Steagul Roşu, octombrie 1965 (Anul 20, nr. 3938-3964)

1965-10-01 / nr. 3938

^ L—— • gg Piroletari din toate țările, uniti-vă ! Steagul roșu I ORGA­N AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL GACAU | Pentru calitate — mulțumim­ Conștient de importanța sarcini­lor ce îi revine pe linia respectării o­­bligațiilor contractuale cu beneficia­rii din țară și de peste hotare, co­lectivul Combinatului chimic din Borzești folosește cele mai eficien­te căi pentru a adăuga noi atribute „mărcii fabricii". Chimiștii din secțiile și instalațiile combinatului se întrec cu însuflețire pentru îmbunătățirea calității produ­selor chimice de toate sortimentele, care să corespundă întocmai exi­gențelor mereu crescînde ale bene­ficiarilor. Rezultatele colaborării strînse între combinat și consuma­tori se concretizează în scrisorile de mulțumire care sosesc pe adresa combinatului din partea acestora. Ele înserează rînduri pline de căl­dură și sinceritate față de pricepe­rea, spiritul de răspundere al chi­­miștilor din Borzești. Nu de mult, prin intermediul te­lexului, la combinatul chimic a so­sit o scrisoare de mulțumire. Semna­tarul: Trustul Gostat din Călărași. Ea aduce din partea lucrătorilor din cele 10 gospodării de stat cele mai calde mulțumiri chimiștilor pentru prețiosul ajutor acordat prin livra­rea la timp și în condiții calitative corespunzătoare, a insecticidelor pentru combaterea dăunătorilor în agricultură. „Produsele de insecticide fabricate la Combinatul chimic din Borzești — se arată în scrisoare — se pre­zintă bine, ele corespund scopului pentru care sunt utilizate, sunt la un nivel calitativ superior. Aceasta ne-a dat posibilitatea să salvăm suprafe­țe mari atacate de dăunători, să obți­nem producții agricole suplimentare la hectar". Colectivul de lucrători din ca­drul Trustului Gostat Călărași — se arată în încheierea scrisorii — mulțumește încă o dată pentru spri­jinul acordat și urează noi succese chimiștilor borzeșteni. Textul acestei scrisori ca și al al­tora, care au sosit pînă acum pe a­­dresa combinatului a constituit pen­tru întregul colectiv prilej de mîn­­drie și bucurie, dar și îndemn spre noi înfăptuiri în viitor. C. BUTE In cadrul Trustului de­­ extracție Moinești, una din secțiile de bază este și secția de compresoare a ga­zelor de sondă care sunt trimise combinatelor chimice din Orașul Gh. Gheorghiu-Dej. In foto, sta­ția de pompe centrifugale din ca­drul secției de compresoare a Trus­tului Moinești. (I. DUMITRU) Ritmic și de calitate Angajamentele luate în întrecerea socialistă de către colectivul de muncă al Fabricii de hîrtie și celuloză „Le­­tea“ din Bacău se în­deplinesc cu succes. Planul valoric al pro­ducției globale și mar­fă pe primele trei tri­mestre ale anului fost realizat înainte de a termen. Comparativ cu realizările din aceeași perioadă a anului tre­cut, valoarea produc­ției globale a crescut cu 3,75 la sută, dîn­­du-se peste plan pînă in prezent 845 tone de celuloză, 339 tone de hîrtie, 80 tone caiete, iar valoarea economii­lor realizate prin re­ducerea prețului de cost se ridică la 1.841.000 lei. Tot in această peri­oadă, calitatea hirtiei a cunoscut îmbunătă­țiri. De asemenea, prin reducerea deșeurilor și a bracurilor numai în 8 luni s-au economisit 185.000 kg de hîrtie care au fost redate producției, înfăptuirea planului de măsuri tehnice și organizatorice a consti­tuit o bază sigură pen­tru dobindirea acestor succese. Astfel, prin modificarea raportului de transformare a vi­tezei mașinii nr. 7 se obține o producție a­­nuală in plus de 300 tone, montarea unor baterii de centri plinere la sortarea celulozei a­­duce economii anuale in valoare de 103.000 lei. Și în prezent colec­tivul întreprinderii muncește cu însufleți­re pentru ca pînă la sfîrșitul acestui an să dobîndească noi reali­zări de prestigiu. ANUȚA SANEA funcționară Da — granulația zahărului e bună — constată muncitorii fruntași Eduard F. Simon și Dumitru Curpăn fierbători în secția rafinărie a Fabricii de zahăr din Roman. TUPEU... ...