Steagul Roşu, iunie 1963 (Anul 18, nr. 3214-3239)
1963-06-01 / nr. 3214
> Y w Proletari din date țările uniti vá / ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU Nr. 3.214 (4.693) SIMBATA 1 IUNIE 1963 4 pagini 20 bani Largat reținerea culturilor - calitate, ritm susținut! Au terminat prima prașilă la sfecla de zahăr și floarea-soarelui Încîrumați de către organizația de partid, colectiviștii din comuna Chetriș, raionul Bacău, au executat prima prașilă pe suprafața de 95 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr și 80 hectare cu floarea-soarelui. Pentru rîvna cu care au muncit și pentru calitatea lucrărilor executate, merită să fie evidențiate echipele conduse de Gheorghe Neagu, Mitică Cojoc și Ștefan Bocu. IANCU TAMAȘ colectivist Prășitul mecanic al porumbului pe suprafețe cit mai mari Anul trecut, in gospodăria noastră, pe o suprafață de 10 hectare cultivate cu porumb lucrările de întreținere au fost executate cu mijloacele mecanizate ale S.M.T. Adjud. Avantajele le-am putut vedea în toamnă, cînd de pe această suprafață am scos o producție ce depășea cu peste IPCO kg boabe la hectar media obținută pe întreaga gospodărie. Această experiență ne-a determinat ca anul acesta să sporim cu mult suprafețele de porumb pe care le vom întreține cu mijloace mecanice. In acest scop întreaga suprafață de 452 hectare cultivate cu porumb a fost însămînțată cu semănătoarea 2 SPC-2. Cînd plantele au ajuns la 3-4 frunze, pe o suprafață de 178 hectare au fost executate lucrări cu sapa rotativă. De cîteva zile a început și prașila s-a mecanică. Numai pe terenul repartizat brigăzii noastre, mecanizatorii Ilie Rrunteanu și Gh. Ardeleanu au reușit să prășească mecanic peste 100 hectare de porumb. In urma lor colectiviștii au trecut la efectuarea prășitului manual pe rînd. In același timp în gospodăria noastră au mai fost prășite prima oară 88 hectare de floarea-soarelui, 10 hectare de sfeclă de zahăr și 3 hectare de bob furajer. JIGA ROȘU brigadier la g.a.c. din comuna Adjudu Vechi, raionul Adjud Grijă deosebită pentru soarta recoltei Colectiviștii din Ruptura—Buhuși au prășit prima oară 55 hectare sfeclă de zahăr, 25 hectare floarea-soarelui. De asemenea, ei au privit buruienii de pe suprafața de 100 hectare cultivate cu griu, și au executat prașila la pe întreaga suprafață cultivată cu plante medicinale. Grija consiliului de conducere față de soarta recoltei din acest an este mare. Consiliul s-a îngrijit de procurarea îngrășămintelor chimice și în special a acelora pe bază de azot din care s-a administrat de curînd o doză plantelor mai slab dezvolate. Sfătuiți de inginerul agronom V. Abuligssei, colectiviștii au identificat și au combătut dăunătorii la unele culturi prășitoare. NICOLAE DINU colectivist Zoresc prășitul In aceste zile pe tarlalele gospodăriei colective din comuna Mărgineni, raionul Piatra Neamț, domnește o însuflețită activitate la îngrijirea culturilor. Rezultatele dobîndite pînă acum de colectiviștii de aici sînt grăitoare. Recent ei au terminat prașila întîia la floarea-soarelui și sfecla de zahăr, și au trecut cu toate forțele la prășitul porumbului. Au prășit deja peste 200 ha cu porumb, iar mecanizatorii au făcut o lucrare cu sapa rotativă pe 45 hectare semănate cu porumb. De asemenea, hărnicia colectiviștilor din Mărgineni— Piatra Neamț se concretizează și-n cele 700 hectare de griu plivite de buruieni. Cînd la nu s-a constatat atacul dăunătorilor, pe suprafața de 30 hectare s-a făcut de îndată o prăfuire cu chimicale. In frunte la aceste munci s-au situat colectiviștii din brigăzile de cîmp conduse de Ion I. Cosma, loan V. Tofan și loan Gh. Gînga. Pe lotul cu porumb „5000“ In acest an la g.a.c. „Zorile vieții noi“ din comuna Cîndești, raionul Buhuși, s-a organizat un lot de 100 hectare destinat obținerii unei producții de 5000 kg porumb boabe la hectar In cultură neirigată. Terenul destinat lotului de mare productivitate a fost ales din toamna anului trecut pe valea riului Bistrița, fiind un teren de calitate mai bună. Totodată