Steagul Roşu, august 1964 (Anul 19, nr. 3576-3601)

1964-08-01 / nr. 3576

y X Profe­sori din toate tarife unitive! Nr. 3.576 (5.055) SÎMBATA 1 AUGUST 1964 4 pagini 20 bani HM 'CINSTEA mr£l h£ S3 AUGUST PE FRONTUL LARG AL ÎNTRECERII SOCIALISTE BUCURIA MUNICH .­­.' • ’ r '•' Printre evidențiații în întrecerea socialistă, ce se desfășoară la Combinatul de cauciuc sintetic de la­ Onești'se numără și Stan Dragomir, operator șef la secția coagularea cauciucului. Cu angajamentele îndeplinite Colectivul de muncă al I.F. Tg. Neamț s-a achitat cu cinste de cele mai multe angajamente luate inițial în cinstea ce­lei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, iar în prezent, își reînnoiește angajamentele. Astfel, forestierii au reu­șit să depășească planul producției glo­bale și marfă cu 10 la sută și respectiv 18 la sută față de 2 la sută cu­ preve­dea angajamentul. De asemenea, pro­ductivitatea muncii a sporit cu 4,5 la sută față de 1 la sută cu­ prevedea an­gajamentul, iar indicele de utilizare masei lemnoase a crescut față de an­a­gajamentul inițial cu 2,4 la sută. In prezent forestierii îndeplinesc cu suc­ces și celelalte angajamente luate în cinstea marii noastre sărbători. ELISABETA AMI IEI (responsabila subredacției voluntare din Tg. Neamț, a­ ziarului „Steagul roșu“). Lat fiecare sondă in foraj reducem prețul fie cost față de deviz cu cel puțin 2 la sută Tot mai multe brigăzi preiau experiența sondei 400-B Consfătuirea de producție a secției a IlI-a a întreprinderii de foraj Tg. Oc­na s-a anunțat de la început intere­santă. Petre Chirnoagă — brigadierul sondei 785—S reținuse două cifre din referatul prezentat: plănul fizic pe șase luni a fost depășit pe secție cu 22 la sută, iar viteza de foraj cu 21 la sută. Cifra economiilor peste plan n-a mai reținut-o, însă în privința timpu­lui neproductiv pe secție ar fi avut și el ceva de spus. — Brigăzii noastre îi revenea de fo­rat pentru anul acesta 4000 de metri. Noi am depășit deja sarcina, realizînd 4428 metri. Economiile realizate sunt de peste 850.000 lei, iar timpul nepro­ductiv mult sub 10 la sută. Și mai tre­buie să spun că am încredere, multă încredere în brigada pe care o conduc. De aceea în numele ei mă angajez să luptăm și noi alături de brigada lui Constantin Măntoiu și a celorlalte bri­găzi care au avut prilejul să ne-o ia înainte în privința extinderii acestei experiențe. Am citit și studiat cu atenție căile pe care brigada lui Măntoiu și-a propus să realizeze ceea ce s-a angajat. Sunt convins că adăugind la experiența pe care a acumulat-o colectivul brigăzii noastre și ceea ce e mai bun în acti­vitatea celor de la sonda 400—­B, vom face față. Brigada noastră, de pildă, și-a propus ca pina la sfirșitul anului să foreze peste plan încă 600 metri, să realizeze un timp neproductiv de pină la 8 la sută și încă 300.000 lei econo­mii. Ceea ce ne-­am propus noi va fi do­vedit de lapte întrucît vom folosi sa­pele în funcție de duritatea stratelor străbătute, vom veghea și în continuare ca fiecare schimb să respecte regimul de foraj indicat în comanda geologo­­tehnică, calitățile noroiului vor fi men­ținute continuu la nivelul cerut. Sunt convins că și mecanicii de la sonda noa­stră manifestă aceeași dorință în pri­vința funcționării motoarelor, pompelor la parametrii ceruți și fără defecțiuni care să ne pună în dificultate cu timpul neproductiv. In privința gospodăririi materialelor și îndeosebi a chimicale­lor, cred că economiile realizate spun și ele ceva despre spiritul nostru gos­podăresc. Dar nu spun că s-a făcut to­tul nici aici. Hotărîrea brigăzii lui Pe­tre Chirnoagă n-a fost singura formu­lată în­ cadrul consfătuirii. Și alte bri­găzi luaseră cunoștință de ceea ce și-au propus tovarășii lor din brigada sondei 400—E. Discuția organizată în cadrul brigăzii de la sonda 780—S de către sondorul șef Ion Mititelu i-a dat posibilitatea acestuia ca în numele în­tregii brigăzi să urmeze exemplul bri­găzii lui Constantin Măntoiu de la sonda 400—B. Noi vom termina sonda pe care o forăm acum cu 3 zile înainte de termen — a spus Ion Mititelu. Siguranța