Steagul Roşu, august 1963 (Anul 18, nr. 3266-3291)

1963-08-01 / nr. 3266

[ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PMR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU­­ NR. 3.266 (4.745) JOI 1 AUGUST 1963 4 pagini 20 bani LA TREIERAT-BATOZELE ȘI COMBINELE SA LUCREZE NEÎNTRERUPT Raid~ancheta în raionul Roman Colectiviștii de pe ogoarele raionului Roman, folosind mai bine avan­tajele oferite de proprietatea obștească și baza tehnico-materială pusă la în­­demînă de statul nostru, au izbutit ca în acest an să desfășoare în ritm sus­ținut, în condiții mai bune, strînsul grînelor. In aceste zile, după ce au terminat secerișul, ei lucrează cu elan sporit la treieriș precum și la executarea celorlalte munci agricole de vară. Vizi­­tînd cîteva unități agricole și arii de treier, am constatat — cu prilejul raidu­lui întreprins — că la treieriș sînt go­spodării care au izbutit, printr-o bună organizare a muncii, să imprime un ritm viu. In alte părți însă, am întîl­­nit și aspecte negative pe care le vom relata în cele ce urmează. In fiecare zi, cu 7000 de kg mai mult — Sîntem foarte mulțumiți de rit­mul cu care se lucrează la treieriș. Tractoristului care lucrează la treierat cu batoza și combinerului li poi aduce numai cuvinte de laudă. Acestea sunt aprecierile colectiviști­lor din Săbăoani despre sprijinul pe care îl primesc de la bric­ada de trac­toare care îi deservește. Aprecierile sînt justificate. De la începerea treie­­rișului și pînă în prezent garnitura de treier din aria colectiviștilor din Să­băoani mereu își depășește norma de lucru. In fiecare zi, în loc de 15.000 kg cît prevede planul ea realizează c­îte 22.000—25.000 kg. La Săbăoani merită apreciat și modul de organizare a muncii. Pentru a ușura munca și în același timp a imprima treierișului un ritm susținut, s-au organizat pe fie­care brigadă cite 4 echipe. O echipă cuprinde 37 de colectiviști. Pentru a asigura continuitatea lucrului fiecare echipă se prezintă cu 10—15 minute înainte de a intra în schimb. Proce­­dînd în felul acesta tractorul și ba­toza nu-și întrerup lucrul decît pen­tru întreținerile tehnice. Deci, succe­sele colectiviștilor din Săbăoani sînt determinate mai ales de buna orga­nizare a muncii, de hărnicia cu care lucrează atît mecanizatorii cît și co­lectiviștii. Pînă în­ ziua de 30 iulie (exclusiv) la această gospodărie se treierase recolta de pe 275 hectare grîu din cele 400 existente, precum și 10 hectare mazăre din cele 40 hectare.­­Treieratul mazărei s­e face cu com­bina, staționar). La Săbăoani, unele brigăzi, printre care și cele conduse de Dămoc Ro­bert, P. Hanganu și Dumitru Trifași au și terminat treierișul, situîndu-se astfel fruntașe. Defecțiuni, nepreocupare De la Consiliul agricol raional am aflat că gospodăria colectivă din Tămă­­șeni e rămasă în urmă la treieriș. Pentru a stabili cauzele care au determinat această rămînere în urmă ne-am deplasat la aria nr. 1 unde se lucra în ziua de 30 iulie. Era ora prînzului. Echipa de colecti­viști alimenta de zor „gura“ batozei. Peste tot se lucra din plin dar aici au fost și sunt unele deficiențe care îngreuează ritmul la treieriș. Să-ncepem cu cele petrecute mai îna­inte. Aici, treieratul a început de vreo nouă zile. Dar o săptămînă treburile s-au desfășurat alandala. S-a înjghebat o echipă la batoză, dar care toată săp­­tămîna începea lucrul cînd soarele era sus și-l înceta cînd acesta era încă departe de asfințit. In ziua de 28 iulie nici măcar un schimb nu se alcătuise. Și, colac peste pupăză, se defectase și batoza. De aceea, în ziua respectivă s-au treierat doar 4-5 tone. Doar de la începutul acestei săptă­mâni se lucrează în trei schimburi, însă, din cauză că consiliul de con­ducere al gospodăriei colective și in­ginerul agronom nu îndrumă