s-a aplicat și o cantitate de 20 tone gunoi de grajd la hectar înaintea arăturii adinei de toamnă. Pentru a-i reține umiditatea acumulată din zăpada căzută în timpul iernii, primăvara de îndată ce solul s-a zvîntat, s-a executat grăparea arăturii. Apoi pentru a menține terenul curat de buruieni s-a executat o lucrare cu cultivatorul. In momentul cînd în sol s-a înregistrat temperatura de 9—10 grade G la adîncimea de îngropare a seminței, s-a trecut la semănat. Insămîntatul s-a executat în cele mai bune condițiuni cu semănătoarea 2 SPC-2. S-a folosit sămînța de porumb dublu hibrid HD 101 care se pretează bine la condițiile pedoclimatice ale raionului nostru, avînd o perioadă de vegetație mai scurtă. După cîteva zile s-a constatat o răsărire uniformă și fără greșuri, ceea ce dovedește că mecanizatorii au executat lucrarea de bună calitate. Imediat după răsărire s-a făcut prima lucrare de întreținere cu sapa rotativă, precum și combaterea lățișoarei cu Hexatex, lucrare care s-a executat de asemenea mecanic. După cîteva zile s-a trecut la executarea prașilei s a cunoscînd că de executarea la timp a lucrărilor de îngrijire depinde asigurarea unei producții bogate la hectar. Pe tarlaua de 100 hectare cu porumb „5000“ se vor efectua 4 prașile, iar odată cu prășitul se va efectua și copilitul porumbului. Acum, după prima prașilă, se face răritul de către o echipă specială de colectiviști, fapt ce va asigura o densitate optimă de plante la hectar, lucru de mare importantă în obținerea unei producții sporite. TACIIE VASILACHE colectivist * După cinci luni de muncă rodnică Cimesitiștii de la Bicaz au încheiat și cea de-a cincea lună de activitate din acest an cu un bilanț rodnic. Folosind cu pricepere tehnica modernă cu care este înzestrată fabrica, organizîndu-și mereu mai bine munca în secții, acumulînd de la o zi la alta tot mai multe cunoștințe profesionale — destoinicii cimentiși, în frunte cu comuniștii, au desfășurat susținut întrecerea socialistă, reușind ca acum să constate cu satisfacție înregistrarea unor realizări de seamă. Colectivul fabricii de ciment din Bicaz și-a depășit plajiul de producție în această perioadă cu 4500 tone de clincher și 4100 tone de ciment. S-au realizat, de asemenea peste plan, mai bine de 55.000 bucăți plăci și 56 tone tuburi din azbociment. Tot mai mulțumiți de caracteristicile calitative ale produselor acestei fabrici, beneficiarii nu reproșează cu nimic calității cimentului și produselor din azbociment primite de la Bicaz. Lupta pentru o bună calitate a fost bine împletită cu cea pentru obținerea de economii. Folosind cu pricepere utilajele, agregatele, gospodărind cu grijă materia primă și materialele, întrebuințînd judicios timpul de lucru, cimentiștii au înregistrat la prețul de cost o economie care întrece cu 575.000 lei pe cea prevăzută de sarcina planificată pentru primele 4 luni din acest an. Experiență înaintată — producții sporite de legume timpurii, venituri mari la acest an, ca urmare a sarcinilor stabilite prin planul de măsuri al Sfatului popular regional, gospodăriile agricole colective din regiune au întreprins acțiuni care să ducă la creșterea producției legumicole, la o mai bună aprovizionare a populației din orașele și centrele industriale din regiune. In vederea realizării unei aprovizionări ritmice, o atenție deosebită s-a acordat extinderii culturilor timpurii. Gospodăriile agricole colective au fost sprijinite cu credite, materiale, semințe din soiuri timpurii și înaltă productivitate pentru a-și crea baza tehnico-materială necesară obținerii unor producții sporite de legume timpurii. Se știe că o condiție de bază pentru obținerea de legume timpurii este asigurarea spațiului corespunzător de răsadnițe. Astfel, numai în iarna acestui an s-au construit in lac, peste 30.000 m p răsadnițe noi. Totodată metodele noi recomandate de știință au pătruns mai actine in practica legumicultorilor din regiune. Multe gospodării au folosit pelicula de polietilenă pentru adapostirea în cîmp a culturilor împotriva frigului