Steagul Roşu, februarie 1962 (Anul 17, nr. 2802-2825)

1962-02-01 / nr. 2802

I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU­­ NR. 2.802 (4.281); JOI 1 FEBRUARIE 1962 4 pagini 20 bani Înfăptuind sarcinile trasate de partid OAIMENII HUNCII OBTIN NOI SUCCESE I mEM SOCIALISTA In întreprinderile raionului Moinești In anul care a trecut, folosind toată capacitatea lor creatoare, colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni din întreprinderile raionului Moinești s-au străduit să valorifice rezervele interne, să îmbunătățească procesele tehnolo­gice, în scopul de a se achita în con­diții cît mai bune de sarcinile de plan care le-au revenit. La întocmirea bilanțului muncii pe anul care a trecut au ieșit în evidență rezultatele eforturilor depuse, produse mai multe, mai bune și mai ieftine. Majoritatea colectivelor de munci­tori din raionul Moinești au raportat o simțitoare îmbunătățire a calității, realizarea a numeroase economii la prețul de cost. Spiritul gospodăresc, preocuparea și-au spus cuvîntul sub forma unor mari înfăptuiri. Anul 1962 a adus însă cu sine sar­cini și mai mari. Muncitorii mineri, spre exemplu, vor trebui să extragă anul acesta din ba­zinul carbonifer Comănești cu cca. 20.000 tone de cărbune mai mult ca în anul trecut. Sectoarelor petrolifer și forestier, de asemenea, le revin sarcini sporite în comparație cu anul anterior. Știindu-se că una din condițiile esențiale ale îndeplinirii ritmice a sar­cinilor de plan o constituie cunoașterea din timp a acestora, în toate între­prinderile raionului Moinești s-a or­ganizat prelucrarea cifrelor de plan pînă la nivelul echipelor. Acest fapt n-a avut numai un caracter adminis­trativ, ci mai ales unul politic, crea­tor, de mobilizare a oamenilor muncii la găsirea celor mai eficace mijloace pentru asigurarea îndeplinirii optime a sarcinilor care derivă din planul de stat. Cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan s-au făcut numeroase propuneri de măsuri tehnico-organizatorice, s-au propus teme de inovații și măsuri cu caracter gospodăresc. Numai la I. F. Dărmănești s-au făcut 45 de propu­neri prețioase pentru îmbunătăți­­rea calității muncii. O altă do­vadă a efectului dezbaterii din timp a cifrelor de plan o constituie prezen­tarea, încă în primele 4 zile ale noului an, a 3 propuneri de inovații la în­treprinderea de foraj din Moinești și a 7 propuneri de inovații în 15 zile la întreprinderea de transporturi, ate­liere și baze tubulare din Moinești. Anul 1962 a găsit în raionul Moi­nești o experiență valoroasă și mij­loace tehnice noi, cu ajutorul cărora putem produce mai mult și în condiții mai bune. Minele din Comănești sînt reconstruite după principiile noi ale tehnicii moderne, în păduri funcțio­nează funiculare și ferăstraie acționate mecanic sau electric, întreprinderile pe­troliere beneficiază tot mai mult de realizările industriei noastre cons­tructoare de mașini și utilaj petrolier. Pe baza tuturor acestora anul 1962 se remarcă deci, printr-o intensificare a ritmului întrecerii. Pe baza dezbaterii cifrelor de plan, în toate întreprinderile s-au întocmit planuri de măsuri, care cuprind obiec­tive deosebit de eficace. Apreciin­du-se experiența cîștigată în îmbună­tățirea nivelului tehnic, mai buna apro­vizionare cu materii și materiale, oa­menii muncii din raionul Moinești au apreciat că pot realiza numeroase eco­nomii la prețul de cost, punînd astfel la dispoziția economiei naționale im­portante sume de bani care pot fi uti­lizate în dezvoltarea altor sectoare. Astfel, întreprinderile Trustului de ex­tracție