Steagul Roşu, noiembrie 1965 (Anul 20, nr. 3965-3989)

1965-11-02 / nr. 3965

Arăturile de toamnă—baza recoltei viitoare Toate plugurile în brazdă In aceste zile, paralel cu termina­rea recoltării culturilor tîrzii de pe ultimele suprafețe, pe ogoarele re­giunii noastre se execută o lucrare deosebit de importantă pentru soar­ta recoltei viitoare. Este vorba de a­­răturile actinei de toamnă și încor­porarea în sol a cu­ mai multe îngră­șăminte naturale și chimice. Care este stadiul arăturilor în re­giunea noastră la începutul acestei noi săptămîni de lucru în cîmp ? Situația centralizată la Consiliul a­­gricol regional (luni 1 noiembrie 1965) arată că pe regiune există te­ren arat pentru însămînțările de pri­măvară pe o suprafață de 85.975 ha, ceea ce reprezintă 61,9 la sută din plan. Desigur, față de forțele mecanice și atelajele de care dispunem, reali­zările la arături sunt mult sub po­sibilități. In sprijinul acestei afirma­ții stau o serie de argumente. In pri­mul rînd, timpul este foarte înain­tat. Prognoza anunțată pentru luna noiembrie prevede vreme rece și u­­medă, ce se va caracteriza prin pre­cipitații mai frecvente decit normal. De asemenea, vor fi multe zile cu ceață, foarte friguroase, cu înghețuri nocturne, cu aspecte de iarnă. Aceste condiții climaterice vor îngreuna munca mecanizatorilor la arături. De aceea, se impune cu acuitate folo­­sirea în prezent a fiecărei ore bune de lucru în cîmp pentru a se urgen­ta executarea ogoarelor de toamnă. După cum se știe, pentru executa­rea la timp a arăturilor actinei s-a­­u tocmit un grafic de lucru. Analiza îndeplinirii vitezei medii zilnice pla­nificate în săptâmîna trecută arată că executarea arăturilor se desfășoa­ră, în multe unități, cu totul nesatis­făcător. In 4 zile bune de lucru (27— 30 octombrie a.c), conform graficu­lui întocmit pe regiune, trebuiau să se execute alături adinei pe supra­fața de 20.000 hectare. In realitate s-au executat numai 13.210 hectare, ceea ce reprezintă doar 66 la sută din viteza medie planificată. Acest ritm de lucru este necorespunzător. El trebuie să pună în gardă toți fac­torii competenți (consiliile agricole raionale, S.M.T., conducerile coope­rativelor de producție și a gospodă­riilor agricole de stat), care sunt da­tori de a intensifica prin toate mij­loacele ritmul arăturilor de toamnă. In multe unități această lucrare este îngreunată de faptul că nu exis­tă teren eliberat. Din sondajele fă­cute de redacție în săptămîna trecu­tă în raionul Adjud, raion conside­rat avansat după suprafața arată (71,9 la sută din plan), rezultă că în foarte multe unități din această cau­ză se lucrează sub posibilități. Tova­rășul Stan Mereuță, directorul S.M.T. Adjud (în raion lucrează două S.M.T. Adjud și Podu Turcului), fiind între­bat de ce nu se realizează viteza zil­nică planificată a răspuns : „Nu pu­tem folosi din plin cele 250 trac­toare cit pot merge pe brazdă, de­oarece nu avem teren eliberat. In numeroase cooperative agricole pe care le deservim, printre care Valea Seacă, Huruești și altele, terenurile sunt încă ocupate cu coceni“. la Aceeași stare de lucruri există și Florești, Cociu, Stănișești și în multe alte cooperative agricole, unde eliberarea terenului se face anevoios. Din această cauză tractoarele mai mult stau decît lucrează. Oare con­ducerile acestor unități și factorii raionali care le controlează activita­tea n-au nimic de spus ? Se impun, bineînțeles, măsuri urgente pentru e­­liberarea terenului, creîndu-se astfel front de lucru pentru mecanizatori cît și pentru atelaje pe terenurile ne­­mecanizabile Avînd în vedere suprafața, pe care s-au făcut pînă în prezent arături, pentru însămînțările de primăvară. SITUAȚIA arăturilor la data de 1 noiembrie 1965 după raionul Adjud, avansat în a­­ceastă lucrare poate fi considerat