Steagul Roşu, februarie 1959 (Anul 14, nr. 1873-1896)

1959-02-01 / nr. 1873

Pag, 2*ä TV«? vorbesc fruntașii în producție Calitatea con­cesiilor - o problema în centrul atenției noastre Sarcinile de plan pentru anul 1959 au fost discutate de către colectivul* BSStfii de munca, în spiritul prețioa­selor indicații ale plenarei C.C. al P.M.R., din­ 26-28 noiembrie 1958. Analizînd cu simț de răsȘUMb­ft posibilitățile de care dispun sectoarele și secțiile, muncitorii, tehnicienii și inginerii fabricii au lăsat, în con­sfătuirile de producție, n­um­eroase propuneri în vederea sporirii produc­tivității mun­cii, reducerii prețului d­e cost și mai ales privind îmbunătăți­re calității confecțiilor. Propunerile au fost incluse în plăn­ul de măsuri al întreprinderii, iar aplicarea lor în practică va duce, fără îi­doiâiii, la înregistrarea unor progrese scri­ase în activitatea noastră de fiecare zi, în cele ce urm­ează aș vrea sa arăt cste ceva din preocupările și metodele clese d­e muncă, pentru o calitate cit mai corespunzătoare a confecțiilor pe care l e execut. Am ales această temă in­­strucît calitatea produselor în fabrica noastră este o problemă la ordinea zilei. Lucrez in cadrul fabricii de confec­­­­ii „Bacăul“ încă de la înființarea a­­cesteia, respectiv din anul 1949. Ase­­menea majorității celor care formează a­stăzi colectivul nostru, la început, cînd ăm pășit pe poarta întreprinderii­­ aveam­ cunoștințe foarte vagi în ale croitoriei. In procesul muzicii, spri­ijinită îndeaproape de muncitorii califi­cați, m-am format Într-un timp rela­tiv scurt, aducîndu-mi în felul acesta u­n aport susținut în îndeplinirea sar­­ju­riilor de producție ce au stat în față colectivului fabricii. Rana pe rînd, trecînd de la o ope­­­­rație la alta a procesului de fabrica­­ție, am­i reușit să-mi îmbogățesc cu­­­n­oștințele profesionale ajungînd ca la momentul de față să pot exe­cuta în întregime orice fel de con­fecție produsă de noi. Pentru mine ca și pentru alți muncitori, care la început se aflau în­ situația mea, ln­cru­ acesta reprezintă un salt serios în însușirea meseriei, în industria confecțiilor — ca și în alte ramuri — calitatea produselor este hotărîtoare. O haibă sau o altă confecție, executată corect, cu gust, respectând toate regulile estetice este îndeosebi foarte căutată, place consu­matorului, a cărui exigență a sporit în ultimii ani. In general vorbind, tui produs bine executat aduce după sinie mulțumiri, prestigiu fabricii pro­ducătoare. în anul 1958, în întreprinderea noa­stră au fost introduse în fabricație 86 de sortimente noi. Multe din ele au plăcut beneficiarului, altele însă nu în aceeași măsură. Aceasta, între altele și datorită faptului că în acti­vitatea noastră nu tot timpul s-a ma­nifestat exigență față de munca pe care o prestam. „Asaltul“ în produc­ție la sfîrșit de lună, goana după can­­titate a unor muncitori, treaba de mîntuială a altora (aici aș fa de exem­plu din unitatea de producție unde licere­, pe muncitoarele Stanciu Joaha și Andronia Viorica) constituie alte­­ deficiențe care au influențat negativ calitatea unor produse. Ca membră de partid am luat ati­tudine asupra unor astfel de cazuri, dar în primul rînd ahi mUflCit în așa fel ÎnCÎt să fiu­ Un bun exemplu pen­tru muBöltefii Cu care lucrez. Stră­­­duința pe care am depus-o n-a rămas fără rezultate. In fiecare lună mi-am depășit planul de producție și am dat de fiecare dată produse de calitate Bună. Cum am reușit și cum reușesc sa ajung la asemenea rezultate ?. De la început vreau să arat că atenția