munca cum trebuie, la alta nr. 1 nu se rea­lizează funcționarea din plin a bato­zei. Și conducerea S.M.T. Roman se face vinovată, de multe ori batoza se defectează și nu se intervine operativ pentru remedierea acestor defecțiuni. Pentru realizarea angajamentului Colectiviștii din Porcești au avut a­­nul acesta semănată cu grîu o supra­față mare — 820 hectare, precum ci 55 hectare cu mazăre. Pentru a asi­gura secerișului și apoi treierișului un ritm susținut, se impune chiar de la început o organizare cît mai bună a muncii, o repartizare judicioasă chibzuită a fortelor și mijloacelor de muncă. In această direcție colecti­viștii din Porcești au primit un spri­jin substantial din partea comitetului de partid. De asemenea, stațiunea de mașini și tractoare Roman le-a trimis 6 combine și două batoze. Cunoscînd posibilitățile de care dispune gospo­dăria și sprijinul dat de stațiunea de mașini și tractoare, colectiviștii și-au luat angajamentul ca în ziua de 2 au­gust să termine treierișul. Lupta pen­tru realizarea acestui angajament a început chiar din prima zi. Această luptă a fost și este susținută din plin de către mecanizatorii N. Nechita, E­­mil Bîrjoveanu, precum și de către cei 6 combineri care lucrează din plin la treieratul mazărei, staționar. In acțiunea pentru îndeplinirea an­gajamentului brigăzile conduse de Gh. Buhăiescu, Gh. Grumazea, I. Damian etc. au obținut cele mai bune rezul­tate. Brigăzile conduse de I. Damian si Gh. Buhăiescu au și terminat trete­­­rișul. Pe ariile gospodăriei colective din Porcești munca este organizată în două schimburi. Pentru a fi perma­nent lângă mașini, mecanizatorilor li se asigură hrană caldă la locul de muncă. Ritmul cu care se desfășoară treie­rișul în comuna Porcești, buna orga­nizare a muncii, hărnicia cu care se lucrează ne determină să tragem con­cluzia că angajamentul luat va fi dus cu succes la îndeplinire. „De patru zile stăm“ Aceasta este afirmația făcută de to­varășa ingineră Cornelia Brașoveanu de la g.a.c. din comuna Gidinți și se referă la activitatea ariei de treier. Iată cum s-au petrecut lucrurile: In ziua de 27 iulie, după ce au că­rat snopii la arie și­ au pus toate tre­burile la punct, colectiviștii din Gî­­dinți au început treieratul cu batoza trimisă de S.M.T. Roman. Au început dar nu s-au terminat pentru c­ă tot în ziua aceea batoza s-a defectat de­ așa natură, că a trebuit să fie trimisă în stațiune. Au așteptat colectiviștii o zi, două, trei dar nici în a patra zi batoza nu era Așa se face că la această gospodă­rie, treierișul va mai dura... Evident, vor fi și pierderi. Conducerea stațiunii are datoria să ia cele mai bune mă­suri pentru repararea și retrimiterea batozei, pentru ca aceasta să treiere toată recolta de grîne care stă pe aria din Gîdinti. In fiecare campanie agricolă, colectiviștii din comuna Letea Veche — Bacău și mecanizatorii din brigada de tractoare repartizată gospodăriei se străduiesc să grăbească lucrările agri­cole. După recoltatul grînelor, colec­tiviștii letoni s-au străduit să elibereze imediat terenul de paie pentru a da putința tractoriștilor să facă arături adînci de vară. în foto, pe­ una din tarlale, se string ultimele cantități de paie. Imediat tractoarele vor întoarce braz­de reavăne. Cu prilejul raidului organizat de redacția ziarului nostru în raionul Ro­man s-a constatat că, în general, acolo unde munca este temeinic organi­zată treierișul se desfășoară bine. Astfel, în unele unităti ca cele din Dol­­jești, Secueni, Filipești și Porcești se treieră ultimele cantități de cereale. Dar, vizitînd unele arii, am const­atat și deficiențe care fac ca treierișul să se desfășoare cu încetineală. Astfel, la g.a.c. din Tămășeni nu se obțin rezultate pe măsura posibilităților. Aspecte negative am întîlnit și la