Steagul Roşu, noiembrie 1965 (Anul 20, nr. 3965-3989)
1965-11-02 / nr. 3965
Arăturile de toamnă—baza recoltei viitoare Toate plugurile în brazdă In aceste zile, paralel cu terminarea recoltării culturilor tîrzii de pe ultimele suprafețe, pe ogoarele regiunii noastre se execută o lucrare deosebit de importantă pentru soarta recoltei viitoare. Este vorba de arăturile actinei de toamnă și încorporarea în sol a cu mai multe îngrășăminte naturale și chimice. Care este stadiul arăturilor în regiunea noastră la începutul acestei noi săptămîni de lucru în cîmp ? Situația centralizată la Consiliul agricol regional (luni 1 noiembrie 1965) arată că pe regiune există teren arat pentru însămînțările de primăvară pe o suprafață de 85.975 ha, ceea ce reprezintă 61,9 la sută din plan. Desigur, față de forțele mecanice și atelajele de care dispunem, realizările la arături sunt mult sub posibilități. In sprijinul acestei afirmații stau o serie de argumente. In primul rînd, timpul este foarte înaintat. Prognoza anunțată pentru luna noiembrie prevede vreme rece și umedă, ce se va caracteriza prin precipitații mai frecvente decit normal. De asemenea, vor fi multe zile cu ceață, foarte friguroase, cu înghețuri nocturne, cu aspecte de iarnă. Aceste condiții climaterice vor îngreuna munca mecanizatorilor la arături. De aceea, se impune cu acuitate folosirea în prezent a fiecărei ore bune de lucru în cîmp pentru a se urgenta executarea ogoarelor de toamnă. După cum se știe, pentru executarea la timp a arăturilor actinei s-au tocmit un grafic de lucru. Analiza îndeplinirii vitezei medii zilnice planificate în săptâmîna trecută arată că executarea arăturilor se desfășoară, în multe unități, cu totul nesatisfăcător. In 4 zile bune de lucru (27— 30 octombrie a.c), conform graficului întocmit pe regiune, trebuiau să se execute alături adinei pe suprafața de 20.000 hectare. In realitate s-au executat numai 13.210 hectare, ceea ce reprezintă doar 66 la sută din viteza medie planificată. Acest ritm de lucru este necorespunzător. El trebuie să pună în gardă toți factorii competenți (consiliile agricole raionale, S.M.T., conducerile cooperativelor de producție și a gospodăriilor agricole de stat), care sunt datori de a intensifica prin toate mijloacele ritmul arăturilor de toamnă. In multe unități această lucrare este îngreunată de faptul că nu există teren eliberat. Din sondajele făcute de redacție în săptămîna trecută în raionul Adjud, raion considerat avansat după suprafața arată (71,9 la sută din plan), rezultă că în foarte multe unități din această cauză se lucrează sub posibilități. Tovarășul Stan Mereuță, directorul S.M.T. Adjud (în raion lucrează două S.M.T. Adjud și Podu Turcului), fiind întrebat de ce nu se realizează viteza zilnică planificată a răspuns : „Nu putem folosi din plin cele 250 tractoare cit pot merge pe brazdă, deoarece nu avem teren eliberat. In numeroase cooperative agricole pe care le deservim, printre care Valea Seacă, Huruești și altele, terenurile sunt încă ocupate cu coceni“. la Aceeași stare de lucruri există și Florești, Cociu, Stănișești și în multe alte cooperative agricole, unde eliberarea terenului se face anevoios. Din această cauză tractoarele mai mult stau decît lucrează. Oare conducerile acestor unități și factorii raionali care le controlează activitatea n-au nimic de spus ? Se impun, bineînțeles, măsuri urgente pentru eliberarea terenului, creîndu-se astfel front de lucru pentru mecanizatori cît și pentru atelaje pe terenurile nemecanizabile Avînd în vedere suprafața, pe care s-au făcut pînă în prezent arături, pentru însămînțările de primăvară. SITUAȚIA arăturilor la data de 1 noiembrie 1965 după raionul Adjud, avansat în această lucrare poate fi considerat raionul