cu care s-a angajat în nu­mele brigăzii se datorește faptului că in brigadă se muncește bine. Astfel, planul fizic a fost îndeplinit în pro­porție de 121 la sută, viteza de lucru s-a depășit cu 51 la sută, iar econo­miile realizate au depășit suma de 420.000 lei. Despre timpul neproductiv, a spus în consfătuire, că trebuie mult micșorat. Ii considerase cam mare (deși e mai mic decît prevederile Ho­­tăririlor Conferinței regionale de partid). Vom discuta cu oamenii și vom găsi noi modalitatea să-l micșo­răm. Au mai preluat experiența brigăzii de la sonda 400—B, în cadrul ace­leiași consfătuiri, brigăzile de la son­dele 760 și 770 conduse de Gheorghe Paisa și respectiv Ion Bratu. Fiecare dintre vorbitori și-a spus părerea cu privire la căile ce le-a urmat în ob­ținerea rezultaților de pînă acum, căile, pe care și le propun să reducă pre­țul de cost față de deviz cu cel puțin 2 la sută la sondele în foraj. Prin a­­ceasta, consfătuirea a constituit un larg schimb de experiență între brigă­zile secției a II-a. GH. IANUȘ (responsabilul stației de radioficare din Tg. Ocna). DE PE CUPRINSUL REGIUNII Consfătuire cu evidențiații în întrecerea socialistă Din inițiativa biroului executiv al Consiliului local al sindicatelor, la Pia­tra Neamț s-a organizat o interesantă consfătuire cu peste 600 evidențiați în întrecerea socialistă din întreprinderile orașului. La începutul consfătuirii, to­varășul Tiberiu Sárközi, președintele Consiliului local al sindicatelor, a fă­cut o expunere privind contribuția frun­tașilor și evidențiaților în întrecerea socialistă la îndeplinirea angajamente­lor luate de colectivele de muncitori, în cinstea celei de-a XX-a aniversări a e­­liberării patriei noastre de sub jugul­ fascist. Au luat apoi cuvîntul numeroși participanți, printre care Constantin A­­petri de la Fabrica „Reconstrucția", Ilie Praja de la I.C.H. „Bistrița Aval", A. Mustață de la I.M.T.F., Maria Chi­­briteanu, președinta comitetului sindi­cal de secție pe schimbul C de la U.F.S., care au împărtășit din expe­ Expoziție de arta populara La Muzeul regional din Bacău s-a des­chis de curind o expoziție de artă popu­lară, organizată de Casa regională a creației populare în cadrul celei de-a III-a­­ bienale de artă populară. In cele trei săli ale expoziției sunt ex­puse mai mult de 500 obiecte făurite cu migală de creatorii artei populare din sa­­­tele și orașele regiunii noastre. Nu lipsesc din expoziție tradiționalele costume naționale specifice portului mol­­­dovenesc, covoare, broderii, cusături etc. Lucrările cele mai valoroase vor fi: se­lecționate pentru expoziția pe țară­, care se va organiza la București, în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. riența lor, au făcut propuneri pentru îmbunătățirea muncii și au subliniat încă o dată hotărîrea lor de a contri­bui cu toate forțele la îndeplinirea an­gajamentelor luate de colectivele de muncitori, tehnicieni și ingineri din în­treprinderi în cinstea măreței sărbători a aniversării eliberării patriei. După consfătuire, formații artistice de la întreprinderile „Reconstrucția", „Co­muna din Paris“, „Zorile Noi“, Între­prinderea comunală și U.F.S. au pre­zentat­ un frumos spectacol în cinstea evidențiaților în întrecerea socialistă. ION IONIȚA , membru al Biroului executiv al C.R.S. Primul meci internațion­al de handbal în 7 la Bacău Luni 3 august 1964 orele 17,30 pe te­renul „DINAMO" are loc primul meci internațional de handbal în 7 ce se dispută în orașul Bacău. Se întîlnesc echipele „Dinamo"Bacău­­„Slavia" Trnava (R. S. Cehoslovacă). Echipa cehoslovacă a terminat pe locul 3 în campionatul categoriei A a R.S.C. Este o echipă fruntașă a handbalului cehoslovac, iar rezultatele sunt foarte bune. In primul meci al turneului din R.P.R., a reușit să învingă pe selecțio­nata regiunii Mureș cu scorul de 17-12. Pentru această întîlnire jucătorii bă­căuani s-au pregătit intens pentru a reuși ca în­ primul meci internațional să aibă o comportare cît mai bună. Acțiuni ale femeilor în întîmpinarea marii sărbători In întîmpinarea zilei de 23 August, Comitetul