, am pnnceput revaccinările antipoliomieiitice (contra paraliziei infantile) tuturor copiilor care au fost vaccinați în anii 1957, și 1958. Vaccinările se fac zilnic între orele 8—15 la Policlinica de Copii din Calea Mărășești nr 47, (localul Policlinicii de Adulți), în sediul Circ. a Iî-a sanitară. Pentru buna desfășurare a acțiunii, se programează astfel: — în ziua de 2 februarie a.c. străzile: Hătman Berescu, Joși Cocea, Logofătul Tăutu, Lunca Botriței, N. Mohănescu, Ocolul Nou, Ștefan cel Mare, Trecătoarea Berăriei, Trec, Gherăești, Trec, Izlaz, Turbinei, Uzinei, Vasile Roaită, Vasile Stoică,Vîntului, Zefirului, Zimbrului. — In ziua de 3 februarie a.c. străzile: Revoluției, Ion Roată, Bîrladului, Atanasov. — In ziua de 4 februarie, a.c. străzile: Romanului, Tecuciului, Oltului. — In ziua de 5 februarie a.c. străzileî, Luceafărului, I. Voronca, Vasilescu Vasea, F. Vasilescu Vasea, FUnd. Tecuciului, Avrămești, Muncii, Șerbănești. — In ziua de 6 februarie a.c. străzile: Viitorului, Siret, Credinței, Lupei,, Trécátoaréa Izlaz, Izlaz. : — în ziuă de 7 februarie ah. străzile: Aurel Marcus, 9 Mai, Miron Gosti , Cremenea, Malinovschi. — In ziua de 9 februarie a.C. străzile: Locuințele Steaua Roșie, Maiorescu, Robert Koch, Haralambie, Botescu, Pictor Aman. In ziua de 10 februarie a.c, străzile:, Chivu Stoică, DUimitru Gocea, IV. Engels, Scîhleii, Progresului, Dimitrie Cantemir, Ștefan Gheorghiu, I. Andrieș, Gheorghe Petcu, V. Bîrlea, Miciurin. — In ziua de 11 februarie a.c. străzile:, L V. Stalin, I. C. Frimu, Măișești, Războieni, Alexandru cel Bun, Ada Marinescu. — In ziua de 12 februarie a.c. Străzile: Guttemberg, 6 Martie, î. George SC ., 4 August, Dobrogei, Aleea Hesseman, Aleea Vreiman. — In ziud de 13 februarie a.c. străzile N. Bălcescu, M. Viteazul, Gheorghe Botezatu, Karl Marx, P. Pincio, Vasile Alecsandri. --In ziud de 14 februarie cut. Străzile: Calea Mărășești, de la nr. 159 și cu SOJ 106, Mărăști, Makarenko, Bela Breiner, Gârpați, N. Grintea,13 Septembrie, — In ziua de 16 februarie a.c. străzile: Drumul socialismului: George Enescu, Alexandru Tolstoi, Constantin Proca. — în ziua de 17 februarie a.c. străzile: Galel Republicii, Blocurile M.F.A., Izvoarele de Sus cu străzile: Stalingrad, Gh. Ungurii, Gh. Achtal, C. Porumbescu, M. Gorki, Cirișoarei, Izvoarele de Jos, Bicaz, Mihai David, A. Pelin, Dr. Victor Babeș. — In ziua de 19 februarie a.c. străzile: Al. Petőfi, Ana Ipătescu, Andrei Mureșanu, Aurel Vlaicu, Banu Mărăcine, Bernat Andrei, B.R.P.R., Cezar Boliac. — In ziua de 20 februarie a.c. străzile: Cronicar Neculcea, Dumbravei, Ecoului, Edison, Fund. Digului, Fund, Doftici, Florilor, Gh. Doja, I. L. Caragiale, 1 Mai, Marconi, Opadez. j — In ziuă de 21 februarie a.e. străzile: Panait Moșoiu, Poet Grandea, Popa Șapcă, Plevriei, Rahovei, Șcheia, Suaana Pîrvulescu,Vadul Bistriței, Valea Albă, Zorilor. Cei care din diferite motive bine determinate, nu se pot prezenta în zilele fixate, li se vor face revaccinarea în zilele de 23 și 24 februarie 19§9. Nr. 1873 INTREPRINDEREA regionala DE TRANSPORTURI AUTO-BACAU CU SEDIUL ÎN PIATRA NEAMȚ STRADA I. V. STALIN NR. 29 Angajează imediat — Ingineri și maiștri mecanici auto pentru Piatra Neamț și OneȘti — Conducători auto și mecanici auto pentru Onești. Cei interesați, vor depune cererile la Serviciul personal și activ al întreprinderii pe adresa mai sus arătată. Angajarea se face pe bază de concurs. Concursul se va ține la Piatră Neamț. Pentrii conducători auto și ilifer canici din apropiere, examinarea se va face în fiecare luni de la orele 0—16 la autobaza Onești. DIRECȚIUNEA fabrica de țevi Roman rmi* gajează 3 tov. electricientar~gătire in domeniul — întreținere și reparații poduri fulare.Doritorii se vor adresa la serviciul Cadre și Invățămînt, F.Ț.R. tv» s Wu. îPia ik>L öl jmdluÉe iha incÂsiati (UigitAâlu. aptJidîa.. Wafotde 5ftU v. ADAS taaanaVa de shapL-sle o wtâAuM ob úcovtSwire 4t, Oă'L 4c^uign i'u £ aHJ ikri.iM ft * Oooaooooooooaa ooaoaooaoost CITIȚI și raspândiți ziarul Steagul roșu 99 organ al Comitetului regional al P. M. R. și al Sfatului popular regional Bacău ‹xŭ ooo<›o›x›ooо>О ›e