Steagul Roşu, iunie 1963 (Anul 18, nr. 3214-3239)

1963-06-01 / nr. 3214

> Y w Proletari din date țările uniti vá / ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU­­ Nr. 3.214 (4.693) SIMBATA 1 IUNIE 1963 4 pagini 20 bani La­rgat reținerea cu­lturilor - calitate, ritm susținut! Au terminat prima prașilă la sfecla de zahăr și floarea-soarelui Încîrumați de către organizația de partid, colectiviștii din comuna Che­­triș, raionul Bacău, au executat prima prașilă pe suprafața de 95 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr și 80 hectare cu floarea-soarelui. Pentru rîvna cu care au muncit și pentru calitatea lucrărilor executate, merită să fie evidențiate echipele conduse­­ de Gheorghe Neagu, Mitică Cojoc și Ștefan Bocu. IANCU TAMAȘ colectivist Prășitul mecanic al porumbului pe supra­fețe cit mai mari Anul trecut, in gospodăria noastră, pe o suprafață de 10 hectare culti­vate cu porumb lucrările de între­ținere au fost executate cu mijloacele mecanizate ale S.M.T. Adjud. Avan­tajele le-am putut vedea în toamnă, cînd de pe această suprafață am scos o producție ce depășea cu peste IPCO kg boabe la hectar media obținută pe întreaga gospodărie. Această experiență ne-a determi­nat ca anul acesta să sporim cu mult suprafețele de porumb pe care le vom întreține cu mijloace meca­nice. In acest scop întreaga supra­față de 452 hectare cultivate cu po­rumb a fost însămînțată cu semă­nătoarea 2 SPC-2. Cînd plantele au ajuns la 3-4 frunze, pe o suprafață­­ de 178 hectare au fost executate lu­crări cu sapa rotativă. De cîteva zile a început și prașila s-a meca­nică. Numai pe terenul repartizat brigăzii noastre, mecanizatorii Ilie Rrunteanu și Gh. Ardeleanu au reu­șit să prășească mecanic peste 100 hectare de porumb. In urma lor co­lectiviștii au trecut la efectuarea prășitului manual pe rînd. In același timp în gospodăria noastră au mai fost prășite prima oară 88 hectare de floarea-soarelui, 10 hectare de sfeclă de zahăr și 3 hectare de bob furajer. JIGA ROȘU brigadier la g.a.c. din comuna­­ Adjudu Vechi, raionul Adjud Grijă deosebită pentru soarta recoltei Colectiviștii din Ruptura—Buhuși au prășit prima oară 55 hectare sfe­clă de zahăr, 25 hectare floarea-soa­relui. De asemenea, ei au privit bu­ruienii­ de pe suprafața de 100 hec­tare cultivate cu griu, și au execu­tat prașila l­a pe întreaga suprafață cultivată cu plante medicinale. Grija consiliului de conducere față de soarta recoltei din acest an este mare. Consiliul s-a îngrijit de pro­curarea îngrășămintelor chimice și în special a acelora pe bază de azot din care s-a administrat de curînd o doză plantelor mai slab dezvolate. Sfătuiți de inginerul agronom V. A­­buligssei, colectiviștii au identificat și au combătut dăunătorii la unele culturi prășitoare. NICOLAE DINU colectivist Zoresc prășitul In aceste zile pe tarlalele gospo­dăriei colective din comuna Mărgi­neni, raionul Piatra Neamț, domnește o însuflețită activitate la îngrijirea culturilor. Rezultatele dobîndite pînă acum de colectiviștii de aici sînt grăitoare. Recent ei au terminat pra­șila întîia la floarea-soarelui și sfe­cla de zahăr, și au trecut cu toate forțele la prășitul porumbului. Au prășit deja peste 200 ha cu porumb, iar mecanizatorii au făcut o lucrare cu sapa rotativă pe 45 hectare semă­nate cu porumb. De asemenea, hăr­nicia colectiviștilor din Mărgineni— Piatra Neamț se concretizează și-n cele 700 hectare de griu plivite de buruieni. Cînd la nu s-a constatat a­­tacul dăunătorilor, pe suprafața de 30 