g.a.c. din comuna Cîrligi. Aici, pe unele miriști mai stau snopi de grîu netrans­­portați la ariile de treier. Datorită faptului că nu se muncește cum trebuie la treieriș unele gospodării colective ca cele din Budești, Sagna, Bîra, Tămășeni și Roșiori treieraseră pînă în ziua de 30 iulie recolta de cereale de pe mai puțin de jumătate din suprafață. Este un adevăr știut de toți că nu poți fi sigur de recoltă pînă n-o vezi depozitată în­ haimbare. A treiera deci în scurt timp înseamnă să eviți pierderile. Iată de ce în această direcție organele de partid și de stat din raionul Roman trebuie să ia măsuri grabnice pentru intensificarea ritmului la treieriș, în acest scop să se folosească batozele cu întreaga capacitate de lucru, întrebuințîndu-se de asemenea la treierat staționar și combinele. Este necesar ca în aceste zile să se grăbească și executarea arăturilor de vară, pentru ca să se pună baze trainice recoltei viitoare . ONEȘTIUL vast șantier Constructorii de locuințe din cadrul șantierului 3 de la Onești sînt angre­nați în întrecere avîntată pentru a construi din ce în ce mai multe apar­tamente, trainice și confortabile, pen­tru chimiștii de pe Trotuș. în aceste zile s-a făcut recepția a încă 200 de apartamente, care acum își vor pri­­mi locatarii. Este vorba de blocurile D. 1 și D. 2 din cvartalul 8, construite prin metoda cofrajelor glisante. Pînă acum numărul blocurilor date în foto­­sință, construite prin metoda cofraje­lor glisante, s-a ridicat la 3, totali­zînd aproape 300 apartamente. Finisajele interioare, din apartamen­te cit și de pe casa scărilor, aspec­tul atrăgător al zugrăvelilor execu­tate în aceste două blocuri au făcut ca comisia de recepție să acorde nu­mai calificative bune. Pe cea de-a doua magistrală ce se construiește in Onești,, peste cîteva zile noi unități comerciale își vor primi torii. In cadrul complexelor cumpără­comer­ciale se vor deschide o librărie, un magazin alimentar cu autoservire, un centru pentru desfacerea cărnii și al­tele. Acestea au fost dotate deja cu mobilierul și aparatura comercială ne­cesară și urmează să fie adusă marfa Prin darea în folosință a acestor două blocuri precum și a unităților comerciale, orașul chimiștilor de pe Trotuș va fi tot mai frumos, iar con­dițiile de viață ale oamenilor muncii se vor îmbunătăți simțitor. Lucrînd la selfactorul cu 440 fuse, ele reușesc să depășească sar­cinile de plan și să realizeze fire de bună calitate. Muncitoarele Eleonora Dămățîrcă și Ioana Maleș din secția filatură a fabricii „Proletarul“ din Bacău se numără printre muncitoarele eviden­țiate în întrecerea socialistă ce se desfășoară în secție. Au început altoitul pomilor . De cîteva zile, la pepiniera pomicolă Stațiunii experimentale agricole din Secueni — Roman, a început alto­itul la pomi în ochi dorminzi. Numai în cîteva zile harnicele altoitoare au făcut această lucrare la 6.000 puieți de pruni, 1000 puieți de păr, precum și la 10.000 puieți de alte soiuri. în curi­nd se va începe altoirea și la puieții de măr, lucrare care urmează să fie terminată pînă la data de 25 august. Ramurile de pruni și cireși au fost recoltate din livada de plante-marne aflată pe terenurile acestei stațiuni, iar cele de păr au fost aduse de la Stațiunea pomicolă din Fălticeni. Cu multă îndemînare lucrează la al­toit muncitoarele Elena Riz­ii, surorile Aneta și Aurica Moraru, Elena Ca­­tană, precum și altele. Gata. Șoferul de la O.N.T. Își ur­nește din loc frumoasa-i mașină, în­cepe plăcuta noastră excursie. De Sintem­ 47 de amatori de excursii, data aceasta am organizat excursia pe Valea Prahovei. După o rodnică săptămînă de muncă, o plimbare pe meleaguri pitorești este reconfortantă, instructivă. Excursia aceasta se înscrie intr-un șir de alte acțiuni cultural-educa­tive