ra­ionul Tg. Ocna. Realizări medii s-au obținut in raioanele Piatra Neamț și Roman (66 la sută din plan), iar mult sub media regiunii se situează ra­ioanele Moinești (37,5 la sută), Tg. Neamț (47,5 la sută) și Bacău (55,2 la sută din plan). In toate raioanele si în special in cele rămase în urmă există condiții ca ritmul arăturilor actinei de toam­nă să fie mult intensificat. Să luăm de pildă raionul Bacău, raion cu ma­re pondere agricolă. In prezent vite­za medie zilnică planificată la arături se realizează aici numai în propor­ție de 75 la sută. Cauza ? Răspunsul îl găsim în sla­ba organizare a muncii. In foarte multe unități cecenii stau pe cîmp netăiați sau în glugi, îm­piedicînd e­­xecutarea arăturilor, iar unii tovarăși din conducerea sfatului popular și a consiliului agricol raional trec ade­seori prin unități în goana mașinii, fără a se opri mai mult și a insista în luarea unor măsuri operative ca­re să ducă la îmbunătățirea muncii. In raionul Tg. Neamț, încă din cursul săptămînii trecute s-a termi­nat recoltatul porumbului, dar în ce privește arăturile se merge în ritm de melc In ultimele 4 zile s-au arat numai 400 hectare, deși după gra­fic trebuiau arate 2000 hectare. Deci viteza medie zilnică s-a realizat in acest raion numai în proporție de 20 la sută. Cum justifică tovarășul N­u­­luță Ioan, președintele Comitetului e­­xecutiv al Sfatului popular raional Tg. Neamț această treabă ? Sarcina organelor de partid și de stat, a consiliilor agricole raionale este de a controla și ajuta îndea­proape conducerile unităților agrico­le în organizarea cît mai bine muncii, de a veghea ca pretutindeni a plugurile să intre în brazdă, arătu­rile actinei și încorporarea îngrășă­mintelor în sol să se facă în ritm ac­celerat și pe întreaga suprafață pla­nificată. Realizarea și depășirea vi­tezei medii de lucru planificată la a­­rat nu trebuie să se facă însă în dau­na calității lucrării, întrucît de a­­ceasta depinde în mare măsură soar­ta recoltei viitoare. ANTENELE Au răsărit pe acoperișuri, așa cum spune o vorbă populară, ca ciuper­cile după ploaie. Sunt mesagerele dezvoltării tehnice a României So­cialiste, purtătoare ale simbolului de bunăstare și pătrunderii civilizației în rîndul celor mulți sortiți pînă în urmă cu două decenii la analfabe­tism și incultură. Sunt prezente pretutindeni pe aco­perișurile marilor blocuri ale magis­tralelor noi ale orașelor, ca și în cartierele mărgina­șe și devin tot mai numeroase pe șar­pantele caselor zîmbitoare, cu mușcate la ferestre ale satului cooperativizat. Radioul și televiziunea sunt nu nu­mai apanajele și efectele tehnicii și ale înavuțirii, ci și o expresie a se­tei de cultură, a dragostei pentru ceea ce civilizația modernă pune la îndemînă, dragoste pentru teatru, știință, muzică, tehnică, pentru cu­noașterea tot mai largă a țării în­tregi și a popoarelor lumii, a obice­iurilor și tradițiilor lor. Cunoștințele științifice ce se îmbină, la radio, și televizor, cu cele artistice, cele teh­nice, cu jocurile și cîntecele copi­ilor, mult aplaudate de micuții tele­spectatori, ca și de cei maturi... Iată de ce aproape în fiecare cămin a­­flăm astăzi un aparat de radio și în tot mai multe își găsește locul micul ecran. O dinamică, în graiul lapidar al ci­frelor, este destul de elocventă: în jurul anului 1950 în întreaga regiune Bacău se aflau doar 7.420 abonați la radio, in anul 1960 peste 58.100 abo­nați, ca în anul 1965, aproape 84.500 de familii din regiunea noastră se bucură de prezența în casa lor a unui aparat de radio. Și televizorul a devenit popular­­ 539 aparate în în­treaga regiune în anul de început 1959, circa 1.400 peste un an, iar as­tăzi 17.800 abonați la programele te­leviziunii. Și numărul lor e în conti­nuu progres. Apropo ! Așa stînd lucrurile, ce vor deveni într-un