Steagul Roşu, iunie 1965 (Anul 20, nr. 3834-3859)
1965-06-01 / nr. 3834
Proletari din toate tarile unitivá ! ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL AL PKR ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU I Nr. 3.834 (5.313) MARȚI 1 IUNIE 1965 4 pagini 25 bani Un puternic avînt al muncii patriotice Orașele și satele noastre mereu mai frumoase, mai bine gospodărite •c* O tradiție în continuă dezvoltare o Anul trecut în regiunea Bacău au fost executate cu sprijinul cetățenilor lucrări în valoare de peste 67 milioane lei •*> Experiența pozitivă larg generalizată a însuflețite angajamente în cinstea celui de-al IV-lea Congres al partidului Regiunea Bacău trăiește în zilele noastre — rod al înfăptuirii politicii Partidului — prefaceri adînci care o fac din ce în ce mai înfloritoare. Cine vorbește astăzi de Valea Trotușului sau de Valea Bistriței nu se poate să nu amintească de uriașele uzine și combinate petrochimice care pun în valoare bogatele resurse naturale, de puternicele centrale termice și hidroelectrice înălțate aici în ultimii ani. Marile prefaceri economice petrecute în această perioadă au generat schimbări tot atît de profunde în viața și aspectul orașelor, în conștiința oamenilor. Pe harta regiunii au apărut orașe și centre muncitorești noi: Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej,, Bicaz, Lucăcești, Săvinești, în timp ce vechile orașe au devenit de nerecunoscut. La sate au fost înălțate sute de școli, cămine culturale, dispensare și alte edificii social-culturale. Toate aceste transformări înnoitoare nu ar fi fost posibile fără participarea largă și entuziastă a miilor de oameni ai muncii, care pun umărul pentru a-și gospodări cît mai bine orașele și satele lor, pentru a le face din ce în ce mai frumoase, îndrumată și condusă de organele și organizațiile locale de partid, avînd în primele rînduri pe comuniști, întrecerea patriotică a căpătat an de an un caracter tot mai organizat, avînd obiective bine precizate, la înfăptuirea cărora sînt antrenate mase tot mai largi de cetățeni. în prezent, în regiune nu există aproape nici un oraș, sat sau circumscripție electorală care să nu ia parte la întrecere. Iar rezultatele sînt cît se poate de edificatoare. Numai în cursul anului trecut în regiunea Bacău au fost executate, prin participarea cetățenilor, lucrări în valoare de peste 67 milioane de lei. Cele 1.770 de săli de clasă construite prin contribuția locuitorilor în anii sesenalului, zecile de cămine culturale, de dispensare și case de nașteri date în folosință in această perioadă, electrificarea celor peste 400 de sate sunt mărturii ale interesului și dragostei cu care cetățenii participă la înfrumusețarea orașelor și satelor lor. Un calcul sumar arată că valoarea lucrărilor gospodărești înfăptuite în ultimii cinci ani prin participarea cetățenilor se ridică la peste 185 milioane de lei. Și aceasta, fără a mai pune la socoteală lucrările de întreținere și înfrumusețare a străzilor și ulițelor, a noilor blocuri de locuințe. Faptul că în patru din acești ani locul de fruntaș pe țară l-au ocupat orașe din regiunea noastră — de două ori consecutiv Romanul, o dată Bacăul, iar anul trecut Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej — constituie încă o mărturie că în regiunea noastră întrecerea patriotică pentru înfrumusețarea orașelor și satelor constituie o (Din ziarul „România liberă nr. 6.414) tradiție cu care ne mîndrim. La baza tuturor realizărilor amintite stă creșterea neîncetată a conștiinței socialiste a maselor, creșterea simțului răspunderii cetățenești. Spiritul gospodăresc și organizatoric manifestat de sfaturile populare, hărnicia și inițiativa creatoare de care dau dovadă miile de cetățeni care participă cu