Tg. Ocna. Realizări medii s-au obținut in raioanele Piatra Neamț și Roman (66 la sută din plan), iar mult sub media regiunii se situează raioanele Moinești (37,5 la sută), Tg. Neamț (47,5 la sută) și Bacău (55,2 la sută din plan). In toate raioanele si în special in cele rămase în urmă există condiții ca ritmul arăturilor actinei de toamnă să fie mult intensificat. Să luăm de pildă raionul Bacău, raion cu mare pondere agricolă. In prezent viteza medie zilnică planificată la arături se realizează aici numai în proporție de 75 la sută. Cauza ? Răspunsul îl găsim în slaba organizare a muncii. In foarte multe unități cecenii stau pe cîmp netăiați sau în glugi, împiedicînd executarea arăturilor, iar unii tovarăși din conducerea sfatului popular și a consiliului agricol raional trec adeseori prin unități în goana mașinii, fără a se opri mai mult și a insista în luarea unor măsuri operative care să ducă la îmbunătățirea muncii. In raionul Tg. Neamț, încă din cursul săptămînii trecute s-a terminat recoltatul porumbului, dar în ce privește arăturile se merge în ritm de melc In ultimele 4 zile s-au arat numai 400 hectare, deși după grafic trebuiau arate 2000 hectare. Deci viteza medie zilnică s-a realizat in acest raion numai în proporție de 20 la sută. Cum justifică tovarășul Nuluță Ioan, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular raional Tg. Neamț această treabă ? Sarcina organelor de partid și de stat, a consiliilor agricole raionale este de a controla și ajuta îndeaproape conducerile unităților agricole în organizarea cît mai bine muncii, de a veghea ca pretutindeni a plugurile să intre în brazdă, arăturile actinei și încorporarea îngrășămintelor în sol să se facă în ritm accelerat și pe întreaga suprafață planificată. Realizarea și depășirea vitezei medii de lucru planificată la arat nu trebuie să se facă însă în dauna calității lucrării, întrucît de aceasta depinde în mare măsură soarta recoltei viitoare. ANTENELE Au răsărit pe acoperișuri, așa cum spune o vorbă populară, ca ciupercile după ploaie. Sunt mesagerele dezvoltării tehnice a României Socialiste, purtătoare ale simbolului de bunăstare și pătrunderii civilizației în rîndul celor mulți sortiți pînă în urmă cu două decenii la analfabetism și incultură. Sunt prezente pretutindeni pe acoperișurile marilor blocuri ale magistralelor noi ale orașelor, ca și în cartierele mărginașe și devin tot mai numeroase pe șarpantele caselor zîmbitoare, cu mușcate la ferestre ale satului cooperativizat. Radioul și televiziunea sunt nu numai apanajele și efectele tehnicii și ale înavuțirii, ci și o expresie a setei de cultură, a dragostei pentru ceea ce civilizația modernă pune la îndemînă, dragoste pentru teatru, știință, muzică, tehnică, pentru cunoașterea tot mai largă a țării întregi și a popoarelor lumii, a obiceiurilor și tradițiilor lor. Cunoștințele științifice ce se îmbină, la radio, și televizor, cu cele artistice, cele tehnice, cu jocurile și cîntecele copiilor, mult aplaudate de micuții telespectatori, ca și de cei maturi... Iată de ce aproape în fiecare cămin aflăm astăzi un aparat de radio și în tot mai multe își găsește locul micul ecran. O dinamică, în graiul lapidar al cifrelor, este destul de elocventă: în jurul anului 1950 în întreaga regiune Bacău se aflau doar 7.420 abonați la radio, in anul 1960 peste 58.100 abonați, ca în anul 1965, aproape 84.500 de familii din regiunea noastră se bucură de prezența în casa lor a unui aparat de radio. Și televizorul a devenit popular 539 aparate în întreaga regiune în anul de început 1959, circa 1.400 peste un an, iar astăzi 17.800 abonați la programele televiziunii. Și numărul lor e în continuu progres. Apropo ! Așa stînd lucrurile, ce vor deveni într-un viitor