Steagul Roşu, iulie 1962 (Anul 17, nr. 2931-2956)

1962-07-01 / nr. 2931

Proletari din toate tarile uniti cá ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL RMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU 1 Nr. 2.931 (4.410) DUMINICĂ 1 IULIE 19&2 4 pagini 20 bani întreprindere fruntașă Ziua de 26 iunie 1962 a consti­tuit un evenime­nt important în viața colectivului fabricii de zahăr din Sascut pentru faptul că în ca­drul adunării generale sindicale a fost înminată „Diploma de fabrică frun­tașă pe ramură" în întrecerea so­cialistă desfășurată, in campania anu­­lui 1961 — 1962.­ Realizările frumoase obținute în această perioadă se datoresc unei bune organizări a muncii în lumina Directivelor C.C. al P.M.R. cu pri­vire la organizarea întrecerii so­cialiste. In adunarea generală comuniștii Gheorghe Dolgoș, Iulius Reich, Va­sile Gh. Lăscărache și alții și-au luat angajamente de a munci cit mai bine pentru a realiza un remont de bună calitate și înainte de terme­nul stabilit asîgth­îrd prin aceasta reușita campaniei de fabricație a anului 1962—1963. Ioan Gh. Alinea funcționar IMPORTANTE SUCCESE 1­­ _ ■.­­­­ IM ÎNTRECEREA socialista Comuniștii și-au spus cuvîntul in munca pe care a desfășurat-o anul acesta colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri al fabricii de prefabricate din beton de la Roman a primit un sprijin deo­sebit din partea comi­tetului orășenesc P.M.R. îndrumarea aten­an­­ă din partea organului de partid s-a răsfrînt po­zitiv asupra activității organizației de bază P.M.R. și a grupelor de partid din această fa­brică. Comuniștii de aici au învățat cum trebuie să militeze pentru înde­plinirea sarcinilor izvo­­rîte din Directivele Con­gresului al Ill-lea al par­tidului. Rezultatul concret al sprijinului primit din partea organului de par­tid în mobilizarea comu­niștilor din fabrica amin­tită constă, în aceste zile, în faptul că planul de producție pe primele 6 luni din anul în curs a fost îndeplinit cu 4 zile mai devreme. In a­­celași timp s-a îmbună­tățit mult calitatea pro­­duselor și au fost reduse cheltuielile de producție. Valoarea economiilor la prețul de cost pe primele 5 luni întrece sarcina pri­mită cu 450.000 lei. Dintre colectivele de muncă fruntașe în bătălia pentru respectarea cuvîn­tului dat se remarcă cel condus de comunistul Uie Sîia, care este și organi­zatorul grupei de partid de la pista exterioară stîlpi electrici. Și briga­da condusă de Gheorghe David s-a evidențiat în acest timp. Rezultatele frumoase obținute sînt un bun e­­xemplu care confirmă faptul că atunci cînd co­muniștii muncesc în mod exemplar masa mare de oameni ai muncii le ur­mează exemplul și în­treg colectivul de muncă nu are de cules decit laude. Teodor Pahonțu mecanic Din nou în frunte . Se vedea cît de colo că i s-a întîm­­plat ceva. Parcă nu mai avea stare nici acasă. Uneori, deși se întorcea di­mineața (în noaptea aceea fiind în schimb), după ce mînca, făcea ce fă­cea și .. — Eu plec — Unde ? La fabrică. — Abia ai venit, omule. Iarăși?!... — Lasă, am treabă, la fabrică, trecea din nou pe la cuptor, pe la arzătorul Vasile Pacov­­nicu sau Ilarion Niculcea. Se ducea și pe la Vasile Nădejde secretarul orga­nizației de partid și pe la ingineri și maiștri. Frămîntarea comunistului Con­stantin Bantea, ca și a celorlalți arză­tori de la cuptorul al doilea au obser­vat-o aproape toți cei din întreprindere, care-și aduc contribuția