hectare s-a făcut de îndată o prăfuire cu chimicale. In frunte la aceste munci s-au situat colectiviștii din brigăzile de cîmp conduse de Ion I. Cosma, loan V. Tofan și loan Gh. Gînga. Pe lotul cu porumb „5000“ In acest an la g.a.c. „Zorile vieții noi“ din comuna Cîndești, raionul Buhuși, s-a organizat un lot de 100 hectare destinat obținerii unei pro­ducții de 5000 kg porumb boabe la hectar In cultură neirigată. Terenul destinat lotului de mare productivitate a fost ales din toam­na anului trecut pe valea riului Bis­trița, fiind un teren de calitate mai bună. Totodată s-a aplicat și o can­titate de 20 tone gunoi de grajd la hectar înaintea arăturii adinei de toamnă. Pentru a-i reține umiditatea acu­mulată din zăpada căzută în timpul iernii, primăvara de îndată ce solul s-a zvîntat, s-a executat grăparea arăturii. Apoi pentru a menține te­renul curat de buruieni s-a execu­tat o lucrare cu cultivatorul. In momentul cînd în sol s-a înre­gistrat temperatura de 9—10 grade G la adîncimea de îngropare a semin­ței, s-a trecut la semănat. Insămîn­­tatul s-a executat în cele mai bune condițiuni cu semănătoarea 2 SPC-2. S-a folosit sămînța de porumb du­blu hibrid HD 101 care se pretează bine la condițiile pedoclimatice ale raionului nostru, avînd o perioadă de vegetație mai scurtă. După cîte­­­­va zile s-a constatat o răsărire uni­formă și fără greșuri, ceea ce do­vedește că mecanizatorii au executat lucrarea de bună calitate. Imediat după răsărire s-a făcut prima lucrare de întreținere cu sapa rota­tivă, precum și combaterea lățișoa­­rei cu Hexatex, lucrare care s-a e­­xecutat de asemenea mecanic. După cîteva zile s-a trecut la exe­cutarea prașilei s­ a cunoscînd că de executarea la timp a lucrări­lor de îngrijire depinde asigurarea unei producții bogate la hectar. Pe tarlaua de 100 hectare cu po­rumb „5000“ se vor efectua 4 pra­­șile, iar odată cu prășitul se va efec­tua și copilitul porumbului. Acum, după prima prașilă, se face răritul de către o echipă specială de colectiviști, fapt ce va asigura o densitate optimă de plante la hectar, lucru de mare importantă în obținerea unei producții sporite. TACIIE VASILACHE colectivist * După cinci luni de muncă rodnică Cimesitiștii de la Bicaz au încheiat și cea de-a cincea lună de activitate din acest an cu un bilanț rodnic. Folosind cu pricepere tehnica moder­nă cu care este înzestrată fabrica, organizîndu-și mereu mai bine mun­ca în secții, acumulînd de la o zi la alta tot mai multe cunoștințe pro­fesionale — destoinicii cimentiși, în frunte cu comuniștii, au desfășurat susținut întrecerea socialistă, reu­șind ca acum să constate cu satis­facție înregistrarea unor realizări de seamă. Colectivul fabricii de ciment din Bicaz și-a depășit plajiul­ de produc­ție în această perioadă cu 4500 tone de clincher și 4100­­ tone de ciment. S-au realizat, de asemenea peste plan, mai bine de 55.000 bucăți plăci și 56 tone tuburi din azboci­ment. Tot mai mulțumiți de caracteris­ticile calitative ale produselor a­­cestei fabrici, beneficiarii nu repro­șează cu nimic calității cimentului și produselor din azbociment primite de la Bicaz. Lupta pentru o bună calitate a fost bine împletită cu cea pentru obținerea de economii. Folo­sind cu pricepere utilajele, agrega­tele, gospodărind cu grijă materia primă și materialele, întrebuințînd judicios timpul de lucru, cimentiștii au înregistrat la prețul de cost o e­­conomie care întrece cu 575.000 lei pe cea prevăzută de sarcina plani­ficată pentru primele 4 luni din a­­cest