organizate de Filiala din Bacău a Asociației surdo-muților. Primul pe""’s­ă facem la Onești, " — în mindrul oraș nou, „cetatea de scaun" a petrochi­miei. Ne spune ghidul că orașul are 240 blocuri noi, că in blocurile “■ — acestea locuiesc 6.000 de familii, oameni ai muncii care lucrează in marile combinate Frumos Oneștiul nostru I .Splendid I Si se­ naită incă. Am văzut acolo schele multe, iar pe ele i-am zărit trebăluind ne harnicii constructori Cu părere de rău ne supun m­­ele­mani șoferului care ne indică ter­minarea popasului. Panglica șoselei ne duce către Brașov, șerpuind prin locuri incintă­­toare. Brașovul ne incintă ca și O­­neștiul Orașul vechi întinerește S-au întinerit noile uzine, noile cartiere cu blocuri zvelte, ii înti­neresc mult oamenii pe care sim­bata și duminica ii vezi convoi că­tre Poiană, unde-și petrec clipele de răgnz. din Tot cu părere de rău am plecat și pitorescul Brașov. „Să mai fi stat la Brașov“ — a fost părerea mai tuturor excursioniștilor. Dar poți să zăbovești cînd știi că te așteaptă minunata Vale a Pra­hovei ? ! Șoferul de la O.N.T., care credem că a văzut de cîteva sute de ori Valea Prahovei, ne atrăgea mereu atenția : „priviți aici“­­, „priviți din­coace“­­. Ce să privești mai întîi? Munții lainici, apa din vale, serpen­tinele, sutele de mașini și motoci­clete ce formează ne sosea un con­voi continuu ? ! Popasul de la Sinaia ne dă prile­jul să vizităm Castelul Peleș. Fa­cem si aici o serie de fot­og­rafii. Amintiri plăcute — fotografiile a­­cestea. Le privim acum și retrăim clipele minunate ale excursiei. Un contrast izbitor Intre luxul Pe­­leșului și întunericul Doftanei pe care o vizităm in drum spre Ploiești. Prinții, regii, miniștrii burghezii-mo­­șierimii huzureau înconjurați de aur și cristal la Castelul Peleș, iar cei mai buni fii ai­­ onorului erau în­temnițați la Dolta- ~1­1 na. Doftana este a­cum muzeu, iar Si­lul, să colinde Bucegii. Ploieștiul­, un alt loc de popas pe itinerariul excursiei ne incintă cu noile sale construcții. Avem prilejul să comparăm Ploieștiul cu Bacăul nostru, cu Oneștiul. Concluzia este clară , frumos la Ploiești dar și la noi. Țara toata este un șantier, un șantier pe schelele căruia se află întregul nostru popor harnic. Capitala ne întîmpină Intinerit. Are magistrale , splendide, cartiere noi in care blocurile proaspăt ieșite din mina constructorilor se numără cu sutele. Vizităm cu nesaț Bucu­­reștiul, dar sóletul de la O.N.T. ne zorește iar și, cind toți am urcat in autobuz a început calea întoarsă către Bacău. A doua zi, harnicii muncitori Gheorghe­ Nistor, Alexandru Ră­­tușcă — de la Onești, Dumitru Ar­­deleanu, Dragoș Cojocaru — da la Bacău, Costică Botez — de la Ro­man și toți ceilalți care au fost în plăcuta excursie au Început lucrul cu forțe noi și nu au uitat ca, în timpul liber, să povestească tovară­șilor lor de muncă cum a fost că­lătoria. A fost, Intr-adevăr, minunat I Foto-reportaj de CA­VUL DUMITRESCI) II si PE PH­AR­IP I­II L­A D îl II ö­I­L oameni ai mun­cii, care vin­ aici să se odi­hneascâ ......................... In vilele orașului, să viziteze caste­ *rft 1 In cinstea Zilei minerilor întrecerea socialistă pe care o des­fășoară colectivul de muncă al între­prinderii Miniere din Comănești, cîș­­tigă și mai mult în intensitate prin faptul că fiecare muncitor, inginer și tehnician este hotărît să obțină cele mai bune realizări acum, în preajma Zilei minerilor. Au trecut șapte luni de muncă rod­nică din acest an. Minerii comăneș­­teni au reușit să scoată din adîncuri cărbune mai mult și de o calitate tot mai bună. Cele 2.570 tone de cărbune extrase peste prevederile planului de la începutul anului și pînă astăzi, pre­cum și reducerea sterilului cu 1 la sută față de sarcina planificată, sunt realizări