la fabricarea cărămizilor, țiglelor și coamelor. Toți urmăreau evoluția situației. Ce se în­­tîmplase ? ★ Oricare muncitor de la fabrica de Cărămizi din Piatra Neamț știe bine că pînă prin octombrie 1961, schim­burile care lucrau pe cuptorul al doi­lea rămîneau în urma schimburilor de pe cuptorul întun La un moment dat, pentru acest fapt, celor cărora le ve­nea rîndul să lucreze pe cuptorul al doilea nu se convenea. — Pe cuptorul acesta, de cîte ori lucrăm rămînem codași. Pe cuptorul al doilea le-a venit rîn­dul să lucreze de multe ori și comu­niștilor Constantin Bantea, Vasile Pa­­covnicu și Ilarion Niculcea. Și, de cîte ori au lucrat aici au studiat cu aten­ție cauzele care făceau ca cuptorul al doilea să rămînă mereu în urma pri­mului. Obiectivul întrecerii era : să lu­crăm cu cei mai înalți indici de pro­ducție și să producem la un înalt nivel calitativ. Cuptorul al doilea nu reușea a­­cest lucru. După un studiu mai îndelung și perseverent au aflat o bună parte din cauzele care făceau ca cei ce lucrau pe cuptorul al doilea să piardă de fie­care dată întrecerea cu cei de pe cup­torul întîi. Iată ce­ au constatat ei: !CU CEINJU ÎNAIîli NOICH De ’ PRODUCȚIE Fux canalele acestui cuptor nu erau curățate bine totdeauna de cenușă și deșeuri și­ atunci înaintarea focului era împiedicată și ca atare și viteza de ar­dere a cărămizilor se încetinea. Clo­potele de tiraj nu se închideau ermetic la fux canale de unde rezulta pierde­rea unei cantități de căldură. Și a­­ceasta ducea la micșorarea vitezei de înaintare a focului și la un mai mare consum de combustibil. Multă căldură se pierdea și pe la ușile cuptorului care uneori nu erau bine zidite și lipite, rămînînd unele fisuri. Mărimea producției și calitatea pro­duselor scoase din cuptor nu depind numai de arzători, ci și de cei ce așea­ză cărămida în cuptor pentru ardere. Ei, dacă nu așează grătarele în drep­tul gurilor de alimentare, dacă astupă canalele (cum făcea mai zilele trecute arzătoarea Ana Dăscălescu) împiedică arderea corectă a cărămizilor. In ca­zul acesta, o parte din cărămizi sau țigle ori se topesc, ori rămîn nearse. Comuniștii Constantin Bantea, Vasile Pacovnicu și Ilarion Niculcea au luat legătura și cu cei ce lucrează în in­teriorul cuptorului și-au observat și di­ficultățile din munca lor. Aflînd cauzele care determinau ră­­mînerea în urmă a cuptorului al doi­lea, ei s-au hotărît să facă totul pen­tru ca și acest cuptor să ardă mai mul­tă cărămidă și țiglă și de calitate mai bună, pentru a ridica onoarea­ mărcii fabricii. Dar pentru a scoate cuptorul din situația de codaș era nevoie să nu mai treacă pe cuptorul întîi, ci să lucreze în permanență pe­­ cuptorul al doilea. Și iată că, într-o consfătuire de producție, comuniștii Constantin Ban­tea, Vasile Pacovnicu și­ Ilarion Nicul­cea, spre uimirea tuturor s-au ridicat și­ au spus : Noi vrem să lucrăm de acum în­colo în permanență pe cuptorul al doilea și ne angajăm să-i depășim pe cei de la cuptorul întîi.