an. Experiență înaintată — producții sporite de legume timpurii, venituri mari la acest an, ca urmare a sarcinilor stabilite prin planul de măsuri al Sfatului popular regional, gospodăriile agricole colective din regiune au în­treprins acțiuni care să ducă la creșterea producț­iei legumicole, la o mai bună aprovizionare a populației din orașele și centrele industriale din re­giune. In vederea realizării unei aprovizionări ritmice, o atenție deosebită s-a acordat extinderii culturilor timpurii. Gospodăriile agricole colective au fost sprijinite cu credite, materiale, semințe din soiuri timpurii și înaltă productivitate pentru a-și crea baza tehnico-materială necesară obți­nerii unor producții sporite de legume timpurii. Se știe că o condiție de bază pentru obținerea de legume timpurii este asigurarea spațiului cores­punzător de răsadnițe. Astfel, numai în iarna acestui an s-au construit in l­ac, peste 30.000 m p răsadnițe noi. Totodată metodele noi recomandate de știință au pătruns mai actine in practica legumicultorilor din regiune. Multe gospodării au folosit pelicula de polietilenă pentru adapostirea în cîmp a culturilor împotriva frigului și brumelor târzii; s-au extins supra­fețele ocupate cu roșii din soiul hibrid extratimpuriu „lOXBizon" ; s-au folosit biostimulatori pentru tratarea Hoților la roșii în vederea grăbirii coacerii fructelor. Deși condițiile din iarna și primăvara acestui an au fost nefavorabile, totuși, prin efortul harnicilor colectiviști, răsadurile au fost bine îngri­jite avînd in mare parte o dezvoltare normală. Față de anul 1962, datorită faptului că însămînțările s-au făcut mai de timpuriu, plantele prezintă un avans în dezvoltare de circa două săptămîni. Acum în toate g.a.c. din re­giune, plantatul în cîmp al răsadurilor se apropie de sfirșit, eforturile fiind îndreptate spre întreținerea culturilor legumicole. In cele ce urmează prezentăm cîteva aspecte din activitatea colectiviștilor din... Săucești Mai întii să întoarcem cîteva file din darea de seamă a anului trecut... Am ajuns la capitolul legumicultura: 41 hectare grădină­­ 900 m­p răsad­nițe , 388.850 lei venit bănesc plani­ficat : 590.832 lei realizat. în 1963 pla­nul prevede: grădină 94 hectare la care se adaugă 26 hectare culturi suc­cesive, 13 hectare culturi interca­late ; suprafața de răsadnițe 6.240 m­P; venituri planificate 1.554.770 lei. Ce a determinat oare creșterea sub­stanțială a suprafeței cultivate cu le­gume ? Pe de o parte, veniturile mari rea­lizate din acest sector în anul trecut, iar pe de altă parte, dorința de a con­tribui alături de alte unități­ agricole din zona orașului Bacău la aprovizio­narea populației cu legume. Avînd condiții optime de valorificare, creîn­­du-și o bază materială corespunză­toare, gospodăria colectivă din Său­­cești a trecut la dezvoltarea și specia­lizarea ei în producerea legumelor timpurii. De pildă, di­n suprafața de 14 hectare roșii, soiul extratimpuriu „lOXBizon“ ocupă 6 hectare. De ase­menea, ardeii, varza, conopida și fi­nele verdețuri timpurii ocupă însem­nate suprafețe. Pentru producerea răsadului nece­sar, însămînțatul în răsadniță inceput in acest an la 7 februarie (în­­ special pentru culturile timpurii) cu aproape 3 săptămîni mai devreme față de anul trecut. Erau unii care aveau rezerve fată de această „grabă“. Dar brigadierul legumicol, tovarășul Erminiu Prisecaru, care a fost în schimb de experiență la Stațiunea ex­perimentală legumicolă Buzău, avea deplină încredere. Și rezultatele