Steagul Roşu, iulie 1962 (Anul 17, nr. 2931-2956)
1962-07-01 / nr. 2931
Proletari din toate tarile uniti cá ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL RMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU 1 Nr. 2.931 (4.410) DUMINICĂ 1 IULIE 19&2 4 pagini 20 bani întreprindere fruntașă Ziua de 26 iunie 1962 a constituit un eveniment important în viața colectivului fabricii de zahăr din Sascut pentru faptul că în cadrul adunării generale sindicale a fost înminată „Diploma de fabrică fruntașă pe ramură" în întrecerea socialistă desfășurată, in campania anului 1961 — 1962. Realizările frumoase obținute în această perioadă se datoresc unei bune organizări a muncii în lumina Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la organizarea întrecerii socialiste. In adunarea generală comuniștii Gheorghe Dolgoș, Iulius Reich, Vasile Gh. Lăscărache și alții și-au luat angajamente de a munci cit mai bine pentru a realiza un remont de bună calitate și înainte de termenul stabilit asîgthîrd prin aceasta reușita campaniei de fabricație a anului 1962—1963. Ioan Gh. Alinea funcționar IMPORTANTE SUCCESE 1 _ ■. IM ÎNTRECEREA socialista Comuniștii și-au spus cuvîntul in munca pe care a desfășurat-o anul acesta colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri al fabricii de prefabricate din beton de la Roman a primit un sprijin deosebit din partea comitetului orășenesc P.M.R. îndrumarea atenană din partea organului de partid s-a răsfrînt pozitiv asupra activității organizației de bază P.M.R. și a grupelor de partid din această fabrică. Comuniștii de aici au învățat cum trebuie să militeze pentru îndeplinirea sarcinilor izvorîte din Directivele Congresului al Ill-lea al partidului. Rezultatul concret al sprijinului primit din partea organului de partid în mobilizarea comuniștilor din fabrica amintită constă, în aceste zile, în faptul că planul de producție pe primele 6 luni din anul în curs a fost îndeplinit cu 4 zile mai devreme. In același timp s-a îmbunătățit mult calitatea produselor și au fost reduse cheltuielile de producție. Valoarea economiilor la prețul de cost pe primele 5 luni întrece sarcina primită cu 450.000 lei. Dintre colectivele de muncă fruntașe în bătălia pentru respectarea cuvîntului dat se remarcă cel condus de comunistul Uie Sîia, care este și organizatorul grupei de partid de la pista exterioară stîlpi electrici. Și brigada condusă de Gheorghe David s-a evidențiat în acest timp. Rezultatele frumoase obținute sînt un bun exemplu care confirmă faptul că atunci cînd comuniștii muncesc în mod exemplar masa mare de oameni ai muncii le urmează exemplul și întreg colectivul de muncă nu are de cules decit laude. Teodor Pahonțu mecanic Din nou în frunte . Se vedea cît de colo că i s-a întîmplat ceva. Parcă nu mai avea stare nici acasă. Uneori, deși se întorcea dimineața (în noaptea aceea fiind în schimb), după ce mînca, făcea ce făcea și .. — Eu plec — Unde ? La fabrică. — Abia ai venit, omule. Iarăși?!... — Lasă, am treabă, la fabrică, trecea din nou pe la cuptor, pe la arzătorul Vasile Pacovnicu sau Ilarion Niculcea. Se ducea și pe la Vasile Nădejde secretarul organizației de partid și pe la ingineri și maiștri. Frămîntarea comunistului Constantin Bantea, ca și a celorlalți arzători de la cuptorul al doilea au observat-o aproape toți cei din întreprindere, care-și aduc contribuția la fabricarea cărămizilor, țiglelor și coamelor. Toți urmăreau evoluția situației. Ce se întîmplase ? ★ Oricare muncitor de la fabrica de Cărămizi din Piatra Neamț știe bine că pînă prin octombrie 1961, schimburile care lucrau pe cuptorul al doilea rămîneau în urma schimburilor de pe cuptorul întun La un moment dat, pentru acest fapt, celor cărora le venea rîndul să lucreze pe cuptorul al doilea nu se convenea. — Pe cuptorul acesta, de cîte ori lucrăm rămînem codași. Pe cuptorul al doilea le-a venit rîndul să lucreze de multe ori și comuniștilor