Steagul Roşu, octombrie 1961 (Anul 16, nr. 2698-2723)

1961-10-01 / nr. 2698

t * Prole farí din toate tarile unifiva! I ORGAN A COMITETULUI REGIONAL AL PHR­M­ AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU­­ Nr. 2.698 (4.1771) DUMINICA 1 OCTOMBRIE 1961 4 pagini 20 bani SA RIDICATĂ PROPAGANDA DE PARTID LA NIVELUL SARCINILOR ACTUALE La 1 octombrie, ca în fiec­­e an se deschide învățămîntul de trertid la orașe, fapt ce constituie un eveniment important în viața ideologică a or­ganizațiilor de partid. Partidul Muncitoresc Romín desfă­șoară o largă și multilaterală activi­tate pentru răspîndirea man­­sm-le­ninismului, pentru ridicarea conti­nuă a nivelului politic și ideologic al membrilor și candidaților de partid, pentru creșterea conștiinței socialis­te a tuturor oamenilor muncii de la orașe și sate. învățămîntul de partid aduce o mare contribuție la ridicarea nivelu­lui politic și teoretic al membrilor și candidaților de partid, la educa­rea lor marxîst-leninistă, la creșterea conștiinței lor socialiste și ii ajută să îndeplinească mai bine sarcinile trasate de partid. De asemenea, în­­vățămîntul de partid contribuie la creșterea combativității membrilor și candidaților de partid în lupta îm­potriva ideologiei burgheze, îi ajută să înțeleagă noile fenomene care au loc pe arena internațională. In raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la cel de-al lll-lea Congres al partidului se subli­niază că „Atragerea celor mai largi m­ase ia creația istorică conștientă de dezvoltare a noii orînduiri rolul și însemnătatea activității sporește ideo­logice, a muncii politice-educative desfășurate de partid în rîndurile po­porului. i) Complexitatea sarcinilor politice și economice care ne stau în față în ac­tuala etapă de dezvoltare a societă­ții cere fiecărui membru de partid să îmbine munca practică de îndeplini­re a sarcinilor încredințate cu o per­manentă preocupare pentru însușirea bazelor ideologiei marxist-leniniste și a politicii partidului“. Mergînd pe linia înfăptuirii consec­vente a sarcinilor trasate de Congre­sul partidului, organele și organiza­țiile de partid au organizat oral bine învățămîntul pentru noul an școlar. Avînd în vedere că sarcina p­rincipa­­lă este îmbunătățirea calitativă în­­vațămîntului de partid, »­ s-au preo­cupat cu grijă de selecționare­a unui corp de propagandiști cu bună­­ pregă­t­­ire politico-ideologică, în stare să a­­jute cursanții pentru însușirea mar­­xism-leninismului și a politicii parti­dului. S-a îmbunătățit compoziția propagandiștilor avînd pondere mun­citorii direct productivi, inginerii, teh­nicienii și activiștii din aparatul de partid, de stat și din economie. In vederea pregătirii teoretice poli­­tice și metodologice a propagandi’ști­­lor, s-au organizat cursurile de vară în cadrul cărora s-a asigurat studie­rea celor mai importante documen­te teoretice și politice actuale, strîns legate de sarcinile desăvîrșirii con­struirii socialismului în țara noas­tră. La comitetul regional de partid au fost calificați în cursuri i de cîte 10 zile, cu scoaterea din producție a peste 700 de propagandiști din industrie, din agricultură și din învățămîntul ideologic al cadrelor didactice, lec­țiilor și seminariilor li s-au asigurat un conținut corespunzător, avind în centrul lor problemele principale puse de Congresul al lll-lea al partidului, de plenara C.C. al P.M.R. din 30 iu­nie—1 iulie a.c., fiind strîns legate de sarcinile ce revin în momentul de față organelor și organizațiilor de partid din regiunea Bacău. Nivelul pregătirii propagandiștilor s-a ridicat prin aceea că secretarii și membrii Biroului Comitetului re­gional de partid au expus în fața propagandiștilor lecții cu o îmbinare armonioasă a problemelor teoretice și a sarcinilor concrete actuale ale or­ganizației regionale de