apropiat acoperișurile marilor blocuri, cu zeci de etaje și sute de apartamente. Un păienjeniș de fire, cabluri, stîlpi de susținere, suporți etc. ? De pe acum aspectul lor neplăcut strică estetica ireproșabilă a unor blocuri. Proiectanți și arhitecți, constructori, beneficiari, edili, avem convingerea că vă sunt dragi construcțiile moderne și elegante ce prind viață prin talentul și priceperea voastră. Migăliți la planșeta sau cu mistria fiecare amănunt ca fața fiecărui bloc să fie tot mai atrăgătoare, mai veselă și încîntătoare , cheltuiți extrem de multă energie pentru a da construcțiilor ce le înălțau zvelte și trainice, o înfățișare estetică căreia să nu i se poată reproșa nimic. De ce nu rezolvați în favoarea frumosului și al elegantului prin niște antene comune și acest „fir al Ariadnei" care vă învăluiește blocul de îndată ce l-ați dat în folosință ? Cât de mare ar fi mulțumirea noului locatar care ar găsi in camerele modernului și spațiosului apartament, în care s-a mutat recent o priză cu antena de radio și televiziune ! Mă îndoiesc că nu vă puteți imagina. Și apoi, s-ar descurca și „firul Ariadnei" ! D. MITULESCU I 1 I CT si C A ÎV tíKLSÍT ARA I fost ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU nești din întreprinderile moineștene Colectivele de muncă din întreprinderile raionului Moinești obțin noi realizări în îndeplinirea sarcinilor de plan ale acestui an. De remarcat că numeroase întreprinderi și-au îndeplinit și depășit angajamentele luate pe 1965. In prezent se fac intense pregătiri pentru producția anului viitor, condiție esențială în realizarea ritmică a sarcinilor de plan. In plus—4.500 tone cărbune Petroliștii de la extracție se reafirmă In cadrul Trustului de extracție Moinești petroliștii desfășoară o susținută întrecere pentru a raporta noi succese in sporirea producției de țiței. In mai toate schelele planul de producție se îndeplinește in mod ritmic și la toți indicatorii. La aceasta contribuie in mod efectiv, atit sondorii de la extracție, cit și cei de la intervenție și reparații sonde. Pentru a exemplifica e suficient să arătăm că schelele de extracție Zemeș și Modurzău au realizat planul producției de țiței pe 10 luni cu 2 și respectiv 3 zile mai devreme. Peste plan petroliștii de la cele două schele au extras mii de tone de țiței. O contribuție importantă au adus-o secțiile conduse de inginerii : Gheorghe Bazgan, Constantin Gilcă și maistrul Dumitru Clinciu. Evidențiați în întrecere lună de lună Continuînd șirul succeselor realizate în perioada acestui an, și în luna octombrie colectivul întreprinderii miniere Comănești a obținut rezultate bune. Aceasta a făcut ca planul producției globale și marfă pe 10 luni să fie realizat înainte de termen. Pînă la 30 octombrie a.c. minerii de la Comănești au dat peste plan 4500 tone cărbune. In fruntea întrecerii se situează colectivele de mineri de la mina Lumina care au extras peste plan cele mai mari cantități de cărbune. In consfătuirea de producție trimestrială care a avut loc nu de mult la întreprinderea de foraj Moinești secțiile a II-a, a III-a și a IV-a, care au obținut cele mai bune realizări, au primit fanioane de secții, evidențiate în întrecere. Important este faptul că secțiile a II-a și a III-a se mențin evidențiate în întrecere de la începutul anului. Acest titlu îl păstrează și echipele de turliști și montaj conduse de Ion Milu, Constantin Oancea, Traian Dîrlău, Mircea Zota și Vasile Neagu. De asemenea, alți 298 salariați se mențin lună de lună evidențiați în întrecere. Este un prestigiu de care se bucură petroliștii dar și aprecierea binemeritată a muncii. Cititi Sport Anul acesta a fost dată in exploatare la Fabrica de zahăr din Roman, stația de sortare și ambalare a zahărului