Constantin Bantea, Vasile Pacovnicu și Ilarion Niculcea. Și, de cîte ori au lucrat aici au studiat cu atenție cauzele care făceau ca cuptorul al doilea să rămînă mereu în urma primului. Obiectivul întrecerii era : să lucrăm cu cei mai înalți indici de producție și să producem la un înalt nivel calitativ. Cuptorul al doilea nu reușea acest lucru. După un studiu mai îndelung și perseverent au aflat o bună parte din cauzele care făceau ca cei ce lucrau pe cuptorul al doilea să piardă de fiecare dată întrecerea cu cei de pe cuptorul întîi. Iată ce au constatat ei: !CU CEINJU ÎNAIîli NOICH De ’ PRODUCȚIE Fux canalele acestui cuptor nu erau curățate bine totdeauna de cenușă și deșeuri și atunci înaintarea focului era împiedicată și ca atare și viteza de ardere a cărămizilor se încetinea. Clopotele de tiraj nu se închideau ermetic la fux canale de unde rezulta pierderea unei cantități de căldură. Și aceasta ducea la micșorarea vitezei de înaintare a focului și la un mai mare consum de combustibil. Multă căldură se pierdea și pe la ușile cuptorului care uneori nu erau bine zidite și lipite, rămînînd unele fisuri. Mărimea producției și calitatea produselor scoase din cuptor nu depind numai de arzători, ci și de cei ce așează cărămida în cuptor pentru ardere. Ei, dacă nu așează grătarele în dreptul gurilor de alimentare, dacă astupă canalele (cum făcea mai zilele trecute arzătoarea Ana Dăscălescu) împiedică arderea corectă a cărămizilor. In cazul acesta, o parte din cărămizi sau țigle ori se topesc, ori rămîn nearse. Comuniștii Constantin Bantea, Vasile Pacovnicu și Ilarion Niculcea au luat legătura și cu cei ce lucrează în interiorul cuptorului și-au observat și dificultățile din munca lor. Aflînd cauzele care determinau rămînerea în urmă a cuptorului al doilea, ei s-au hotărît să facă totul pentru ca și acest cuptor să ardă mai multă cărămidă și țiglă și de calitate mai bună, pentru a ridica onoarea mărcii fabricii. Dar pentru a scoate cuptorul din situația de codaș era nevoie să nu mai treacă pe cuptorul întîi, ci să lucreze în permanență pe cuptorul al doilea. Și iată că, într-o consfătuire de producție, comuniștii Constantin Bantea, Vasile Pacovnicu și Ilarion Niculcea, spre uimirea tuturor s-au ridicat și au spus : Noi vrem să lucrăm de acum încolo în permanență pe cuptorul al doilea și ne angajăm să-i depășim pe cei de la cuptorul întîi.Pe cuptorul acesta, de atunci au rămas să lucreze în permanență arzătorii Radu Ilie, Constantin Ilie și Constantin Apostoale). Intre arzătorii de pe cuptorul întîi și cuptorul al doilea s-a pornit o întrecere vie,pasionantă, o întrecere pe care o urmăreau și-o urmăresc zilnic toți lucrătorii din fabrică. Fiindcă, a fi cîștigată întrecerea de cei de pe Pavel Pîntea (Continuare in pagina 111-a) ------. ----------------• mmm Directivele celui de-al III-lea Congres al partidului prevăd sarcini mărețe pentru sectorul forestier. Sub conducerea organizațiilor de partid colectivele de muncă din cadrul întreprinderilor noastre au obținut pe primele 6 luni ale acestui an rezultate importante în acest domeniu. Pe semestrul I a. c. s-a realizat o depășire a producției globale de peste 13.000.000 lei. Printre unitățile care au obținut rezultatele cele mai bune pe linia depășirii planului de producție menționăm întreprinderile din Piatra Neamț, Roznov, Bacău, Tarcău, Dărmănești și Comănești. O importanță deosebită în realizarea și depășirea planului de producție a avut-o mărirea gradului de mecanizare a lucrărilor din sectorul de exploatare și transporturi. In cursul anului numărul de fierăstraie mecanice și electrice a crescut față de anul 1961 cu 115 bucăți. De asemenea exploatările au fost dotate cu încă 9 funiculare Wyssen, cu S funiculare Mînecru etc. Realizări bune pe linia utilizării acestor mecanisme au fost obținute de către întreprinderile forestiere din Piatra Neamț, Comănești, Roznov, Tarcău și Tg. Neamț. Ducînd o luptă