partid. Cu ceilalți propagandiști s-au organizat cursuri de calificare la Comitetele orășenești și raionale de partid. Cu propagandiștii de la orașe s-au orga­nizat cursurile serale, fără scoatere din producție, iar cu propagandiștii CONSTANTIN MITROFAN membru supleant al Biroului Comitetului regional de partid, șeful secției de­ propagandă și agitație de, la­­ sate, cursurile s-au­­ desfășurat 5 zile cu " scoatere", din, producție. Se­cretarii și membrii Birourilor Comite­telor raionale și­­ orășenești de partid au expus în fața propagandiștilor lec­ții bogate în conținut, clare și siste­matizate, axate pe sarcinile organi­zațiilor raionale și orășenești de par­tid în domeniul muncii organizato­rice și de propagandă, a muncii pen­tru îndeplinirea planurilor de pro­ducție în industrie și construcții, pen­tru întărirea economico-organizatori­­că a gospodăriilor agricole, colective existente și lărgirea relațiilor­­ de producție socialiste în satele regiunii noastre. O atenție deosebită­, s-a acor­dat îndrumării și pregătirii metodolo­gice a propagandiștilor, perfecționă­rii metodicii de studiu individual, de expunere a lecțiilor și conducere a seminariilor in cercuri și cursuri, precum și ajutorării individuale a cursanților. In învățămîntul cuprinși majoritatea de partid au fost membrilor de partid, toți noii membri și candidații de partid, cei mai buni membri ai ac­tivului fără de partid, precum și ac­tivul de bază al organizațiilor U.T.M. La indicația comitetului regional de partid au fost constituite, pe lin­gă organizațiile de bază, comisii care au discutat cu fiecare cursant și co­­respunzător cu pregătirea și dorința exprimată au fost încadrați în forme de învățămînt adecvate. La orașe au fost organizate cele mai accesibile forme de învățămînt ca : cercuri de studiere a Statutului P.M.R., a isto­riei P.M.R., cercuri de economie con­cretă (mai ales pentru, cadrele prin­cipale din întreprinderi), cursurile serale de partid, iar l­a sate cercuri de studiere a Statutului P.M.R., cursuri serale de partid, ba orașe 7 '­­ ivgr?-1' ,-v. • v. couVc tip­­ su­perior, în care se studiază babele marxism-leninismului, filozofia, eco­nomia politică. Au luat extindere cercurile de economie concretă din întreprinderi, care au fost organizate în mod diferențiat — separat pentru ingineri, tehnicieni și­ alte cadre și nivel de cunoștințe mai ridicat și se­parat pentru muncitori. Organele ra­ionale și orășenești de partid și or­ganizațiile de bază trebuie să se pre­ocupe în permanență ca dezbaterile în cadrul acestor cercuri să se des­fășoare la un­ nivel corespunzător, să se discute problemele economice ale socialismului, ale politicii economice a partidului în strînsă legătură cu sar­cinile concrete ale întreprinderii sau secției respective, fără ca aceste cercuri să se transforme în simple consfătuiri de producție. Sarcina de bază a propagandei de partid în noul an școlar este asigu­rarea studierii problemelor fundamen­tale ale teoriei marxist-leniniste, prin­cipalelor probleme ridicate de Congre­sul al lll-lea al P.M.R., în raportul prezentat de tovarășul Gh. Gheorghiu- Dej cu prilejul celei de-a 40-a ani­versări a înființării P.C.R., precum și în documentele plenarelor C.C. al P.M.R. care au avut loc în ultimul timp. De asemenea, în centrul învă­­țămîntului de partid vor sta studie­rea problemelor de bază ale mișcării comuniste internaționale și ale luptei pentru pace, combaterea teoriilor antimarxiste. Un loc important îl va ocupa studierea problemelor teoretice de însemnătate generală din proiectul de Program al P.C.U.S. Pe baza indicațiilor conducerii par­tidului, în cursul noului an școlar, se va organiza pentru membrii și can­didații de partid, precum și pentru alți oameni ai muncii, un ciclu­­ de patru lecții despre unele momente principale din istoria­ patriei noastre: formarea­­ limbii și a poporului ro­mân , lupta poporului român împotri­va exploatării și asupririi sociale și naționale , pentru independență ; anul revoluționar . 