­­Pe cuptorul acesta, de atunci au rămas să lucreze în permanență arzătorii Radu Ilie, Constantin Ilie și Constantin Apos­­toale). Intre arzătorii de pe cuptorul în­tîi și cuptorul al doilea s-a pornit o întrecere vie,­­pasionantă, o întrecere pe care o urmăreau și-o urmăresc zil­nic toți lucrătorii din fabrică. Fiindcă, a fi cîștigată întrecerea de cei de pe Pavel Pîntea (Continuare in pagina 111-a) ------. ----------------• mmm Directivele celui de-al III-lea Congres al partidului prevăd sarcini mărețe pen­tru sectorul forestier. Sub conducerea organizațiilor de partid colectivele de muncă din cadrul întreprinderilor noas­tre au obținut pe primele 6 luni ale a­­cestui an rezultate importante în acest domeniu. Pe semestrul I a. c. s-a realizat o de­pășire a producției globale de peste 13.000.000 lei. Printre unitățile care au obținut rezultatele cele mai bune pe linia depășirii planului de producție menționăm întreprinderile din Piatra Neamț, Roznov, Bacău, Tarcău, Dăr­­m­ănești și Comănești. O importanță deosebită în realizarea și depășirea planului de producție a avut-o mărirea gradului de mecanizare a lucrărilor din sectorul de exploatare și transporturi. In cursul anului numă­rul de fierăstraie mecanice și electrice a crescut față de anul 1961 cu 115 bucăți. De asemenea exploatările au fost dotate cu încă 9 funiculare Wyssen, cu S funiculare Mînecru etc. Realizări bune pe linia utilizării acestor mecanisme au fost obținute de către întreprinderile fo­­restiere din Piatra Neamț, Comănești, Roznov, Tarcău și Tg. Neamț. Ducînd o luptă susținută pentru valo­rificarea superioară a masei lemnoase întreprinderile forestiere au obținut re­zultate importante, realizîndu-se la fag un indice de utilizare de 58,3 la sută față de 54,8 la sută planificat, ceea ce reprezintă un plus de lemn de lucru de peste 20 000 m. c. respectiv un plus de valoare de circa 2.000.000 lei. La a­­ceste realizări o contribuție importantă și-au adus-o întreprinderile forestiere­ din Tarcău, Piatra Neamț, Roznov, Ba­cău, Tg. Neamț și Bărmănești. Și în sectorul industrializării • Iernau­­lui realizările obținute arată că<■ lupta pentru calitate a stat în centrul­­ activi­tății întreprinderilor forestiere. Astfel, față de un indice planificat­­ de calități superioare la cherestea­ de rășinoase de 36 la sută s-a realizat peste 40 la sută, respectiv o cantitate peste plan de circa 10.000 m. c. cherestea de rășinoase în calități superioare. Organizarea mai bună a muncii în fabricile de cherestea a permis ca pro­ductivitatea fizică planificată de un m.c. om/8 ore­ să fie depășită, reali­zîndu-se o productivitate de 1,007 m.c. om/8 ore. Rezultatele cele mai bune fiind obținute de către Combinatul fo­restier din Vaduri (1,234 m.c.), fabri­ca din Tarcău (1,119 m.c.) și fabrica din Vînători Tg. Neamț (1,039 m.c.). Realizarea ritmică și integrală a planului de producție, îmbunătățirea calității produselor, organizarea mai bună a activității de desfacere, a dus la realizarea și depășirea planului de livrări. Rezultatele obținute pe linia activi­tații tehnice de producție a făcut po­sibil reducerea prețului de cost pe primele 5 luni cu peste 1.200.000 lei față de cel planificat. Reducerea costurilor de producție, creșterea ponderei sortimentelor renta­bile îmbunătățirea calității produselor, a dus la realizarea unui volum de be­neficii pe primele cinci luni ale anu­lui de 3.000.000 lei peste plan. Conducerea întregii noastre activități de către organele și organizațiile de partid, rezultatele obținute pînă în pre­zent prin lupta dusă de către întregul colectiv de muncă din cadrul secto­rului forestier al regiunii Bacău, con­stituie o chezășie a succeselor viitoare S. Bü­chler director al Direcției regionale a economiei forestiere Bacău nan*--------------— Noi unități comerciale in raionul Piatra Neamț Organele