viitor apropiat a­­coperișurile marilor blocuri, cu zeci de etaje și sute de apartamente. Un păienjeniș de fire, cabluri, stîlpi de susținere, suporți etc. ? De pe acum aspectul lor neplă­cut strică estetica ireproșabilă a unor blocuri. Proiectanți și arhitecți, construc­tori, beneficiari, edili, avem convin­gerea că vă sunt dragi construcțiile moderne și elegante ce prind viață prin talentul și priceperea voastră. Migăliți la planșeta sau cu mistria fiecare amănunt ca fața fiecărui bloc să fie tot mai atrăgătoare, mai ve­selă și încîntătoare , cheltuiți ex­trem de multă energie pentru a da construcțiilor ce le înălțau­ zvelte și trainice, o înfățișare estetică căreia să nu i se poată reproșa nimic. De ce nu rezolvați în favoarea frumosu­lui și al elegantului prin niște antene comune și acest „fir al Ariadnei" care vă învăluiește blocul de îndată ce l-ați dat în folosință ? Cât de mare ar fi mulțumirea noului locatar care ar găsi in camerele modernului și spațiosului apartament, în care s-a mutat recent o priză cu antena de radio și televiziune ! Mă îndoiesc că nu vă puteți imagina. Și apoi, s-ar descurca și „firul Ariadnei" ! D. MITULESCU I 1 I C­T si C A ÎV tíKLSÍT ARA I fost ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU nești din întreprinderile moineștene Colectivele de muncă din întreprinderile raionului Moinești obțin noi realizări în îndeplinirea sarcinilor de plan ale aces­tui an. De remarcat că numeroase întreprinderi și-au îndepli­nit și depășit angajamentele luate pe 1965. In prezent se fac intense pregătiri pentru producția anului viitor, condiție esen­țială în realizarea ritmică a sarcinilor de plan. In plus—4.500 tone cărbune Petroliștii de la extracție se reafirmă In cadrul Trustului de extracție Moinești petroliștii desfă­șoară o susținută întrecere pentru a raporta noi succese in sporirea producției de țiței. In mai toate schelele planul de producție se îndeplinește in mod ritmic și la toți indicatorii. La aceasta contribuie in mod efectiv, atit sondorii de la ex­tracție, cit și cei de la intervenție și reparații sonde. Pentru a exemplifica e suficient să arătăm că schelele de extracție Ze­­meș și Modurzău au realizat planul producției de țiței pe 10 luni cu 2 și respectiv 3 zile mai devreme. Peste plan petroliș­tii de la cele două schele au extras mii de tone de țiței. O contribuție importantă au adus-o secțiile conduse de inginerii : Gheorghe Bazgan, Constantin Gilcă și maistrul Dumitru Clin­­ciu. Evidențiați în întrecere lună de lună Continuînd șirul succeselor reali­zate în perioada acestui an, și în luna octombrie colectivul întreprinderii miniere Comănești a obținut rezul­tate bune. Aceasta a făcut ca planul producției globale și marfă pe 10 luni să fie realizat înainte de termen. Pînă la 30 octombrie a.c. minerii de la Comănești au dat peste plan 4500 tone cărbune. In fruntea întrecerii se situează colectivele de mineri de la mina Lumina care au extras pes­te plan cele mai mari cantități de cărbune. In consfătuirea de producție tri­mestrială care a avut loc nu de mult la întreprinderea de foraj Moi­­­nești secțiile a II-a, a III-a și a IV-a, care au obținut cele mai bune reali­zări, au primit fanioane de secții, e­­vidențiate în întrecere. Important este faptul că secțiile a II-a și a III-a se mențin evidențiate în întrecere de la începutul anului. Acest titlu îl­ păs­trează și echipele de turliști și mon­taj conduse de Ion Milu, Constantin Oancea, Traian Dîrlău, Mircea Zota și Vasile Neagu. De asemenea, alți 298 salariați se mențin lună de lună evidențiați în întrecere. Este un pres­tigiu de care se bucură petroliștii dar și aprecierea binemeritată a muncii. Cititi Sport Anul acesta a fost dată in exploatare la Fabrica de zahăr din Roman, sta­ția de sortare și ambalare a zahăru­lui jos. Prin