Steagul Roşu, august 1964 (Anul 19, nr. 3576-3601)
1964-08-01 / nr. 3576
y X Profesori din toate tarife unitive! Nr. 3.576 (5.055) SÎMBATA 1 AUGUST 1964 4 pagini 20 bani HM 'CINSTEA mr£l h£ S3 AUGUST PE FRONTUL LARG AL ÎNTRECERII SOCIALISTE BUCURIA MUNICH ..' • ’ r '•' Printre evidențiații în întrecerea socialistă, ce se desfășoară la Combinatul de cauciuc sintetic de la Onești'se numără și Stan Dragomir, operator șef la secția coagularea cauciucului. Cu angajamentele îndeplinite Colectivul de muncă al I.F. Tg. Neamț s-a achitat cu cinste de cele mai multe angajamente luate inițial în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, iar în prezent, își reînnoiește angajamentele. Astfel, forestierii au reușit să depășească planul producției globale și marfă cu 10 la sută și respectiv 18 la sută față de 2 la sută cu prevedea angajamentul. De asemenea, productivitatea muncii a sporit cu 4,5 la sută față de 1 la sută cu prevedea angajamentul, iar indicele de utilizare masei lemnoase a crescut față de anagajamentul inițial cu 2,4 la sută. In prezent forestierii îndeplinesc cu succes și celelalte angajamente luate în cinstea marii noastre sărbători. ELISABETA AMI IEI (responsabila subredacției voluntare din Tg. Neamț, a ziarului „Steagul roșu“). Lat fiecare sondă in foraj reducem prețul fie cost față de deviz cu cel puțin 2 la sută Tot mai multe brigăzi preiau experiența sondei 400-B Consfătuirea de producție a secției a IlI-a a întreprinderii de foraj Tg. Ocna s-a anunțat de la început interesantă. Petre Chirnoagă — brigadierul sondei 785—S reținuse două cifre din referatul prezentat: plănul fizic pe șase luni a fost depășit pe secție cu 22 la sută, iar viteza de foraj cu 21 la sută. Cifra economiilor peste plan n-a mai reținut-o, însă în privința timpului neproductiv pe secție ar fi avut și el ceva de spus. — Brigăzii noastre îi revenea de forat pentru anul acesta 4000 de metri. Noi am depășit deja sarcina, realizînd 4428 metri. Economiile realizate sunt de peste 850.000 lei, iar timpul neproductiv mult sub 10 la sută. Și mai trebuie să spun că am încredere, multă încredere în brigada pe care o conduc. De aceea în numele ei mă angajez să luptăm și noi alături de brigada lui Constantin Măntoiu și a celorlalte brigăzi care au avut prilejul să ne-o ia înainte în privința extinderii acestei experiențe. Am citit și studiat cu atenție căile pe care brigada lui Măntoiu și-a propus să realizeze ceea ce s-a angajat. Sunt convins că adăugind la experiența pe care a acumulat-o colectivul brigăzii noastre și ceea ce e mai bun în activitatea celor de la sonda 400—B, vom face față. Brigada noastră, de pildă, și-a propus ca pina la sfirșitul anului să foreze peste plan încă 600 metri, să realizeze un timp neproductiv de pină la 8 la sută și încă 300.000 lei economii. Ceea ce ne-am propus noi va fi dovedit de lapte întrucît vom folosi sapele în funcție de duritatea stratelor străbătute, vom veghea și în continuare ca fiecare schimb să respecte regimul de foraj indicat în comanda geologotehnică, calitățile noroiului vor fi menținute continuu la nivelul cerut. Sunt convins că și mecanicii de la sonda noastră manifestă aceeași dorință în privința funcționării motoarelor, pompelor la parametrii ceruți și fără defecțiuni care să ne pună în dificultate cu timpul neproductiv. In privința gospodăririi materialelor și îndeosebi a chimicalelor, cred că economiile realizate spun și ele ceva despre spiritul nostru gospodăresc. Dar nu spun că s-a făcut totul nici aici. Hotărîrea brigăzii lui Petre Chirnoagă n-a fost singura formulată în cadrul consfătuirii. Și alte brigăzi luaseră cunoștință de ceea ce și-au propus tovarășii lor din brigada sondei 400—E. Discuția organizată în cadrul brigăzii de la sonda 780—S de către sondorul șef Ion Mititelu i-a dat posibilitatea acestuia ca în numele întregii brigăzi să urmeze exemplul brigăzii lui Constantin Măntoiu de la sonda 400—B. Noi vom termina sonda pe care o forăm acum cu 3 zile înainte de termen — a spus Ion