de partid și de stat din raionul Piatra Neamț acordă o] [deosebită atenție dezvoltării rețelei comerciale de pe lîngă cooperativele I ■ de consum. Din fondurile alocate de către stat și prin contribuția cetățenilor­ ,se construiesc noi magazine, iar cele existente sînt reamenajate și moder­­­­ Unitate. In comuna Dochia, bunăoară, s-a dat nu de mult în folosință unu ♦ magazin universal. Noua unitate comercială este înzestrată cu utilaj modern,e [ oferind condiții optime de aprovizio­nare și servire a cumpărătorilor. Ea l­a dispoziția țăranilor colectiviști stă un bogat sortiment de confecții, stofe,­ • pînzeturi, încălțăminte, obiecte de uz casnic etc. Un magazin asemănător i­u s-a dat în folosință și în comuna Bor­ca. In prezent, în satele raionului Piatra Neamț se află în construcție^­i alte noi unități comerciale. In trimes­trul IV a.c. se va da în folosință ma­gazinul din comuna Bîrgăoani. Și în satele Soci, Pîngărăcioni și altele au­­­i început să se construiască noi maga­zine. Conducerea Uniunii raionale a cooperativelor de consum se preocupă ș [ și de înzestrarea unităților existente cu noi utilaje comerciale, care permit j ■o mai bună păstrare a mărfurilor și o servire din ce în ce mai civilizată. Dej­a pildă, cooperativele din comunele Ștefan cel Mare, Dobreni și Dragomirești , au fost dotate cu frigidere. Toate aceste măsuri, îmbinate cu priceperea, inițiativa și spiritul gos­ J •­podăresc al h­orăririlor din cooperativele de consum, contribuie la îmbu-J [i*ătățirea continuă a aprovizionării și servirii consumatorilor din satele ra­­­­ionului Piatra Neamț cu un bogat sortiment de mărfuri. C. Carol .+>♦+ +> + ♦+♦ E 4-4 +++♦ + » + ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]++♦ [UNK] [UNK]++♦+♦ [UNK]+♦+♦+♦­ Sărbătorirea Sărbătorirea „Zilei Învățătorului“ Ieri dimineață a avut loc la Ba­cău în sala Teatrului de stat fes­tivitatea sărbătoririi „Zilei învăță­torului", la care au luat parte ca­drele didactice din localitate. Au vorbit cu acest prilej tovarășul Pavel Bursuc, președintele Comite­tului executiv al Sfatului popular o­­rășenesc și tovarășa Irina Cara­­malău, secretară a Comitetului oră­șenesc Bacău al P.M.R. Profesorii și învățătorii au fost felicitați de ziua lor și de către solii pionierilor din Bacău. In cadrul aceleiași festivități au fost înmînate Diplome pentru acor­darea titlurilor de învățători frun­tași tovarășilor: Constantin Albu de la școala din comuna Mărgi­neni și Zaharia Năstase din comuna Letea Veche. Diplome pentru acor­darea titlurilor de profesori frun­tași au fost înmînate tovarășilor: Elena Grigore de la școala de 8 ani nr. 8 și Gheorghe Bordeianu de la școala de 8 ani nr. 4 din Bacău. Tovarășii Gheorghe Bordeianu, Ele­na Grigore și Constantin Albu, au luat cuvîntul, mulțumind pentru dis­tincțiile acordate. Colectivele artistice ale școlii de muzică și școlii populare de artă au oferit profesorilor și învățătorilor pre­zenți la festivitate un frumos spec­tacol. Manifestări consacrate „Zilei învă­țătorului" au avut loc în cursul zilei de ieri în toate centrele raionale din regiunea Bacău. Cu acest prilej au fost înmînate Diplome pentru acor­darea titlurilor de învățători și pro­fesori fruntași unui număr de 26 ca­dre didactice, care s-au evidențiat în munca instructiv-educativă și ob­ștească în cursul anului școlar de curînd încheiat. In afara numeroaselor premii tri­mestriale, cu prilejul „Zilei