Steagul Roşu, iunie 1965 (Anul 20, nr. 3834-3859)

1965-06-01 / nr. 3834

Proletari din toate tarile unitivá ! ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL AL PKR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU I Nr. 3.834 (5.313) MARȚI 1 IUNIE 1965 4 pagini 25 bani Un puternic avînt al muncii patriotice Orașele și satele noastre mereu mai frumoase, mai bine gospodărite •c* O tradiție în continuă dezvoltare o Anul tre­cut în regiunea Bacău au fost executate cu spri­jinul cetățenilor lucrări în valoare de peste 67 milioane lei •*> Experiența pozitivă larg genera­lizată a însuflețite angajamente în cinstea celui de-al IV-lea Congres al partidului­ ­ Regiunea Bacău trăiește în zilele noastre — rod al înfăptuirii­­ politicii Partidului — prefaceri adînci care o fac din ce în ce mai înfloritoare. Cine vorbește­ astăzi de Valea Trotușului sau de Valea Bistriței nu se poate să nu amintească de uriașele uzine și combinate petrochimice care pun în valoare bogatele resurse naturale, de puternicele centrale termice și hidro­electrice înălțate aici în ultimii ani. Marile prefaceri economice petrecute în această perioadă au generat schim­bări tot atît de profunde în viața și aspectul orașelor, în conștiința oame­nilor. Pe harta regiunii au apărut orașe și centre muncitorești noi: O­­rașul Gheorghe Gheorghiu-Dej,, Bicaz, Lucăcești, Săvinești, în timp ce ve­chile orașe au devenit de nerecunos­cut. La sate au fost înălțate sute de școli, cămine culturale, dispensare și alte­ edificii social-culturale. Toate a­­ceste transformări înnoitoare nu ar fi fost posibile fără participarea largă și entuziastă a miilor de oameni ai mun­cii, care pun umărul pentru a-și gos­podări cît mai bine orașele și satele lor, pentru a le face din ce în ce mai frumoase, îndrumată și condusă de organele și organizațiile locale de partid, avînd în primele rînduri pe comuniști, între­cerea patriotică a căpătat an de an un caracter tot mai organizat, avînd o­­biective bine precizate, la înfăptuirea cărora sînt antrenate mase tot mai largi de cetățeni. în prezent, în re­giune nu există aproape nici un oraș, sat sau circumscripție electorală care să nu ia parte la întrecere. Iar rezul­tatele sînt cît se poate de edificatoare. Numai în cursul anului trecut în re­giunea Bacău au fost executate, prin participarea cetățenilor, lucrări în va­loare de peste 67 milioane de lei. Cele 1.770 de săli de clasă constru­ite prin contribuția locuitorilor în anii sesenalului, zecile de cămine cultu­rale, de dispensare și case de nașteri date în folosință in această perioadă, electrificarea celor peste 400 de sate sunt mărturii ale interesului și dragos­tei cu care cetățenii participă la înfru­musețarea orașelor și satelor lor. Un calcul sumar arată că valoarea lucrărilor gospodărești înfăptuite în ultimii cinci ani prin participarea ce­tățenilor se ridică la peste 185 mili­oane de lei. Și aceasta, fără a mai pune la socoteală lucrările de întreți­nere și înfrumusețare a străzilor și uli­țelor, a noilor blocuri de locuințe. Faptul că în patru din acești ani locul de fruntaș pe țară l-au ocupat orașe din regiunea noastră — de două ori consecutiv Romanul, o dată Ba­căul, iar anul trecut Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej — constituie încă o mărturie că în regiunea noastră în­trecerea patriotică pentru înfrumuse­țarea orașelor și satelor constituie o (Din ziarul „România liberă nr. 6.414) tradiție cu care ne mîndrim. La baza tuturor realizărilor amintite stă creșterea neîncetată a conștiinței socialiste a maselor, creșterea simțu­lui răspunderii cetățenești. Spiritul gospodăresc și organizatoric manifes­tat de sfaturile populare, hărnicia și inițiativa creatoare de care dau do­vadă miile de cetățeni care participă cu entuziasm la aceste