îndrăzneală, obrăznicie, iată cum își propune dicționarul să defineas­că acest cuvînt întîlnit în vorbi­rea noastră. Oamenii cu tupeu însă, în cele mai dese cazuri deranjează, pro­voacă nemulțumiri. Față de cei a căror îndrăzneală înclină spre o­­brăznicie nu poți încerca decit un sentiment de repulsie, uneori chiar de dispreț. Acest tupeu este întîlnit mai frec­vent — culmea acolo unde el ar trebui să se manifeste cel mai puțin, sau aproape de loc. Nu în­țelegem de ce, dar pe mulți lucră­tori din unitățile de deservire a populației îi caracterizează tupeul. Fie că fac o deservire acceptabilă (pentru că ireproșabilă se întîmplă foarte rar), sau fac o treabă de mîn­­tuială, aceștia apelează la tupeu. Pierzi timp prețios ducindu-te, de nu știu cite ori, la croitorie pentru a-ți scoate costumul, și cînd în sfirșit este gata în loc să primești restul de bani, acesta se lasă foarte greu de restituit. Am văzut aceeași „figură“ la unii dintre lucrătorii unităților de frizerie, cizmărie, tutungerii, la O.L.F.-uri etc. Uită, așa deodată, unii dintre acești lucrători să-ți mai dea restul. Și nici măcar mulțu­mesc nu-ți spun, considerînd a­­ceasta ca o îndatorire, o obligație a clientului Din nou tupeul intră automat în exercițiul funcțiunii și din nou pe tine ca client procedeul acesta te deranjează. In seara zlei de 21 septembrie, la restaurantul „Macul roșu“ din Bacău, la o oră cînd unitatea res­pectivă nu era de loc aglomerată, un client a comandat ospătarei Vasilica Solomon o porție de cren­­­vurști și pîinea respectivă Celor 5 minute de aștep­tare pînă cînd os­pătară a venit să ia comanda, i-au urmat altele 37 de minute (?!) pînă cînd crenvurștii au fost aduși, alte 6 minute pînă cînd dumneaei, Vasi­lica Solomon, a venit să i se facă plata și ca urmare a acestei „bune deserviri“ ea s-a autorecompensat (chestiune de prost obicei) uitînd, așa pe loc, să mai dea restul. (In loc de 4,70 lei ea a oprit automat 5 lei). După ce și-a însușit acești bani, ca și cînd nu s-ar fi intîmplat nimic deosebit ospătară Vasilica Solomon și-a văzut cu „conștiința împăcată“ de alte treburi Este vorba despre un obicei unit care trebuie neapărat curmat. An­tidotul cel mai eficace ii constituie în primul rind opinia publică. Nu de alta dar îndrăzneala aceasta, a­­mestecată cu obrăznicie, nu atrage după sine, decit repulsie și dispreț față de cei ce dau dovadă de ase­menea retrograde apucături. C PIRNOIU Informații .înapoierea în Capitală a tovarășului Alexandru Bîrlădeanu Joi dimineața s-a înapoiat în Ca­pitală tovarășul Alexandru Birlădea­­nu, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, care a luat parte la lu­crările sesiunii a doua a Comisiei mixte româno-iugoslave de colaborare economică. (Agerpres) Succese ale constructorilor navali din Galați și Brăila GALAȚI 30. (Coresp. Agerpres).­­ De la Galați a pornit spre șantiere­le viitoarei hidrocentrale de la Por­țile de Fier o adevărată insulă metali­că plutitoare. Aceasta este cea de-a doua platformă autoridicătoare de 1300 tone. Ca și prima, ea a fost reali­zată intr-un timp relativ scurt, pe baza unei tehnologii de fabricație adopta­te de constructorii de nave gălățeni. Agregatul, unic în țara noastră, este echipat cu mașini de punte și instala­ții tehnologice de fabricație româneas­că și dispune de confortul necesar pentru echipaj și muncitori. La rândul lor, constructorii Șantie­rului naval Brăila au lansat la apă un ceas de 240 tone. Întreaga serie de nave de acest tip a fost realizată cu o lună și jumătate înainte de termen. De la o navă la alta, timpul de asam­blare pe cală și pregătirea pentru lan­sare a fost redus cu 4-5 zile, ceea ce a permis desfășurarea pe un front larg a operației de construcție și mon­taj la întregul grup de nave. „Jet abraziv“ în forări PLOIEȘTI 30. (Coresp. Agerpres). — „Jet abraziv" este denumirea unui nou dispozitiv pus la punct de specia­liștii întreprinderii de cimentări și o­­perațiuni speciale din Ploiești. Cu a­­cesta se pot perfora cu rezultate bune atît coloana de metal de la sonde cât și stratul de pămint, obținindu-se un randament de două ori mai mare de­cit în cazul folosirii procedeelor obiș­nuite. Operațiile de manevrare a je­tului sunt mecanizate. Folosindu-se dis­pozitivul respectiv, au fost date anul acesta în producție mai mult de 30 de sonde inactive din bazinele petroliere ale Văii