care fac cinste bravilor mi­neri. Brigăzile de abataj conduse de Ni­­colae Ferchiu de la mina Asău, Ion Ghicaianu de la mina Galion și Nico­­laie Tuluc de la mina Lumina se evi­dențiază în întrecerea socialistă. Importante realizări gospodărești la Soch­iteni Sub îndrumarea comitetului de partid, cu sprijinul comitetului executiv al sfatului popular -comunal, consiliul de conducere al gospodăriei agricole co­lective din comuna Răchiteni, raionul Roman ■ a întreprins zilele trecute o­ i­­nițiativă bună­ pentru executarea unor lucrări de­ înfrumusețare a satelor comunei, de­ îngrijire, și­ reparații a drumurilor de acces și a podurilor, ac­țiuni, la care conform normativelor din gospodăria colectivă și a evaluării zilei-muncă pentru acest an a rezultat că colectiviștii din Răchiteni au executat 15.723 zile-muncă patriotică, economisind suma de 408.820 lei ÎNDIGUIRI, DESECĂRI, CURĂȚAT PĂȘUNE După cum se știe comuna Răchiteni din punct de vedere geografic este așe­zată pe malul drept al rîului Siret, are o priveliște plăcută și un teren fertil, însă din păcate unele porțiuni de teren sînt supuse inundațiilor care pot aduce pagube însemnate. Pentru aceasta co­lectiviștii noștri sub îndrumarea tova­rășilor Constantin­ Gage­a, Petru Doboș, inginerul și respectiv vicepreședintele gospodăriei colective au reușit ca în­­tr-un timp relativ scurt să execute prin muncă patriotică un dig la care au săpat 150.000 mc pămînt, economisind prin aceasta suma de peste 75.000 lei. La această acțiune s-au evidențiat mulți colectiviști din comuna Răchiteni printre care: Discă Anton, Mihoc Frenț, Ciobanu Benone și alții. Digul este bun. El nu va mai lăsa apele să se răsfrîngă pe imașele noas­tre, dar ce se face cu apa care șade în permanență pe ele? Și-au pus între­ N. M. FILIMON ajutor contabil la g.a.c. din Răchiteni (Continuare în pagina a II-a) Toată atenția aprovizionării cu legume, zarzavaturi și fructe orașului Bacău . Comparativ cu anii trecuți aprovizio­narea băcăuanilor cu legume, zarzava­turi și fructe s-a îmbunătățit. Principa­lii factori sînt: gospodăriile agricole colective din apropierea orașului și-au dezvoltat continuu sectorul legumicol, au devenit mari producătoare de legu­me și zarzavaturi, iar prin înființarea oficiului de legume și fructe­, cu sarcina de a se ocupa exclusiv de aprovizio­narea și desfacerea acestor produse, s-a făcut încă un pas înainte în buna a­­provizionare și deservire a cetățenilor. In acest an volumul produselor legumi­cole și al fructelor desfăcute pe piața orașului Bacău a crescut simțitor. Nu­mai în trimestrul II, bunăoară, planul de aprovizionare și desfacere al C.S.F. Bacău a fost depășit, cu 8,6 procente, iar în primele două decade din luna iu­lie cu 13 procente. In cele 26 de unități care deservesc orașul Bacău au fost vîndute populației mărfuri în mare parte de calitate supe­rioară și într-un bogat sortiment. O vi­zită prin unitățile de desfacere ale O.S.F.-ului Bacău ne-au permis o serie de constatări privind aprovizionarea u­­nităților, calitatea produselor, deservi­rea etc. Mai sînt totuși unele lipsuri pentru remedierea cărora trebuie luate măsuri grabnice. ZILNIC SOSESC ÎNSEMNATE CANTITĂȚI DE PRODUSE LEGUMICOLE ȘI FRUCTE La depozitul din piața centrală a o­­rașului, zilnic sosesc de la g.a.c. din raion cît și din afara raionului însem­nate cantități de legume, zarzavaturi și fructe De aici, după o sortare cali­tativă ele sunt dirijate către unitățile de desfacere în cea mai mare parte legu­mele și zarzavaturile ajung la consu­matori proaspete cu un aspect comercial plăcut. Spunem în cea mai mare parte, deoarece se mai întîmplă uneori ca a­­numite produse să-și facă­„stagiul“’în depozit pînă a ajunge la unități și de aici la cumpărători. Cu toate că spațiul și