Moinești s-au angajat să eco­nomisească în acest an la prețul de cost 2.500.000 lei, întreprinderea de foraj Moinești 2.700.000 lei, întreprin­derea minieră Comănești 1.500.000 lei, Rafinăria din Dărmănești 1.000.000 lei, I. F. Comănești 850.000 lei, I. F. Agăș și I. F. Dărmănești cîte 500.000 lei, iar C.I.L. Comănești 800.000 lei. Anga­jamente importante în ce privește rea­­lzarea de economii și-au mai luat co­lectivele de salariați de la Baza de aprovizionare Dărmănești, U.R.C.C. Moinești, cei din industria locală, din cooperația meșteșugărească etc. Trebuie remarcat că angajamentele acestui an depășesc angajamentele și realizările anului trecut, ca un rezul­tat firesc al creșterii generale a ni­velului muncii și al elanului munci­torilor din întreprinderile raionului Moinești, îndeplinirea acestor angajamente va merge în pas cu îndeplinirea și depă­șirea sarcinilor de plan, va fi unul din efectele realizării ritmice a sar­cinilor de producție. Majoritatea covârșitoare a colective­lor de muncă din întreprinderile ra­ionului Moinești au pornit cu succes în noul an. Astfel, schelele de ex­tracție a țițeiului se află în general cu planul la zi, ba chiar în multe secții se obțin depășiri ale planului de extracție. In domeniul extracției se va pune accentul în mod deosebit pe exploata­rea sondelor vechi. In acest scop vor fi efectuate lucrări de curățiri în talpă la majoritatea sondelor, fapt care va înlesni coborîrea pompelor că­tre stratul de țiței, prelungirea dura­tei de exploatare între două operații de intervenții, o mai îndelungată ex­ploatare a utilajului de fund. De ase­menea, se va intensifica experimenta­rea încălzitorului electric de strat în vederea eliminării operațiilor de depa­­rafinare prin intervenții. O altă mă­sură o constituie centralizarea siste­mului de acționare a sondelor în pompă, lucru care va duce la elibe­rarea unor utilaje ce vor putea fi folosite la sondele îndepărtate. In raionul Moinești există condiții suficiente pentru îndeplinirea sarcinilor sporite ale anului în curs, pentru în­deplinirea angajamentelor luate. Directivele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român cu pri­vire la criteriile principale ale în­tre­­cerii socialiste, au creat un nou avînt, au arătat că trebuie să se ridice tot mai sus steagul întrecerii, steagul luptei pentru desăvîrșirea construcției socialiste în patria noastră. D. Buznea Crește productivitatea muncii O operațiune care se execută în ca­drul brigăzii „Tineretului“ de la fa­brica „Partizanul“ din Bacău este confecționarea tocurilor. Preocupat de creșterea productivității muncii, tova­rășul Ion Prisecaru a propus ca a­­ceasta operație pentru bocancii tip mi­­ner să se execute mecanic și nu ma­nual cum se făcea pînă acum. Apli­­cată în producție propunerea face să crească productivitatea muncii și să îmbunătățească calitatea. Pop Clement muncitor Ne scriu corespondenții voluntari Trecerea la îndeplinirea sarcinilor de producție pe anul în curs în întreprinderile regiunii noastre, a fost pregătită cu multă vreme înainte. Sub conducerea organizațiilor de partid, colectivele de muncă din re­giunea noastră au obținut chiar din primele zile ale noului an realizări promițătoare. Despre toate acestea redacția noastră este informată de un mare număr de corespondenți voluntari. Astfel, electricianul Ion Vieru și strungarul Mihai Chiriac, ambii din postul nostru de corespondenți vo­luntari de la fabrica de postav din Buhuși, au scris despre faptul că din primele zile ale anului, la țesăto­­ria de bumbac întrecerea socialistă dintre brigăzi se desfășoară