jos. Prin intrarea ei în funcțiune, s-a asigurat mecanizarea sistemului de sortare și ambalare în fotografie. Un aspect partial al acestei stații. tl * Prófétán kfin faore Tarife, anitivá f ANUL XIX Nr. 3.965 (5.444) MARTI 2 NOIEMBRIE 1965 4 pagini 25 bani Printre evidențiații în întrecerea socialistă de la atelierul preparație al secției țesătorie de la Fabrica de postav „Proletarul“ din orașul Bacău, se numără și utecista Rodica Țugui. Lucrînd la mașinile de răsucit ea își depășește zilnic sarcinile de plan dînd fire de bună calitate. Foto: C. BURSUC La I. F. Roznov Măsuri pentru producția noului an în baza sarcinilor izvorîte din Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R., colectivul de muncă al întreprinderii forestiere Roznov, îndrumat în permanență de organizația de partid, a analizat posibilitățile realizării planului de producție pe trimestrul IV al anului și de creare a condițiilor necesare realizării tuturor indicatorilor din planul pe anul 1965. Cu acest prilej s-a desprins faptul că la baza realizărilor viitoare va sta experiența bună care a dus la succesele obținute de colectivul întreprinderii pînă în prezent. Iată cîteva din aceste realizări: pe 9 luni planul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 102,3 la sută, producția marfă 103,9 la sută, productivitatea muncii 100 la sută, depășindu-se totodată planul fizic la 40 de sortimente. Pregătirea de pe acum a producției anului viitor s-a realizat și se realizează mai ales in cadrul măsurilor luate de întreprindere pentru deschiderea noului an forestier. Astfel, încă din luna aprilie s-au definitivat resursele de materie primă pentru anul 1966, prin punerea in valoare a masei lemnoase din produsele principale, secundare și accidentale. La amplasarea parchetelor s-a ținut seama de nevoile culturale ale arboretelor cît și de rețeaua actuală de drumuri și căi ferate forestiere care să asigure darea în producție a masei lemnoase cu minimum de investiții în mijloacele de transport. S-a urmărit pe cît posibil continuarea exploatărilor în bazinetele în care s-au creat din anii precedenți condițiile și mijloacele pentru scosul și apropiatul lemnului, cît și pentru cazarea muncitorilor și adăpostirea utilajelor și a vitelor de muncă. Pentru ca exploatarea parchetelor să se poată face în condiții tehnicoeconomice cît mai avantajoase, s-a trecut la întocmirea planurilor tehnice de exploatare de către colective de ingineri și tehnicieni competenți și cu practică în exploatări. Stabilirea operațiunilor în procesele tehnologice și adoptarea soluțiilor s-a făcut cu mult simț de răspundere, insistîndu-se îndeosebi pe introducerea pe scară largă a mecanizării la toate fazele de lucru și în special la acelea care cer efort fizic ridicat. De asemenea, s-a urmărit introducerea instalațiilor de scos cu cablu cît mai aproape de cioată pentru reducerea la maximum a fazelor și distanței de mișcare a lemnului cu ajutorul vitelor. Astfel, la parchetele Dragova și Cat prin soluțiile adoptate, toate operațiunile și fazele de lucru la recoltarea lemnului, colectare și încărcare se vor executa mecanizat, efectivul de muncitori fiind folosit doar la deservirea mecanismelor. La aceste parchete nu vor fi folosite vitele nici la strînsul lemnului de la cioată. La unele parchete, configurația terenului a impus folosirea mai multor funiculare în releu pentru ca operațiunea de tras cu vitele să fie redusă la maximum. De exemplu, la parchetul Vitlcana unde vor lucra în releu două funiculare Wyssen, parchetul Sirma un funicular Wyssen și un funicular Mîneciu, parchetul Ghedeon cu două funiculare Wyssen. La alte parchete soluția tehnică de exploatare s-a adoptat după o prealabilă analiză a situației de către cabinetul tehnic