Mititelu. Siguranța cu care s-a angajat în numele brigăzii se datorește faptului că in brigadă se muncește bine. Astfel, planul fizic a fost îndeplinit în proporție de 121 la sută, viteza de lucru s-a depășit cu 51 la sută, iar economiile realizate au depășit suma de 420.000 lei. Despre timpul neproductiv, a spus în consfătuire, că trebuie mult micșorat. Ii considerase cam mare (deși e mai mic decît prevederile Hotăririlor Conferinței regionale de partid). Vom discuta cu oamenii și vom găsi noi modalitatea să-l micșorăm. Au mai preluat experiența brigăzii de la sonda 400—B, în cadrul aceleiași consfătuiri, brigăzile de la sondele 760 și 770 conduse de Gheorghe Paisa și respectiv Ion Bratu. Fiecare dintre vorbitori și-a spus părerea cu privire la căile ce le-a urmat în obținerea rezultaților de pînă acum, căile, pe care și le propun să reducă prețul de cost față de deviz cu cel puțin 2 la sută la sondele în foraj. Prin aceasta, consfătuirea a constituit un larg schimb de experiență între brigăzile secției a II-a. GH. IANUȘ (responsabilul stației de radioficare din Tg. Ocna). DE PE CUPRINSUL REGIUNII Consfătuire cu evidențiații în întrecerea socialistă Din inițiativa biroului executiv al Consiliului local al sindicatelor, la Piatra Neamț s-a organizat o interesantă consfătuire cu peste 600 evidențiați în întrecerea socialistă din întreprinderile orașului. La începutul consfătuirii, tovarășul Tiberiu Sárközi, președintele Consiliului local al sindicatelor, a făcut o expunere privind contribuția fruntașilor și evidențiaților în întrecerea socialistă la îndeplinirea angajamentelor luate de colectivele de muncitori, în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist. Au luat apoi cuvîntul numeroși participanți, printre care Constantin Apetri de la Fabrica „Reconstrucția", Ilie Praja de la I.C.H. „Bistrița Aval", A. Mustață de la I.M.T.F., Maria Chibriteanu, președinta comitetului sindical de secție pe schimbul C de la U.F.S., care au împărtășit din expe Expoziție de arta populara La Muzeul regional din Bacău s-a deschis de curind o expoziție de artă populară, organizată de Casa regională a creației populare în cadrul celei de-a III-a bienale de artă populară. In cele trei săli ale expoziției sunt expuse mai mult de 500 obiecte făurite cu migală de creatorii artei populare din satele și orașele regiunii noastre. Nu lipsesc din expoziție tradiționalele costume naționale specifice portului moldovenesc, covoare, broderii, cusături etc. Lucrările cele mai valoroase vor fi: selecționate pentru expoziția pe țară, care se va organiza la București, în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. riența lor, au făcut propuneri pentru îmbunătățirea muncii și au subliniat încă o dată hotărîrea lor de a contribui cu toate forțele la îndeplinirea angajamentelor luate de colectivele de muncitori, tehnicieni și ingineri din întreprinderi în cinstea măreței sărbători a aniversării eliberării patriei. După consfătuire, formații artistice de la întreprinderile „Reconstrucția", „Comuna din Paris“, „Zorile Noi“, Întreprinderea comunală și U.F.S. au prezentat un frumos spectacol în cinstea evidențiaților în întrecerea socialistă. ION IONIȚA , membru al Biroului executiv al C.R.S. Primul meci internațional de handbal în 7 la Bacău Luni 3 august 1964 orele 17,30 pe terenul „DINAMO" are loc primul meci internațional de handbal în 7 ce se dispută în orașul Bacău. Se întîlnesc echipele „Dinamo"Bacău„Slavia" Trnava (R. S. Cehoslovacă). Echipa cehoslovacă a terminat pe locul 3 în campionatul categoriei A a R.S.C. Este o echipă fruntașă a handbalului cehoslovac, iar rezultatele sunt foarte bune. In primul meci al turneului din R.P.R., a reușit să învingă pe selecționata regiunii Mureș cu scorul de 17-12. Pentru această întîlnire jucătorii băcăuani s-au pregătit intens pentru a reuși ca în primul meci internațional să aibă o comportare cît mai bună. Acțiuni ale femeilor în întîmpinarea marii sărbători In întîmpinarea zilei de 23 August, Comitetul regional al