cu mult entuziasm contribuind astfel la crea­rea condițiilor ca planul secției spo­rit cu 3 la sută față de anul 1961, să fie nu numai îndeplinit, dar și depășit. Pină acum cele mai bune rezultate le-au obținut brigăzile conduse de Ion Arsenie și Olga Astă­­noaie care au îndeplinit sarcinile de producție în proporție de 103 la sută. Aceeași muncă plină de entu­ziasm — relatează in continuare co­respondenții — se manifestă și la fi­latura de lină pieptănată, la filatura nord, la secția celofibră și la altele. Intr-una din scrisorile sale tova­rășul Ion Vieru, relatează despre primele succese ale inovatorilor și raționalizat­or­lor fabricii care au fă­cut mai multe propuneri referitoare la găsirea de noi căi prin care să se muncească mai ușor și mai bine. Tovarășul Mihail Conache, munci­tor la Întreprinderea forestieră din Tg. Neamț, în prima lui scrisoare trimisă în acest an redacției se re­feră la bocșerii de pe valea Ozanei, care drept răspuns la grija pe care partidul o poartă muncitorilor de pădure, nu-și precupețesc eforturile pentru a spori producția de cărbune de bocșă (mangal). Pentru aceasta ei folosesc din plin experiența bună căpătată în anul trecut cînd au reu­șit să producă peste plan 5 tone mangal. Ion Maxim, Mihai Rîș­­canu, Gheorghe Munteanu și alții, sunt câțiva din cei mai buni bocșeri cu care conducerea sectorului Pipirig se mind­rește. ★ Pentru noul an, colectivul de muncă de la atelierul mecanică­­ al întreprinderii mecanice din Roman, a hotărît să muncească mai bine împotriva rebuturilor. Pentru aceasta s-a format o comisie care anali­zează periodic situația rebutului. Măsura luată va contribui la realiza­rea unor economii mai mari cu 10.000 lei peste sarcina primită pe anul 1962. Scrisoarea în care este relatat a­­cest fapt este semnată de mecanicul Gheorghe Maxim. Postul de corespondenți de la fa­brica de țevi din Roman ne rela­tează despre grija cu care comunis­tul Constantin Cojocaru se ocupă de rezolvarea îndatoririlor ce-i revin la locul său de muncă. In această di­recție se remarcă faptul că tovarășul Constantin Cojoca­ru se preocupă de ridicarea calificării tinerilor in ve­derea stăpînirii tot mai bune a tehni­cii moderne de laminare a țevilor. Alți corespondenți semnează scri­sori în care se referă la felul cum s-au pregătit și cum se desfășoară în această perioadă adunările de dări de seamă și alegeri în orga­nizațiile sindicale. Tehnicianul Mi­hail Iordache ne relatează că la Combinatul de îngrășăminte azotoase de la Roznov au fost organizate a­­dunări generale de dări de seamă și alegeri sindicale model. Gheorghe Năstăsescu și Dumitru Socoteanu de la Onești, de aseme­nea, ne-au scris despre importantul eveniment care se desfășoară în pre­zent în viața organizațiilor sindicale. Reduc deșeurile La filatura pieptănată de la fabrica de postav din Buhuși lucrează și bri­gada afemistă condusă d­e Ortansa Bote­zate. Această brigadă nu-și precupețește eforturile pentru a gospodări cît mai bine materia primă. Astfel, în timpul care a trecut de la începutul acestei an, la capitolul realizări s-a înscris și reducerea deșeurilor cu peste 4 la sută. Elena Țicleanu și Maria Știrbu sunt două din harnicele textiliste cu care se mîndresc brigada și conducerea secției. Vasile Chiriac ajutor de meșter îndeplinesc angajamentul luat La adunarea generală de dare de seamă și alegeri, utemiștii de la secția Leorda a întreprinderii miniere din Șomănești, s-au angajat ca prin muncă patriotică să încarce cărbunii de sub siloz și să strîngă toate ma­terialele care se găsesc în cadrul sec­ției. In acest