al întreprinderii. Astfel, la parchetul Cozia s-a introdus un funicular Mîneciu în unghi, inovație a inginerului Mihai Cătărău și a mecanicului Vasile Lupu. Pentru scurtarea distanțelor de scos apropiat s-au prelungit drumurile auto existente la parchetul Neagra și la Brusturatu și s-au adoptat soluții tehnice cu relee de 3 funiculare la parchetele Căprioara și Cozia. în parchetele anului 1966 vor lucra 32 funiculare, cu care vom reuși să I.PAȘCU director al întreprinderii forestiere — Roznov (Continuare în pagina a Il-a) Spectacole Turneul Teatrului de stat din Piatra Neamț, prin satele și orașele regiunii noastre, a prilejuit multe bucurii iubitorilor de spectacole teatrale Sălile au fost arhipline cu un public entuziast, care a răsplătit cu aplauze minute în șir pe interpreți. S-a prezentat în acest turneu seria de piese „Alecsandri", pe scenă apărând artistul poporului Miluță Gheorghiu, cu monologul „Chirița în voiaj“ Sala Casei de cultură din Tg Neamț s-a dovedit, duminică, neîncăpătoare pentru marele aflux de spectatori, care doreau să vadă pe marele actori alături de tinerii interpreți ai teatrului pietrean. ‘ iat Păpușarii Teatrului de stat din Brașov, care au întreprins un turneu in regiunea Bacău, s-au bucurat de o caldă apreciere din partea micilor spectatori. „Albă ca zăpada și cei șapte pitici“ (piesa cu care a venit in turneu) a atras,, in sălile căminelor culturale din Săbăoani — Roman și Vînători — Tg. Neamț, un mare număr de elevi ai școlilor generale din aceste comune. Activitatea culturală în dezbaterea deputaților Sesiunea Sfatului popular din ■ Comuna Petricani, raionul Tg. Neammț, a dezbătut duminică probleme importante privind activitatea cultural-educativă desfășurată în comună în ultimul trimestru al acestui an. Cu acest prilej s-au luat măsuri adecvate în vederea intensificării muncii culturale în perioada de iarnă. De asemenea, sesiunea a avut în centrul atenției activitatea cinematografului sătesc, care deservește satele Răbîia, Boiștea și Petricani, avînd în vedere că operatorul de la cinematograf nu s-a achitat conștiincios de sarcini, mai ales în satul Petricani. La această sesiune s-a pus un accent deosebit pe antrenarea specialiștilor din agricultură în organizarea unor manifestări culturale ca: „buletinul cooperativei agricole de producție“, seri de calcul și seri comparative, etc „Locul agriculturii în economia Republicii Socialiste România“ Acesta este titlul conferinței ținute în 18 comune ale raionului Tg. Neamț, printre care: Drăgănești, Răucești, rupilați etc. Au conferențiat lectori ai Comitetului regional Bacău al P.C.R. și ai Comitetului raional de partid Tg. Neamț. In multe comune conferințele au fost însoțite de ilustrații privind realizările obținute de țara noastră în dezvoltarea agriculturii. In încheiere artiștii amatori din localitățile respective au prezentat spectacole. Au descins din veac contemporanii lui Ion Creangă Soarele și-a scos fața de după nori, dăruind cu generozitate căldura razelor sale târzii, celor care, duminică, își îndreptau pașii spre sala cinematografului „Victoria" din Tg. Neamț. Parcă se gătise și el, orașul, să asiste la evenimentul care avea să se petreacă aici, să-și aducă partea de contribuție la căldura emoțiilor înscrise în inima oamenilor de pe meleagurile Humuleștiului. Aveai impresia că in această sală au descălecat din veac Moș Chiorpec Ciubotaru. Moș Nichifor Coțcariul, toți contemporanii marelui Ion Creangă, ca să vadă și să admire, minunindu-se, cum pe carpeta albă a ecranului se întrupează lumea copilăriei povestitorului, Impresia că zîmbetul lor duios și grijuliu străjuiește din înălțimi de timp pe făuritorii comorilor de imagini, pe noi care venisem cu dragoste și emoție, ne-a însoțit