susținută pentru valorificarea superioară a masei lemnoase întreprinderile forestiere au obținut rezultate importante, realizîndu-se la fag un indice de utilizare de 58,3 la sută față de 54,8 la sută planificat, ceea ce reprezintă un plus de lemn de lucru de peste 20 000 m. c. respectiv un plus de valoare de circa 2.000.000 lei. La aceste realizări o contribuție importantă și-au adus-o întreprinderile forestiere din Tarcău, Piatra Neamț, Roznov, Bacău, Tg. Neamț și Bărmănești. Și în sectorul industrializării • Iernaului realizările obținute arată că<■ lupta pentru calitate a stat în centrul activității întreprinderilor forestiere. Astfel, față de un indice planificat de calități superioare la cherestea de rășinoase de 36 la sută s-a realizat peste 40 la sută, respectiv o cantitate peste plan de circa 10.000 m. c. cherestea de rășinoase în calități superioare. Organizarea mai bună a muncii în fabricile de cherestea a permis ca productivitatea fizică planificată de un m.c. om/8 ore să fie depășită, realizîndu-se o productivitate de 1,007 m.c. om/8 ore. Rezultatele cele mai bune fiind obținute de către Combinatul forestier din Vaduri (1,234 m.c.), fabrica din Tarcău (1,119 m.c.) și fabrica din Vînători Tg. Neamț (1,039 m.c.). Realizarea ritmică și integrală a planului de producție, îmbunătățirea calității produselor, organizarea mai bună a activității de desfacere, a dus la realizarea și depășirea planului de livrări. Rezultatele obținute pe linia activitații tehnice de producție a făcut posibil reducerea prețului de cost pe primele 5 luni cu peste 1.200.000 lei față de cel planificat. Reducerea costurilor de producție, creșterea ponderei sortimentelor rentabile îmbunătățirea calității produselor, a dus la realizarea unui volum de beneficii pe primele cinci luni ale anului de 3.000.000 lei peste plan. Conducerea întregii noastre activități de către organele și organizațiile de partid, rezultatele obținute pînă în prezent prin lupta dusă de către întregul colectiv de muncă din cadrul sectorului forestier al regiunii Bacău, constituie o chezășie a succeselor viitoare S. Büchler director al Direcției regionale a economiei forestiere Bacău nan*--------------— Noi unități comerciale in raionul Piatra Neamț Organele de partid și de stat din raionul Piatra Neamț acordă o] [deosebită atenție dezvoltării rețelei comerciale de pe lîngă cooperativele I ■ de consum. Din fondurile alocate de către stat și prin contribuția cetățenilor ,se construiesc noi magazine, iar cele existente sînt reamenajate și moder Unitate. In comuna Dochia, bunăoară, s-a dat nu de mult în folosință unu ♦ magazin universal. Noua unitate comercială este înzestrată cu utilaj modern,e [ oferind condiții optime de aprovizionare și servire a cumpărătorilor. Ea la dispoziția țăranilor colectiviști stă un bogat sortiment de confecții, stofe, • pînzeturi, încălțăminte, obiecte de uz casnic etc. Un magazin asemănător iu s-a dat în folosință și în comuna Borca. In prezent, în satele raionului Piatra Neamț se află în construcție^i alte noi unități comerciale. In trimestrul IV a.c. se va da în folosință magazinul din comuna Bîrgăoani. Și în satele Soci, Pîngărăcioni și altele aui început să se construiască noi magazine. Conducerea Uniunii raionale a cooperativelor de consum se preocupă ș [ și de înzestrarea unităților existente cu noi utilaje comerciale, care permit j ■o mai bună păstrare a mărfurilor și o servire din ce în ce mai civilizată. Deja pildă, cooperativele din comunele Ștefan cel Mare, Dobreni și Dragomirești , au fost dotate cu frigidere. Toate aceste măsuri, îmbinate cu priceperea, inițiativa și spiritul gos J •podăresc al horăririlor din cooperativele de consum, contribuie la îmbu-J [i*ătățirea continuă a aprovizionării și servirii consumatorilor din satele raionului Piatra Neamț cu un bogat sortiment de mărfuri. C. Carol .