entuziasm la aceste acțiuni se oglindesc în succesele obținute. în primul rînd aș vrea să remarc că, pe baza experienței dobindite de-a lungul anilor și in urma unei mai largi consultări a cetățenilor, stabilirea obiectivelor cuprinse în planurile de acțiuni patriotice se face cu mai mult discernămînt. Sunt prevăzute în special acele lucrări a căror execuție duce la îmbunătățirea aspectului edilitargospodăresc al localităților respective. Dacă în unele locuri au fost incluse totuși în plan și lucrări inoportune, aceasta se datorește controlului și îndrumării nesatisfăcătoare exercitate de comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, vină care i se poate atribui în aceeași măsură și a Comitetului executiv al sfatului popular regional.In ultimul timp, în acțiunea de gospodărire și înfrumusețare a orașelor și satelor s-au făcut remarcate numeroase inițiative valoroase. Aș vrea să amintesc doar cîteva. Anul trecut, bunăoară, în orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej au fost plantate de-a lungul străzilor, aleilor și bulevardelor peste două milioane de flori produse în răsadnițe amenajate din inițiativa comitetelor de locatari și a comisiilor de femei. Tot din inițiativa acestora, în noile blocuri au luat ființă active voluntare de meseriași din rîndul locatarilor. Sarcina acestora este de a remedia micile defecțiuni ivite la instalațiile din apartamente, contribuind în felul acesta la menținerea lor în bună stare de funcționare. Acțiuni tot atît de valoroase au fost inițiate și la sate, în comuna Adjudul Vechi, la Ploscuțeni și în alte sate din raionul Adjud, s-a luat inițiativa de a se amenaja parcuri unde țăranii cooperatori să-și poată petrece timpul liber. Aici au fost plantați pomi, s-au amenajat ronduri și alei de flori, au fost puse bănci, s-au instalat difuzoare pentru transmiterea programelor de radio. Acțiuni interesante au fost întreprinse și în satele raionului Roman în urma propunerilor făcute de comisia permanentă, la Săbăoani, la Miron Costin și în alte comune din acest raion toate podurile din lemn de pe ulițele satelor au fost înlocuite cu poduri din beton, mai puțin costisitoare și mai durabile. Desigur că valoarea unor asemenea inițiative interesante nu ar fi atît de (Continuare în pagina a ll-a) ȘTEFAN BOROȘ președintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Bacău Deschiderea lucrărilor plenarei C.C. al P.M.R. în ziua de 31 mai 1965 s-a deschis ședința plenară a C.C. al P.M.R. Plenara are următoarea ordine de zi: 1. — Proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea economiei naționale în perioada 1966—1970. 2. — Proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea energeticii R. P. Române în perioada 1966—1975. 3. — Proiectul de Statut al Partidului. Lucrările plenarei continuă. O nouă fabrică la Combinatul chimic din Borzești La Combinatul chimic de la Borzești, a început să producă cu o lună înainte de termenul planificat o nouă fabrică de hexacloran. Capacitatea anuală de producție a acestei unități este de 10.000 tone hexacloran cu o concentrație de 12 la sută substanță activă. Hexacloranul constituie materie primă pentru fabricarea de insecticide folosite în agricultură la combaterea unor dăunători. Scurtarea termenului de construcție a noii fabrici este rodul muncii însuflețite depuse de constructorii și montorii de la întreprinderea de șantiere din orașul Gheorghe Gheorghiu- Dej. Dezvoltînd experiența dobîndită la construcția unor obiective similare, ei au reușit, prin organizarea lucrului în două schimburi, să îndeplinească și să depășească prevederile stabilite în graficele de execuție. Față de prima instalație de acest gen din cadrul combinatului, capacitatea noii fabrici este cu 20 la