mărită, pe care trebuie s-o manifeste muncitorul în executarea operației respective, iu­étifica o mare importanță în ce privește calitatea. Fiecare mînuire tăcută, trebuie gîn­­dită, executată corect, nu mecanic. ;i suficient, de pildă, în­ meseria de cia- tră, sa tragi la m­­așină un­ tighel strimt) ca­­ sâ stfieí aspectul întregii confecții, mai ales dacă lucrezi la o operație cheie, în permanență, cînd în­ghitdrea n­oastră de produ­cție (produs nr. 10) se introduce un Sortiment nou, stu­diez în amănunțime modelul care ne pu­rmid­e și, din acest tu­bilei, operația pe care o am de executat în momentul dat. Atunci cînd­­ affi MatfiUHH fill intra la mașină pînă nu cer explica­ții te fin­d­bgulu­i diri sector, sau cînd acesta lipsește, de la șeful unității de producție. Odälà bine cdcur­le ficatä, îmi prncep munca din pu­ti. In m­om­entul de față execut în ca­­dru­l ploŰului Operația de apu­căt bu­zunare. La această operație, ca și la altele, mi-am făcut un­ principiu: orice piesa pe care o primesc și este croită necorect, o refuz. Așa procedez și atunci Cîn­d o Operație anterioară este prost executată, chiar dacă pe möiflent alüncitoarea cu pri­­eíile se mai supără. Aici Vreau să mă refer Și la Aft alt fapt. Mi t­a m­ultürziesc, atunci Cînd limit Citoarea nu este bine pregătită, aju­tat la a-i refuză s contecția, ci o ajut prac­­tic pen­tru a evita în­ Vîitor de fieren­­țeie. îngrijirea și întreținerea în bune COH du­îțifli a utilajului cu care lucrăm constituie un alt factor ce influențea­ză cân­tatea. Posezi­a ifinȘliiă bine pusă la punct, eviți la maximum tim­pii morți și deCi dai o cantitate mai filare de produse, în același timp execuți operația încredințată în­ con­­dițiuni optime. Dar pentru a ajunge la acest lucru trebuie să curăți și să ungi la timp mașina. Atunci cînd constați o deficiența, fie ea cît de mică și nu poți s-o remediez! Cu for­țele proprii, apelezi la mecanicul de sector. Eu, cît și schimbul meu, tov. Gristea Elena, procedăm astfel și ca atare munca noastră se desfășoai­ră ritmic și în bune­ condițiuni. Iată așadar, cîteva din procedeele pe care le folosesc, și ca urmare, reușesc să mă achit de sarcini­le pe care le am de îndeplinit, în lupta colectivă , a mun­cii diiiul fabricii pen­tru a pun­e la dispoziția maselor largi de consumatori confecții de calitate cit mai bună. îfi aitui acesta, în fabrica d­oaStră, gam­­a de produse se va îmbogăți. Vom produce între altele, pentru pu­­­­tina dată, sortimente pentru m­edilii ritral, haute de Vara din in­­ cînepă etc. Angajam­­entul meu este de a-mi perfecționa necontenit cunoștințele profesionale și Ca atare hierodeie de lucru pentru a produce și de­sCUin­ înră n­ite confecții pe măsură cerințe­lor actuale. Sunt convinsă că astfel se vor strădui să procedeze. Cu aju­torul cadrelor tehnice și al organi­zației de partid, toți muncitorii care în anul trecut nu întotdeauna au fost la înălțimea Sărcifi­lor privind calitatea. Valeria Spirit muncitoare, fabrica de confecții ,,Bacaul“ .......... IN VIRFUI PENIȚEI S-A INTIMPLAT LA SECUENI... Dacă-ncep cu foaie verde, n-are fost și... stăpîn pe univers, a modificat, * (eu n-am ce pierde). Deci să intru a șters tot ce-a hotărît cadastrul. A­ mai direct cu eroul în subiect, făcut Schimbarea iute, și ieșea că-n J E, la Secueni, la sfat, un tovarăș; Secuenii doisprezece cetățeni trebuie < Uricaru, secretarul sfatului, cum am să se strămute chiar din vatră sa- ] aflat. II mai cheamă... îl mai chea­­tului, să cedeze-ndată locul pentru, mă... Neculai, mă rog, oricum i-ai, socrul