au confirmat această acțiune. De la însămînțat și pînă la planta­ Fotoreportaj realizat de­ in­g. ION COVRIG și TOMA DUDAU Brigadierul Ioan Pristavu are de­seori ca oaspeți pe președintele gos­podăriei, inginerul Constantin Căi­­­coianu și pe inginera Eugenia Fetcu Brigadierul Jenică Pristavu controlînd plantate (Continuare In pagina a IlI-a) calitatea răsadurilor înainte de a în­cîmp. Intîlnire cu scriitoarea A. G. Bacovia cu prilejul vizitei pe care a făcut-o în orașul nostru Agata G. Bacovia, cenaclul literar „G. Bacovia“ din Ba­cău a organizat o întîlnire a membri­lor săi cu scriitoarea. In cadrul întîlnirii scriitoarea A G. Bacovia a povestit unele aspecte din viața poetului G. Bacovia, precum și împrejurările în care a scris cartea consacrată lui. Membri ai cenaclului literar au citit apoi creații ale lor închinate poetului bacău­an. ­­oncurs „Cine știe cîștigă“ La clubul H.C.C. din Bacău, în ziua de 30 mai a.c., în cadrul foii tinere­tului, s-a organizat un concurs gen „Drumeții veseli“ pe tema „Frumoasă și bogată ești patria mea“. S-au remarcat prin răspunsurile date tinerii Enache Apreotesei Constantin Til­iță și Petru Firici Tineretul a luat apoi parte la inte­resante jocuri distractive organizate. 1.036.075 lei economii O preocupare de seamă a cabinetului tehnic de la I.S.G.M. — Onești este introducerea pe o scară cit mai largă a noului în producție. Semnifi­cativ în această direcție este faptul că de la începutul anului și pînă în prezent, la cabinetul tehnic au fost înregistrate 37 propuneri de inovații. Din­tre acestea 22 propuneri au fost deja aplicate. Prin introducerea acestora în producție s-au adus întreprinderii economii în valoare de 1.036.075 lei. Printre inovațiile mai însemnate care conduc nemijlocit la creșterea productivității muncii și la obținerea de economii, se numără și cea referi­toare la montarea tîmplăriei simultan cu operațiunea de glisare a blocurilor. Această inovație a fost concepută de un gam de constructori de la șan­tierul 3 Oraș , printre care și timplarul Iosif Benovschi. Prin aplicarea acestei inovații se obțin economii de 25.000 lei la fie­care bloc construit cu ajutorul cofra­­jelor glisante. Celor mici — bucurii mari! Printre sărbătorile intrate în tradiția anilor noștri luminoși este și ziua de „1 Iunie — ziua internațională pen­tru apărarea copilului", simbol al gri­jii și dragostei părintești de care se bucură copiii zilelor noastre. Prima zi din prima lună de vară aduce cu ea soarele cald și binefăcător, vacan­ța pe însoritul mal al mării sau în aerul ozonat al unei tabere de munte, bucurii, surprize, odihnă și mult, mult joc. In centrul orașului Bacău frumos și atractiv, cu vitrine mari și luminoase, se află magazinul cu articole pentru copii: „Punguța cu doi bani“. Năz­drăvanul cocoș din poveste s-ar mi­nuna și el cîte jucării au copiii zile­lor noastre ! O împărăție a ursuleți­lor, a păpușilor, a automobilelor și căluților miniaturali, baloane, mingi, veverițe și aite altele . Mulți bani ar trebui să înghită cocoșul din haznaua hrăpărețului boier din poveste să poa­tă cumpăra tot ce-i place din acest magazin oricît ar cumpăra, tot ar mai rămîne și pentru găinușa babei cea lăudăroasă, căci pe lingă stocul de jucării, magazinul s-a aprovizionat în ultimele zile premergătoare zilei de „1 Iunie“ cu altele noi. Magazinul „Punguța cu doi bani“ cuprinde pen­tru­ voi, dragi copii, bucurii de ordi­nul... zecilor de mii numai într-un raion, fără să mai Vorbim despre ra­ionul de confecții