sută mai mare. Fabrica are un înalt grad de automatizare a procesului de producție. Datorită sistemului modern de uscare pe care îl utilizează ea va produce hexacloran de calitate superioară. „Vrem să obținem o recoltă bogată" Zilnic, pe tarlalele cooperativei agricole de producție din comuna Mărăști, raionul Bacău, se lucrează cu însuflețire la întreținerea culturilor prășitoare. „Vrem obținem o recoltă bună", spuneau țăranii cooperatori Vasile V. Sârbu, Nicolae Cornescu, Gh. Mocanu, Nicolae Berja și Constantin Mitrea. Lucrările de îngrijire le facem la timp și de bună calitate. Pînă acum am făcut prașila întîia pe întreaga suprafață de 70 hectare semănate cu floarea-soarelui și am plivit de buruieni 400 hectare de grîu. Este în toi prășitul manual la porumb. Sîntem hotărîți să dovedim că sîntem vrednici de a ne număra printre cooperativele agricole de producție evidențiate în întrecerea socialistă. VLADIMIR LICHI activist de partid I Î Culturile sunt frumoase, cresc viguros La cooperativa agricolă de producție din satul Goșmani, raionul Roman, întreținerea culturilor este privită cu multă răspundere și, ca urmare a efectuării la timp a lucrărilor, culturile sunt frumoase, cresc viguros. Aici, cu o seară în urmă mecanizatorii din brigada de tractoare condusă de Mihai Păduraru și țăranii cooperatori din brigăzile de cîmp ai căror brigadieri sînt Constantin Moraru, Vasile V. Botezatu și Gh. Mazilu, efectuau prima prașilă mecanică și manuală pe ultimele suprafețe. Cîteva cifre reflectă mai complet modul în care aici a fost organizată munca. Pe cele 506 hectare cu porumb se lucrează cu sapa rotativă și în același timp se execută și prima prașilă. La sfecla de zahăr, pe suprafața de 137 hectare, s-a efectuat prima prașilă și s-a trecut la rărit. Prima prașilă a fost făcută și pe cele 80 hectare semănate cu floarea-soarelui. Acestea sunt doar o parte din realizările cooperativei agricole de producție din satul Goșmani. ION DRAGOI țăran cooperator Căminul Institutului pedagogic, Roto | V. BOGDANEȚ * E ZIUA MEA... Foto P. ȘIMON din cinstea Congresului partidului Diagramele au primit ultimele înregistrări în schimbul de noapte, cu două săptămîni în urmă. S-au stins treptat beculețele de la tabloul de comandă, în timp ce în registrul de analize se treceau ultimele probe de laborator. Și tot în schimbul de noapte au început și primele lucrări în vederea pregătirii instalațiilor pentru revizii și reparații planificate. Colectivul secției azotat de amoniu de la Combinatul de îngrășăminte cu azot Piatra Neamț a înțeles că lupta pentru creșterea continuă a indicilor calitativi ai produselor trebuie continuată și în timpul reviziei instalațiilor, planul de lucrări fiind orientat in primul rînd spre asigurarea condițiilor tehnice optime desfășurării procesului tehnologic. Azotatul de amoniu a cunoscut în decursul acestui an atingerea unor nivele de calitate cu mult superioare normelor stabilite de Stas. Procentul de umiditate în acest produs a atins 0,2 la sută, față de 1 la sută cît prevăd normele stabilite în anul trecut. Dacă în prima lună a acestui an 52,4 la sută din producția de azotat de amoniu a fost realizată cu un procent de umiditate de sub 6,5 la sută, in luna mai 97,3 la sută din producție a fost de calitate superioară cu un procent de umiditate de sub 0,5 la sută. Acum, în perioada reviziilor și reparațiilor planificate, colectivul de muncă al secției, în baza unui plan de lucrări stabilit cu multă atenție, verifică fiecare utilaj în parte, fiecare aparat de măsură și control. Pe baza experienței acumulate, din observațiile chimiștilor și mecanicilor, se aduc și unele îmbunătățiri în instalații. Operatorii chimiști, deprinși cu supravegherea tablourilor de comandă, cu