și brumelor târzii; s-au extins suprafețele ocupate cu roșii din soiul hibrid extratimpuriu „lOXBizon" ; s-au folosit biostimulatori pentru tratarea Hoților la roșii în vederea grăbirii coacerii fructelor. Deși condițiile din iarna și primăvara acestui an au fost nefavorabile, totuși, prin efortul harnicilor colectiviști, răsadurile au fost bine îngrijite avînd in mare parte o dezvoltare normală. Față de anul 1962, datorită faptului că însămînțările s-au făcut mai de timpuriu, plantele prezintă un avans în dezvoltare de circa două săptămîni. Acum în toate g.a.c. din regiune, plantatul în cîmp al răsadurilor se apropie de sfirșit, eforturile fiind îndreptate spre întreținerea culturilor legumicole. In cele ce urmează prezentăm cîteva aspecte din activitatea colectiviștilor din... Săucești Mai întii să întoarcem cîteva file din darea de seamă a anului trecut... Am ajuns la capitolul legumicultura: 41 hectare grădină 900 mp răsadnițe , 388.850 lei venit bănesc planificat : 590.832 lei realizat. în 1963 planul prevede: grădină 94 hectare la care se adaugă 26 hectare culturi succesive, 13 hectare culturi intercalate ; suprafața de răsadnițe 6.240 mP; venituri planificate 1.554.770 lei. Ce a determinat oare creșterea substanțială a suprafeței cultivate cu legume ? Pe de o parte, veniturile mari realizate din acest sector în anul trecut, iar pe de altă parte, dorința de a contribui alături de alte unități agricole din zona orașului Bacău la aprovizionarea populației cu legume. Avînd condiții optime de valorificare, creîndu-și o bază materială corespunzătoare, gospodăria colectivă din Săucești a trecut la dezvoltarea și specializarea ei în producerea legumelor timpurii. De pildă, din suprafața de 14 hectare roșii, soiul extratimpuriu „lOXBizon“ ocupă 6 hectare. De asemenea, ardeii, varza, conopida și finele verdețuri timpurii ocupă însemnate suprafețe. Pentru producerea răsadului necesar, însămînțatul în răsadniță inceput in acest an la 7 februarie (în special pentru culturile timpurii) cu aproape 3 săptămîni mai devreme față de anul trecut. Erau unii care aveau rezerve fată de această „grabă“. Dar brigadierul legumicol, tovarășul Erminiu Prisecaru, care a fost în schimb de experiență la Stațiunea experimentală legumicolă Buzău, avea deplină încredere. Și rezultatele au confirmat această acțiune. De la însămînțat și pînă la planta Fotoreportaj realizat de ing. ION COVRIG și TOMA DUDAU Brigadierul Ioan Pristavu are deseori ca oaspeți pe președintele gospodăriei, inginerul Constantin Căicoianu și pe inginera Eugenia Fetcu Brigadierul Jenică Pristavu controlînd plantate (Continuare In pagina a IlI-a) calitatea răsadurilor înainte de a încîmp. Intîlnire cu scriitoarea A. G. Bacovia cu prilejul vizitei pe care a făcut-o în orașul nostru Agata G. Bacovia, cenaclul literar „G. Bacovia“ din Bacău a organizat o întîlnire a membrilor săi cu scriitoarea. In cadrul întîlnirii scriitoarea A G. Bacovia a povestit unele aspecte din viața poetului G. Bacovia, precum și împrejurările în care a scris cartea consacrată lui. Membri ai cenaclului literar au citit apoi creații ale lor închinate poetului bacăuan. oncurs „Cine știe cîștigă“ La clubul H.C.C. din Bacău, în ziua de 30 mai a.c., în cadrul foii tineretului, s-a organizat un concurs gen „Drumeții veseli“ pe tema „Frumoasă și bogată ești patria mea“. S-au remarcat prin răspunsurile date tinerii Enache Apreotesei Constantin Tiliță și Petru Firici Tineretul a luat apoi parte la interesante jocuri distractive organizate. 