scop s-au organizat două brigăzi care au efectuat pînă acum mai bine de 4.000 ore de muncă pa­triotică. In acest timp s-au încărcat cărbunii de sub siloz, s-a selecționat materialul vechi și s-au strîns mate­rialele împrăștiate în incinta secției. Toader N. Stoica miner Sarcini ale lucrătorilor din domeniul proiectărilor : „Mai buna organizare a muncii în vederea reducerii duratei de­­ întocmire a proiectelor de construcții industriale și social-culturale și pentru­­ îmbunătățirea calității acestora; * 1 — creșterea confortului locuințelor prin adoptarea celor mai reușite­­ soluții constructive și finisaje, asigurînd totodată un aspect arhitectural cît­­ mai plăcut, î­n depășirea planului prin ridicarea productivității muncii proiectan­­­­ților, folosirea pe scară largă a celor mai bune și economice proiecte tip și­­ adaptarea celor existente, precum și prin lărgirea cooperări între institute; 1 — reducerea costului de deviz al lucrărilor prin: folosirea în proporții­­ însemnate a materialelor locale, a materialelor ușoare de zidărie și a înlo­­­­cuitorilor altor materiale de construcții deficitare, micșorarea cheltuielilor­­ de regie și organizare a șantierelor, creșterea simțitoare a gradului de­­ industrializare a lucrărilor de construcții și îndeosebi extinderea pe scară­­ larga a folosirii prefabricatelor și mecanizării; l­a reducerea duratei de realizare a lucrărilor prin adoptarea unor­­ soluții de exe utie rapide, utilizînd pe scară largă mecanizarea, prefabricatele­­ și preuzinarele; — extinderea în proiectare a folosirii materialelor și obiectelor de­­ mase plastice, a placajului de cofraj, a plăcilor aglomerate, a oțelului beton­­ tor­so­nat și cu profil periodic și a altor materiale eficiente.“­­ (Din Directivele C.C. al P.M.R. câtre toate organele și organizațiile de­ partid, sindicale, ale UT­M cu privire la criteriile principala ale intrecerii socialiste).» • — De cînd muncim în gospodăria colectivă viața noastră a devenit nu numai îmbelșugată, ci și mai frumoasă, mai bogată în conținut. Viața noastră a devenit cu adevărat nouă, minunată! Așa ne-a declarat tînara Elena V. Isac, membră a gospodă­riei colective „Viață nouă“ din Da­videni, raionul Tg. Neamț. O dovadă că tînăra noastră colectivistă are­ întrutotul dreptate sînt și însemnările și imaginile din gospodăriile colec­tive „Drumul lui Lenin" din Țibucani și „Viață nouă“ din Da­­videni, pe care le publicăm în paginile 2 și 3 ale numărului de azi. Foto : C. Bursuc C­artier-1962 Chiar și simpla Împerechere a cu­­vintului „cartier", cu anul In care ne aflăm — 1962, te fac să-ți dai seama că au dispărut vechile im­plicații ale mahalalei, grupate In triunghiul: noroi — mizerie — pro­miscuitate. Căci ce se putea spune In trecut: In afară de asta, despre cartierele orașului, decit cunoscutul: „la Bacău, la Bacău, Intr-o mahala, s-a Intimplat, s-a­­ Intimplat, o mare dandana". Și In­tr-adevăr, cel care " “ ” a fredonat prima oară „cintecul“ a­­cesta, n-a greșit, pentru că așa era cartierul odinioară, locul de Intim­­plare a tot felul de „dandanale", bă­tăi, crime, sinucideri. Să fi șters oare socialismul In așa scurt timp toate aceste calamități cuibărite la marginea orașului ? Să se fi anulat ceea ce Bacovia anunț­a în versurile sale: „...Prin măhălăli mai neagră noaptea pare... Și voie-n case triste inundată — Și-auzi tușind o tușă-n sec, amară — Prin ziduri vechi ce stau In dărâmare..." Răspunsul este un categoric-da­r Astăzi cartierele nu se mai deosebesc dealt ca arhitectură, de centrul ora­șului. Și spre convingere, mergeți ln cartierul