care are-uut ginefică cică „sii­­chema — bată-i norocul că era a­­berați“ ăl statului, prins ca focul (pr­iimi­i foc nu iese Toți mirați a doua zi cînd pr­iviră - fum)... Are Necurai și fumuri — ți­ prin t­îrtii, pricepură cînd Văzură ] ilerețe, vrei să zici; dar le poartă cîta-mita ștersătură, și pe drumuri și, adesea, la servici. S-a făcut ședi­lță-tidat’ și-a fost as­­(ca uni fel de-nfumurare și ardoare pi a criticat secretaru­l meu de sfat, de atfcl). $La fens lumea la iveala și‘o altă­­...S-a lucrat o comasare de teren ît­ vîrteală ce-a facut-o secretarul Ui pentru gostat. Deci la Secueni, la fícarü... stat s-a făcut o oarecare profilare Sîrir dovezi de fapt, și semne emu! pentru sat. Și s-au dat terenuri bune că, din pădure, licii­e, n-au luat toți J masurate-ășa, cinstit, că n-a fost o­ secueti și cei orfani ori cei bătrîni, ci o­biecțiune... tot Socfii cei hapsîht Și vreo șapte r0­ 1 Uricaru s-a zburlit cum că are el bedeilii ale­ acestui secretar dovedit a­ un socru care n-a avut norocul, bun și coțcar, pămînt să moștenească și deci pra­ Gh­iar cu­ asemenea motiv, cei de la­ vila obștească trebuie modificată ca „ef­ecUtiv 11 1-au iertat « ce lucru j să-i dea pămînt îndată, dar din căi tristrâi de NeCulái Se știe că e mai bu­n­ pămînt pentru socru-său... sflâî é și atemist. — Eu sînt secretar și nu semnez Uteii­eu! dini comud­ă să nu stea de ■ actele de comasare dacă nu mi se letiih­ Tânase, să t­ibri lase. Ci părerea $ aproba... (își făcu el gura sobă), să Și-O spti­ră Și cu­ actul m­asluit și! Păi cu mine nu va merge și vă spun cu semnele pe care Uficaru le-a im­­­una și bună : Voi modifica, voi șterge, părții la cutare ori cutare neam Și i comasarea pe comună și-i dau socru­ socru prea iubit, lui îndată un pămînt apropiat și mai Nu-i îngăduit să fure flirinSilui , deci: [ potrivit] așa, pentru­... demnitatea măstifi ca sa Scoateni din pădure Uf* lirea: 1 mele de.„ uscături. Cînd cadastrul a plecat, secretarul , m­icu de sfat, cu pricepere de maistru Aurel Stanciu booooooo^ooöooóoooooOoa^ooooooo oo<kxxxx>óo<xk><>o<><>^L: STEAGUL ROȘU -awTM A.«* ■ [UNK] *.*».*.­"* ^ —■» -a [UNK].'.­.ih'.iii.t.î.i vAiiLE omt lucrează cu spor Există la t­.M.S. Romait­, la ate­lierul mecanică II, un­ strungăi căruia i s-a dus vestea pentru stilul éfitit muncéble. N­­ekeamlă Vasile Onei, este în­chi și e cunoscut ca un­ destonic strun­gar. La 11 in­flUtirie a prim­ii im număr­éiSttil dé ifíêté di­­ftiéSé pmisii ä­le Strunit Axul de transmisie 25.001 es Its ail répes destul de pretențios. La­ strungul na Vüstbe­rnet trebuie să t­re­acă prll m­ai multe faze. Pen­tru fiecare fază este necesar să se schimbe cuțitul strungului. Strun­garul a observat insă­, cu­ hl stilul st5 Stefuimbe mereu cuțitul pierde tim­p iiHilt­. Clui introducea aicul in strung după cât­eva minute trebuia să s’chim­­be cuțitul. La urm­ătoarea operație iar ii ’schimba, și uite­ așa piuă ter­mina strunjireă unui ax pierdea o mulțime de timp. Orii vă puteți închipui, el nu avea de sitim fit numai un ax pe zi fit opt zile trebuia să si rUtijească 600 de piese. Ce și-a zis atunci Vasde Ottel, ia să găsesc eu un procedeu care să mă scape de atita timp pierdut. Metoda a fost găsită­, li zice lu­crul pe fânV1: E simplă. La întreg felul de piese execută primă opera­­ție apoi schimbă cuțitul și trece la dinialbkFéd faza de stiuli­ tfc. Reedu­­lab­ill? A cișligat Impul pe care t­ ltl­­u­l il pierdea. Recent a terminat lucrul să üxeze de tftinsihiSí­ é, strunjit 600 bucăți, in 6 zile. AdicăA m % zile mai devreme. La reperul tren fix , Czepell trebuia să lu­creze 5 zile. A folosit ilisă aceeași metodă și, desigur, hu­i.