1.036.075 lei economii O preocupare de seamă a cabinetului tehnic de la I.S.G.M. — Onești este introducerea pe o scară cit mai largă a noului în producție. Semnificativ în această direcție este faptul că de la începutul anului și pînă în prezent, la cabinetul tehnic au fost înregistrate 37 propuneri de inovații. Dintre acestea 22 propuneri au fost deja aplicate. Prin introducerea acestora în producție s-au adus întreprinderii economii în valoare de 1.036.075 lei. Printre inovațiile mai însemnate care conduc nemijlocit la creșterea productivității muncii și la obținerea de economii, se numără și cea referitoare la montarea tîmplăriei simultan cu operațiunea de glisare a blocurilor. Această inovație a fost concepută de un gam de constructori de la șantierul 3 Oraș , printre care și timplarul Iosif Benovschi. Prin aplicarea acestei inovații se obțin economii de 25.000 lei la fiecare bloc construit cu ajutorul cofrajelor glisante. Celor mici — bucurii mari! Printre sărbătorile intrate în tradiția anilor noștri luminoși este și ziua de „1 Iunie — ziua internațională pentru apărarea copilului", simbol al grijii și dragostei părintești de care se bucură copiii zilelor noastre. Prima zi din prima lună de vară aduce cu ea soarele cald și binefăcător, vacanța pe însoritul mal al mării sau în aerul ozonat al unei tabere de munte, bucurii, surprize, odihnă și mult, mult joc. In centrul orașului Bacău frumos și atractiv, cu vitrine mari și luminoase, se află magazinul cu articole pentru copii: „Punguța cu doi bani“. Năzdrăvanul cocoș din poveste s-ar minuna și el cîte jucării au copiii zilelor noastre ! O împărăție a ursuleților, a păpușilor, a automobilelor și căluților miniaturali, baloane, mingi, veverițe și aite altele . Mulți bani ar trebui să înghită cocoșul din haznaua hrăpărețului boier din poveste să poată cumpăra tot ce-i place din acest magazin oricît ar cumpăra, tot ar mai rămîne și pentru găinușa babei cea lăudăroasă, căci pe lingă stocul de jucării, magazinul s-a aprovizionat în ultimele zile premergătoare zilei de „1 Iunie“ cu altele noi. Magazinul „Punguța cu doi bani“ cuprinde pentru voi, dragi copii, bucurii de ordinul... zecilor de mii numai într-un raion, fără să mai Vorbim despre raionul de confecții care, numai în ultimele zile, s-a aprovizionat cu mărfurii în valoare de 50.000 lei, raionul galanterie-tricotaje cu mărfuri în valoare de aproximativ 70.000 lei, încălțăminte în valoare de 40.000 lei și toate aceste pregătiri pentru bucuria micilor sărbătoriți, pentru buna deservire a cumpărătorilor de orice vîrstă. Multor copii școlari sau preșcolari le plac tare mult cărțile, poveștile, povestirile științifico-fantastice, ghicitorile și fabulele. Cărțile pot constitui și ele frumoase surprize, bucurii mari și plăcute Și în librăriile orașului Bacău s-au făcut din timp pregătiri pentru iubitorii de cărți, micuții prieteni ai slovelor și pozelor Pentru ziua de „1 Iunie“, „Librăria noastră“ nr. 7 a amenajat o vitrină cu cărți pentru copii cu titluri noi și atractive, mult, mult așteptate de cititori. Iată cîteva: „Ultimul zbor al rachetei Excelsior“ de Iuliu Rațiu, „Balaurul alb“, de Profira Sadoveanu, „Povestea pescarului și peștișorului“ de Pușkin și altele, aproximativ 15 titluri noi, în*sumînd peste 1500 volume. Cu aceleași frumoase pregătiri pot fi întîmpinați cumpărătorii și în librăria „Vasile Alecsandri“ din Bacău și în cele* lalte unități de difuzare a cărții din oraș. Deci, copii, spor la citit . Dulciurile, prietenii apropiați ai copiilor de toate vîrstele, își spun și ele cuvîntul cu ocazia zilei acestora. Pregătiri „dulci" au făcut toate unitățile O.C.L. și T.A.P .„ aprovizionîndu-se cu cele necesare pentru toate gusturile. Pungi cu cadouri, sorturi noi de ciocolată, bomboane, prăjituri vor găsi copiii și cei mari pentru cei mici în cofetăria „Republica“, „Muncitorul“, „Violeta“, iar inscripțiile „Trăiască 1 Iunie“ de pe micuțele torturețe special pregătite pentru copii vor fi cele mai dulci și mai plăcute urări. Dar cîte alte pregătiri nu vor descoperi copiii în această zi de sărbătoare, cit de frumos va străluci soarele cald al primei zile a primei luni de vară, cită risipă de zîmbete și veselie nu vom întîlni la fiecare pas ! Vor fi zîmbetele recunoștinței sincere pentru un trai luminos și fericit, perttra o copilărie frumoasă, lipsită de griji! C. PASCARU Pentru clasele I-IV ale școlilor elementare Ieri a fost ultima zi de școală. PAȘII i-am văzut acum o lună pe copii ciitînd „Unu Mai muncitoresc" prin Bacău! multicolor al demonstrației