1848 în Țările Române; formarea­­ Statului român de sine stă­tător,­­ lupta oamenilor muncii împo­triva regimului burghezo-moșieresc. Aceste lecții vor fi expuse de lectori competenți, aprobați și instruiți de Co­mitetul regional de partid din­­îndul activiștilor de partid, al propagandiș­tilor și al cadrelor didactice. In noul an școlar în centrul aten­ției organelor și organizațiilor de par­tid din regiune­­ trebuie să stea conți­nutul învățămîntului, păstrarea pu­rității teoriei marxist-leniniste, lega­rea cit mai strînsă a propagandei de sarcinile actuale ale partidului, de problemele practice pe care le au de rezolvat organizațiile de bază intr-un domeniu sau altul de activitate. Tre­buie combătute și înlăturate fenome­ne negative ca expunerea unor lecții insuficient legate de practică, de via­ță, atitudinea formală, bucherească față de studiu și să se asigure ca propaganda să răspundă cu­ mai bine sarcinii de a explica problemele fun­damentale ale politicii partidului, de a contribui la mobilizarea membrilor și candidaților de partid, a tuturor oamenilor muncii la rezolvarea și în­deplinirea sarcinilor trasate de partid. Pentru a asigura eficacitatea învă­­țămîntului de partid trebuie, de ase­menea, manifestată o grijă perma­nentă pentru ridicarea nivelului ideo­logic al lecțiilor și seminariilor. Pro­blema legăt­urii propagandei de partid cu viața trebuie privită larg. A lega învățămintul de viață înseamnă a expune astfel lecțiile, a organiza în­­tr-un așa mod seminariile, discuțiile din cadrul cercurilor și cursurilor, în­­cît ele să contribuie, la educarea mem­brilor și candidaților de partid în spi­ritul socialismului, să cultive în rîndu­­rile lor intransigența revoluționară, spiritul de hotărîre și abnegație, com­bativitatea în lupta pentru triumful a ceea ce este nou, valoros. Legarea pro­­j­etandei de practică presupune ca id­ele fundamentale ale marxism-leni­­nism­ului, problemele politicii partidu­lui nostru să fie expuse în așa fel în­­cît să-i mobilizeze pe cursanți la în­făptuirea sarcinilor desăvîrșirii con­­strucției socialismului, să-i însufle­țească în lupta pentru creșterea pro­ductivității muncii, reducerea prețului de cost și îmbunătățirea calității pro­duselor, pentru sporirea producției a­­gricole vegetale și animale, consolida­rea și lărgirea sectorului socialist al agriculturii, dezvoltarea științei și culturii. învățămîntul de partid trebuie să contribuie la înțelegerea profundă de către membrii și candidații de partid a sarcinilor generale ale partidului și ale celor ce stau în fața regiunii, raio­nului, întreprinderii respective, la îm­bunătățirea activității cursanților la locul de muncă, la obținerea unor re­zultate tot mai bune în producție, la îndeplinirea planurilor de stat, înde­plinirea acestor sarcini depinde în mă­sură hotărîtoare de corpul de propa­gandiști. Avînd o pregătire corespunză­toare, fiind ajutați îndeaproape de or­ganele și organizațiile de partid, pro­pagandiștii trebuie să explice în mod temeinic principalele teze ale marxism­­leninismului, politica partidului nos­tru în strînsă legătură cu sarcinile desăvîrșirii construcției socialiste în patria noastră. Organele raionale și orășenești de partid trebuie să dea o atenție deose­bită studiului activiștilor de partid, de stat și din economie, al secretarilor și celorlalți membri ai birourilor organi­zațiilor de bază. Activiștii să fie în­cadrați în forme superioare de studiere a teoriei marxist-leniniste, a econo­miei politice, a socialismului științific, a filozofiei, a istoriei mișcării munci­torești internaționale. Ei trebuie să studieze în