intrarea ei în funcțiune, s-a asigurat mecanizarea sistemului de sortare și ambalare­ în fotogra­fie. Un aspect partial al acestei stații. t­l * Prófétán kfin faore Tarife, aniti­vá f ANUL XIX Nr. 3.965 (5.444) MARTI 2 NOIEMBRIE 1965 4 pagini 25 bani Printre evidențiații în întrecerea socialistă de la atelierul preparație al secției țesătorie de la Fabrica de postav „Proletarul“ din orașul Ba­cău, se numără și utecista Rodica Țugui. Lucrînd la mașinile de ră­sucit ea își depășește zilnic sarci­nile de plan dînd fire de bună calitate. Foto: C. BURSUC La I. F. Roznov Măsuri pentru producția noului an în baza sarcinilor izvorîte din Di­rectivele Congresului al IX-lea al P.C.R., colectivul de muncă al în­treprinderii forestiere Roznov, îndru­mat în permanență de organizația de partid, a analizat posibilitățile realiză­rii planului de producție pe trimestrul IV al anului și de creare a condițiilor necesare realizării tuturor indicatorilor din planul pe anul 1965. Cu acest prilej s-a desprins faptul că la baza realizări­lor viitoare va sta experiența bună care a dus la succesele obținute de co­lectivul întreprinderii­ pînă în prezent. Iată cîteva din aceste realizări: pe 9 luni planul producției globale a fost în­deplinit în proporție de 102,3 la sută, producția marfă 103,9 la sută, producti­vitatea muncii 100 la sută, depășin­­du-se totodată planul fizic la 40 de sortimente. Pregătirea de pe acum a producției anului viitor s-a realizat și se reali­zează mai ales in cadrul măsurilor lua­te de întreprindere pentru deschide­rea noului an forestier. Astfel, încă din luna aprilie s-au definitivat resur­sele de materie primă pentru anul 1966, prin punerea in valoare a masei lemnoase din produsele principale, secundare și accidentale. La ampla­sarea parchetelor s-a ținut seama de nevoile culturale ale arboretelor cît și de rețeaua actuală de drumuri și căi ferate forestiere care să asigure darea în producție a masei lemnoase cu minimum de investiții în mijloace­le de transport. S-a urmărit pe cît po­sibil continuarea exploatărilor în ba­­zinetele în care s-au creat din anii precedenți condițiile și mijloacele pen­tru scosul și apropiatul lemnului, cît și pentru cazarea muncitorilor și adă­­postirea utilajelor și a vitelor de mun­că. Pentru ca exploatarea parchetelor să se poată face în condiții tehnico­­economice cît mai avantajoase, s-a trecut la întocmirea planurilor tehni­ce de exploatare de către colective de ingineri și tehnicieni competenți și cu practică în exploatări. Stabilirea ope­rațiunilor în procesele tehnologice și adoptarea soluțiilor s-a făcut cu mult simț de răspundere, insistîndu-se îndeosebi pe introducerea pe scară largă a mecanizării la toate fazele de lucru și în special la acelea care cer efort fizic ridicat. De asemenea, s-a urmărit introducerea instalațiilor de scos cu cablu cît mai aproape de cioa­tă pentru reducerea la maximum a fa­zelor și distanței de mișcare a lemnu­lui cu ajutorul vitelor. Astfel, la par­chetele Dragova și Cat prin soluțiile adoptate, toate operațiunile și fazele de lucru la recoltarea lemnului, co­lectare și încărcare se vor executa mecanizat, efectivul de muncitori fiind folosit doar la deservirea mecanisme­lor. La aceste parchete nu vor fi folo­site vitele nici la strînsul lemnului de la cioată. La unele parchete, configurația te­renului a impus folosirea mai multor funiculare în releu pentru ca operațiu­nea de tras cu vitele să fie redusă la maximum. De exemplu, la parchetul Vi­­tlcana unde vor lucra în releu două funiculare Wyssen, parchetul Sirma un funicular Wyssen și un funicular Mîneciu, parchetul Ghedeon cu două funiculare Wyssen. La alte parchete soluția tehnică de exploatare s-a adoptat după o preala­bilă analiză a situației de către cabi­netul tehnic al întreprinderii. Astfel, la parchetul Cozia s-a introdus un fu­nicular Mîneciu în unghi, inovație a inginerului Mihai Cătărău și a meca­nicului Vasile Lupu. Pentru scurtarea distanțelor de scos apropiat s-au prelungit drumurile au­to existente la parchetul Neagra și la Brusturatu și s-au adoptat solu­ții tehnice cu relee de 3 funiculare la parchetele Căprioara și Cozia. în parchetele anului 1966 vor lucra 32 funiculare, cu care vom reuși să I.