care, numai în ul­timele zile, s-a aprovizionat cu măr­­furi­i­ în­­ valoare de 50.000 lei, raionul galanterie-tricotaje cu mărfuri în va­loare de aproximativ 70.000 lei, încăl­țăminte în valoare de 40.000 lei și toate aceste pregătiri pentru bucuria micilor sărbătoriți, pentru buna deser­vire a cumpărătorilor de orice vîrstă. Multor copii școlari sau preșcolari le plac tare mult cărțile, poveștile, po­vestirile științifico-fantastice, ghicito­rile și fabulele. Cărțile pot constitui și ele frumoase surprize, bucurii mari și plăcute Și în librăriile orașului Bacău s-au făcut din timp pregătiri pentru iubi­­torii de cărți, micuții prieteni ai slo­velor și pozelor Pentru ziua de „1 Iunie“, „Librăria noastră“ nr. 7 a a­­menajat o vitrină cu cărți pentru copii cu titluri noi și atractive, mult, mult așteptate de cititori. Iată cîteva: „Ultimul zbor al rachetei Excelsior“ de Iuliu Rațiu, „Balaurul alb“, de Profira Sadoveanu, „Povestea pesca­rului și peștișorului“ de Pușkin și altele, aproximativ 15 titluri noi, în*­sumînd peste 1500 volume. Cu ace­­leași frumoase pregătiri pot fi întîm­­­pinați cumpărătorii și în librăria „Va­­sile Alecsandri“ din Bacău și în cele* lalte unități de difuzare a cărții din o­­raș. Deci, copii, spor la citit­­ . Dulciurile, prietenii apropiați ai co­piilor de toate vîrstele, își spun și ele cuvîntul cu ocazia zilei acestora. Pre­gătiri „dulci" au făcut toate unitățile O.C.L. și T.A.P .„ aprovizionîndu-se cu cele necesare pentru toate gustu­rile. Pungi cu cadouri, sorturi noi de ciocolată, bomboane, prăjituri vor găsi copiii și cei mari pentru cei mici în cofetăria „Republica“, „Muncitorul“, „Violeta“, iar inscripțiile „Trăiască 1 Iunie“ de pe micuțele torturețe spe­cial pregătite pentru copii vor fi­­ cele mai dulci și mai plăcute urări. Dar cîte alte pregătiri nu vor des­coperi copiii în această zi de săr­bătoare, cit de frumos va străluci soa­rele cald al primei zile a primei luni de vară, cită risipă de zîmbete și vese­lie nu vom întîlni la fiecare pas ! Vor fi zîmbetele recunoștinței sincere pen­tru un trai luminos și fericit, perttra o copilărie frumoasă, lipsită de griji! C. PASCAR­U Pentru clasele I-IV ale școlilor e­­lementare Ieri a fost ultima zi de școală. PAȘII i-am văzut acum o lună pe copii ciitînd „Unu Mai muncitoresc" prin Bacău! multicolor al demon­strației și urmăream toți cu pri­virea fetița aceea care cu două stegulete „dirija" înaintea rlndu­­rilor celor mici către tribuna ofi­cială. Avea pașii asemănători tu­turor copiilor... înaintau simbolic spre Horn, spre vîrsta noastră, spre viitor. Frumoasa lor copilărie e plină de bucurii pe care nici nu le-au visat generațiile trecute. Am au­zit, de 1 Mai, un muncitor făcînd o apreciere: — La 40 de ani am văzut pen­tru prima dată marea. Puștiul meu o vede acum în iunie. Are abia 3 ani. Faceți și dumneavoastră comparația de cuviință între co­pilăria mea și­ a lui. Nici nu se poate compara. Intr-adevăr, nici nu se poate com­para copilăria din t­recut cu cea de azi. Cresc frumos copiii noștri. Și deseori ne uimește perspicacitatea, inteligente, puterea de intercep­tare a faptelor din jurul lor. Cum să nu zîmbești cînd, de pildă, un tine de 7 ani din Roman afirmă sigur,de sine : „Tăticul meu e și la seral. Dintre noi doi el are nota cea mai bună la purtare !...“. Sau, la Adjud, seara, la ora 21 în cartierul­ C.F.R. sub un stîlp, două felițe, colege de școală, in clasa I-a. Una dintre ele, Pușa, fata celeristului Nicolau, „îi făcea morală" celeilalte !