forme de învățămînt supe­ (Continuare în pag. 3-a) Colectivul între­prinderii de Utilaj și Transporturi Ba­cău se ocupă în permanență de exe­cutarea unor repa­rații de foarte bună calitate. In clișeu: Șeful echipei de repara­ții auto Emeric Pe­ter, împreună cu mecanicii Valentin Ungureanu și An­drei Bur­bulea, luînd cotele arborelui co­tit înainte de repa­­rația unor motoare. Foto: C. Bursuc în acest număr. Adunări generale de dări de sea­ma și alegeri în organizațiile de bază. (Pag. a 111-a). O 12 ani de la proclamarea Repu­blicii Populare Chineze (Pag. a 111-a). Pagina mag«**»*» a II-a). ț Hotărîrea C. C. al P. C. Bulgar și a Consiliului de Miniștri al R. P. Bulgaria. (Pag. a IV-a). 4| Două săptămîni de la deschiderea sesiunii Adunării Generale a O.N.U. (Pag. a IV-a). f&ealizăr­i de sea­mă în Mieialură Inițiativa textiliștilor buhușeni se aplică pe scară largă și dă rezultate dintre cele mai bune l­a BUHUȘI, în fabrica dle unde a pornit inițiativa ** „CU CEI MAI ÎNALȚI INDICI DE PRODUCȚIE, NUMAI PRODUSE DE CALITATE SUPERIOARA“ muncito­rii din 104 brigăzi de producție aplică astăzi valoroasa inițiativă lansată de tovarășul lor de muncă, țesătorul comunist Dumitru Marian. Roadele aplică­rii inițiativei sunt concludente. In primele 9 l­uni ale anului s-au produs peste plan aproxi­mativ 22.000 metri pătrați de țesături finite de lună și bumbac. Productivitatea­ muncii a sporit ca­­ 84 la sută în primele 8 luni ale anului față de aceeași perioadă a anului trecut. Țesăturile produse la Buhuși sînt încadrate tot mai multe la categoria „EXTR­A". Pină la 31 august s-au economisit peste prevederile sarcinii de plan 2.422.000 lei la prețul de cost. Printre cei mai buni textiliști în lupta pentru calitate se numără HARALAMBIE MUSTEA, VIRGINIA PAUCEANU, MARIA COJOCARU. έn fabrica „8MAR­­* TIE“ din orașul Piatra Neamț Iniția­tiva este aplicată de 20 de brigăzi. S-au produs pe­ste plan in perioada 1 ianuarie — 31 au­risi 16.046 perechi de ciorapi, 578 bucăți tricotaje de lină și s­au econom­­­sit 650 kg fire bumbac și 322 kg fire lină. Calitatea produselor realizate in această fa­brică de tricotaje a fost îmbunătățită cu 0,51 la sută la ciorapi și 0,54 la sută la tricotajele de lină. Toate acestea sunt efectivele de muncă a 14 brigăzi­­ de la fabrica de pielărie și în­călțăminte „PARTIZANUL“ din orașul Bacău au hotărît să aplice inițiativa de la Buhuși, văzînd în ea noul, inițiativa creatoare care face ca rodul muncii să fie tot mai bogat. In această fabrică brigada cunoscută sub numele de brigadă Păcii, aplicînd inițiativa, a ajuns în momentul de față să realizeze produse de calitatea s­a în proporție de 99 la sută. Bri­T­extiliștii de la fabrica ..PRO­LETARUL“ din Bacău, au preluat inițiativa de la Buhuși la numai cîteva zile după ce aceasta a fost lansată. Astăzi, inițiativa este a­­plicată in mori rpr‘vt ^-i-șî <Tu eficacitatea în 36 de brigăzi de la țe­­sătorie și filatură. 1.5­10 kg fire și 100.000 metri pătrați țesături peste pian și depășirea cu 5,5 la sută a planului privind calitatea — iată rodul aplicării inițiativei. Brigăzile conduse de Azalia Ababei, Gheorghe Soltuz, Varvara Ulian, Ze­­novia Iimu­d sunt fruntașe in lupta pentru calitate, urmarea firească a fap­tului că in fabrică se acordă o deosebită aten­ție aplicării prețioasei i­­nițiative care cheamă la lupta pentru realizarea u­­nor indici înalți de pro­ducție și a unor produ­se de calitate superioară. gata tineretului de la­ secția croit, împletind lupta pentru calitate cu lupta pentru realizarea de economii la consumul specific a economisit numai într-o lună 14.000 di­.p. piele. AZI Itt REGIUNE Simpozionul „U.R.S.S. construiește comunismul" Duminica aceasta, sala cinematogra­fului Tineretului din Bacău găzdu­iește o interesantă manifestare cultu­rală — simpozionul „U.R.S.S. constru­iește comunismul, viitorul luminos al întregii omeniri“, organizat de Con­siliul regional A.R.L.U.S. și Filiala S.R.S.G. a regiunii Bacău. Cu acest prilej vor vorbi inginerii Tuli Hofman, activist al Comitetului regional de partid și Haim Hass de la fabrica „Partizanul“, profesoara Maria Vicol, directoarea Școlii medii nr. 3 și to­varășul Constantin Dabija, vicepreșe­dinte al Sfatului popular al orașului Bacău. Se vor face expuneri despre „Crearea bazei tehriico-materiale a co­munismului în U.R.S.S.