învăță­torului“, s-au mai acordat unui nu­măr de 65 cadre didactice premii spe­ciale în valoare de peste 36.000 lei. Un nou cvartal de blocuri în orașul Bacău Recent, muncitorii întreprinderii de construcții nr. 2 din orașul Bacău au început lucrările de construcție la un nou cvartal care va cuprinde blocuri de locuințe cu 350 de aparta­m­­mente. Noul cvartal se situează la mar­ginea dinspre gară a parcului „Liber­tății“. Soluțiile tehnice indicate în proiec­tele executate de D.S.A.P.C. Bacău prevăd folosirea panourilor mari pre­fabricate la un număr de 200 de apar­tamente și zidării portante cu planșee prefabricate la 150 de apartamente. Aceste soluții vor permite mecaniza­rea pe o scară largă a lucrărilor. In scopul reducerii la maximum a cheltuielilor de organizare, la acest șantier se execută mai întîi rețelele definitive de apă, canal și electrice, precum și fundațiile drumurilor defini­tive, înlăturîndu-se astfel sistemul de provizorat folosit pînă acum la astfel de lucrări. In R. C. Aciobăniței (Din postul de corespondenți vo­luntari de la Trustul regional de construcții). Cartierul de locuințe din parcul „Libertății“ (Bacău). Clișeul nostru vă­­prezintă și intrarea Teatrului de vară „Mihail Eminescu“. Știri din regiune despre mersul lucrărilor de întreținere a culturilor Măsuri eficiente organizîndu-și bine munca și însuflețiți de dorința de a realiza re­colte bogate la hectar în acest an, membrii gospodăriei colective „23 August“ din Satul Nou, raionul Bacău, sub con­tinua îndrumare a orga­nizației de partid și a consiliului de conducere al G.A.C., după ce au terminat prașila întîia la toate culturile au trecut apoi în masă la execu­tatul prașilei a doua. Pa­ralel cu această lucrare colectiviștii din Satul Nou au adunat lucerna de pe suprafața de 25 hectare și 10 ha trifoi. Un rezultat bun în mo­bilizarea colectiviștilor la muncă l-a avut adunarea generală care s-a ținut nu de mult și cu care o­­cazie s-a analizat mersul lucrărilor de îngrijire a culturilor și s-au luat măsuri concrete de în­lăturare a lipsurilor. In fruntea muncilor de întreținere a culturilor se află colectiviștii O­joc Gh. Victor, Dascălu T. Ioan, Iurea D. Tinea, Ojoc V. Costică, Geangu I. Maria, Hîrțescu Gh. Alexandru, Ojoc Gh. Costache și mulți alții. Constantin Zaharia instructor al Comitetu­lui executiv al Sfatului popular raional Bacău Muncă Cu drept cuvînt, colectiviștii din gos­podăria agricolă colectivă „Al Ill-lea Congres al P.M.R.“ din satul Popești, comuna Rădeni, raionul Bacău, se pot mîndri cu munca spornică pe care o duc pe ogoarele colectivei, îndrumați permanent de organizația de partid din gospodărie (secretar tovarășul Dulgheru Vasile) și de consiliul de conducere al gospodăriei (președinte tovarășul Sim­o­vîci Emil) in cadrul brigăzilor de cîmp, se desfășoară o susținută întrecere so­cialistă. Datorită acestui fapt, colecti­viștii au efectuat prașila a doua pe pentru recolte bogate Călăuziți de Directivele Congresului al Ill-lea al P.M.R. și de noile hotă­­rîri ale partidului pentru dezvoltarea agriculturii, colectiviștii din gospodăria agricolă colectivă „Tudor Vladimirescu" din comuna Rădeni, raionul Bacău, dau o bătălie însuflețită pentru dobmdirea de recolte cît mai bogate, atît la cultu­rile de porumb, floarea-soarelui etc., cît și la grădina de legume și zarzavaturi. Astfel, pînă în prezent s-a efectuat prașila a doua la întreaga suprafață însămânțată