acțiuni se o­­glin­desc în succesele obținute. în pri­mul rînd aș vrea să remarc că, pe baza experienței dobindite de-a lun­gul anilor și in urma unei mai largi consultări a cetățenilor, stabilirea o­­biectivelor cuprinse în planurile de acțiuni patriotice se face cu mai mult discernămînt. Sunt prevăzute în spe­cial acele lucrări a căror execuție duce la îmbunătățirea aspectului edilitar­­gospodăresc al localităților respective. Dacă în unele locuri au fost incluse totuși în plan și lucrări inoportune, a­­ceasta se datorește controlului și în­drumării nesatisfăcătoare exercitate de comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, vină care i se poate atribui în aceeași măsură și a Comite­tului executiv al sfatului popular re­gional.­­In ultimul timp, în acțiunea de gos­podărire și înfrumusețare a orașelor și satelor s-au făcut remarcate nume­roase inițiative valoroase. Aș vrea să amintesc doar cîteva. Anul trecut, bu­năoară, în orașul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej au fost plantate de-a lungul străzilor, aleilor și bulevardelor peste două milioane de flori produse în ră­sadnițe amenajate din inițiativa co­mitetelor de locatari și a comisiilor de femei. Tot din inițiativa acestora, în noile blocuri au luat ființă active vo­luntare de meseriași din rîndul loca­tarilor. Sarcina acestora este de a re­media micile defecțiuni ivite la insta­lațiile din apartamente, contribuind în felul acesta la menținerea lor în bună stare de funcționare. Acțiuni tot atît de valoroase au fost inițiate și la sate, în comuna Adjudul Vechi, la Ploscuțeni și în alte sate din raionul Adjud, s-a luat inițiativa­ de a se amenaja parcuri unde țăranii coo­peratori să-și poată petrece timpul li­ber. Aici au fost plantați pomi, s-au a­­menajat ronduri și alei de flori, au fost puse bănci, s-au instalat difuzoare pen­tru transmiterea programelor de radio. Acțiuni interesante au fost întreprinse și în satele raionului Roman în urma propunerilor făcute de comisia perma­nentă, la Săbăoani, la Miron Costin și în alte comune din acest raion toate podurile din lemn de pe ulițele sate­lor au fost înlocuite cu poduri din beton, mai puțin costisitoare și mai durabile. Desigur că valoarea unor asemenea inițiative interesante nu ar fi atît de (Continuare în pagina a ll-a) ȘTEFAN BOROȘ președintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Bacău Deschiderea lucrărilor plenarei C.C. al P.M.R. în ziua de 31 mai 1965 s-a deschis ședința plenară a C.C. al P.M.R. Plenara are următoarea ordine de zi: 1. — Proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea economiei naționale în perioada 1966—1970. 2. — Proiectul de Directive cu privire la dezvolta­rea energeticii R. P. Române în perioada 1966—1975. 3. — Proiectul de Statut al Partidului. Lucrările plenarei continuă. O nouă fabrică la Combinatul chimic din Borzești La Combinatul chimic de la Bor­­zești, a început să producă cu o lună înainte de termenul planificat o nouă fabrică de hexacloran. Capacitatea a­­nuală de producție a acestei unități este de 10.000 tone hexacloran cu o concentrație de 12 la sută substanță activă. Hexacloranul constituie mate­rie primă pentru fabricarea de insec­ticide folosite în agricultură la com­baterea unor dăunători. Scurtarea termenului de construc­ție a noii fabrici este rodul muncii însuflețite depuse de constructorii și montorii de la întreprinderea de șan­tiere din orașul Gheorghe Gheorghiu- Dej. Dezvoltînd experiența dobîndită la construcția unor obiective similare, ei au reușit, prin organizarea lucru­lui în două schimburi, să îndeplineas­că și­ să depășească prevederile stabi­lite în graficele de execuție. Față de prima instalație de acest gen din cadrul combinatului, capacitatea noii fabrici este cu 20 la sută mai mare. Fabrica