­PAȘCU director al întreprinderii forestiere — Roznov (Continuare în pagina a Il-a) Spectacole Turneul Teatrului de stat din Piatra Neamț, prin satele și ora­șele regiunii noastre, a prilejuit multe bucurii iubitorilor de spec­tacole teatrale Sălile au fost arhi­pline cu un public entuziast, care a răsplătit cu aplauze minute în șir pe interpreți.­ S-a prezentat în acest turneu seria de piese „Alec­sandri", pe sce­nă apăr­ând artistul poporul­ui Mi­luță Gheo­rghiu, cu monologul „Chirița în voiaj“ Sala Casei de cultură din Tg Neamț s-a dovedit, duminică, neîncăpătoare pentru marele aflux de spectatori, care do­reau să vadă pe marele actori ală­turi de tinerii interpreți ai teatru­lui pietrean. ‘ iat Păpușarii Teatrului de stat din Brașov, care au întreprins un tur­neu in regiunea Bacău, s-au­ bucu­rat de o caldă apreciere din partea micilor spectatori. „Albă ca zăpada și cei șapte pitici“ (piesa cu care a venit in turneu) a atras,, in săli­le căminelor culturale din Săbă­­oani — Roman și Vînători — Tg. Neamț, un mare număr de elevi­ ai școlilor generale din aceste co­­­mune. Activitatea culturală în dezbaterea deputaților Sesiunea Sfatului popular din ■­ Co­muna Petricani, raionul Tg. Neammț, a dezbătut duminică probleme im­portante privind activitatea cultu­­ral-educativă desfășurată în comu­nă în ultimul trimestru al acestui an. Cu acest prilej s-au luat mă­suri adecvate în vederea intensifi­cării muncii culturale în perioada de iarnă. De asemenea, sesiunea a avut în centrul atenției activitatea cinematografului sătesc, care de­­servește satele Răbîia, Boiștea și Petricani, avînd în vedere că ope­ratorul de la cinematograf nu s-a achitat conștiincios de sarcini, mai ales în satul Petricani. La această sesiune s-a pus un accent deosebit pe antrenarea specialiștilor din a­­gricultură în organizarea unor ma­nifestări culturale ca: „buletinul cooperativei agricole de producție“, seri de calcul și seri comparative, etc „Locul agriculturii în economia Republicii Socialiste România“ Acesta este titlul con­ferinței ținute în 18 co­mune ale raionului Tg. Neamț, printre care: Drăgănești, Răucești, rupi­la­ți etc. Au confe­rențiat lectori ai Comi­tetului regional Bacău al P.C.R. și ai Comite­tului raional de partid Tg. Neamț. In multe comune conferințele au fost însoțite de ilustra­ții privind realizările obținute de țara noas­tră în dezvoltarea agri­culturii. In încheiere ar­tiștii amatori din loca­litățile respective au prezentat spectacole. Au descins din veac contemporanii lui Ion Creangă Soarele și-a scos fața de după nori, dăruind cu generozitate căldura ra­zelor sale târzii, celor care, dumini­că, își îndreptau pașii spre sala cine­matografului „Victoria" din Tg. Neamț. Parcă se gătise și el, orașul, să asiste la evenimentul care avea să se petreacă aici, să-și aducă partea de contribuție la căldura emoțiilor înscrise în inima oamenilor de pe meleagurile Humuleștiului. Aveai im­presia că in această sală au descă­lecat din veac Moș Chiorpec Ciubo­­taru. Moș Nichifor Coțcariul, toți contemporanii marelui Ion Creangă, ca să vadă și­ să admire, minunin­du-se, cum pe carpeta albă a ecranu­lui se întrupează lumea copilăriei povestitorului, Impresia că zîmbetul lor duios și grijuliu străjuiește din înălțimi de timp pe făuritorii como­rilor de imagini, pe noi care veni­sem cu dragoste și emoție, ne-a în­soțit de-a lungul