mînuirea atentă a automatizării, se dovedesc acum și buni mînuitori ai sculelor de lăcătușerie: Vasile Ungureanu, operator dispecer la camera de comandă, Gheorghe Matache, operator la instalația de preparare a dolomitei, Mihai Chirie Gheorghe Trenchea, operași tori chimiști, dovedesc acum și calități de buni lăcătuși mecanici. Alături de mecanicii Nicolae Bocancea, Constantin Moraru, chimiștii muncesc cu însuflețire pentru executarea lucrărilor la un înalt nivel calitativ și pentru scurtarea perioadei de revizii și reparații. ...Se muncește intens, cu însuflețire, se pregătesc condițiile tehnice pentru dobîndirea unor noi succese. Acum, în secție, procesele chimice „sînt stinse“, în schimb procentul de umiditate îl întîlnim zilnic in calculele făcute de inginerii și maiștrii din secție. Se lucrează la noi propuneri pentru îmbunătățirea standardelor fixate în anul trecut. Pe graficele întrecerii socialiste, colectivul de muncă al secției azotat de amoniu este hotărît să înscrie noi succese în cinstea Congresului partidului. Fiecare zi de muncă este o pregătire pentru succesele viitoare. DAN DRAGULESCU Asaltul standardelor continuă în cele două sectoare de industrializare a lemnului de la I.F.Dărmănești, lupta pentru calitate a cuprins întreaga masă de muncitori, fiind însoțită de numeroase măsuri tehnico-organizatorice. Cu sprijinul organizațiilor de partid muncitorii forestieri și-au îndreptat toate eforturile pentru ca planul la calitate să fie realizat în mod exemplar. Numai în sectorul de la Dofteana, în perioada celor 5 luni de la începutul anului, s-au livrat la export 824 mc cherestea, iar indicele calitativ a fost depășit cu 11 procente. Realizările dobindite în această lună sunt continuarea altor succese obținute în anul acesta de mun 824 m.c. cherestea la export citorii, inginerii și tehnicienii de la acest sector de industrializare. Pentru aceste realizări obținute colectivul de muncă de la sectorul Dofteana a primit, în primul trimestru al anului, fanionul de evidențiat în întrecerea socialistă. Acordînd mai multă atenție calității produselor livrate, nu de mult comitetul sindicatului din întreprindere a organizat un util schimb de experiență între cele două fabrici cu participarea sortatorilor, maiștrilor, șefilor de secții etc. Cu acest prilej s-au dezbătut pe larg o serie de probleme care influențează calitatea, iar în mod practic, s-a participat la sortarea corectă a buștenilor pentru debitare. Fruntașii și evidențiații în întrecerea socialistă printre care sortatorii Ion Cambei, Pandele Șerban, Vasile Rusu, Imbre Carol, șeful de brigadă Avram Adrian și alții, au împărtășit din experiența și metodele lor în buna organizare a procesului de producție. La Schela de extracție Moinești Dintre cei mai buni . Animați de dorința de a întimpina Congresul partidului cu noi succese în întrecerea socialistă, petroliștii de la Schela de extracție Moinești muncesc cu însuflețire pentru a spori producția de țiței peste plan. Succesele de pînă acum dovedesc că petroliștii moineșteni își respectă cuvîntul dat înscriind noi și valoroase realizări pe graficul întrecerii. Toate secțiile se prezintă cu sarcinile de plan și angajamentele luate, îndeplinite și chiar depășite. In fruntea luptei pentru sporirea producției de țiței și gaze utilizabile se situează multe colective și petroliști. Lună de lună se mențin evidențiați în întrecerea socialistă 677 petroliști, iar alte numeroase brigăzi cum ar fi cele de extracție conduse de Nicolae Nicula, Michiu Pîrvu, Ion Popa, Constantin Bucur și altele se situează printre cele mai bune din schelă. Rezultate deosebit de importante obțin și brigăzile de intervenție conduse de Constantin Balica, Gheorghe Fodor și Simion Tabacaru. De la începutul