+>♦+ +> + ♦+♦ E 4-4 +++♦ + » + ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]++♦ [UNK] [UNK]++♦+♦ [UNK]+♦+♦+♦ Sărbătorirea Sărbătorirea „Zilei Învățătorului“ Ieri dimineață a avut loc la Bacău în sala Teatrului de stat festivitatea sărbătoririi „Zilei învățătorului", la care au luat parte cadrele didactice din localitate. Au vorbit cu acest prilej tovarășul Pavel Bursuc, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc și tovarășa Irina Caramalău, secretară a Comitetului orășenesc Bacău al P.M.R. Profesorii și învățătorii au fost felicitați de ziua lor și de către solii pionierilor din Bacău. In cadrul aceleiași festivități au fost înmînate Diplome pentru acordarea titlurilor de învățători fruntași tovarășilor: Constantin Albu de la școala din comuna Mărgineni și Zaharia Năstase din comuna Letea Veche. Diplome pentru acordarea titlurilor de profesori fruntași au fost înmînate tovarășilor: Elena Grigore de la școala de 8 ani nr. 8 și Gheorghe Bordeianu de la școala de 8 ani nr. 4 din Bacău. Tovarășii Gheorghe Bordeianu, Elena Grigore și Constantin Albu, au luat cuvîntul, mulțumind pentru distincțiile acordate. Colectivele artistice ale școlii de muzică și școlii populare de artă au oferit profesorilor și învățătorilor prezenți la festivitate un frumos spectacol. Manifestări consacrate „Zilei învățătorului" au avut loc în cursul zilei de ieri în toate centrele raionale din regiunea Bacău. Cu acest prilej au fost înmînate Diplome pentru acordarea titlurilor de învățători și profesori fruntași unui număr de 26 cadre didactice, care s-au evidențiat în munca instructiv-educativă și obștească în cursul anului școlar de curînd încheiat. In afara numeroaselor premii trimestriale, cu prilejul „Zilei învățătorului“, s-au mai acordat unui număr de 65 cadre didactice premii speciale în valoare de peste 36.000 lei. Un nou cvartal de blocuri în orașul Bacău Recent, muncitorii întreprinderii de construcții nr. 2 din orașul Bacău au început lucrările de construcție la un nou cvartal care va cuprinde blocuri de locuințe cu 350 de apartammente. Noul cvartal se situează la marginea dinspre gară a parcului „Libertății“. Soluțiile tehnice indicate în proiectele executate de D.S.A.P.C. Bacău prevăd folosirea panourilor mari prefabricate la un număr de 200 de apartamente și zidării portante cu planșee prefabricate la 150 de apartamente. Aceste soluții vor permite mecanizarea pe o scară largă a lucrărilor. In scopul reducerii la maximum a cheltuielilor de organizare, la acest șantier se execută mai întîi rețelele definitive de apă, canal și electrice, precum și fundațiile drumurilor definitive, înlăturîndu-se astfel sistemul de provizorat folosit pînă acum la astfel de lucrări. In R. C. Aciobăniței (Din postul de corespondenți voluntari de la Trustul regional de construcții). Cartierul de locuințe din parcul „Libertății“ (Bacău). Clișeul nostru văprezintă și intrarea Teatrului de vară „Mihail Eminescu“. Știri din regiune despre mersul lucrărilor de întreținere a culturilor Măsuri eficiente organizîndu-și bine munca și însuflețiți de dorința de a realiza recolte bogate la hectar în acest an, membrii gospodăriei colective „23 August“ din Satul Nou, raionul Bacău, sub continua îndrumare a organizației de partid și a consiliului de conducere al G.A.C., după ce au terminat prașila întîia la toate culturile au trecut apoi în masă la executatul prașilei a doua. Paralel cu această lucrare colectiviștii din Satul Nou au adunat lucerna de pe suprafața de 25 hectare și 10 ha trifoi. Un rezultat bun în mobilizarea colectiviștilor la muncă l-a avut adunarea generală care s-a ținut nu de mult și cu care ocazie s-a analizat mersul lucrărilor de îngrijire a culturilor și s-au luat măsuri concrete de înlăturare a lipsurilor. In fruntea muncilor de întreținere a culturilor se află colectiviștii Ojoc Gh. Victor, Dascălu T. Ioan, Iurea D. Tinea, Ojoc V. Costică, Geangu I. Maria, Hîrțescu Gh. Alexandru, Ojoc Gh. Costache și mulți alții. Constantin Zaharia instructor al Comitetului executiv al Sfatului popular raional Bacău Muncă Cu drept cuvînt, colectiviștii din gospodăria agricolă colectivă „Al Ill-lea Congres al P.M.R.