minutelor, cit apa­ratul de proiecție își derula pangli­cile multicolore. Cam cu­ ai străbate firul Ozanei de la izvor la vărsare, atit s-a desfășu­rat in minute ecranizarea „Amintiri­lor din copilărie". In sala „Victoria“ și-au dat infilnire colectivul de crea­ție al filmului, ca locuitorii și artiștii care au muncit timp de patru ano­timpuri la trans­punerea in ima­gini cinematogra­fice a poznelor lui „Nică al lui Ștefan a Petrei". Intîlni­­rea a fost emoțio­nantă pentru că mai conținea și a­­mintirile unei munci a unei laborioase, colaborări bine de entuziasm, dintre locuitori și creatori. Regizoa­rea filmului, E­i­sabeta Bostan, ținut să precizeze­­ că promisiunea fă­cută în vară locui­torilor din împre­jurimile Humuleș­­tiului, de a reveni cu premiera aici, n-a fost uitată. „Ne-am intors aducînd cu noi două premii din Spania — ne-a spus Eli­­sabeta Bostan — de la festivalul fil­mului pentru tineret și copii de la Siete Villa, prilej de bucurie pentru toți moldovenii care au colaborat la această realizare. Am obținut marele premiu al festivalului și premiul spe­cial al juriului. Cu toate acestea, nicăieri mai mult ca aici n-am sim­țit emoții mai mari. De aceea exprim adînca mea recunoștință organelor regionale și locale, care ne-au spri­jinit pas cu pas. Acum filmul este închegat. La peste o sută de ani am încercat să culegem fiorul tainic al „Amintirilor din copilărie" cu cerul, livezile, apele și munții, cu oamenii de altă dată Ne plecăm adine frun­tea aici în Humulești, unde s-a năs­cut și a copilărit neuitatul nostru Ion Creangă". Cuvintele Elisabetei­ Bostan au ve­nit ca un corolar care să încununeze munca depusă cu dragoste și sîrg, la realizarea acestei minunate producții cinematografice S-a dovedit încă o dată talentul cu care regizoarea și autoarea adaptării cinematografice a „Amintirilor din copilărie“, știe să culeagă imagini de pastel, însoțite de cele mai gingașe semnificații: întrea­ga echipă de creatori merită felici­tări pentru sensibilitatea emoțională cu care au înzestrat acest film. Ope­ratorul Julius Druckmann, dovedește multă inventivitate in alegerea celor mai frumoase imagini, pe care le face participante active la jocul in­terpreților. Scenograful Guță Știrbu a găsit cele mai fericite rezolvări de decor, reușind construcția fidelă a casei lui Creangă, a bojdeucii din Ți­­cău, a casei Irinucăi și a hanului din Târg. .. Dacă în concepția superioară a a­­cestor creatori, micii interpreți s-au simțit ca la ei acasă faptul este ex­plicabil. Totuși nu putem trece cu vederea pe micul actor Ionel Bocan­­cea care a intuit cu ușurință psiho­logia lui „Nică" Alături de el, Ionel Pașalău, Gabi Butoi și alții, au reu­șit să redea naivitatea și candoarea copiilor din Humuleștii vremii lui Creangă. Remarcabil este modul de împletire a povestirii cinematogra­fice­ , prin urmărirea în paralel a co­pilăriei povestitorului cu maturitatea și moartea sa. Ștefan Ciobotărașu s-a integrat admirabil în povestea vieții lui Ion Creangă (a cărui rol l-a a­vut), dovedind că rămîne unul din­ cei mai prestigioși actori de film, din țara noastră. Cuvinte de laudă și admirație se pot adresa tuturor ac­torilor care au tradus in imaginea peliculei un veac, cu oameni plini de frumusețe sufletească, dar și de a­­mărăciune a stării lor. Finalul impre­sionant al filmului prin modul de concepție, va rămîne ca o floare picu­rată de rouă unei lacrimi duioase a „Amintirilor“. Filmul pleacă din Tg. Neamț peste mări și țări, să însenineze ochii co­piilor și ai oamenilor virstnici, să le arate minunatul suflet al poporului nostru. Rămîn locurile dragi lui Creangă, același decor al Cetății Neamțului, care să le străjuiască po­tecile și să inspire pe oameni in rea­lizări la înălțimea epocii noastre V. PRUTEANU Cadru din filmul „Amintiri"

Next