­­ău ihăt tre­buit atiteă zile pentru 100 de piese care dd ite Cdl punit sticlugul lui. La mai toate loturile de piese pe care Le primește pe illhi sthidilt ei ciștigă 2, 3 sau 4 zile. Planul lunar și-l realizează cu mult înainte de sfirșitul lunii. Organizind operațiile de strucjire pe faze și prin ingrijirea Sculelor așchietoare reușește să sporească productivire­a titui HU și să exerte piese de calitate. Ci­ despre rebuturi nici nu poate fi vorba. Rezultatele pe care le obține el le poate dobindi desigur, oricare alt strungar care pierde timp tivind de Strudfit și număr mai mare­­ de piese ce el dftt­­până swmbria cdliiinui pentru fiecare fază, operație-. In vizita la Casa raionala de cultură din Buhuși — Să faci imediat ! O voce stridentă a pătrunzătoarei fii­d jăcu­t să-mi retrag — bănuitor — intui de pe minerul ușii Casei raionale de cultură din Buhuși Așteptam să aud zgomotele unei bă­tăi, scaune răsturnate, țipete, dar înă­untru HU se m­ai auzea decit murmurul înăbușit al mai multor voci­. Am des­chis încet, cu prudență, ușa. Mai mulți tineri, repetau o piesă de teatru. Ceva mai liniștit — m-am îndreptat — in­ virful picioarelor, pen­tru ă tiua stingheri — spre tov. Pămpin­a George, instructorul de teatru. Acesta a du­s un deget la gură, atră­­gind-nu dismt atenția să vorbesc in șoaptă. I i­ — Văd că am ameri ui timpul unei repetiții, ce repetați ? — tn Stadiul actual ave’m două piese tare le-am­ pu­s in scenă. Polsta este „tîrgul inimilor“ de rlberm Véhii­, iar a dou­a — la care asistați și dumnea­­voastră este — „Umbra" de Femei Laszlo. , — Atunci citeva cuvinte despre in­terpreți. — Toți sint ahen amatori. Uniii din ei sint vechi ădiîdîșîi Vi mișcarea artis­tică de amatori, cum ar fi tovarășii Bat­eau, Pitarii, Brăghici, iar alții ca Gitti Șt Gindeu­m papt țroihtra prima oară pe scenă. Dar indiferent de experiență pe care o tin, toți Sunt însuflețiți de a­­celași gînd: să joace cit mai bine. O clipă murmurul înăbușit al celor ce re­petau se stinse ca după cite vă minuti S-T­reihceăpă tu o energie Și Mai fhăm un treacăt M-Rffi aruncat ochii pe peretele camerei împodobit cu zeci de schițe lucrate de membrii cercului plas­tic. Cele mai reușite lucrări mi s-au­ păr­ut a fi cele executate de Iov­. Tes­tata­r., Adam Ioan, Fischer Gatol. In­­tr-t­h colț — mai multe grafice compa­rative și o hartă a rafthului cu uni­­tățile culturale dovedeau un­ început de colț metodic. —­ Ce-m­i puteți spune despre.­.. — Știu ce vreți­­ sa Mă întrebați, SÚ­­Hse toc. Pom­piliu, luindu-mi vorbă din­­gură. Piia­musm am prezentat drama­tizarea „I Axeitml lu­i Octombrie“ de Ma­­­iakovski in care s-au remarcat tinerii: Sarchis N., Wagner, Here­a, Chelaru­, Dar nu i-am uitat nici pe cei mici. • De curind am prezentat In sala cămi­nului cultural d­in fața unui numeros pu­blic, piesa pentru teatru de păpuși „Găinușa slăticită“ de Milévé­. Am fost ajutat în minuirea păpușilor — in afară de tov. Vutcaru Elena, directoarea Ca­sei raionale ți Pitaru Maria — de elevii din trasd­a Ifl­ă că Muhreanu, Cotruț Și ălții de la școală elementară nr. 1. — Dar despre activitatea corului, ce-mi puteți spune ? Și in general ce pregătiți ? — Corul în mom­entul de făță *— sub conducerea mr. Drimbea M­., re­petă citeva melodii populare și patrio­­te printre care: Imn închinat R.P.R.