de-a lungul minutelor, cit aparatul de proiecție își derula panglicile multicolore. Cam cu ai străbate firul Ozanei de la izvor la vărsare, atit s-a desfășurat in minute ecranizarea „Amintirilor din copilărie". In sala „Victoria“ și-au dat infilnire colectivul de creație al filmului, ca locuitorii și artiștii care au muncit timp de patru anotimpuri la transpunerea in imagini cinematografice a poznelor lui „Nică al lui Ștefan a Petrei". Intîlnirea a fost emoționantă pentru că mai conținea și amintirile unei munci a unei laborioase, colaborări bine de entuziasm, dintre locuitori și creatori. Regizoarea filmului, Eisabeta Bostan, ținut să precizeze că promisiunea făcută în vară locuitorilor din împrejurimile Humuleștiului, de a reveni cu premiera aici, n-a fost uitată. „Ne-am intors aducînd cu noi două premii din Spania — ne-a spus Elisabeta Bostan — de la festivalul filmului pentru tineret și copii de la Siete Villa, prilej de bucurie pentru toți moldovenii care au colaborat la această realizare. Am obținut marele premiu al festivalului și premiul special al juriului. Cu toate acestea, nicăieri mai mult ca aici n-am simțit emoții mai mari. De aceea exprim adînca mea recunoștință organelor regionale și locale, care ne-au sprijinit pas cu pas. Acum filmul este închegat. La peste o sută de ani am încercat să culegem fiorul tainic al „Amintirilor din copilărie" cu cerul, livezile, apele și munții, cu oamenii de altă dată Ne plecăm adine fruntea aici în Humulești, unde s-a născut și a copilărit neuitatul nostru Ion Creangă". Cuvintele Elisabetei Bostan au venit ca un corolar care să încununeze munca depusă cu dragoste și sîrg, la realizarea acestei minunate producții cinematografice S-a dovedit încă o dată talentul cu care regizoarea și autoarea adaptării cinematografice a „Amintirilor din copilărie“, știe să culeagă imagini de pastel, însoțite de cele mai gingașe semnificații: întreaga echipă de creatori merită felicitări pentru sensibilitatea emoțională cu care au înzestrat acest film. Operatorul Julius Druckmann, dovedește multă inventivitate in alegerea celor mai frumoase imagini, pe care le face participante active la jocul interpreților. Scenograful Guță Știrbu a găsit cele mai fericite rezolvări de decor, reușind construcția fidelă a casei lui Creangă, a bojdeucii din Țicău, a casei Irinucăi și a hanului din Târg. .. Dacă în concepția superioară a acestor creatori, micii interpreți s-au simțit ca la ei acasă faptul este explicabil. Totuși nu putem trece cu vederea pe micul actor Ionel Bocancea care a intuit cu ușurință psihologia lui „Nică" Alături de el, Ionel Pașalău, Gabi Butoi și alții, au reușit să redea naivitatea și candoarea copiilor din Humuleștii vremii lui Creangă. Remarcabil este modul de împletire a povestirii cinematografice , prin urmărirea în paralel a copilăriei povestitorului cu maturitatea și moartea sa. Ștefan Ciobotărașu s-a integrat admirabil în povestea vieții lui Ion Creangă (a cărui rol l-a avut), dovedind că rămîne unul din cei mai prestigioși actori de film, din țara noastră. Cuvinte de laudă și admirație se pot adresa tuturor actorilor care au tradus in imaginea peliculei un veac, cu oameni plini de frumusețe sufletească, dar și de amărăciune a stării lor. Finalul impresionant al filmului prin modul de concepție, va rămîne ca o floare picurată de rouă unei lacrimi duioase a „Amintirilor“. Filmul pleacă din Tg. Neamț peste mări și țări, să însenineze ochii copiilor și ai oamenilor virstnici, să le arate minunatul suflet al poporului nostru. Rămîn locurile dragi lui Creangă, același decor al Cetății Neamțului, care să le străjuiască potecile și să inspire pe oameni in realizări la înălțimea epocii noastre V. PRUTEANU Cadru din filmul „Amintiri"