“ din satul Popești, comuna Rădeni, raionul Bacău, se pot mîndri cu munca spornică pe care o duc pe ogoarele colectivei, îndrumați permanent de organizația de partid din gospodărie (secretar tovarășul Dulgheru Vasile) și de consiliul de conducere al gospodăriei (președinte tovarășul Simovîci Emil) in cadrul brigăzilor de cîmp, se desfășoară o susținută întrecere socialistă. Datorită acestui fapt, colectiviștii au efectuat prașila a doua pe pentru recolte bogate Călăuziți de Directivele Congresului al Ill-lea al P.M.R. și de noile hotărîri ale partidului pentru dezvoltarea agriculturii, colectiviștii din gospodăria agricolă colectivă „Tudor Vladimirescu" din comuna Rădeni, raionul Bacău, dau o bătălie însuflețită pentru dobmdirea de recolte cît mai bogate, atît la culturile de porumb, floarea-soarelui etc., cît și la grădina de legume și zarzavaturi. Astfel, pînă în prezent s-a efectuat prașila a doua la întreaga suprafață însămânțată cu floarea-soarelui, precum și la peste 200 hectare la porumb. Printre fruntașe, se numără brigada I-a și a IV-a conduse de brigadierii: Rusu Neculai și Antohe Ioan. Grădina de legume și zarzavaturi a colectivei, cuprinde anul acesta 16,50 hectare. In grădină s-au însămânțat și plantat 5 hectare pepeni, 3,50 hectare cartofi, 3,50 hectare varză, un hectar roșu, 1,50 hectare ceapă, 0,80 hectare castraveți, apoi ardei, morcovi, pătrunjel, vinete etc. Datorită muncii însuflețite dusă de echipa repartizată la grădină, în majoritate femei — toate culturile se prezintă în condițiuni excepționale de dezvoltare. Grădina este asigurată cu apa necesară pentru udat pentru tot sezonul de vegetație prin două bazine, însuflețită cele 30 hectare însămânțate cu floareasoarelui, precum și pe suprafața de 30 hectare însămânțată cu porumb „5.000" și continuă prașila a doua, la restul porumbului. In fruntea întrecerii se află brigada întîia sub conducerea brigadierului Vidinaru Emil și, echipa , a patra condusă de șeful de echipă Ioan Ababii. La întreținerea culturilor s-au evidențiat și alți colectiviști printre care și Scutari: Neculai, Scutaru Jenică, Vornicu Gheorghe, Tălmaciu Victoria. Datorită întrecerii desfășurate, toate brigăzile și echipele de cîmp muncesc cu un elan deosebit. Colectiviștii sînt hotărîți să efectueze cel puțin trei prașile manuale la porumb și floarea-soarelui și patru prășite la porumbul „5.000“. " Lazar D. Popa coresp. voluntar Ritm intens Imediat ce in culturile prășitoare au apărut buruienile, membrii gospodăriei agricole colective „Vasile Roaită" din comuna Godinești, raionul Adjud au început prașila a II-a. Folosind fiecare zi, fiecare oră bună de lucru in cîmp, străduindu-se in același timp să execute lucrări de bună calitate, colectiviștii din Godinești au reușit să efectueze săritul pe întreaga suprafață de 30 hectare cu sfeclă de zahăr și prășitul in proporție de 80 la sută,iar la floarea-soarelui prășită a II-a se află pe terminate. Trebuie remarcat sprijinul pe care-l dă comitetul comunal de partid gospodăriei colective și îndeosebi munca pe care o depune secretarul comitetului comunal de partid, tovarășul Marghiol Dumitru pentru ca activitatea in cadrul gospodăriei să se desfășoare in cele mai bune condițiuni. Efectuind lucrările de întreținere la timp și de bună calitate, colectiviștii din Godinești vor obține anul acesta producții mari la hectar. După calculele preliminare reiese că producția la cultura sfeclei de zahăr va depăși cu siguranță cantitatea de 20.000 kg la hectar. In acest fel strădania colectiviștilor din comuna Godinești va fi răsplătită din plin. Gh. I. Huruzache colectivist CI M eangă Chei vin trenuri pe linia îngustă. Peisajul e stufos, uiiindu-se din albastru, verde și alb. Dar cînd peisajul