“ de Ely Roman, „Măreț pămînt al pa­triei iubite“ de loan Chirculescu, „Vin­line de primăvară" in interpretarea iov. Țucă Gherasim, „S-ar găti badea de nutila“ de Paladî-Iași etc. Totodată a­­m­ pregătit Și­­ un colectiv de reci­tatori. Intr-ana din­ duminicile lunii trecute am fost la Romini unde am prezentat in fața colectiviștilor și a țăranilor muncitori un bogat program artistic format din coruri, recitări, momente sa­tirice și procesul literar al nuvelei „Lelița" de Francisc Munteanu, pregă­tit de colectivul bibliotecii raionale. Se făcuse atziil. Űezisut áfáid că mai este jumătate de­­ oră pînă tot Miezul nopții, dar nici Unu­l din it­t'erpPefi fiu Se ginde­a Să plece­. ION FERLUȘGA coresp, h anul ce a trecut, gospo­dăriile colective din­ raionul Tg. Neamț au­ obținut im­portante succ­ese în direcția dezvoltării Și Consolidării ior ÎK­........D­in­ Viață recomandările Con­sfătuirii de la Constanța, multe din­tre unitățile agricole socialiste au făcut progre­se însemnate pe linia dez­voltării lor ffinltilaterale. Ramurile de producție și în special sectorul zo­otehnic a CUNOSCUT Creșteri însem­nate. La Țibucani și Urecherti, nu­mărul animalelor și în­ special al va­cilói de lapte și al porcilor a sporit sim­­țitfef. Din nou s-au convins membrii aces­­tor gospodării cu­ de rentărin­e sunt animalele de producție. In anul 1958 GAC „Drumul lui Lenin“ din Țibu­cani de pildă, a realizat din Valori­­ficarea produselor de origină animală un venit fret de 311,385 lei, iar GAC „Zorile“ — Urecheni —­ 190,643 lei. Grădina de legume și zarzavaturi a constituit o altă ramură de pro­ducție pe care colectiviștii au pus mare preț. La Grumăzești, bunăoară s-au obținut anul trecut din sectorul legumicol peste 50.000 lei, iar la U­­recheni mai bine de 88.000 lei. Iată numai cîteva dovezi care oglindesc cît se poate de limpede că acolo unde ramurile de producție au stat în centrul atenției consiliilor de con­ducere din GAC, rezultatele au fost dintre cele mai bunu­e. A fost Verifi­cat încă o dată de practică faptul că Singu­ră cultura de cîm­p nu poa­­te asigu­ra Venituri sporite cele cti­ Viștiidf Și că pentru a se putea îm­părți cît mai multe avansuri bănești în timpul anului este necesară crea­rea și dezvoltarea un­or fanturi ron­­tabile, aducătoare de Venituri ime­diate. Numai așa se intplică cum a reușit GAC Țibucani să împartă la zinâ­riîl incă pe lingă cantitățile im­portante de produse vegetale și ani­male și cite 20 lei, iar GAG Păstră­­verii și GAG Grumăzești cîte 13 lei. Planurile de producție pe anul 1959 — recent aprobate în adunările gene­rale ale colectiviștilor — prevăd noi și importante sarcini, în elaborarea acestor documente s-a ținut Spania în­ primul rînd de făptui Ca gospo­dăriile agricole solective să-și dez­volte cît mai mult furf­icile de pro­ducție, să creeze chiar ramuri noi. Planurile de producție din cele mai multe unități reprezintă o îmbinare armonioasă între necesitățile gospo­dăriei și ale statului și cele perso­nale ale colectiviștilor. Ele exprimă în același timp hotărirea colectiviș­tilor de a munci neobosit spre trans­formarea gospodăriilor lor intr-un a­­devărat model de organizare a mun­cii, un exemplu pentru ceilalți ță­rani individuali, dar Cercetînd planurile pe anul lo­, în­ seama că documentele recentei plenare a G.C. al P.M.R. din 26-18 noiembrie 1958 au fost temeinic stu­diate și că membrii gospodăriilor sînt deciși să le traducă cu orice preț în practică. Să luăm cîteva din aceste planuri și să le comentăm. Iată bunăoară planul de producție­­ al gospodăriei colective din Urecheni. La rubrica „sfecla de zahăr“ se prevede a se cultiva in acest an o suprafață de 30 hectare. Aceasta înseamnă cu 20 