regional al femeilor a organizat numeroase simpozioane pe teme ca : „în­floresc orașele patriei", „Două decenii de importante reali­zări", „Contribuția femeii la opera de desăvîrșire a construc­ției socialiste" etc. La aceste manifestări care au avut loc la Fabrica de­ postav din Buhuși, întreprinderile „Proletarul" și „Steaua roșie" din Bacău, Combinatul chimic din Borzești, U­­zina de fire și fibre sintetice de la Săvinești au participat peste 40.000 femei. Rezultate însemnate au obținut comitetele și comisiile de fe­mei din regiunea noastră în munca patriotică desfășurată pen­tru înfrumusețarea orașelor și satelor regiunii. Femeile din re­giune au efectuat, în 7 luni ale acestui an, peste 3.850.000 d­e muncă patriotică, a cărora valoare se ridică la suma de peste 8 milioane lei. De asemenea, cu sprijinul femeilor s-a colec­tat și trimis oțelăriilor patriei cantitatea de peste 140.000 ki­lograme de fier vechi. Un nou magazin sătesc în construcție Prin grija permanentă a organelor de partid și de stat lo­cale, în comuna Tupilați, raionul Tg. Neamț, a început con­strucția unui nou magazin universal. Demn de subliniat este faptul că cetățenii din comună participă prin muncă patriotică la construirea noii unități comerciale. Din rîndul acestora a­­mintim pe Constantin Isac, Alexandru­ Păduraru­, Vasile Stoica, Tănase Oprișan, Toader Feraru și alți cooperatori care dove­desc multă pricepere și spirit de inițiativă atunci cînd este vorba de înfăptuirea unor noi construcții de folos obștesc. ION POPA, învățător 300.000 kg fructe achiziționate Lucrătorii coope­rativelor de consum din raionul Tîrgul Neamț acordă o a­­tenție deosebită achi­ziționării fructelor. De la începutul lunii iulie și pînă în pre­zent, s-au achizițio­nat din cuprinsul ra­ionului peste 300.000 kg vișine și cireșe. Succese de seamă în această­ direcție au obținut cooperativele de consum din Rău­­­cești, Brusturi, Timi­­șești, Grumăzești, Ți­­bucani și altele, care și-au depășit planul de achiziții la fructe. N. D. KARNAZIU planificator li* filijiliei pmarHiale Mim si Paris Comunicat romino-francez PARIS 31 (Agerpres).­­ In legătură cu vizita delegației gu­vernamentale a Republicii Populare Române în Franța, la Pa­ris a fost dat publicității următorul comunicat : Președintele Consiliului de Miniștri ai Romîniei, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de Alexandru Bîrlădeanu, vice­președinte al Consiliului și de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a făcut o vizită oficială în Franța, între 27 și 31 iulie, la invitația guvernului francez. Ion Gheorghe Maurer a fost primit de generalul de Gaulle, președintele republicii. Președintele și vicepreședintele Consiliului, precum și mi­nistrul afacerilor externe români, au avut întrevederi cu dl. Georges Pompidou, primul ministru, dl. taxe ministru de stat, prim-ministru ad-interim, și dl. Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe. Aceste întrevederi au permis schimburi de vederi aprofundate asupra relațiilor dintre cele două țări și asupra principalelor probleme ale po­liticii internaționale. Cele două părți au constatat cu satis­facție că există posibilități pentru a dezvolta și mai mult bunele relații tradiționale dintre Romînia și Franța. Alexandru Bîrlădeanu s-a întîlnit cu G. Palewski, mi­nistru de stat, însărcinat cu cercetarea științifică, W.Giscard d'Estaing, ministrul finanțelor și al afacerilor economice și Maurice Bokianowski, ministrul industriei și a avut convor­biri la Comisariatul general pentru Plan. Discuțiile s-au referit, de asemenea și la problemele eco­nomice și au permis, îndeosebi, să se examineze condițiile în care se execută acordul comercial româno-francez. Au fost trecute în revistă metodele și mijloacele susceptibile de a fa­voriza o creștere a schimburilor. In această ordine de idei, a fost subliniat interesul pe care l-ar prezenta o dezvoltări a importurilor de mărfuri românești în Franța, mai ales a produselor petroliere, precum și intensificarea fluxului regu­lat de comenzi românești de utilaj industrial din Franța. Cele