are un înalt grad de automa­tizare a procesului de producție. Da­torită sistemului modern de uscare pe care îl utilizează ea va produce hexacloran de calitate superioară. „Vrem să obținem o recoltă bogată" Zilnic, pe tarlalele cooperativei agri­cole de producție din comuna Mărăști, raionul Bacău, se lucrează cu însuflețire la întreținerea culturilor prășitoare. „Vrem obținem o recoltă bună", spuneau ță­ranii cooperatori Vasile V. Sârbu, Nico­­lae Cornescu, Gh. Mocanu, Nicolae Berja și Constantin Mitrea. Lucrările de îngri­jire le facem la timp și de bună calitate. Pînă acum am făcut prașila întîia pe în­treaga suprafață de 70 hectare semănate cu floarea-soarelui și am plivit de bu­ruieni 400 hectare de grîu. Este în toi pră­­șitul manual la porumb. Sîntem hotărîți să dovedim că sîntem vrednici de a ne număra printre cooperativele agricole de producție evidențiate în întrecerea so­cialistă. VLADIMIR LICHI activist de partid I Î Culturile sunt frumoase,­­ cresc viguros La cooperativa agricolă de producție din satul Goșmani, raionul Roman, între­ținerea culturilor este privită cu multă răspundere și, ca urmare a efectuării la timp a lucrărilor, culturile sunt frumoase, cresc viguros. Aici, cu o seară în urmă mecanizatorii din brigada de tractoare condusă de Mihai Păduraru și țăranii coo­peratori din brigăzile de cîmp ai căror brigadieri sînt Constantin Moraru, Va­sile V. Botezatu și Gh. Mazilu, efectuau prima prașilă mecanică și manuală pe ultimele suprafețe. Cîteva cifre reflectă mai complet modul în care aici a fost organizată munca. Pe cele 506 hectare cu porumb se lucrează cu sapa rotativă și în același timp se execută și prima pra­șilă. La sfecla de zahăr, pe suprafața de 137 hectare, s-a efectuat prima pra­șilă și s-a trecut la rărit. Prima prașilă a fost făcută și pe cele 80 hectare semănate cu floarea-soarelui. Acestea sunt doar o parte din realizările cooperativei agricole de producție din sa­tul Goșmani. ION DRAGOI țăran cooperator Căminul Institutului pedagogic,­ Roto | V. BOGDANEȚ * E ZIUA MEA... Foto P. ȘIMON din cinstea Congresului partidului Diagramele au primit ulti­mele înregistrări în schimbul de noapte, cu două săptă­­mîni în urmă. S-au stins trep­tat beculețele de la tabloul de comandă, în timp ce în registrul de analize se tre­ceau ultimele probe de labo­rator. Și tot în schimbul de noapte au început și pri­mele lucrări în vederea pre­gătirii instalațiilor pentru re­vizii și reparații planificate. Colectivul secției azotat de amoniu de la Combinatul de îngrășăminte cu azot Piatra Neamț a înțeles că lupta pentru creșterea continuă a indicilor calitativi ai produse­lor trebuie continuată și în timpul reviziei instalațiilor, planul de lucrări fiind orien­tat in primul rînd spre asigu­rarea condițiilor tehnice op­time desfășurării procesului tehnologic. Azotatul de amoniu a cu­noscut în decursul acestui an atingerea unor nivele de ca­litate cu mult superioare normelor stabilite de Stas. Procentul de umiditate în a­­cest produs a atins 0,2 la sută, față de 1 la sută cît prevăd normele stabilite în anul trecut. Dacă în prima lună a a­­cestui an 52,4 la sută din producția de azotat de amo­niu a fost realizată cu un procent de umiditate de sub 6,5 la sută, in luna mai 97,3 la sută din producție a fost de calitate superioară cu un procent de umiditate de sub 0,5 la sută. Acum, în perioada revizii­lor și reparațiilor planificate, colectivul de muncă al sec­ției, în baza unui plan de lu­crări stabilit cu multă aten­ție, verifică fiecare utilaj în parte, fiecare aparat de mă­sură și control. Pe baza ex­perienței acumulate, din ob­servațiile chimiștilor și me­canicilor, se aduc și unele îmbunătățiri în instalații. Operatorii chimiști, de­prinși cu supravegherea ta­blourilor de comandă, cu mî­­nuirea atentă