și urmăream toți cu privirea fetița aceea care cu două stegulete „dirija" înaintea rlndurilor celor mici către tribuna oficială. Avea pașii asemănători tuturor copiilor... înaintau simbolic spre Horn, spre vîrsta noastră, spre viitor. Frumoasa lor copilărie e plină de bucurii pe care nici nu le-au visat generațiile trecute. Am auzit, de 1 Mai, un muncitor făcînd o apreciere: — La 40 de ani am văzut pentru prima dată marea. Puștiul meu o vede acum în iunie. Are abia 3 ani. Faceți și dumneavoastră comparația de cuviință între copilăria mea și a lui. Nici nu se poate compara. Intr-adevăr, nici nu se poate compara copilăria din trecut cu cea de azi. Cresc frumos copiii noștri. Și deseori ne uimește perspicacitatea, inteligente, puterea de interceptare a faptelor din jurul lor. Cum să nu zîmbești cînd, de pildă, un tine de 7 ani din Roman afirmă sigur,de sine : „Tăticul meu e și la seral. Dintre noi doi el are nota cea mai bună la purtare !...“. Sau, la Adjud, seara, la ora 21 în cartierul C.F.R. sub un stîlp, două felițe, colege de școală, in clasa I-a. Una dintre ele, Pușa, fata celeristului Nicolau, „îi făcea morală" celeilalte !a Bine, l-ai pierdut , e destul de grav. Măi, măi. Să lași tu lucrul așa, iară să te gîndești unde I-am putut afla ce pierduse, dar am înțeles că „păgubașa" se teme să se ducă acasă și aceasta pentru că am reținut replicile Pușei: — Ei, asta-i bună ! Cum să nu le duci acasă ? Fii tu, serioasă ! Poate o să le bată, dar eu cred că n-o să le bată mămica ta, deși tate ai merita. Să-i explici totul cum s-a întîmplat. Hai du-te acasă că uiteam întirziat și eu... Era o scenă care pe cei mari i-a impresionat. Si mult le place copiilor să se discute cu ei serios. Intr-o zi s-a făcut „o ședință" cu cei din blocul „Voința" de pe strada I. C. Frimu nr. 2 din Bacău. Vîrsta celui mai mic participant: 3 ani. Au plecat de-acolo cu un proiect de hotărîri". Nu scris, dar memorat de conștiință: „Să nu arunce de la etaj hîrtii și alte obiecte pe gazonul din față, să nu scalce florile, să nu facă gălăgie „la orele cînd alții dorm". Și realitatea e că veghează la îndeplinirea propriilor lor hotărîri. Aceștia ni-s copiii. Le salutăm minunatele aptitudini, evoluînd pe scene, le dăruim toate poveștile spuse sau scrise, ne bucurăm odată cu ei de nenumăratele condiții create în anii puterii populare... Și ce siguri li-spașii mici și gingași pe scenă, pe nisipul mării, pe potecile munților. AUREL STANCIU Munca cultural-educativă de masă poate fi îmbunătățiă în raionul Buhuși Cele mai multe cămine culturale din raionul Buhuși își desfășoară activitatea pe baza planurilor de muncă trimestriale și săptămînale. Pe baza lor la căminele culturale din cele ma multe comune s-au organizat activitați multiple și variate, a căror tematică este axată pe problemele întăririi economico-organizatorice a gospodariilor colective. In seri de calcul, întrebări și răspunsuri, sunt abordate o serie de probleme ca creșterea continuă a producției agricole, vegetale și animale, obținerea unei mari producții de lapte și carne prin furajarea rațională și diferențiată a animalelor, obținerea de legume timpurii și altele. In primul trimestru al acestui an comitetul raional pentru cultură și artă a luat măsuri și a trimis în sate și comune un număr de 366 conferențiari care au ținut numeroase conferințe, la care au participat peste 50.000 de colectiviști, in cele 25 de cinematografe sătești sunt prezentate colectiviștilor, săptămînal, 42 de filme, iar numeroasele formații artistice de amatori care au un repertoriu adecvat, prezintă spectacole pe scenele căminelor culturate. In raionul Buhuși sînt posibilități multiple pentru ca activitatea cultural-educativă de masă să se îmbunătățească simțitor, pentru ca ea să corespundă cerințelor actuale ale satului colectivizat. In primul rînd este necesar ca să se îmbunătățească tematica conferințelor ținute de lectorii trimiși de la centrul de raion. De exemplu, în perioada 25 decembrie 1962 — 1 mai 1963, din cele 12 tematici de conferințe, fixate