“, „Dezvoltarea tehnicii în comunism“, „Știința în co­munism", „Spre cel mai înalt nivel de trai din lume“. Deschiderea noii stagiuni la teatrul „Licurici“ Incepînd de azi după-amaiză, teatrul „Licurici" din orașul Bacău își invită din nou micii săi oaspeți la sala de spectacole. Noua stagiune 1961—1962 este inaugurată cu piesa lui Al. Po­­v­oggici „Poveste despre un băiat mic" pusă în scenă de regizorul Lucian Baltuch. Intre interpreți se numără Coca Priboianu, Lulu Pînzaru, Adela Stoian. Decorurile sunt semnate de Valentin Prisăcaru iar muzica a fost scrisă de profesorul Petre Bărbuță. Descinderea stagiunii la sediu, ur­mează unui șir de spectacole pe care teatrul de păpuși bacăuan i-a pre­zentat pentru micii săi admiratori din regiune. Numai zilele trecute la Ro­man, Buhuși, Zănești și Piatra Neamț au fost jucate piesele „Voinicul din Carpați“ și „Micii mușchetari“. Conferințe In orașele Adjud, Tg. Neamț ca și în numeroase alte localități din re­giunea Bacău, au loc astăzi confe­rințe pe teme internaționale.­­ O sută de lectori ai Societății pen­tru Răspîndir­ea Științei și Culturii vor pleca de la centrele raionale în co­mune la căminele culturale, unde vor­­ conferenția pe temele: „încheierea Tratatului de­ pace cu Germania —­­ o necesitate imperioasă“, „Lumea so­cialistă de strajă fermă securității in­­term­aționale". * Cin forme sporite în campania agricolă de toamnă! Harnicii colectiviști și întovărășiți din comuna au terminat cu Răcăciuni de îndată ce succes campania de vară au și început pregătirile campa­niei de toamnă. Astfel din timp ei au planificat să însămînțeze 865 ha cu grîu, secară furajeră și orz. Din a­­ceste 865 ha planificate 280 au fost arate după miriște, restul se ară după porumbul boabe, floarea-soare­­lui, sfecla de zahăr etc. Pîn­ă în pre­zent aceste 280 ha care au fost arate au și fost pregătite pentru însămîn­­țări. Din 865 ha, 650 vor fi semă­nate cu grîu, 125 cu secară furajeră iar 90 cu orz. Cele două gospodării colective existente în comună vor se­măna 210 ha cu grîu, 30 ha secară furajeră și 55 ha cu orz. Suprafața arată care o vor însămînța gospodă­riile colective este pregătită, cu toate că au avut greutăți de întîm­pinat din partea S.M.T. Hemeiuși, care pentru întreaga comună nu a repartizat de­cit 7 tractoare care sînt insuficiente pentru două gospodării colective și două întovărășiri. De aceea și însa­­mînțările nu au început chiar la ter­menul stabilit, ci mai tîrziu. Membrii gospodăriei agricole colec­tive „Secera și ciocanul“ din Răcă­ciuni înainte de începerea însămînță­­rilor mai dau odată cu discul pentru a se forma un pat germinativ bun și astfel sămînța să fie introdusă­­ bine în pămînt. In numai cîteva zile de cînd s-au apucat de însămînțat ei au introdus în sol sămînța pe 20 hectare secară furajeră, cu­ au avut planificat, pe 33 ha cu orz din 50 și 25 ha cu grîu. In cîteva zile, dacă vor păstra același ritm pot termina insămînță­­rile. Nu tot la fel merge treaba la gospodăria colectivă „Doja“ din satul Doja. Aici abia azi sau mîine vor în­cepe însămînțările. Motivul ? Nu au decit 35 ha pregătite și treaba nu este bine organizată. Nici cele două întovărășiri din comună nu au început însămînțările, deoarece au prea puțin teren pregătit și în plus nici toată sămînța strînsă și schimbată. ★ Gospodăria colectivă „Secera și cio­canul“ din Răcăciuni s-a interesat din timp de schimbarea seminței și con­diționarea ei. Astfel a schimbat la bază 10.000 kg de orz, 17.000 kg de grîu soi Bulgaria 301 și 9000 kg soi Bezostaia. încă 5000 kg de grîu cît se mai este necesar este, sămînța re­­cunoscută din producție proprie. Nu aceeași situație o vom găsi la gospo­dăria „Doja“ unde din cele 12.000 kg de sămînță cît le este necesară numai 6000 kg este schimbată, pen­tru restul de 6000 kg nu au obținut buletin roșu, deci fa nu poate fi in­trodusă în sol. Ce face consiliul de conducere al gospodăriei ? De ce nu s-a orientat din timp pentru schim­barea întregii cantități ? De asemenea, cele două întovărășiri din comună nici pină acum nu au strînsă întreaga cantitate de sămînță necesară, întovărășirea „Zorile" din satul Ru­­căciuni nu a schimbat decit 15.000 kg in bază din 22.000 kg necesare, iar întovărășirea „Vasile Roaită“ din satul Gîșteni din 8000 kg necesare, numai 4000 kg, restul nu o au strînsă.­­3e au de gînd comitetele de conducere ale întovărășirilor respective ? Cînd vor începe și cînd vor termina însă­­mînțările dacă merg atît de încet? Comitetul comunal de partid șî co­­mitetul executiv al sfatului popular comunal trebuie să controleze mai mult activitatea întovărășirilor din comună pentru ca și ele în anul viitor să obțină recolte bogate. Gospodăriile colective și întovărăși­­rile din comuna. Răcăciuni, trebuie să ia exemplu în activitatea lor de la harnicul și priceputul colectiv de mun­­că de la gospodăria de stat din co­mună. Această gospodărie, conform indicațiilor agrotehnice, de cînd s-au­ terminat lucrările campaniei de vară a și început arăturile și îngrășarea terenului pentru însămînțările de toamnă. Cele 280 hectare arate după miriște au fost discuite și îngrășate. După împrăștierea îngrășămintelor, terenul a fost iar discuit. Tarlalele unde se va însămînța grîul din solul Bezostaia au primit prin irigare cîte 1000 m.c. apă la hectar și substanțe superfosfatice cîte 300 kg. Ingrășămin­­tele de bază pentru întreaga suprafață de 500 hectare, cît se va însămînța în această toamnă cu grîu și orz sunt substanțele chimice. Pină în pre­zent harnicul colectiv de muncă de la­ gospodăria de stat din Răcă­ciuni a însămînțat 120 ha grîu din soiul Bulgaria 301 și 75 ha cu orz din 200 planificate. Din cele 300 hec­tare ce vor fi­ însămînțate cu grîu peste 100 de hectare se vor înstămînța în luna octombrie , cu grîu din­ soiul Bezostaia. Deci însămînțările în a­­ceastă gospodărie putem spune că se fac conform regulilor agrotehnice. Eugenia Muscă Ajutat de intovarășiții Gh. Neghină și Ion Gh. Miftode de la întovărășirea „Izbinda“ din comuna Valea îneacă, raionul Adjud, tractoristul .Ienică Munteani execută insâmința lui griului pe tarlaua întovărășirii. Pină în prezent ei au executat peste 50 hectare. Foto: C. Bursuc Trei frați iubesc aceeași meserie De fiecare dată, cînd îi vin fecio­rii acasă, in­ sat, la Rediu, moș Va­sile Niță pare mai bucuros și mai mîndru ca oricind. Se uită cu drag la fiecare și-i ascultă noutățile fie­căruia pe rind. Feciorii lui: Ion, Gheorghe și Haralambie sînt niște oameni care se bucură in zilele noastre de mare stimă. Ei practică una din cele mai prețioase meserii. Toți trei sint în­grijitori de vaci la gospodăria agri­colă de stat din Cordun-Roman­. Cînd au plecat din sat, Ion Gheorghe erau niște puștani. Ple­și caseră in lume ca să-și cîștige sin­guri plin ea fiindcă acasă, tatăl Ior cu greu ii putea hrăni pe cei nouă copii pe care-i avea. Muncea omul de se sperea pe la boierii din Stă­­ni­la dar acasă sărăcia tot mai mare se făcea. Ion și cu Gheorghe au nimerit la patronul fabricii de zahăr din Ro­man. — N-avem nici un loc in fabrică pentru niște țărani proști, ii luă în primire patronul. Dar că sa nu