coboară o dată ca platformele basculante, trei țigări inalte și cenușii colorează altfel cerul clar cu fuioarele lor mobile de fum. Cineva fumează. Alături aleargă spinările de berbeci gălbui ale apelor Bicazului. Trenurile cotesc sub munte, puțin la stingă. Eu am ocolit clădirile cenușii și monumentele cilindrice, tot cenușii, in care mi se pare că se naște cimentul, și le-am reintilnit răsturnindu-și ■ conținutul adus din munți. — Cine-i tînărul cel înalt 7 Întrebarea mea a surprins. Mi s-a răspuns printr-o întrebare din ochi. Nu, totuși nu știu cine e. Stă profilat pe cele trei coșuri ale fabricii. Ele fumează. Alt tînăr îmi spune că e dispecerul Onișor, îl caut cu memoria. Nu. Prima dată am fost aci demult și atunci și cimentul era foarte tinăr. Acum, specialitatea e veche, deși specialiștii sunt tineri toți, fie că n-au imbătrinit între timp, fie că toată această fabrică de ciment șile produse din azbociment a trăit de zece ori mai repede virsta celor care au făcut-o. Căci anii, iată, li număr, nu sînt mulți. Cifrele așezate in propoziție ca atribute obosesc. Numai cînd pot să fie verbe, te incendiază. Dar sînt și unele suave, ca și aceea pe care mi-a comunicat-o directorul fabricii: la ultimul Pom de lamă cei o mie șapte sute cincizeci de salariați au venit cu cei 1.440, de ENT copii ai lor, toți sub virsta de zece ani. Toți știm ce înseamnă tinerețe, dar iată alte două cifre care aici, la fabrica de ciment, definesc tinerețea mai bine decit dicționarele: fabrica avea in 1956, 29.000 lei pierderi planificate, iar acum are 1.651.000 lei beneficii peste plan. Fabrica însăși a început de la frăgezimea tinereții și cind acest tânăr (dar are 32 de ani!), Dumitru Onișor, a venit din satul lui de lingă Iași să clădească fabrica, teritoriul n-avea decit gropi de fundație și vreo două barăci. Trenurile vin și basculează in morile subterane materia primă. Onișor a venit ca soldat, tot cu trenul, îmi spune că a fost prima lui călătorie cu trenul. L-am surprins într-o clipă liniștită și l-am rugat să-mi explice și cimentul și taina sa proprie de pionier al fabricii de ciment. Imagine exterioară de la Fabrica de ciment din Bicaz. — Cum să vă spun?... (Vorba lui e plină de aerul tihnei). Sunt de la țară, am stat in casă de vălătuci pe care războiul a dărâmat-o, a rămas numai un perete... (Pășește lin, bărbat înalt și puternic, un bluză de vară călcată fără cusur, cu mișcări ușor unduioase, cu gesturi grijulii și calme). Ne-am întors din evacuare cînd eram de vreo paisprezece ani. Atunci am călcat pe o mină de tanc (mersul lui e ușor, legănat, darnică și ovală, s-a întors împreună cu privirea din ochii largi și intenși, chiar dacă blajini). Uitați-vă, aici pasta se trimite in cuptoarele de 1.400 de grade, pentru uscat și klinkerizare, și dincolo klinkend e măcinat iarăși și i se adaugă ghips pentru reglare de priză. (Adineauri mi-a spus că „la un grad de saturare mai mare decit 76—77 la sută ai pastei, cimentul rezultat este inconstant", iar, in 1951 acest dispecer, care a fost pînă de curînd laborant, călătorea prima dată cu trenul !), începe ploaia și căutăm să ne furișăm sub o streașină. El, mai puțin. — Hai, zic, să nu ne ude, îmi face loc spre adăpost. El nu se grăbește. — Las’că-i bine, poate mai răcorește arsura. Tipăresc 'pieptul roșu, brațele roșii, acum înțeleg că o fi stat la soare. — Da, azi dimineață, pînă să vin, m-am suit pe munte și m-a prins soarele. Am mai revăzut materia, mai ales la fizică și la istoria literaturii, curentul simbolist și realismul... Da, ■ sînt la seral, trec in a unsprezecea. Ploaia a stat, și, a mai venit un tren băsculindu-și marfa de rocă in morile subterane. Victor Kernbach sigur. A explodat. Mi-a fracturat piciorul sting. Apoi am fost Incorporat, din cauza asta, la o unitate de construcții, aici. Am lucrat la linia cuptorului 1, la fundația rampei și la platformă...Bărbia moldovenească, pater- Călătorie la Bicaz (2)