a automatiză­rii, se dovedesc acum și buni mînuitori ai sculelor de lăcătușerie: Vasile Ungu­­reanu, operator dispecer la camera de comandă, Gheor­ghe Matache, operator la in­stalația de preparare a do­lomitei, Mihai Chirie Gheorghe Trenchea, opera­și tori chimiști, dovedesc acum și calități de buni lăcătuși mecanici. Alături de meca­nicii Nicolae Bocancea, Con­stantin Moraru, chimiștii muncesc cu însuflețire pen­tru executarea lucrărilor la un înalt nivel calitativ și pentru scurtarea perioadei de revizii și reparații. ...Se muncește intens, cu însuflețire, se pregătesc con­dițiile tehnice pentru dobîn­­direa unor noi succese. A­­cum, în secție, procesele chi­mice „sînt stinse“, în schimb procentul de umiditate îl în­­tîlnim zilnic in calculele fă­cute­ de inginerii și maiștrii din secție. Se lucrează la noi propuneri pentru îmbunătă­țirea standardelor fixate în anul trecut. Pe graficele în­trecerii socialiste, colectivul de muncă al secției azotat de amoniu este hotărît să în­scrie noi succese în cinstea Congresului partidului. Fie­care zi de muncă este o pre­gătire pentru succesele vii­toare. DAN DRAGULESCU Asaltul standardelor continuă în cele două sectoare de indus­trializare a lemnului de la I.F.­­Dărmănești, lupta pentru calitate a cuprins întreaga masă de munci­tori, fiind însoțită de numeroase măsuri tehnico-organizatorice. Cu sprijinul organizațiilor de partid muncitorii forestieri și-au îndrep­tat toate eforturile pentru ca pla­nul la calitate să fie realizat în mod exemplar. Numai în sectorul de la Dofteana, în perioada celor 5 luni de la începutul anului, s-au li­vrat la export 824 mc cherestea, iar indicele calitativ a fost depășit cu 11 procente. Realizările dobindite în această lună sunt continuarea altor succese obținute în anul acesta de mun­ 824 m.c. cherestea la export citorii, inginerii și tehnicienii de la acest sector de industrializare. Pen­tru aceste realizări obținute colec­tivul de muncă de la sectorul Dof­teana a primit, în primul trimestru al anului, fanionul de evidențiat în întrecerea socialistă. Acordînd mai multă atenție ca­lității produselor livrate, nu de mult comitetul sindicatului din în­treprindere a organizat un util schimb de experiență între cele două fabrici cu participarea sorta­­torilor, maiștrilor, șefilor de secții etc. Cu acest prilej s-au dezbătut pe larg o serie de probleme care in­fluențează calitatea, iar în mod practic, s-a participat la sortarea corectă a buștenilor pentru debita­re. Fruntașii și evidențiații în în­trecerea socialistă printre care sor­­tatorii Ion Cambei, Pandele Șer­­ban, Vasile Rusu, Imbre Carol, șe­ful de brigadă Avram Adrian și alții, au împărtășit din experiența și metodele lor în buna organizare a procesului de producție. La Schela de extracție Moinești Dintre cei mai buni . Animați de dorința de a întim­­pina Congresul partidului cu noi succese în întrecerea socialistă, pe­troliștii de la Schela de extracție Moinești muncesc cu însuflețire pentru a spori producția de țiței peste plan. Succesele de pînă acum dovedesc că petroliștii moineșteni își respectă cuvîntul dat înscriind noi și valoroase realizări pe grafi­cul întrecerii. Toate secțiile se pre­zintă cu sarcinile de plan și angaja­mentele luate, îndeplinite și chiar depășite. In fruntea luptei pentru sporirea producției de țiței și gaze utiliza­bile se situează multe colective și petroliști. Lună de lună se mențin evidențiați în întrecerea socialistă 677 petroliști, iar alte numeroase brigăzi cum ar fi cele de extracție conduse de Nicolae Nicula, Michiu Pîrvu, Ion Popa, Constantin Bucur și altele se situează printre cele mai bune din schelă. Rezultate deosebit de importante obțin și brigăzile de intervenție conduse de Constantin Balica, Gheorghe Fodor și Simion Tabacaru. De la