­a Bine, l-ai pierdut , e destul de grav. Măi, măi. Să lași tu lu­crul așa, iară să te gîndești unde I­­-am putut afla ce pierduse, dar am înțeles că „păgubașa" se teme să se ducă acasă și aceasta pen­tru că am reținut replicile Pușei: — Ei, asta-i bună ! Cum să nu le duci acasă ? Fii tu, serioasă ! Poate o să le bată, dar eu cred că n-o să le bată mămica ta, deși tate ai merita. Să-i ex­plici totul cum s-a întîmplat. Hai du-te acasă că uite­am întirziat și eu... Era o scenă care pe cei mari i-a impresionat. Si mult le place copiilor să se discute cu ei­­ serios. Intr-o zi s-a făcut „o ședință" cu cei din blocul „Voința" de pe stra­da I. C. Frimu nr. 2 din Bacău. Vîrsta celui mai mic participant: 3 ani. Au plecat de-acolo cu un proiect de hotărîri". Nu scris, dar memorat de conștiință: „Să nu a­­runce de la etaj hîrtii și alte o­­­­biecte pe gazonul din față, să nu scalce florile, să nu facă gă­lăgie „la orele cînd alții dorm". Și realitatea e că veghează la în­deplinirea propriilor lor hotărîri. Aceștia ni-s copiii. Le salutăm minunatele aptitudini, evoluînd pe scene, le dăruim toate poveștile spuse sau­ scrise, ne bucurăm odată cu ei de nenumăratele condiții create în anii puterii populare... Și ce siguri li-s­pașii mici și gin­gași pe scenă, pe nisipul mării, pe potecile munților. AUREL STANCIU Munca cultural-educativă de masă poate fi îmbunătățiă în raionul Buhuși Cele mai multe cămine culturale din raionul Buhuși își desfășoară activi­tatea pe baza planurilor de muncă trimestriale și săptămînale. Pe baza lor la căminele culturale din cele ma multe comune s-au organizat activi­tați multiple și variate, a căror te­matică este axată pe problemele întă­ririi economico-organizatorice a gospo­dariilor colective. In seri de calcul, în­trebări și răspunsuri, sunt abordate o serie de probleme ca creșterea conti­nuă a producției agricole, vegetale și animale, obținerea unei mari produc­ții de lapte și carne prin furajarea rațională și diferențiată a animalelor, obținerea de legume timpurii și altele. In primul trimestru al acestui an co­mitetul raional pentru cultură și artă a luat m­ăsu­ri și a trimis în sate și comune un număr de 366 confe­rențiari care au ținut numeroase con­ferințe, la care au participat peste 50.000 de colectiviști, in cele 25 de cinematografe sătești sunt prezentate colectiviștilor, săptămînal, 42 de filme, iar numeroasele formații artistice de amatori care au un repertoriu adecvat, prezintă spectacole pe scenele cămine­lor culturate. In raionul Buhuși sînt posibilități multiple pentru ca activitatea cultu­­ral-educativă de masă să se îmbună­tățească simțitor, pentru ca ea să co­respundă cerințelor actuale ale satu­lui colectivizat. In primul rînd este necesar ca să se îmbunătățească te­matica conferințelor ținute de lectorii trimiși de la centrul de raion. De exem­plu, în perioada 25 decembrie 1962 — 1 mai 1963, din cele 12 tematici de conferințe, fixate pentru a fi ținute la sate, numai una avea caracter agricol. Or, este știut faptul că tot mai mulți colectiviști vor să audieze conferințe pe teme agricole pentru a-și îmbogăți tot mai mult cunoștințele, pentru a aplica în practică noi metode agrozootehnice, pentru creșterea producției agricole, ve­getale și animale. In această direcție este necesar ca să se îmbunătățească și nivelul de pregătire al activiștilor culturali. De exemplu, seminarul ținut în ziua de 15 apr­ilie a.c. cu activiștii culturali a avut un pronunțat carac­ter teoretic, fără a se arăta în mod practic