Prahovei, Moldovei și Olte­niei. O nouă promoție de medici Aproape o mie de absolvenți ai in­stitutelor de medicină și farmacie din București, Cluj, Iași, Tg. Mureș și Ti­mișoara — promoția 1965 — se vor prezenta în următoarele săptămâni in unitățile sanitare și de prevederi so­ciale, unde își vor desfășura activita­­tea. Din anul 1950 circa 8000 de tineri au absolvit institutele de invățămînt superior medical și farmaceutic, fiind pregătiți în specialitățile medicină ge­nerală, pediatrie, stomatologie și far­macie. Din numărul total al cadrelor medico-sanitare cu pregătire superioa­ră existente în prezent circa 60 la sută din cadre sunt formate în anii puterii populare. (Agerpres) In preajma redeschiderii universităților muncitorești Consiliile regional și locale ale sindicatelor manifestă o preocupare atentă, în această perioadă, pentru redeschiderea universităților munci­torești din cuprinsul regiunii. In a­cest sens, ieri, la Casa de cultură din Bacău a avut loc o rodnică con­sfătuire pe tema „Universitatea mun­citorească — sprijin activ în reali­zarea sarcinilor de producție“. La a­­cest valoros schimb de experiență au participat: membrii comisiei cul­turale din cadrul Consiliului regio­nal al sindicatelor, responsabilii cu probleme culturale din cadrul con­siliilor locale ale sindicatelor, di­rectorii universităților muncitorești și ai lectoratelor tehnice, președinții de sindicat din întreprinderile și combinatele unde sunt organizate u­­niversități muncitorești. Au fost pre­zentate două materiale interesante privitoare la pregătirile pentru re­deschiderea universităților muncito­rești și folosirea experienței poziti­ve, căpătată în anii precedenți, in noul an de învățămînt. La dezbate­rea acestor probleme a participat și tovarășul Ion Ioniță, membru al Bi­roului executiv al Consiliului regio­nal al sindicatelor, care a subliniat, printre altele, necesitatea intensifi­cării ritmului de pregătire a redes­chiderii universităților muncitorești. De asemenea, a luat cuvîntul tova­rășul Garofid Dobrescu, șef-adjunct al Secției de propagandă și agitație a Comitetului regional Bacău al P.C.R., care a vorbit participanților la consfătuire despre sarcinile ce revin activiștilor culturali în vede­rea desfășurării cu succes a activi­tății la universitățile muncitorești în noul an de învățămînt. Lucrările agricole de toamnă — la timp și de calitate asa »•■*: I­nd­­i­li­nM la pripria Mai și i­samb­tul In ultimele zile și pe ogoarele raio­nului Moinești, semănatul griului-se desfășoară intr-un ritm mai susținut. Țăranii cooperatori din Berești-Tazlău, Grigoreni, Măgirești și altele, folosind timpul prielnic de lucru, tractoarele și atelajele, au reușit ca pînă în prezent să se situeze la loc de frunte pe ra­ion. La cooperativa agricolă de pro­ducție din Măgirești, bunăoară, uunde președinte este Ion Jigău, și inginer a­­gronom, Vasile Bînțul s-au însămințat pină acum peste 94 la sută din supra­­fața destinată culturilor de grîu, orz și secară de toamnă. La întrebarea pusă, care au fost factorii care au concurat la buna reușită a însămînță­­rilor, inginerul agronom ne-a răspuns: „Am acordat mare atenție folosirii la întreaga capacitate a tractoarelor și a celorlalte mașini agricole. Mecaniza­torii din brigada lui Ion Ispir au lu­crat in două schimburi noaptea la arat și discuit, iar ziua la însămînțat. De exemplu, zilnic trei semănători tre­buie să însămînțeze 36 hectare, după cum e norma. Tractoriștii noștri înce­­pînd semănatul la orele 5,30 și ter­­minînd seara la orele 18,30 au însă­mînțat cite 47-50 hectare cu grîu. In timp ce cooperativele agricole din Măgirești, Scorțeni, Berești-Tazlău sînt avansate cu însămînțatul păioaselor de toamnă, consiliile de conducere de la cooperativele agricole din Poduri, Strugari, Ardeoani, Solonț, tărăgănea­ză această lucrare. Alături de hota­rul comunei Măgirești se află tarlale­le cooperativei agricole din Ardeoani. Aici ritmul muncii la arături, pregătit terenul și însămînțări diferă, pentru că mașinile agricole nu sunt folosite la întreaga lor capacitate. In ziua vizitei făcute la această cooperativă, pe la orele 9, două tractoare conduse de C. Cămară și Ștefan Cocoră, stăteau