hectare mai mult față de an­ul tre­­cut. La rubrica „floarea-soarelui“ — §6 hectare, cu 16 hectare mai mult față de an­ul trecut. Alături găsim producția planificată i 25.000 kg. la sfecla de zah­ăr și 1800 kg. la frsa­­rea-soarelui. Iată numai cîteva cifre în spatele cărora se ascunde dorin­ță colectiviștilor de a livra fabricilor de zahăr și de ulei cantități me­reu crescînde de materie primă. Ei știu, bineînțeles, că statul le va răs­plăti din­ plin eforturile depuse. La Țibucani, planul prevede extin­derea culturii sfeclei de zahăr la 85 hectare, cu 70 hectare mai mult față de anul trecut, iar suprafețele culti­vate cu floarea-soarelui vor mai crește în­ acest ant cu încă 9 hectare. Co­lectiviștii din Țibucani cunosc bine avantajele ce le obțin din cultivarea acestor plante tehnice. Ei au obținut din producția de sfeclă predată sta­tului în anul trecut suma de lei 168.000, 4000 kg. zahăr și 9 vagoa­ne de borhot, fără să mai punem la socoteala Valoarea coletelor de sfeclă ce au fost însilozate și care consti­tuie un minunat nutreț pentru hra­na animalelor. ți alte gospodării din raion cum­ ar fi Păstrăveni, Grași, Brusturi Și-au propus de asemenea în­ anul acesta să mărească Suprafețele, cultivate ca Sfeclă de zahăr și floarea-Soarelui. Planul de producție al gospodării­lor colective din raion prevede în același timp o creștere serioasă a sectorului zootehnic, a numărului va­cilor de lapte în special. La GAC Drăgănești, de la 5 vaci și 15 junici cîte erau la sfirșitul anului 1958, se va ajunge la 30 vaci în cursul aces­tui an, iar GAG Daviden­ va mai cumpăra încă 10 vaci de lapte. GAC Țibucani va dispune la sfirșitul anu­lui 1959 de 100 vaci. O sporire sim­țitoare a șeptelului se prevede și în gospodăriile agricole, colective mai tinere, cum ar fi Bălțătești, Ocea- Topolița și Grași, în planul gospodă­riei din Bălțătești s-a prevăzut cum­părarea a 30 vaci de lapte, iar în cei ai GAC acea 10 vaci. Se înțelege că pentru hrana unui n­umt­r sporit de animale e necesar să se asigure și o temeinica bază furajeră în care nutrețurile insiloza­­te să ocupe un loc de seamă. Cît privește cumpărarea animalelor de producție se preconizează că a­­cestea să fie de rasă superioară, a­­daptate la condițiile climatului local capabile să furnizeze producții spo­rite. Unele gospodării au prevăzut prin­tre altele să extindă cultura legume­lor (Grași) a pomilor (Ocea, Gru­măzești, Bălțătești). Nu putem trece cu vederea peste faptul că planurile de producție din majoritatea unităților agricole socia­liste prevăd o creștere simțitoare . M. Avram inginer agronom (Continuare in pag. 4-a) <►oilil ilil­ilil CÎTEVA ÎNSEMNĂRI PE MARGINEA PLANURILOR DE PRODUCȚIE PE ANUL 1959 ALE G. A. C. DIN RAIONUL TC. NEAMȚ CEREȚI IN LIBRARII CA­RTI NOI editate de EDITURA L. P. Kraizmer: Cibernetica tehnică Traducere din limbă fus d in broșură se expun pe scurt principiile fundamentale care stau la bază ciberneticei. Se dau noțiuni importante din teoria informației, teoria reglării automate și din tehnica mașinilor de Să’cldat electronice. Se studiază posibili­­­tăți­le pe care le au mașinile de calculat de a efectua operații logice. Se p­er­zintă apoi un mare număr de aplicații practice ale ciberneticei În diferite do­­­menii ale științei și tehnicii. Lu­crarea se adresează radioamatorilor avansați, precum și acelora care arȚ cunoștințe mai avansate de electronica și radiotehnică. H. Stapf. Practica­ fotografică Tradu­tori din limbi germ­anâ Ținând seama că fotografia a devenit astăzi un mijloc indispensabil fa­ desfășurarea