două guverne au căzut de acord să trateze ansam­blul acestor chestiuni cu prilejul negocierilor care vor fi angajate în vederea încheierii unui nou acord comercial, a cărui durată ar putea, eventual, să fie mai lungă decît aceea a acordului în vigoare. Convorbirile s-au referit, de asemenea, la relațiile cul­turale, științifice și tehnice dintre cele două țări. S-a hotărtt să se dea o nouă extindere acestor relații. A fost recunoscută de ambele părți necesitatea de a dez­volta schimburile în numeroase domenii, mai ales în acela al studiului limbilor și al difuzării cărții și culturii. Ansam­blul acestor probleme urmează să constituie obiectul unui acord cultural, care va fi negociat în toamnă. In cursul șederii delegației române, a fost semnat un aran­jament de colaborare științifică și tehnică. De asemenea, cele două guverne au căzut de acord să înceapă, tot la toamnă, convorbiri în vederea încheierii unei convenții consulare. Diferitele schimburi de vederi, care au avut loc și care s-au desfășurat într-o atmosferă de înțelegere reciprocă vor fi continuate la nivel corespunzător, cu dorința exprimată și de o parte și de alta, de a dezvolta relațiile româno-franceze în spiritul de prietenie, care caracterizează sentimentele celor două popoare unul față de altul. LA SECERIS Holdele mănoase cu­ griu, transfor­­mîndu-se în culoarea galben-auriu, i-au determinat și pe colectiviștii din Grigoreni, raionul Moinești, să înceapă din timp secerișul. In această campa­nie de recoltare și treieriș a păioaselor munca se desfășoară cu multă intensi­tate. De cum se crapă de ziuă, pe uli­țele satului vezi îndreptîndu-se spre cîmp la seceriș, la aici, sute de colec­tiviști. Cu toții dau bătălia strîngerii și depozitării noii recolte. Mai zilele trecute cînd am fost în vizită pe la colectiviștii din Grigoreni toate,cele patru brigăzi de cîmp se în­treceau pentru a termina de secerat în cel mai scurt timp cele 226 hectare cu griu. Arșița soarelui de iulie nu le îm­piedicau pe colectivistele Tinea Tudor, Valerica Bejan, Duța Fînaru, Maria Grigoraș și pe alți colectiviști din bri­gada nr. 2 condusă de comunistul Cos­­tache Axente să zorească cu treaba. Fruntași la recoltat, în numai cîteva zile, a celor 100 de hectare cu grîu, s-au situat deopotrivă colectiviștii din brigăzile nr. 4 și nr. 2. In prezent strîngerea griului de pe cîmp fiind pe terminate, eforturile colectiviștilor sînt concentrate spre efectuarea treierișului. Și această lucrare la colectiva din Gri­goreni se găsește într-un stadiu avan­sat pentru că în această comună sînt oameni harnici și pricepuți gospodari. In primul clișeu: Președintele co­lectivei Ion Scorțanu, Costache Axente și șefii de brigadierul echipe Zoița Tudor și Maria Ciuparu purtînd discuții referitoare la calitatea lucră­rilor. Celălalt clișeu ne înfățișează un as­pect de muncă la seceriș pe tarlaua da la punctul numit „La roșu“. Textul și fotografiile de: C. STOICESCU Pe locul unde acum se află Combi­natul de îngrășăminte cu azot Piatra Neamț, pe fostul cîmp al Roznovului și Săvineștilor, nu se intîmpla cu cîțiva ani în urmă nimic. Faptul că numai în trei-patru ani peisajul industrial de pe Valea Bistriței s-a îmbogățit cu încă o cetate, se datorește unor planuri sta­bilite între criteriile principale ale so­cialismului. Locul a devenit șantier care și-a desfășurat și și-a trăit durata de la prima fundație și pînă cînd au luat naștere halele mari și instalațiile care alcătuiesc acum confratele chimic al U­­zinei de fire și fibre sintetice din Să­vinești. Combinatul are deja de la data cînd și-a inaugurat menirea, mai mult de un an și jumătate. Cercetate, produsele sale ar putea fi luate drept zahăr tos și zahăr pudră la cea dinții vedere. E vorba însă de ceea ce anii din urmă ar fi socotit adevărată minune. Acum pînă și cel mai îndepărtat sat vorbește firesc despre îngrășăminte chimice dă­ruină cu competență „minunea albă" în cantități­ raționale, pămîntului. Totul, ca proces tehnologic pare simplu. In realitate însă, pentru­­ a se ajunge la azotatul de amoniu și da uree se pornește de