în fata sediului brigăzii de tractoare. Mai la vreo 100 de metri, alte două trac­toare cu plugurile suspendate, se „o­­dihneau" alături de chioșcul unde se vindea țuică, în timp ce tractoriștii se cinsteau. întrebați de ce la acea oră nu se află pe cîmp la treabă, tracto­riștii ne-au răspuns: „că nu au teren eliberat. Și unele semănători stațio­nează din­ cauză că nu au sămînță condiționată. Am fost și pe tarlaua de 35 de hec­tare de la punctul numit „Monșotea“. De-abia acum două căruțe transportau de pe miriște, paiele de mazăre. Pe mai bine de trei sferturi, pe această tarla, paiele de mazăre erau transpor­tate, în schimb, nici un tractor nu ara. O slabă organizare a muncii se ob­servă și la cooperativa agricolă de producție din Tescani. La această co­operativă o parte din tractoare se de­fectează des, iar cele care funcționea­ză nu sunt folosite judicios. Pe tarlaua de la șoseaua națională patul germi­nativ nu a fost pregătit în condițiile cerute de agrotehnică. Aici terenul fiind bulgăros, calitatea semănatului lasă de dorit. « Condițiile de climă și sol fiind fa­vorabile, e lesne de înțeles că rămi­­nerea în urmă a însămințării cereale­lor păioase în unele comune se dato­­rește slabei organizări a muncii. Fap­tul că pînă la data de 29 septem­brie în raionul Moinești se pregătise terenul pe o suprafață de 3354 hec­tare, din care se însămînțaseră 3278 ha, (planul fiind de 4107 hectare) arată că decalajul dintre pregătitul Te­renului și semănat este mic, numai de 76 hectare. Ce trebuie făcut pentru grăbirea pregătirii terenului și terminarea în cel mai scurt timp a semănatului? Mecanizatorii de la S.M.T. Oraș Gh. Gheorghiu-Dej care deservesc acest raion au datoria să asigure funcțio­narea neîntreruptă a mașinilor agrico­le. Pentru a recupera timpul pierdut tractoarele să lucreze noaptea la arat și pregătit terenul și ziua la însămin­­tat. In același timp conducerile coo­perativelor agricole trebuie să asi­gure folosirea rațională a atelajelor la pregătirea patului germinativ și se­mănat pe terenurile nemecanizate. Hrana mecanizatorilor cât și aprovi­zionarea cu carburanți a tractoarelor să fie făcute pe cîmp, la locul de muncă. Timpul fiind înaintat, în raionul Moinești se cere imperios grăbirea ritmului însămînțărilor de toamnă. C. STOICESCU ANUL XIX NR. 3.938 (5.417) VINERI 1 OCTOMBRIE 1965 4 pagini 25 bani LA ÎNCEPUT DE AN UNIVERSITAR Un nou an uni­versitar— cel dinții în România socialis­tă — începe astăzi. Institutul superior căuan își deschide porțile ca să pri­mească cu dragoste și încredere în forțele lor tinerești pe noii studenți dornici să se pregătească, alături de colegii lor, din anii mai avansați, pentru nobila profesie de educator a viitoarelor generații de constructori ai comunismului. Ca și celelalte institute pedagogice superioare create în desenal în pa­tria noastră, institutul din Bacău a cunoscut, datorită sprijinului orga­nelor de partid și Ministerului Invă­țămîntului, o dezvoltare rapidă. Ce­lor trei facultăți — de matematică, de științe naturale și agricole, de filo­logie — înființate în 1961, li s-au a­­dăugat noi facultăți și secții: o secție fără frecvență la Facultatea de filo­logie (în 1963), o facultate de istorie­­geografie cu secție fără frecvență și o facultate de educație fizică, în 1964. Acum, la începutul celui de-al cin­cilea an de funcționare, institutul este frecventat de aproximativ 900 stu­denți, marea majoritate din regiunea Bacău. Concursul de admitere recent a dovedit, prin numărul foarte mare de candidați înscriși, că prima școală superioară din regiune începe să se bucure de multă încredere în rîndu­­rile absolvenților școlilor de cultură generală, că forța de atracție a insti­tutului este în continuă creștere. La aceasta au contribuit atît con­dițiile de studiu și de viață din cele mai bune ce se asigură tineretului Partidul Comunist Român și guvernul Republicii Socia­liste România (numărul mare de bur­se ce se acordă studenților cu rezul­tate bune în munca de pregătire, că­minele confortabile, cantinele mo­derne, bibliotecile și laboratoarele științific utilate, condiții create și în centrul universitar Bacău), cit și ni­velul de pregătire ce se asigură