cu floarea-soarelui, precum și la peste 200 hectare la porumb. Prin­tre fruntașe, se numără brigada I-a și a IV-a conduse de brigadierii: Rusu Ne­­culai și Antohe Ioan. Grădina de legume și zarzavaturi a colectivei, cuprinde anul acesta 16,50 hectare. In grădină s-au însămân­țat și plantat 5 hectare pepeni, 3,50 hectare cartofi, 3,50 hectare varză, un hectar roșu­, 1,50 hectare ceapă, 0,80 hec­tare castraveți, apoi ardei, morcovi, pătrunjel, vinete etc. Datorită mun­cii însuflețite dusă de echipa re­partizată la grădină, în majori­tate femei — toate culturile se pre­zintă în condițiuni excepționale de dez­voltare. Grădina este asigurată cu apa necesară pentru udat pentru tot sezo­nul de vegetație prin două bazine, însuflețită cele 30 hectare­­ însămânțate cu floarea­­soarelui, precum și pe suprafața de 30 hectare însămânțată cu porumb „5.000" și continuă prașila a doua, la restul po­rumbului. In fruntea întrecerii se află brigada întîia sub conducerea brigadie­rului Vidinaru Emil și, echipa , a patra condusă de șeful de echipă Ioan Ababii. La întreținerea culturilor s-au evidențiat și alți colectiviști printre care și Scu­tari: Neculai, Scutaru Jenică, Vornicu Gheorghe, Tălmaciu Victoria. Datorită întrecerii desfășurate, toate brigăzile și echipele de cîmp muncesc cu un elan deosebit. Colectiviștii sînt hotărîți să e­­fectueze­ cel puțin trei prașile manuale la porum­b și floarea-soarelui și patru pră­șite la porumbul „5.000“. " Lazar D. Popa coresp. voluntar Ritm intens Imediat ce­ in culturile prășit­oare au apărut buruienile, membrii gospodăriei agricole colective „Vasile Roaită" din comuna Godinești, raionul Adjud au început prașila a II-a. Folosind fiecare zi, fiecare oră bună de lucru in cîmp, străduindu-se in a­­celași timp să execute lucrări de bună calitate, colectiviștii din Godinești au reușit să efectueze săritul pe întreaga suprafață de 30 hectare cu sfeclă de zahăr și prășitul in proporție de 80 la sută,­­iar la floarea-soarelui prășită a II-a se află pe terminate. Trebuie remarcat sprijinul pe care-l dă comitetul comunal de partid gospo­dăriei colective și îndeosebi munca pe care o depune secretarul comitetului co­munal de partid, tovarășul Marghiol Du­mitru pentru ca activitatea in cadrul gospodăriei să se desfășoare in cele mai bune condițiuni. Efectuind lucrările de întreținere la timp și de bună calitate, colectiviștii din Godinești vor obține anul acesta pro­ducții mari la hectar. După calculele preliminare reiese că producția la cul­tura sfeclei de zahăr va depăși cu sigu­ranță cantitatea de 20.000 kg la hectar. In acest fel strădania colectiviștilor din­ comuna Godinești va fi răsplătită din plin. Gh. I. Hur­uzache colectivist C­I M­ e­angă Chei vin trenuri pe linia îngustă. Peisajul e stufos, uiiin­­du-se din albastru, verde și alb. Dar cînd peisajul coboară o dată ca­­ platformele basculante, trei țigări inalte și cenușii colorează altfel cerul clar cu fuioarele lor mobile de fum. Cineva fu­mează. Alături aleargă spinările de berbeci gălbui ale apelor Bicazului. Trenurile co­­tesc sub munte, puțin la stingă. Eu am­ ocolit clădirile cenușii și monumentele cilindrice, tot cenușii, in care mi se pare că se naște cimentul,­ și le-am re­­intilnit răsturn­indu-și ■ conținutul adus din munți. — Cine-i tînărul cel înalt 7 Întrebarea mea a surprins. Mi s-a răs­puns printr-o întrebare din ochi. Nu, to­tuși nu știu cine e. Stă