anului și pînă acum, cele trei brigăzi și-au depășit normele de lucru cu 20 la sută, iar timpul neproductiv înregistrat este mai mic de 1 la sută. Arborii își pleacă ramurile înverzite peste calea ferată îngustă. Drezina care ne duce în sus, pe Valea Tarcăului, intră adesea în aceste tunele de frunziș, de flori și de umbră, ca apoi să iasă iar în bătaia soarelui. Trecem de Bătrîna, de Brateș. Cînd oprim, sîntem intr-un luminiș, lingă o rampă pe care buștenii nu stau decit puțin timp — de cînd sînt dezlegați de la funicular și pînă cînd sînt încărcați in vagoanele c.f.f. Am intrat pe „domeniul" brigăzii complexe de muncitori forestieri condusă de comunistul Gh. Pavel. în lumina amiezii, oamenii din echipa de la dezlegat și încărcat grăbesc lucrul. Au și încărcat trei vagoane — planul zilei — dar pînă în seară vor mai încărca încă trei. De la N. Ciucanu, șeful sectorului forestier Brateș (I. F. Tarcău), aflăm că parchetul Murgoci se numără printre fruntașe și că brigada de aici și-a îndeplinit până acum planul la toate sortimentele, iar la unele l-a și depășit, în succesele colectivului de la I. F. Tarcău dedicate celui de-al IV-lea Congres al partidului (depășirea valorii producției globale și marfă, realizarea de importante economii și beneficii peste plan) este inclusă și contribuția muncitorilor forestieri de la Murgoci. Facem cunoștință cu unii din ei: M. Aconuțoaie, încărcător, V. Aconuțoaie, secretarul organizației U.T.M. pe sector și cu Gh. Bujor mecanicul funicularului — ajutoare de nădejde ale brigadierului. Sunt bucuroși de vremea în sfrșit bună, de faptul că utilajele nu le dau bătaie de cap, de condițiile de odihnă în cabana situată la doi pași. Promit că nu vor ceda locul de cinste altui parchet, însoțiți de maistrul de parchet Ion Dascălu și de șeful sectorului, pornim în sus, pe firul văii. Din cînd în cînd privim buștenii care fac un drum de peste 2 km în dans aerian, pe deasupra pădurii. Și este meritul celor care deservesc acest funicular de tip Mîneciu că el funcționează cu exactitate contribuind în chip hotărîtor la exploatarea și transportul in timp util a celor peste 14 000 me bușteni din acest parchet Pîrîul se zbenguie pe mici cascade, sărind din stîncă în stîncă, păsările pădurii își caută, drăgăstos, perechile cîntînd cu foc și, trebuie să recunoaștem, cu talent. Apa unui izvor pare aici miraculoasă, dă noi puteri. Dar pădurea prinde să vuiască. Ne apropiem de alt punct de lucru din parchet, acolo unde muncesc corhănitorii, fasonatorii, cărăușii, metrarii, unde arborii cad sub ascuțișul pînzelor tăietoare și unde tractoristul I. Păscălie, călare pe K.D.-ul său trage buștenii din tason spre rampa funicularului. Pantele sunt aici repezi, văile înguste. Chipurile oamenilor parcă au împrumutat și ele ceva din asprimea și frumusețea locurilor. Bușteanul, care mai ieri era un arbore înalt pe un versant prăpăstios, a ajuns acum tîrîș lingă funicular. K.D.-ul a pornit înapoi după altul. Pe acesta îl iau în primire Ion Ciucanu, Silvestru Grigoruț și Pantelimon Aioanei. L-au voltat cu țapinele, l-au prins în chingi de fier. Unul din ei a dat fuga la telefonul din ghereta apropiată, îl anunță pe mecanicul Bujor din vale. Și bușteanul greu de peste 1.000 kg pornește, saltă, „decolează", în curînd îl vezi în zbor aerian peste pădure. Cînd coborîm, fluieratul trenului forestier face să răsune codrul. Vasile Savin, frînarul, ne salută amical, îi răspundem, în curînd noi bușteni vor intra pe poarta unităților de industrializare. NICHITA BISTRICEANU O zi printre muncitorii forestieri ... • '• ••■v.jr- Lemnul în zbor aerian peste pădurea de la Murgoci (I. F. Tarcău)".. Apropiatul buștenilor la funicular se face mecanizat în parchetul Murgoci, E © țel ?. ȘIMON