Steagul Roşu, ianuarie 1966 (Anul 21, nr. 4017-4040)

1966-01-04 / nr. 4017

Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general­ al C. C. al P. C. R., rostită­ la posturile de radio și televiziune( cu prilejul Anului Nou­­ " Dragi tovarășe și tovarăși, Cetățeni ai Republicii Socialiste România. Peste cîteva minute ne vom despărți de anul 1965 — an de mari înfăptuiri ale poporului ro­mân în toate domeniile activității sociale — și vom întîmpina, cu voie bună și optimism, anul­­ 1966, care deschide patriei noastre noi perspec­tive de progres și prosperitate. Cronica socialismului va rezerva anului care a trecut pagini bogate în realizări și evenimen­te de mare însemnătate pentru dezvoltarea o­­rînduirii noastre, pentru mersul înainte al țării, pentru viitorul poporului român. Dînd viață po­liticii partidului, oamenii muncii au încheiat a­­nul acesta cu succes planul de șase ani, au ridi­cat noi uzine și fabrici, au sporit producția de bunuri materiale și valori spirituale, au făcut noi pași pe calea cunoașterii științifice, au îm­bogățit și mai mult, prin munca lor, patria, fă­­cînd-o mai puternică și mai înfloritoare. Acest an a intrat în istoria partidului și a ță­rii prin Congresul al IX-lea, care a adoptat di­rectivele viitorului plan cincinal — programul înfloririi multilaterale a patriei, al ridicării pe o treaptă superioară a procesului de desăvîrșire a construcției socialiste. A fost adoptată noua Constituție care consfințește victoriile istorice ale poporului. România, stat suveran și indepen­dent al celor ce muncesc, a fost proclamată Re­publică Socialistă. Poporul român, liber și stă­­pîn pe soarta sa, își făurește, sub conducerea partidului, viitorul fericit, pășind mereu înainte spre culmile înalte ale civilizației — societatea comunistă. Partidul și guvernul au elaborat măsuri me­nite să deschidă calea progresului neîntrerupt în dommnii de mare însemnătate ale vieții so­ciale. Printre acestea se înscriu măsurile privi­toare la dezvoltarea bazei tehnico-materiale și modernizarea producției agricole, îmbunătăți­rea organizării și planificării agriculturii, pre­cum și cele cu privire la perfecționarea organi­zării și îndrumării cercetării științifice, la ridi­carea rolului științei în dezvoltarea societății. Crește rolul organizator al statului în con­strucția socialistă, se perfecționează activitatea organelor de stat, legăturile lor cu masele, se dezvoltă democrația socialistă. Partidul Comu­nist Român, urmat cu încredere de întregul po­por, își îndeplinește cu cinste înalta misiune de forță conducătoare a societății. Zilele trecute. Marea Adunare Națională a votat planul de stat pe 1966 — primul an al cin­cinalului — stabilind în toate domeniile obiecti­vele de muncă ale noului an, a căror îndeplini­re va asigura noi victorii în înflorirea economi­ei și culturii, va ridica bunăstarea celor ce mun­cesc. Muncind cu elan și abnegație, dînd viață acestor obiective, poporul român va face să strălucească tot mai puternic chipul scumpei noastre Patrii. Ingăduiți-mi să felicit cu prilejul Anului Nou, în numele conducerii partidului și statului, pen­tru marile succese obținute, eroica noastră cla­să muncitoare, harnica și priceputa țărănime, valoroasa noastră intelectualitate, pe toți oame­nii muncii români, maghiari,, germani și de altă naționalitate, tineri­ și vârstnici, bărbați și fe­mei, care alcătuiesc marea familie a României Socialiste. Angajat într-o intensă activitate constructi­vă, poporul român militează pentru dezvoltarea colaborării internaționale, își dă contribuția la lupta pentru victoria cauzei socialismului, de­mocrației și păcii în întreaga lume. Partidul și guvernul țării noastre consideră de însemnătate vitală pentru soarta omenirii întărirea unității și coeziunii sistemului mondial socialist, a mișcării comuniste și muncitorești internaționale, mobilizarea în jurul acestora a tuturor forțelor înaintate ale societății con­temporane, care acționînd unite sînt ca­pabile să zădărnicească acțiunile agresive ale cercurilor imperialiste, să asigure progresul și securitatea popoarelor. Fie ca noul an să aducă poporului român bucurii și împliniri tot mai mari, noi succese în înfăptuirea aspirațiilor sale de fericire și pros­­peritatea sa sporească și mai mult puterea ma­terială și spirituală a patriei noastre, să asigu­re noi victorii forțelor care luptă pentru pro­gres social, pentru triumful păcii în lume. Vă urez tuturor, dragi prieteni și tovarăși, îndeplinirea dorințelor și năzuințelor dumnea­voastră de mai bine, sănătate și viață lungă, un nou an rodnic și fericit. La mulți ani ț I Primirea la Consiliul­­ de Stat a șefilor misiunilor diplomatice , Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, președintele Consiliului de Mi­niștri, Ion Gheorghe Maurer, preșe­dintele Marii Adunări Naționale, Ște­fan Voitec, secretarul Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, și ministrul a­­facerilor externe, Corneliu Mănescu, au primit vineri la amiază, la Palatul Consiliului de Stat, pe