femeilor a organizat numeroase simpozioane pe teme ca : „înfloresc orașele patriei", „Două decenii de importante realizări", „Contribuția femeii la opera de desăvîrșire a construcției socialiste" etc. La aceste manifestări care au avut loc la Fabrica de postav din Buhuși, întreprinderile „Proletarul" și „Steaua roșie" din Bacău, Combinatul chimic din Borzești, Uzina de fire și fibre sintetice de la Săvinești au participat peste 40.000 femei. Rezultate însemnate au obținut comitetele și comisiile de femei din regiunea noastră în munca patriotică desfășurată pentru înfrumusețarea orașelor și satelor regiunii. Femeile din regiune au efectuat, în 7 luni ale acestui an, peste 3.850.000 de muncă patriotică, a cărora valoare se ridică la suma de peste 8 milioane lei. De asemenea, cu sprijinul femeilor s-a colectat și trimis oțelăriilor patriei cantitatea de peste 140.000 kilograme de fier vechi. Un nou magazin sătesc în construcție Prin grija permanentă a organelor de partid și de stat locale, în comuna Tupilați, raionul Tg. Neamț, a început construcția unui nou magazin universal. Demn de subliniat este faptul că cetățenii din comună participă prin muncă patriotică la construirea noii unități comerciale. Din rîndul acestora amintim pe Constantin Isac, Alexandru Păduraru, Vasile Stoica, Tănase Oprișan, Toader Feraru și alți cooperatori care dovedesc multă pricepere și spirit de inițiativă atunci cînd este vorba de înfăptuirea unor noi construcții de folos obștesc. ION POPA, învățător 300.000 kg fructe achiziționate Lucrătorii cooperativelor de consum din raionul Tîrgul Neamț acordă o atenție deosebită achiziționării fructelor. De la începutul lunii iulie și pînă în prezent, s-au achiziționat din cuprinsul raionului peste 300.000 kg vișine și cireșe. Succese de seamă în această direcție au obținut cooperativele de consum din Răucești, Brusturi, Timișești, Grumăzești, Țibucani și altele, care și-au depășit planul de achiziții la fructe. N. D. KARNAZIU planificator li* filijiliei pmarHiale Mim si Paris Comunicat romino-francez PARIS 31 (Agerpres). In legătură cu vizita delegației guvernamentale a Republicii Populare Române în Franța, la Paris a fost dat publicității următorul comunicat : Președintele Consiliului de Miniștri ai Romîniei, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului și de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a făcut o vizită oficială în Franța, între 27 și 31 iulie, la invitația guvernului francez. Ion Gheorghe Maurer a fost primit de generalul de Gaulle, președintele republicii. Președintele și vicepreședintele Consiliului, precum și ministrul afacerilor externe români, au avut întrevederi cu dl. Georges Pompidou, primul ministru, dl. taxe ministru de stat, prim-ministru ad-interim, și dl. Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe. Aceste întrevederi au permis schimburi de vederi aprofundate asupra relațiilor dintre cele două țări și asupra principalelor probleme ale politicii internaționale. Cele două părți au constatat cu satisfacție că există posibilități pentru a dezvolta și mai mult bunele relații tradiționale dintre Romînia și Franța. Alexandru Bîrlădeanu s-a întîlnit cu G. Palewski, ministru de stat, însărcinat cu cercetarea științifică, W.Giscard d'Estaing, ministrul finanțelor și al afacerilor economice și Maurice Bokianowski, ministrul industriei și a avut convorbiri la Comisariatul general pentru Plan. Discuțiile s-au referit, de asemenea și la problemele economice și au permis, îndeosebi, să se examineze condițiile în care se execută acordul comercial româno-francez. Au fost trecute în revistă metodele și mijloacele susceptibile de a favoriza o creștere a schimburilor. In această ordine de idei, a fost subliniat interesul pe care l-ar prezenta o dezvoltări a importurilor de mărfuri românești în Franța, mai ales a produselor petroliere, precum și intensificarea fluxului regulat de comenzi românești de utilaj industrial din Franța. Cele două guverne au căzut de acord să trateze