cum trebuie să muncească. Se simte nevoia ca activitatea culturală să fie îndrumată în mod metodic de către activiștii casei raimale de cultură. O mai mare atenție trebuie acordată muncii de răspîndire a cărții. Este necesar ca bibliotecile comunale să fie permanent și competent îndrumate și controlate Din cei trei activiști ai bi­bliotecii raionale numai directorul face muncă de teren, ceilalți lucrînd mai mult la centru. In raion sînt încă o se­rie de biblioteci ca cele din Goș­­mani și Bîrcu care conțin cărți ne­adecvate satului. In alte biblioteci co­munale și sătești o serie de cărți sînt degradate și nimeni nu se ocupă de recondiționarea lor. Bibliotecile din gospodăriile colective Zănești și Slo­bozia nu mai funcționează de mult timp. Se pare că aoi factorii culturali ai comunei sînt „hotărîți“ să păstreze în cele mai bune condițiuni cărțile. Desigur că o astfel de atitudine nu este cu nimic justificată. Munca cu cartea trebuie să stea și în atenția comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale. De cele mai multe­ ori comitetele executive ale sfaturilor populare comunale se ocupă în mică măsură de această problemă! De exemplu în ziua de 11 mai 1963, Comitetul executiv al Sfatului popular din comuna Romîni, analizînd munca cu cartea, „decide" în mod birocratic, mărirea numărului de cititori, populari­zarea cărților nou apărute și efectua­rea de mai multe recenzii. Acestea sînt probleme generale, ar fi fost bine ca comitetul executiv al sfatului popular din comuna Romîni, să orienteze mun­ca cu cartea mai muH în direcția conținutului. Sînt alte comitete exe­cutive ale sfaturilor populare care rin se interesează în suficientă măsură de munca culturală De exemplu, comi­tetul executiv al Sfatului popular din comuna Roznov n-a analizat munca culturală din sesiunea din 13 mai 1962, iar în cadrul comitetului­ executiv din 18 decembrie 1962. Este necesar ca în munca culturală să fie angrenate mai mult cadrele di­dactice. De exemplu, în comuna Roz­nov din 38 de intelectuali numai 7-8 desfășoară o muncă culturală sistema­tică, permanentă, iar ceilalți numai în mod sporadic. Și aici este necesară o mai strînsă legătură a muncii culturale cu problemele practice de producție din gospodăriile colective, de apropie­rea muncii cultural-artistice de locul de producție. Dezvoltarea gospodăriilor colective, întărirea lor continuă din punct de vedere economico-organizatoric, cere din partea activiștilor cul­turali o activitate mult­ mai susținută. Posibilități sînt multiple — ele însă trebuie din plin folosite, puse la slujba sprijinirii gospodăriilor colec­tive, a îmbunătățirii continue a activi­tății economice. G. S. S­IMPOZION Secția de medicină in­ternă din cadrul filialei regionale Bacău a Uniu­nii societăților de științe medicale a organizat ieri un simpozion pe „Cauzele, prevenirea tema , tratamentul hipertensiunii și arteriale“. Cu acest prilej tova­rășul conferențiar dr. Bădărău de la Iași a vorbit despre „Utilita­tea și limitele unor me­tode de explorare com­plimentare în maladia hi­­pertonică“, tovarășul doc­tor R. Rusu de la Ro­man despre „Stadiul stă­rilor prehipertensive“ în cadrul unui număr de întreprinderi din orașul Roman, iar doctorul I. Vartic din Piatra Neamț a susținut referatul „Hi­pertensiunea arterială se­cundară“. S-au expus de asemenea referate privind „Probleme de etiopatoge­­nie în hipertensiunea ar­terială esențială“,­­ „Tra­tamentul medical al hi­pertensiunii arteriale e­­sențiale" și altele. *

Next