profilat pe cele trei coșuri ale fabricii. Ele fumează. Alt tînăr îmi spune că e dispecerul Onișor, îl caut cu memoria. Nu. Prima dată am fost aci demult și atunci și cimentul era foarte tinăr. Acum, specia­litatea e veche, deși specialiștii sunt ti­neri toți, fie că n-au imbătrinit între timp, fie că toată această fabrică de ciment și­­le produse din azbociment a trăit de zece ori mai repede virsta celor care au făcut-o. Căci anii, iată, li nu­măr, nu sînt mulți. Cifrele așezate in propoziție ca atri­bute obosesc. Numai cînd pot să fie verbe, te incendiază. Dar sînt și unele suave, ca și aceea pe care mi-a comu­­nicat-o directorul­­ fabricii: la ultimul Pom de lamă cei o mie șapte sute cinci­zeci de salariați au venit cu cei 1.440, de E­N­T copii ai lor, toți sub virsta de zece ani. Toți știm ce înseamnă tinerețe, dar iată alte două cifre care aici, la fa­brica de ciment, definesc tinerețea mai bine decit dicționarele: fabrica avea in 1956, 29.000 lei pierderi planificate, iar acum are 1.651.000 lei beneficii peste plan. Fabrica însăși a început de la frăge­zimea tinereții și cind acest tânăr (dar are 32 de ani!), Dumitru Onișor, a ve­nit din satul lui de lingă Iași să clă­dească fabrica, teritoriul n-avea decit gropi de fundație și vreo două barăci. Trenurile vin și basculează in morile subterane materia primă. Onișor a ve­nit ca soldat, tot cu trenul, îmi spune că a fost prima lui călătorie cu trenul. L-am surprins într-o clipă liniștită și l-am rugat să-mi explice și cimentul și taina sa proprie de pionier al fabricii de ciment. Imagine exterioară de la Fabrica de ciment din Bicaz. — Cum să vă spun?... (Vorba lui e plină de aerul tihnei). Sunt de la țară, am­ stat in casă de vălătuci pe care războiul­ a dărâmat-o, a rămas numai un perete... (Pășește lin, bărbat înalt și puternic, un bluză de vară călcată fără cusur, cu mișcări ușor unduioase, cu gesturi grijulii și calme). Ne-am întors din evacuare cînd eram de vreo paispre­zece ani. Atunci am călcat pe o mină de tanc (mersul lui e ușor, legănat, dar­nică și ovală, s-a întors împreună cu privirea din ochii largi și intenși, chiar dacă blajini). Uitați-vă, aici pasta se trimite in cuptoarele de 1.400 de grade, pentru uscat și klinkerizare, și dincolo klinkend e măcinat iarăși și i se adaugă ghips pentru reglare de priză. (Adi­neauri mi-a spus că „la un grad de sa­turare mai mare decit 76—77 la sută ai pastei, cimentul rezultat este inconstant", iar, in 1951 acest dispecer, care a fost pînă de curînd laborant, călătorea prima dată cu trenul !), începe­­ ploaia și căutăm să ne furi­șăm sub o streașină. El, mai puțin. — Hai, zic,­ să nu ne ude, îmi face loc­ spre­ adăpost. El nu se grăbește. — Las’că-i­­ bine, poate mai răcorește arsura. Ti­păresc '­pieptul roșu, brațele roșii­, acum înțeleg că o fi stat la soare. — Da, azi­­ dimineață, pînă să vin, m-am suit pe munte și m-a prins soa­rele. Am mai revăzut materia, mai ales la fizică și la istoria literaturii, curentul simbolist și realismul... Da, ■ sînt la se­ral, trec in a unsprezecea. Ploaia a stat, și, a mai venit un tren băsculindu-și marfa de rocă in morile subterane. Victor Kernbach sigur­. A explodat. Mi-a fracturat pi­ciorul sting. Apoi am fost Incorporat, din cauza asta, la o unitate de con­strucții, aici. Am lucrat la linia cupto­rului 1, la fundația rampei și la plat­formă...­­Bărbia moldovenească, pater- Călătorie la Bicaz (2)

Next