C.F.R. Treceți pasarela — nouă și ea — și o să constatați. Înainte de toate, cum a dispărut noroiul, B-dul 23 August este pe de-a Întregul asfaltat, iar pe cele­lalte străzi s-au amenajat trotuare și s-a pus pietriș. In inima cartierului o să găsiți amenajată piața. Locuitorii de aici nu mai trebuie să străbată cite 1—2 Am până la „piața mare" pentru a-și procura pătrunjelul sau morcovii pentru ciorbă. Cu­ despre magazine, s-a construit aici tot ce trebuie. Un magazin m Alimentara", anul .Apro­zar", centre de pline și carne, an magazin de galanterie. Până nici pen­tru coafor, amatoarele nu mai sunt obligate să meargă tocmai In „cen­tru". Iar un film dacă dorești să vezi, noul cinematograf „Ion Creangă" Iți stă la dispoziție, înainte vreme. In caz de boală, doctorii strlmbați din nas cind auzeau că trebuie să se deplaseze tocmai în cartierul C.F.R. Noii edili ai orașului au rezolvat și această problemă. Lo­cuitorii cartierului au acum, nu nu- ■.................. ... Altele sunt rin­­duielile In țară, astăzi ci­nd poporul, sub conducerea Înțeleaptă a partidu­lui desăvirșește construcția socialis­mului. Altele au devenit și cartierele. Locuitorii de aici nu mai sunt rupți de restul orașului. Bine spunea un bătrân muncitor, privind la salba de ma­gazine din cartierul C.F.R.: „Parcă s-a mutat centrul la noi­­..." Gh. Bogdan Însemnări i nai doctorii­lor, ci un dispensar nu, modern. Premiul un televizor Biblioteca din Borlești, ca drept prețuire pentru strădania depusă de colectivul acesteia In răspândi­­rea cărții, a primit ca premiu un televizor. Chiar din prima zi, nu­meroși țărani muncitori au Început să vizioneze programele transmise. Spectacolele televizate, precum și multiplele acțiuni culturale Între­prinse în comună, fac ca nivelul de cunoștințe al boineștenilor să crească necontenit. Ion Ferlușcă bibliotecar Astăzi vă prezentăm: Stațiunea experimentală silvică de la Hemeiuși în conacul fostului conte Schön­berg își desfășoară azi activitatea o stațiune experimentală silvică ce are la dispoziție o suprafață de cca. 7 hectare, înființată în anul 1956. Stațiunea experimentală silvică de la Hemeiuși, ca unitate a Institutu­lui de cercetări forestiere, își des­fășoară activitatea în raza ocoale­lor silvice din regiunile Bacău și Suceava. Obiectivele ei sunt: activitate de cercetare, sprijin tehnic unităților silvice și activitate productivă în ca­drul stațiunii. Principala sarcină din obiectivele amintite o constituie în prezent sta­bilirea modului de sporire a produc­tivității pădurilor, sarcină trasată de cel de-al III-lea Congres al P.M.R. Pînă acum datorită cercetărilor în­treprinse de tehnicienii stațiunii s-au stabilit cantitățile de semințe ce re­zultă din conuri la rășinoase și fructe la foioase; s-au făcut studii cu privire la cultura în pepinieră a teiu­­lui, frasinului, mesteacănului, ocui la­șului; folosirea îngrășămintelor chi­mice in pepinieră; studiul arboretului de pin în bazinul Trotuș, refacerea pădurilor degradate din Ocolul silvic Fîntînele și indicii de utilizare în mangalizarea lemnului. Sprijin tehnic se acordă prin con­sultații date de cercetătorii stațiunii cît și prin activitatea desfășurată de cele două laboratoare: unul de con­trolul semințelor forestiere, iar al doilea de protecție a pădurilor care execută analize din raza regiunii Bacău pentru prognoza (prevederea) atacurilor diverșilor dăunători ai pă­durii. In felul acesta se pune la dis­poziția ocoalelor C.R.E.F. Bacău ele­mentele necesare întocmirii planului de combateri, evitîndu-se ivirea unui atac neprevăzut cît și folosirea