ansamblul acestor chestiuni cu prilejul negocierilor care vor fi angajate în vederea încheierii unui nou acord comercial, a cărui durată ar putea, eventual, să fie mai lungă decît aceea a acordului în vigoare. Convorbirile s-au referit, de asemenea, la relațiile culturale, științifice și tehnice dintre cele două țări. S-a hotărtt să se dea o nouă extindere acestor relații. A fost recunoscută de ambele părți necesitatea de a dezvolta schimburile în numeroase domenii, mai ales în acela al studiului limbilor și al difuzării cărții și culturii. Ansamblul acestor probleme urmează să constituie obiectul unui acord cultural, care va fi negociat în toamnă. In cursul șederii delegației române, a fost semnat un aranjament de colaborare științifică și tehnică. De asemenea, cele două guverne au căzut de acord să înceapă, tot la toamnă, convorbiri în vederea încheierii unei convenții consulare. Diferitele schimburi de vederi, care au avut loc și care s-au desfășurat într-o atmosferă de înțelegere reciprocă vor fi continuate la nivel corespunzător, cu dorința exprimată și de o parte și de alta, de a dezvolta relațiile româno-franceze în spiritul de prietenie, care caracterizează sentimentele celor două popoare unul față de altul. LA SECERIS Holdele mănoase cu griu, transformîndu-se în culoarea galben-auriu, i-au determinat și pe colectiviștii din Grigoreni, raionul Moinești, să înceapă din timp secerișul. In această campanie de recoltare și treieriș a păioaselor munca se desfășoară cu multă intensitate. De cum se crapă de ziuă, pe ulițele satului vezi îndreptîndu-se spre cîmp la seceriș, la aici, sute de colectiviști. Cu toții dau bătălia strîngerii și depozitării noii recolte. Mai zilele trecute cînd am fost în vizită pe la colectiviștii din Grigoreni toate,cele patru brigăzi de cîmp se întreceau pentru a termina de secerat în cel mai scurt timp cele 226 hectare cu griu. Arșița soarelui de iulie nu le împiedicau pe colectivistele Tinea Tudor, Valerica Bejan, Duța Fînaru, Maria Grigoraș și pe alți colectiviști din brigada nr. 2 condusă de comunistul Costache Axente să zorească cu treaba. Fruntași la recoltat, în numai cîteva zile, a celor 100 de hectare cu grîu, s-au situat deopotrivă colectiviștii din brigăzile nr. 4 și nr. 2. In prezent strîngerea griului de pe cîmp fiind pe terminate, eforturile colectiviștilor sînt concentrate spre efectuarea treierișului. Și această lucrare la colectiva din Grigoreni se găsește într-un stadiu avansat pentru că în această comună sînt oameni harnici și pricepuți gospodari. In primul clișeu: Președintele colectivei Ion Scorțanu, Costache Axente și șefii de brigadierul echipe Zoița Tudor și Maria Ciuparu purtînd discuții referitoare la calitatea lucrărilor. Celălalt clișeu ne înfățișează un aspect de muncă la seceriș pe tarlaua da la punctul numit „La roșu“. Textul și fotografiile de: C. STOICESCU Pe locul unde acum se află Combinatul de îngrășăminte cu azot Piatra Neamț, pe fostul cîmp al Roznovului și Săvineștilor, nu se intîmpla cu cîțiva ani în urmă nimic. Faptul că numai în trei-patru ani peisajul industrial de pe Valea Bistriței s-a îmbogățit cu încă o cetate, se datorește unor planuri stabilite între criteriile principale ale socialismului. Locul a devenit șantier care și-a desfășurat și și-a trăit durata de la prima fundație și pînă cînd au luat naștere halele mari și instalațiile care alcătuiesc acum confratele chimic al Uzinei de fire și fibre sintetice din Săvinești. Combinatul are deja de la data cînd și-a inaugurat menirea, mai mult de un an și jumătate. Cercetate, produsele sale ar putea fi luate drept zahăr tos și zahăr pudră la cea dinții vedere. E vorba însă de ceea ce anii din urmă ar fi socotit adevărată minune. Acum pînă și cel mai îndepărtat sat vorbește firesc despre îngrășăminte chimice dăruină cu competență „minunea albă" în cantități raționale, pămîntului. Totul, ca proces tehnologic pare simplu. In realitate însă, pentru a se ajunge la azotatul de amoniu și da uree se pornește de la duetul „gaz-metanaer". Acesta este trecut prin artere de metal de diferite proporții și culori și supus unor transformări nu ușor de explicat. Vizitatorul ocazional rămîne cu o impresie de basm privind chiar numai din afară ținuta arhitecturală a Combinatului care noaptea capătă în plus nuanțe feerice. Sus, pe sfirșitul monumental al unei coloane deslușești ca pe o vedenie coregrafică flacăra aceea a oxidului de carbon rezultat din purificarea hidrogenului. In timpul zilei privirile se desfată cu un alt element al pitorescului industrial r.sus, sus de tot, pe o așa numită duză de evacuare, ia naștere din plecarea în neant a oxizilor de azot reziduuali o „coadă de vulpe“ alcătuită din fumul roșcat care alintă văzduhul. Totul aici are ceva din măreția noului. Constructorii socialismului au adăugat visurilor de altădată care se iveau sub fruntea specialistului, o realitate. Produceri îngrășăminte chimice. In sporul recoltelor ele capătă o semnificativă valoare. Aproape toate culturile „îl sorb". Ureca, un alt produs e folosită în scopuri tehnice. Pentru început destinația acesteia satisface și o cerință , devine un fel de preparat care dă luciul cel mai neînchipuit mobilei de lux. Intr-un viitor însă, cînd cantitățile prevăzute vor crește, ureea va participa ca și azotul la sporirea rodniciei ogoarelor. Și nu numai acolo. Pentru că administrată vacilor, în doze mici, treptat-treptat, poate spori și producția de lapte. Ambele produse albe duc și peste hotare dovada potențialului chimic al țării noastre și ambele produse cuceresc aprecieri dintre cele mai bune. Intr-adevăr, Combinatul nu are o vîrstă prea înaintată. La început, cînd i s-a făcut pornirea, emoția a încercat deopotrivă și pe tînăr și pe „vîrstnic" (termenul de vîrstnic e aici convențional, deoarece vîrsta medie este de 23 de ani). Comuniștii au lansat atunci o chemare rin care se vorbea cu însuflețire despre „atingerea capacității proiectate". Și oamenii, au răspuns: Toți au răspuns: Remarcăm în mod deosebit cîteva nume. Pe maistrul Ion Andronache, bunăoară, îl cunoaște întreg combinatul pentru depășirile de plan cu cite 25—30 la sută, brigada lui fiind distinsă încă pe primul an de funcționare a combinatului cu titlul de fruntașă. Sau cine nu s-a obișnuit de-acum cu firea tinerească, mobilizatoare a lăcătușului Petre Neacșu din secția A.T.M., ales pentru calitățile sale de bun organizator, secretar al organizației de tineret ? Intre fruntașii „anului întîi" al producției combinatului se numără totodată și lăcătușul mecanic Constantin Sbîrnea, locțiitor al secretarului organizației de partid la unul dintre schimburile fabricii de amoniac. Pentru vrednicie se remarcă și maiștri ca Ion Turturică, Gheorghe Rusu, Emil Dacău, oameni care au crescut odată cu combinatul, i-au determinat prestigiul printr-o luptă permanent consacrată calității ireproșabile. Se surprinde faptul că foarte mulți de aici ca ani întrunesc doar două decenii. Poarte mulți dintre operatorii chimiști, mecanici de pompe și compresoare, laboranții și lăcătușii A.T.M. ai combinatului sînt născuți în anul Eliberării. Luate in genere, biografiile lor nu diferă. Fie că e vorba de loan Grecu, de Maria Ilisei sau de loan D. Apopei, marea majoritate s-au născut în satele de pe amîndouă malurile Bistriței, au avut în copilăria lor mărturii pe care nici o copilărie nu le-a avut , au văzut cu ochii lor minunile anilor puterii populare. Gîndul de a participa cu tot sufletul la soarta producției din „cetatea de azot” i-a îndemnat să vină să învețe și mai bine, la , cursurile care funcționează în cadrul combinatului și apoi să-și desfășoare tinerețea și capacitatea aici. Satele spun cu și mai mult curaj : „Sporim recoltele". Lingă știința însușită de ele se adaugă și granulele fine și albe ale îngrășămîntului chimic produs la Combinatul de îngrășăminte cu azot din Piatra Neamț. „Cetatea de azot" este una dintre numeroasele construcții socialiste care satisfac visuri altădată imposibil de realizat. AUREL STANCIU CETATEA DE AZOT