activității culturale și economi­ce. Și con­siderînd că lucrările apă­rute pîn­ă în prezent­ sînt cu totul insuficiente, Editura Tehnică a hotărît să publice traducerea cărții „Eradica fotografică“ de H. Stapf, lucrare foarte a­­preciată în Republica Democrată Germană. în­ această edatie se expun într-un mod simplu și accesibil, în cuvinte și­ îmagini, principiile de bază ale procesului fotografic, fără a face apel la cu­­noștințele de specialitate. Cititorul este inițiat în Construcția și utadul de funcționare a aparatului, fotografic, astfel încît să poată prinde și m­riățișa în îm­agin­­ natura și Viața ce pulsează în jurul său. In prima parte a cărții se descriu aparatele fotografice cu ad­césoriile rele­pective și se prezir­tă posibilitățile pe care tehnica fotografică le pune azi la dispoziția fotografului amator sau­ profesionist, în partea a doua se descriu materialele fotografice negative și pozitive și se dau noțiuni privitoare la legile chimice ale fotografiei și la procesele de developare, copiere, mărire, precum și pentru confecționarea diapozitivelor. La sfirșitul cărții se dau noțiuni sumare despre fotografia în­ culori. Cartea se adresează atît amatorilor fotografi, începători și avansați, dt și profesioniștilor, care vor găsi în vastul material conținut în Carte bui de foâSV informații prețioase pentru profesiunea lor, Printre multele construcții pe care le-au­ ridicat Colectiviștii din Mărgineni, Piatra Neamț, se află și cocina de porci. IN GLISEtt. Cocina de porci a gospodăriei, construită de curind. <><>o<><X><>r>0O<X>O<><><><>OOO<X>^<X>OOO<>OO0<><<>OO<>OOOC«S<><X>C><><X>O. în atenția secretarilor organizațiilor de bază P.M.R. din orașul Bacău Comitetul orășenesc P.M.R. Bacău, anunță d­eschidarea expoziției gaze­telor de perete în­ clubul „Constructorul“ din strada Mihai Viteazul nr. 28,­­ cu­ următorul program : .a, * — Intre 29 ianuarie și 7, februarie 1959, zilnic de la 10,00—13,00 și­­ 17,00—21.000. " — Tovarășii secretari ai organizațiilor de bază P.M.R., vor vizita expo­ziția împreună cu colectivele gazetelor de perete, corespondenți și propagan­­­diști, după următorul itinerariu: — 1 februarie 1959, comerțul de stat, întreprinderile indu­striale, între­prinderile de construcții. — 2 februarie 1959, cooperația meș­teșugărească. — 3 februarie 1959, com­­plexul C.F.R. — 4 februarie 19­59, R.A.R., I.R.T.A., I.A.R.f., autoexpediția, — 5 februarie 1959, instituțiile de stat, — 6 februarie 1959, școlile de stat,­­ «lc 7 februarie 1959, restul unităților și erii care n­-au vizitat complet. T­ovarășii s­ecretari ai organizațiilor de bază P.M.R., au prilejul de a-și îmbunătăți munca politică de masă, prin acest schimb de experiență. SANEDIDUL REGIONAL BACĂU și Secția sănătate și prevederi sociale oraș Bacău ANUNȚA Se aduce la Cunoștință populației orășului Bacău, că, începînd de la data de 20 ianuarie 1959, am­ pnnceput revaccinările antipoliomieiitice (con­tra paraliziei infantile) tuturor copiilor care au fost vaccinați în anii 1957, și 1958.