începutul anului și pînă acum, cele trei brigăzi și-au depășit normele de lucru cu 20 la sută, iar timpul neproductiv în­registrat este mai mic de 1 la sută. Arborii își pleacă ramurile înverzite peste calea ferată îngustă. Drezina care ne duce în sus, pe Valea Tar­­căului, intră adesea în aceste tunele de frunziș, de flori și de umbră, ca apoi să iasă iar în bătaia soarelui. Trecem de Bătrîna, de Brateș. Cînd oprim, sîntem intr-un luminiș, lingă o rampă pe care buștenii nu stau decit puțin timp — de cînd sînt dezle­gați de la funicular și pînă cînd sînt încărcați in vagoanele c.f.f. Am intrat pe „domeniul" brigăzii complexe de muncitori forestieri condusă de comu­nistul Gh. Pavel. în lumina amiezii, oamenii din echipa de la dezlegat și încărcat grăbesc lucrul. Au și încărcat trei vagoane — planul zilei — dar pînă în seară vor mai încărca încă trei. De la N. Ciucanu, șeful sectorului forestier Brateș (I. F.­­ Tarcău), aflăm că parchetul Murgoci se numără prin­tre fruntașe și că brigada de aici și-a îndeplinit până acum planul la toate sortimentele, iar la unele l-a și depășit, în succesele colectivului de la I. F.­­ Tarcău dedicate celui de-al IV-lea Congres al partidului (depășirea va­lorii producției globale și marfă, realizarea de importante economii și beneficii peste plan) este inclusă și contribuția muncitorilor forestieri de la Murgoci. Facem cunoștință cu unii din ei: M. Aconuțoaie, încărcător, V. Aconuțoaie, secretarul organizației U.T.M. pe sector și cu Gh. Bujor me­canicul funicularului — ajutoare de nădejde ale brigadierului. Sunt bucu­roși de vremea în s­frșit bună, de fap­tul că utilajele nu le dau bătaie de cap, de condițiile de odihnă în cabana situată la doi pași. Promit că nu vor ceda locul de cinste altui parchet, însoțiți de maistrul de parchet Ion Dascălu și de șeful sectorului, pornim în sus, pe firul văii. Din cînd în cînd privim buștenii care fac un drum de peste 2 km în dans aerian, pe dea­supra pădurii. Și este meritul celor care deservesc acest funicular de tip Mîneciu că el funcționează cu exacti­tate contribuind în chip hotărîtor la exploatarea și transportul in timp util a celor peste 14 000 m­e bușteni din acest parchet Pîrîul se zbenguie pe mici cascade, sărind din stîncă în stîncă, păsările pădurii își caută, drăgăstos, perechile cîntînd cu foc și, trebuie să recunoaș­tem, cu talent. Apa unui izvor pare aici miraculoasă, dă noi puteri. Dar pădurea prinde să vuiască. Ne apropiem de alt punct de lucru din parchet, acolo unde muncesc corhăni­­torii, fasonatorii, cărăușii, metrarii, unde arborii cad sub ascuțișul pînze­­lor tăietoare și unde tractoristul I. Păscălie, călare pe K.D.-ul său trage buștenii din tason spre rampa funi­cularului. Pantele sunt aici repezi, văile înguste. Chipurile oamenilor parcă au împrumutat și ele ceva din asprimea și frumusețea locurilor. Bușteanul, care mai ieri era un ar­bore înalt pe un versant prăpăstios, a ajuns acum tîrîș lingă funicular. K.D.-ul a pornit înapoi după altul. Pe acesta îl iau în primire Ion Ciucanu, Silvestru Grigoruț și Pantelimon Aioa­­nei. L-au voltat cu țapinele, l-au prins în chingi de fier. Unul din ei a dat fuga la telefonul din ghereta apro­piată, îl anunță pe mecanicul Bujor din vale. Și bușteanul greu de peste 1.000 kg pornește, saltă, „decolează", în curînd îl vezi în zbor aerian peste pădure. Cînd coborîm, fluieratul trenului fo­restier face să răsune codrul. Vasile Savin, frînarul, ne salută amical, îi răspundem, în curînd noi bușteni vor intra pe poarta unităților de indus­trializare. NICHITA BISTRICEANU O zi printre muncitorii forestieri ... • '• ••■v­.jr- Lemnul în zbor aerian peste pădurea de la Murgoci (I. F.­­­ Tarcău)".. Apropiatul buștenilor la funicular se face mecanizat în parchetul Murgoci, E © țel ?. ȘIMON

Next