pentru a fi ținute la sate, numai una avea caracter agricol. Or, este știut faptul că tot mai mulți colectiviști vor să audieze conferințe pe teme agricole pentru a-și îmbogăți tot mai mult cunoștințele, pentru a aplica în practică noi metode agrozootehnice, pentru creșterea producției agricole, vegetale și animale. In această direcție este necesar ca să se îmbunătățească și nivelul de pregătire al activiștilor culturali. De exemplu, seminarul ținut în ziua de 15 aprilie a.c. cu activiștii culturali a avut un pronunțat caracter teoretic, fără a se arăta în mod practic cum trebuie să muncească. Se simte nevoia ca activitatea culturală să fie îndrumată în mod metodic de către activiștii casei raimale de cultură. O mai mare atenție trebuie acordată muncii de răspîndire a cărții. Este necesar ca bibliotecile comunale să fie permanent și competent îndrumate și controlate Din cei trei activiști ai bibliotecii raionale numai directorul face muncă de teren, ceilalți lucrînd mai mult la centru. In raion sînt încă o serie de biblioteci ca cele din Goșmani și Bîrcu care conțin cărți neadecvate satului. In alte biblioteci comunale și sătești o serie de cărți sînt degradate și nimeni nu se ocupă de recondiționarea lor. Bibliotecile din gospodăriile colective Zănești și Slobozia nu mai funcționează de mult timp. Se pare că aoi factorii culturali ai comunei sînt „hotărîți“ să păstreze în cele mai bune condițiuni cărțile. Desigur că o astfel de atitudine nu este cu nimic justificată. Munca cu cartea trebuie să stea și în atenția comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale. De cele mai multe ori comitetele executive ale sfaturilor populare comunale se ocupă în mică măsură de această problemă! De exemplu în ziua de 11 mai 1963, Comitetul executiv al Sfatului popular din comuna Romîni, analizînd munca cu cartea, „decide" în mod birocratic, mărirea numărului de cititori, popularizarea cărților nou apărute și efectuarea de mai multe recenzii. Acestea sînt probleme generale, ar fi fost bine ca comitetul executiv al sfatului popular din comuna Romîni, să orienteze munca cu cartea mai muH în direcția conținutului. Sînt alte comitete executive ale sfaturilor populare care rin se interesează în suficientă măsură de munca culturală De exemplu, comitetul executiv al Sfatului popular din comuna Roznov n-a analizat munca culturală din sesiunea din 13 mai 1962, iar în cadrul comitetului executiv din 18 decembrie 1962. Este necesar ca în munca culturală să fie angrenate mai mult cadrele didactice. De exemplu, în comuna Roznov din 38 de intelectuali numai 7-8 desfășoară o muncă culturală sistematică, permanentă, iar ceilalți numai în mod sporadic. Și aici este necesară o mai strînsă legătură a muncii culturale cu problemele practice de producție din gospodăriile colective, de apropierea muncii cultural-artistice de locul de producție. Dezvoltarea gospodăriilor colective, întărirea lor continuă din punct de vedere economico-organizatoric, cere din partea activiștilor culturali o activitate mult mai susținută. Posibilități sînt multiple — ele însă trebuie din plin folosite, puse la slujba sprijinirii gospodăriilor colective, a îmbunătățirii continue a activității economice. G. S. SIMPOZION Secția de medicină internă din cadrul filialei regionale Bacău a Uniunii societăților de științe medicale a organizat ieri un simpozion pe „Cauzele, prevenirea tema , tratamentul hipertensiunii și arteriale“. Cu acest prilej tovarășul conferențiar dr. Bădărău de la Iași a vorbit despre „Utilitatea și limitele unor metode de explorare complimentare în maladia hipertonică“, tovarășul doctor R. Rusu de la Roman despre „Stadiul stărilor prehipertensive“ în cadrul unui număr de întreprinderi din orașul Roman, iar doctorul I. Vartic din Piatra Neamț a susținut referatul „Hipertensiunea arterială secundară“. S-au expus de asemenea referate privind „Probleme de etiopatogenie în hipertensiunea arterială esențială“, „Tratamentul medical al hipertensiunii arteriale esențiale" și altele. *