­­ Vaccinările se fac zilnic între orele 8—15 la Policlinica de Copii din Calea Mărășești nr 47, (localul Policlinicii de Adulți), în sediul Circ. a Iî-a sanitară. Pentru buna desfășurare a acțiu­nii, se programează astfel: — în ziu­a de 2 februarie a.c. străzile: Hătman Berescu, Joși­ Cocea, Logo­fătul Tăutu, Lunca Botriței, N. Mohănescu, Ocolul Nou, Ștefan cel Mare, Trecătoarea Berăriei, Trec, Gherăești, Trec, Izlaz, Turbinei, Uzinei, Vasile Roaită, Vasile Stoică,­­Vîntului, Zefirului, Zimbrului. — In ziua de 3 februarie a.c. străzile: Revoluției, Ion Roată, Bîrladului, Atanasov. — In ziua de 4 februarie, a.c. străzile: Romanului, Tecuciului, Oltului. — In ziua de 5 februarie a.c. străzileî, Luceafărului, I. Voronca, Vasilescu Vasea, F. Vasilescu Vasea, FUn­d. Tecuciului, Avr­ămești, Muncii, Șer­bănești. — In ziua de 6 februarie a.c. străzile:­ Viitorului, Siret, Credinței, Lupei,, Trécátoaréa Izlaz, Izlaz. : — în ziuă de 7 februarie ah­. străzile: Aurel Marcus, 9 Mai, Miron Gosti­ , Cremenea, Malinovschi. — In ziua de 9 februarie a.­C. străzile: Locuințele Steaua­­ Roșie,­­ Mai­orescu, Robert Koch, Haralambie, Botescu, Pictor Aman. In ziua de 10 februarie a.c, străzile:, Chivu­ Stoică, DUimitru Gocea, IV. Engels, Scîhleii, Progresului, Dimitrie Cantemir, Ștefan Gheorghiu, I.­­ Andrieș, Gheorghe Petcu, V. Bîrlea, Miciurin. — In ziua de 11 februarie a.c. străzile:, L V. Stalin, I. C. Frimu, Măi­­șești, Războieni, Alexandru cel Bun, Ada Marinescu. — In ziua de 12 februarie a.c. Străzile: Guttemberg, 6 Martie, î. George SC ., 4 August, Dobrogei, Aleea Hesse­­man, Aleea Vreiman. — In ziud de 13 februarie a.c. străzile N. Bălcescu, M. Viteazul, Gheorghe Botezatu, Karl Marx, P. Pincio, Va­sile Alecsandri. --In ziu­d de 14 februarie cut. Străzile: Calea Mărășești, de la nr. 159 și cu SOJ 106, Mărăști, Makarenko, Bela Breiner, Gârpați, N. Grintea,­­13 Sep­tembrie, — In ziua de 16 februarie a.c. străzile:­ Drumul socialismului: George Enes­­cu, Alexandru Tolstoi, Constantin Proca. — în ziua de 17 februarie a.c. străzile: Galel Republicii, Blocurile M.F.A., Izvoarele de Sus cu­ străzile: Stalingrad, Gh. Ungurii, Gh. Achtal, C. Po­­rumbescu, M. Gorki, Cirișoarei, Izvoarele de Jos, Bicaz, Mihai David, A. Pe­lin, Dr. Victor Babeș. — In ziua de 19 februarie a.c. străzile: Al. Petőfi, Ana Ipătescu, Andrei Mureșanu, Aurel Vlaicu, Banu Mărăcine, Bernat Andrei, B.R.P.R., Cezar Boliac. — In ziua de 20 februarie a.c. străzile: Cronicar Neculcea, Dumbravei, Eco­ului, Edison, Fund. Digului, Fund, D­oftici, Florilor, Gh. Doja, I. L. Cara­­giale, 1 Mai, Marconi, Opad­ez. j — In ziuă de 21 februarie a.e. străzile: Panait Moșoiu, Poet Grandea, Popa Șapcă, Plevriei, Rahovei, Șcheia, Suaana Pîrvulescu,­­Vadul Bistriței, Va­le­a Albă, Zorilor. Cei care din­­ diferite motive bine­­ determinate, nu se pot prezenta în­ zilele fixate, li se vor face revaccinarea în zilele de 23 și 24 februarie 19§9. Nr. 1873 INTREPRINDEREA regionala DE TRANSPORTURI AUTO-BACAU CU SEDIUL ÎN PIATRA NEAMȚ STRADA I. V. STALIN NR. 29 Angajează imediat — Ingineri și maiștri mecanici auto pentru Piatra Neamț și OneȘti — Conducători auto și mecanici auto pentru Onești. Cei interesați, vor depune cererile la Serviciul personal și ac­tiv al în­treprinderii pe adresa mai sus arăt­­ată. Angajarea se face pe bază de concurs. Concursul se va ține la Piatră­­ Neamț. Pen­trii conducători auto și ilife­r canici din apropiere, examinarea se­ va face în fiecare luni de la orele 0—16 la autobaza Onești. DIRECȚIUNEA fabrica de țevi Roman rmi* gajează 3 tov. electricient­ar~­gătire in domeniul — întreți­nere și reparații poduri fular­­e.­­Doritorii se vor adresa la­ serviciul Cadre și Invățămînt, F.Ț.R. t­v» s W­u. îPia ik>L öl jmdluÉe iha incÂsiati (UigitAâlu. ap­­tJidîa..­­ Wafotde 5ftU v. ADAS­­ taaanaVa de shapL-sle o wtâAuM ob­­ úcovtSwire 4t­­, Oă'L 4c^uign i'u £ aHJ ikri.iM ft * Oooaooooooooaa ooaoaooaoost CITIȚI și raspândiți ziarul Steagul roșu 99 organ al Comitetului regional al P. M. R. și al Sfatului popular regional Bacău ‹xŭ ooo<›o›x›ooо>О ›e

Next