stu­denților de către colectivul didactic al institutului. Nivelul de pregătire este deja veri­ficat prin rezultatele pozitive ale muncii absolvenților institutului; într-adevăr, cele două promoții de absolvenți, repartizați în 1964 și 1965 la școlile generale din cuprinsul re­giunii Bacău, prin conștiinciozitatea, entuziasmul și cunoștințele de spe­cialitate, aduc o contribuție aprecia­bilă în activitatea didactică la cate­dră și cea social-culturală, dovedind mult simț de răspundere și devota­ment pentru profesia aleasă. Realizările de pînă acum, tradițiile de muncă inaugurate impun studen­ților și colectivelor de catedră ale institutului intensificarea eforturilor pentru a corespunde exigențelor ac­tuale ale sarcinilor istorice trasate de Congresul al_ IX-lea al Partidului Co­munist Român cu privire la dezvolta­rea învățămîntului, de toate gradele, din patria noastră. Conf. univ. GHEORGHE HASAN rectorul Institutului pedagogic de 3 ani Bacău pedagogic ba- studios de către TELEGRAMĂ Tovarășului MAO TZE-DUN președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului LIU ȘAO-ȚI președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului CIU DE președintele Comitetului permanent al Adunării reprezentanților Populari din întreaga Chină Tovarășului CIU EN-LAI premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consi­liului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România vă­ transmitem dumnea­voastră și prin dumneavoastră poporului frate chinez cele mai calde femiei țări cu prilejul împlinirii a 16 ani de la procla­marea Republicii Populare Chineze, în anii care au trecut de­ la victoria revoluției și instaurarea­ puterii populare în China — eveniment de uriașă însemnătate istorică — poporul chinez, sub conducerea partidului său comunist, muncind cu energie și entuziasm, a înfăptuit adunci transformări revoluționare și a obținut suc­cese remarcabile în construirea socialismului. Ca rezultat al acestei munci, Republica Populară Chineză este astăzi un stat socialist înfloritor, in care industria cunoaște un puternic avînt, se dezvoltă agricultura socialistă, știința și cultura, crește nivelul de trai al poporului. Republica Populară Chineză aduce o contribuție de seamă la lupta împotriva politicii agresive a imperialismului, la sprijinirea mișcării de eliberare a popoarelor, la cauza păcii și progresului în lume. Bucurîndu-se din toată inima de mărețele realizări ale Chinei Popu­lare, poporul român urează poporului chinez, cu prilejul marii sale sărbă­­tori naționale, noi și însemnate victorii în opera de construire a socialis­mului. Poporul nostru acordă o înaltă prețuire relațiilor de prietenie frățeas­că și colaborare tovărășească dintre Partidul Comunist Român și Parti­dul Comunist Chinez, dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Chineză, bazate pe principiile marxism-leninismului, internațio­nalismului socialist, respectării suveranității și independenței naționale, e­­galității în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc. Ne exprimăm convingerea că aceste relații prietenești se vor dez­volta în continuare corespunzător intereselor ambelor noastre popoare, unității și coeziunii țărilor socialiste, cauzei socialismului și păcii. NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România Roadele bunei organizări Ajutați de mecaniza­torii din brigada con­dusă de Ion Cocrea de la S.M.T. Hemeiuși, ță­ranii cooperatori din co­muna Mărgineni — oraș Bacău — au terminat se­mănatul păioaselor pe cele 423 de hectare in­ 10 zile lucrătoare. Ast­fel, cooperativa agrico­lă de producție din Mărgineni se numără printre unitățile frunta­șe în campania însă­­mînțărilor de toamnă. Acum, toate forțele sînt mobilizate, după cum ne informează pre­ședintele cooperativei a­­gricole de producție, la strînsul recoltelor tîrzii. Au fost recoltate pînă ieri peste 50 hectare cu porumb și 25 hectare cu sfeclă de zahăr. Paralel cu efectuarea acestor lucrări, tractoa­rele au trecut cu întrea­ga lor capacitate la e­­xecutarea arăturilor a­­dînci de toamnă. Rezul­tatele obținute pînă în prezent sînt îmbucură­toare. Un colț al orașului Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Next