la duetul „gaz-metan­­aer". Acesta este trecut prin artere de metal de diferite proporții și culori și supus unor transformări nu ușor de explicat. Vizitatorul ocazional rămîne cu o im­presie de basm privind chiar numai din afară ținuta arhitecturală a Combina­tului care noaptea capătă în plus nu­anțe feerice. Sus, pe sfirșitul monumen­tal al unei coloane deslușești ca pe o vedenie coregrafică flacăra aceea a oxi­dului de carbon rezultat din purificarea hidrogenului. In timpul zilei privirile se desfată cu un alt element al pitores­cului industrial r.sus, sus de tot, pe o așa numită duză de evacuare, ia naș­tere din plecarea în neant a oxizilor de azot reziduuali o „coadă de vulpe“ al­cătuită din fumul roșcat care alintă văzduhul. Totul aici are ceva din măreția nou­lui. Constructorii­ socialismului au a­­dăugat visurilor de altădată care se iveau sub fruntea specialistului, o rea­litate. Produceri îngrășăminte chimice. In sporul recoltelor ele capătă o sem­nificativă valoare. Aproape toate cultu­rile „îl sorb". Ureca, un alt produs e folosită în scopuri tehnice. Pentru început destinația acesteia satisface și o cerință , devine un fel de preparat care dă luciul cel mai neînchipuit mo­bilei de lux. Intr-un viitor însă, cînd cantitățile­ prevăzute vor crește, ureea va participa ca și azotul la sporirea rod­niciei ogoarelor. Și nu numai acolo. Pentru că administrată vacilor, în doze mici, treptat-treptat, poate spori și pro­ducția de lapte. Ambele produse albe duc și peste hotare dovada potențialului chimic al țării noastre și ambele produse cuce­resc aprecieri dintre cele mai bune. Intr-adevăr, Combinatul nu are o vîrstă prea înaintată. La început, cînd i s-a făcut pornirea, emoția a încercat deopotrivă și pe tînăr și pe „vîrstnic" (termenul­­ de vîrstnic e aici convențio­nal, deoarece vîrsta medie este de 23 de ani). Comuniștii au lansat atunci o che­mare rin care se vorbea cu însuflețire despre „atingerea capacității proiectate". Și oamenii, au răspuns: Toți au răs­puns: Remarcăm în mod deosebit cî­teva nume. Pe maistrul Ion Andro­­nache, bunăoară, îl cunoaște întreg com­binatul pentru depășirile de plan cu cite 25—30 la sută, brigada lui fiind distinsă încă pe primul an de funcțio­nare a combinatului cu titlul de frun­tașă. Sau cine nu s-a obișnuit de-acum cu firea tinerească, mobilizatoare a lă­cătușului Petre Neacșu din secția A.T.M., ales pentru calitățile sale de bun organizator, secretar al organiza­ției de tineret ? Intre fruntașii „anu­lui întîi" al producției combinatului se numără totodată și lăcătușul mecanic Constantin Sbîrnea, locțiitor al secre­tarului organizației de partid la unul dintre schimburile fabricii de amoniac. Pentru vrednicie se remarcă și maiștri ca Ion Turturică, Gheorghe Rusu, Emil­ Dacău, oameni care au crescut odată cu­­­ combinatul, i-au determinat prestigiul printr-o luptă permanent consacrată ca­lității ireproșabile. Se surprinde faptul că foarte mulți de aici ca ani întrunesc doar două de­­­cenii. Poarte mulți dintre operatorii ch­i­miști, mecanici de pompe și compre­soare, laboranții și lăcătușii A.T.M. ai combinatului sînt născuți în anul Eli­berării. Luate in genere, biografiile lor nu diferă. Fie că e vorba de loan Grecu, de Maria Ilisei sau de loan D. Apopei, marea majoritate s-au născut în satele de pe amîndouă malurile Bistriței, au avut în copilăria lor mărturii pe care nici o copilărie nu le-a avut , au văzut cu ochii lor minunile anilor puterii populare. Gîndul de a participa cu tot sufletul la soarta producției din „ceta­tea de azot” i-a îndemnat să vină să învețe și mai bine, la , cursurile care funcționează în cadrul combinatului și apoi să-și desfășoare tinerețea și capa­citatea aici. Satele spun cu și mai mult curaj : „Sporim recoltele­­". Lingă știința în­sușită de ele se adaugă și granulele fine și albe ale îngrășămîntului chimic produs la Combinatul de îngrășăminte cu azot din Piatra Neamț. „Cetatea de azot" este una dintre numeroasele construcții socialiste care satisfac visuri altădată imposibil de realizat. AUREL STANCIU CETATEA DE AZOT

Next