construcțiile de care dispune O.L.F. Bacău pentru depozitarea și sortarea produselor sînt insuficiente (Comitetul executiv al sfa­tului popular orășenesc va trebui să se ocupe de rezolvarea acestor probleme), avîndu-se în vedere cantitățile care so­sesc și pleacă în fiecare zi de aici, tre­buie muncit mai mult și cu mai multă atenție ca chiar în aceste condiții, măr­furile intrate spre depozitare și sortare să nu-și piardă calitățile. Magaziile să fie folosite întotdeauna, iar depozitarea să fie făcută în aer li­ber doar în cazul preluării cantității ce depășește capacitatea magaziilor, cu luarea măsurilor de protecție, acoperi­rea cu rogojini, mai ales în timpul zi­lei cînd soarele este dogoritor. Pentru aceasta au și fost procurate rogojini, dar se pare că unii salariați de aici au uitat că ele se cer a fi întrebuințate nu numai noaptea ci și ziua. Considerăm că este de datoria conducerii O.S.F.­­ului de a lua cele mai bune măsuri în vederea denozitării optime a produ­selor. ORDINE, CURĂȚENIE, DESERVIRE EXEMPLARĂ Pe drept cuvînt cetățenii care se a­­provizionează de la unitatea nr. 9 si­tuată în apropierea podului Paloșani, responsabil tovarășa Suzana Tudose, sunt pe deplin mulțumiți. Aceasta dato­rită faptului că unitatea este tot timpul bine aprovizionată, curățenia domnește peste tot, iar deservirea este făcută cu multă atenție. De o bună apreciere din partea cumpărătorilor se bucură și uni­tățile nr. 16, 2, 4 și 10 situate în piața centrală. Aprovizionarea făcută pe mă­sura cerințelor, deservirea promptă, pre­zentarea frumoasă a mărfurilor, sînt cîteva din calitățile de care dau dova­dă lucrătorii care deservesc unitățile sus-menționate. CETĂȚENII PROPUN... La complexul comercial din cartierul 1 Mai unitatea pentru distribuirea zar­zavaturilor, legumelor și fructelor este bine aprovizionată. Tovarășa Elena Pa­vel, vînzătoare se străduiește să se rea­lizeze o deservire rapidă și exemplară. Cu toate acestea, cetățenii care se a­­provizionează aici sînt nemulțumiți. De ce ? Fiind o unitate situată departe de centrul orașului și care deservește mai multe străzi, în tot timpul este aglome­rată. Ei propun conducerii C.S.F. Ba­cău să treacă fie la înființarea unei noi unități în această parte a orașului, fie la deservirea în­ două schimburi în u­­nitatea existentă. Considerăm justifica­tă această propunere și așteptăm măsu­rile ce se vor lua. LIPSESC FRUCTELE Dacă majoritatea unităților O.S.F. sînt aprovizionate din abundență și cu fructe așa cum sînt cele de la „Steaua roșie“, cartierul C.F.R., 1 Mai, centrul orașului etc. în unele însă se simte lip­sa acestora. De exemplu, în zilele de 27 și 28 iulie din cele 10 unități care deservesc piața centrală la numai două se găseau fructe. Cauza ? Lipsa de preocupare din partea conducerii O.L.F. pentru asigurarea aprovizionării ritmice cu aceste produse. Cumpărătorii doresc ca la fiecare u­­nitate să găsească, mai des în prezent cînd sezonul reclamă acest lucru, un bogat sortiment și de fructe. Și acest lucru este pe deplin posibil. DESPRE ASPECTUL ȘI ÎNTREȚINEREA MĂRFURILOR ÎN UNITĂȚI Pe baza notelor de comandă unită­țile de desfacere a legumelor și fruc­telor primesc zilnic cantitățile solici­tate. Unii gestionari însă, nu țin cont de necesarul zilnic, nu studiază cu aten­ție cererea de produse și de aceea, se aprovizionează în cantități prea mari, fapt­ ce face ca­ o serie de mărfuri să-și piardă prospețimea și chiar să se de­gradeze. Unitatea nr. 7 din cartierul C.F.R. de pildă, este aprovizionată din­­tr-o singură dată cu cantități prea mari de roșii, varză, fasole păstăi etc., care prost întreținute dau după o săptămînă în putrefacție. Tocmai de aceea cumpă­rătorii sînt nemulțumiți de produ­ G. CACIULEANU I. TRIFESCU (Gempnieue in paging a­ll-a) r

Next