ne­justificată a insecticidelor și utila­jelor. Activitatea de producție se des­fășoară atît în parcul Hemeiuși pen­tru întreținerea, înfrumusețarea și dezvoltarea lui cît și în stațiunii. In pepinieră se pepiniera cultivă puiet­ pentru împădurit și puiet pentru parcuri și zone verzi, care împodobesc vara parcurile din ora­șele Bacău, Piatra Neamț, Roman și Onești. Prin aceasta, Stațiunea experimen­tală silvică din Hemeiuși contribuie la înfrumusețarea regiunii și aduce totodată importante venituri statului. R. Simion [ȘTIRI ȘTIRI ȘTIRI­ onferința despre realizările [U.R.S.S. în anii septenalului Pentru popularizarea succeselor obținute de popoarele Uniunii So­vietice pe drumul construirii co­munismului, Consiliul orășenesc Onești al A.R.S.S.S., printre alte manifestări culturale, a organizat duminică 28 ianuarie o conferință In sala Casei de cultură. Inginerul David Bucur, președinte al Consi­liului orășenesc Onești al A.R.S.U.S. a vorbit despre „Realizările U.R.S.S. In al treilea an al septe­­nalului". Conferința a fost audiată de circa 500 de persoane. A urmat apoi un frumos program artistic prezentat de artiștii amatori ai Combinatului chimic și Ulmul „FU atentă bunicuța". Ion Oprea secretar al Consiliului ordșe­­­nesc Onești al A.R.L.U.S. Intîlnire pe teme științifice In cadrul manifestărilor științifice organizate in satele regiunii de că­­tre Filiala regională Bacău a Socie­tății pentru Răspîndirea Științei și Culturii se numără și cea care a avut loc duminica trecută la Gor­­bița, raionul Adjud. Invitați de către S.R.S.C., aci au venit profesorul universitar H. Di­­mitrov și dr. A. Stoienescu din Iași. Ei au răspuns țăranilor muncitori din Gorbița la întrebările puse de aceștia cu privire la îmbunătățirea necontenită a creșterii oilor cu lînă fină și semifină. Această intîlnire cu caracter știin­țific între țăranii muncitori din Gor­­bița și oamenii de știință ieșeni a fost deosebit de instructivă. Lucrări gospodărești Și In aceste zile de iarnă ță­ranii muncitori din satele comunei Clndești, raionul Buhuși, folosesc timpul prielnic pentru a efectua diferite lucrări gospodărești. In ultima vreme, de pildă, pe șoselele comunei a fost transportată o În­semnată cantitate de pietriș. In această acțiune s-au evidențiat to­vărășii Nico­lae Țepeș, State Gheor­ghe, Nistor Vasile, Gh­bea Nicolae și alții. •• Și In comuna Valea Rea din ra­ionul Tg. Ocna se execută impor­tante lucrări gospodărești. In a­­ceste zile s-au transportat pe șo­selele comunale cantități Însemnate m­ofrii Da /icAmcno/* fft&ro au propus în adunările populare electrificarea unor noi sate. Trebuie să arătăm Insă că o bună parte din cetățenii comunei Valea Rea sunt nemulțumiți de relal cum funcționează stația de radio­­ficare. De mai mult timp difuzoa­rele stației de radioficare nu func­ționează ln bane condițiuni. Este de datoria oficialui P.T.T.R. să ia măsurile de cuviință. Tache Vasilache colectivist Gheorghe Cioca pensionar Eficacitatea învățământului agrozootehnic Pentru îndrumarea și inițierea țăranilor muncitori din comuna Ruptura, raionul Buhuși, cu cele mai noi și avansate metode și procedee de muncă în toate sec­toarele de activitate ale agricul­turii, s-au înființat cercuri agro­zootehnice de masă. Cercurile (în număr de 3), se bucură de o mare popularitate în rîndul colectiviști­lor din comună, care de fiecare dată cînd se țin lecții, vin clte 50—55. Eficacitatea acestor lecții se poate vedea în practică la sec­torul zootehnic unde animalele sînt mult mai bine îngrijite și hrănite. Nicolae Dinu colectivist XSB MUJET A NINS. ASTA­

Next