ziceți că-s omul dracului tot am să vă pri­mesc dar nu­ in fabrică,­ ci la graj­duri, la animale. Acbld­i­a de voi. S-au bucurat și pentru atți fiii săracului din Rediu. Așa și-au în­ceput ei munca cea mai rușinoasă pentru vremurile acelea. Cind mai scăpau de se duceau pe acasă, cei avuți din sat îi luau un vis, dindu-și coate. — Uite, măi, au venit văcarii lui Nițăi — Măi, dar tot slăbănogi îs și cu haine vechi pe ei. — Eli, zi­se văcari și gata, con­cluziona un altul. Intr-adevăr, Cine era văcar pe a­­tunci ducea o viață foarte grea și era mereu umilit. Ion muncea la animalele patronului trei luni de zile in schimbul unei perechi de pantaloni. Noaptea, dormea in grajd la un loc cu animalele. La prim, drept hrană, primea un blid cu­ zeamă lungă și fără nici un gust. ★ După ce in țară s-au statornicit vremuri noi fiii lui Niță nu și-au mai ales altă meserie deși aveau por­țile deschise pentru oricare ar fi preferat-o. Au rămas mai departe îngrijitori de animale, fiindcă au văzut cu­ de mult e apreciată me­seria aceasta in zilele noastre și Din viața și activitatea îngrijitorilor de animale cită importanță are ea in opera de construire a socialismului. La gospodăria de stat au condi­ții optime de muncă și viață. Fie­care îngrijește cite un lot de 12-13 vaci cu lapte și fiecare se­­ strădu­iește să le îngrijească ci­ mai bine.­­ Dacă le hrănim, le adăpăm­ și le mulgem după carte, obținem o producție mare de lapte, afirmă Ha­ralambie, al treilea din frații Niță, de Haralambie și-a început meseria îngrijitor de vaci, acum, zilele noastre, văzînd de cită prețul­în­de se bucură frații lui mai mari pentru meseria pe care o practică. Și, deși e cel mai tânăr, face cea mai bună treabă. A îndrăgit­ mese­ria la fel ca ceilalți. Ii place să respecte cu strictețe programul de hrănire, adăpare, cu­rățire și de muls al dacilor. El, ca și­­ ceilalți doi frați, ca și ceilalți îngrijitori din brigada de la Cor­dun, este un permanent căutător al noului an, meseria sa. Citește mereu reviste și broșuri de unde află cum să îngrijească mai bine vacile. Re­zultatul muncii sale se­­ măsoară prin cei 2283 litri de lapte mulși de la fiecare vacă până la sfirșitul lunii august. Asta înseamnă o de­pășire a planului cu 639 litri­­ apte pe cap de vacă furajată. Tocmai pentru rezultatele frumoase obținu­te pe semestrul­­ lui i s-a acordat titlul de fruntaș în cadrul brigă­zii de la Cordial. De fapt, pe semestrul­­, ca și după aceea, brigada de mulgători de la Cordun s-a clasat pe locul I pe gospodărie in întrecerea socia­listă pentru o producție sporită și ieftină de lapte. Iar dacă întreaga gospodărie a obținut până la sfir­șitul lunii august o producție me­die zilnică de 7,14 litri lapte pe cap de vacă furajată in loc de 6,77 litri ci­ prevede planul, la asta o contribuție de seamă și-a adus-o brigada de la Cordun, iar din ca­drul brigăzii, feciorii, moșului Va­sile Niță din Rediu. Acum, cind vin acasă în sat, fe­ciorii moșului Vasile nu mai sînt luați in rîs de nimeni. Dimpotri­vă, pentru meseria lor sînt res­pectați și chiar invidiați de alții. Ei nu mai flăminzesc, nu mai um­blă dezbrăcați ca văcarii de altă­dată. Acum se îmbracă orășenește, vizionează filme, citesc cărți de literatură, joacă șah in timpul liber (Haralambie iese mereu campion și în direcția asta). In sat, Ion și Gheorghe și-au construit cîte o casă de toată frumusețea. Iar de curînd în viața familiei lui Gher­­ghe Niță s-a mai petrecut un fapt deosebit. Și-a cumpărat aparat de radio. Toată lumea din sat se bucură de viața îmbelșugată și lu­minoasă pe care o trăiesc feciorii moșului Vasile Niță. .. .De fiecare dată cînd îi vin feciorii acasă moș Vasile pare mai bucuros și mai mîndru ca oricînd. Are doar feciori harnici, și pre­țuiți de toată lumea. Pavel Pîntea Min­tiiâiui Hin­aiii aki *] ú

Next