șefii misiunilor diplomatice acreditați în Republica So­cialistă România, care au prezentat fe­licitări cu prilejul Anului Nou. Au prezentat felicitări ambasadorii: Greciei — Alexandre Cimon Argy­­ropoulo, R. S. Cehoslovace — Jaros­­lav Sykora, R. P. Albania — Răpi Gjermeni, Cubei — Manuel Yepe Me­­nendez, Ghanei — Emmanuel Rodjoe Dadzie, R.P.D. Coreene — Giăn Du Koan, R. P. Polone — Wieslaw Sobie­­rajski, Finlandei — Martti Johanes Salomies, Indiei — R. R. F. Khimnani, R. P. Mongole — Togoodiin Ghenden, R. P. Bulgaria — Gheorghi Bogdanov, Belgiei — Honors Cambier, R. D. Viet­nam — Hoang Tu, Franței — Jean Louis Pons, Suediei — Old­ Gustav Bjurström, Italiei — Niccolo Moscato, Indoneziei — Sambas Atmadinata, R. D. Germane — Ewald Moldt, Marii Britanii — Leslie Charles Glass, Japo­niei — Akira Shigemitsu, R.S.F. Iugo­slavia — Iaksa Petrici, Statelor Unite ale Americii — Richard H. Davis, El­veției — Charles Albert Dubois,­ mi­niștrii­­ Olandei — J. B. Haverkorn Van Rijsewijk, Izraelului — Zvi Aya­­lon,­ însărcinații cu afaceri ad-interim ai­ Uruguayului — A. Guani, Chile — J. Coutts, Braziliei — J. T. de Oliveira, Republicii Arabe Unite — M. Badawi, Argentinei — R. B. Serigos, Turciei — A. Coban, Austriei — Fr. Irbinger, R.P. Ungare — G. Kalmar, R. P. Chineze — Wan Tun, Uniunii Sovietice — I. A. Iliuhin. Mulțumind șefilor misiunilor diplo­matice pentru felicitările și urările ex­primate, președintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, în numele Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România, al Consiliului de Miniștri și al Marii Adunări Naționale, a tran­smis diplomaților străini cele mai bu­ne urări de sănătate, de prosperitate popoarelor țărilor pe care le reprezin­tă și a toastat pentru prietenie, cola­borare internațională și pace. Decanul corpului diplomatic, am­basadorul Greciei , Alexandre Ci­mon Argyropoulo, a toastat în sănă­tatea conducătorilor de stat români, pentru prosperitatea poporului român. (Agerpres) I Conducătorii de partid și de stat la carnavalul tineretului Comitetul orășenesc București al U.T.C. a organizat în noaptea Anului Nou un carnaval al tineretului în să­lile Palatului Republicii. Au luat parte mii de tineri din în­treprinderile și instituțiile bucurește­­ne, din institutele de cercetări științi­fice și de învățămînt superior, elevi, studenți români și studenți străini din aproape 70 de țări, aflați la învățătură în țara noastră. Tuturor celor pre­zenți, tovarășul Petre Enache, prim­­secretar al C.C. al U.T.C., le-a trans­mis tradiționalele urări de Anul Nou. Acest revelion al tineretului a avut ca oaspeți pe tovarășii Nicolae Ceau­șescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexan­dru Bîrlădeanu, Em­il Bodnaraș, Con­stantin Drăgan, Alexandru Paul Niculescu-Mizil, Leonte Drăghici, Răutu, Leontin Sălăjan, Petre Blajovici, Petre Lupu, Ilie Verdeț, Mihai Dalea, Manea Mănescu, Vasile Patilineț, Virgil Tro­fin. La sosire, ei au fost întîmpinați cu puternice uraie și ovații. Conducătorii de partid și de stat s-au prins în hore, petrecînd alături de tinerii bucureșteni. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a feli­citat călduros organizația tineretului comunist, Comitetul Central al U.T.C., întregul tineret al țării noastre, arîn­du-se un an rodnic, succes în contri­buția adusă la opera de desăvîrșire a construcției socialismului în țara noas­tră. Cuvintele secretarului general al C.C. al partidului nostru au fost pri­mite de tineri cu îndelungi ovații, în­tr-o atmosferă de entuziasm general. Au fost momente impresionante, un nou prilej de manifestare a dragostei și atașamentului profund pe care tine­retul nostru le poartă Partidului Co­munist Român și conducătorilor săi. (Agerpres) i I I In noul cincinal Ca o pasăre măiastră, Timpul — Timpul Nou și-a întins aripile și s-a avîntat în zbor îndrăzneț, cucerind înălțimile, piscurile semețe. Pe a­­ceste aripi de oțel, flexibile dar pu­ternice, ne aflăm și noi — muncitori, țărani și intelectuali din Republica Socialistă România, creatori și fău­ritori ai propriilor noastre destine, demiurgi ai destinelor generațiilor viitoare ce vor dăinui pe aceste me­leaguri cît Dunărea și cît Carpații. De peste două decenii ne avîntăm într-un iureș neîntrerupt, impetuos, mereu ascendent. Și desfășurăm larg, ca pajura din poveste aripile, des­fășurăm în vînt, deasupră-ne, fla­mura roșie a partidului conducător. Pe acest pisc al anului 1965, du­pă ce am trecut munții unor planuri cincinale și ai sesenalului, abia de­pășit, să poposim o clipă, o clipă numai. Domolește-te. Timpule alb, șoimu­­le energic, vînătorule neobosit. O clipă doar. Oprește-te dacă vrei pe Ceahlău și privește-ți frumusețea stranie în apele de argint ale la­cului de la Bicaz. Ori poate pe una din coloanele Casei de cultură a sindicatelor din Bacău. Sau poate pe cea mai nouă turlă de sondă de pe Valea Trotușului. Ori, cine știe, pe unul din blocurile-turn din orașele reînnoite ale regiunii noastre. Sau pe turnurile de granulare ale com­binatului de la Roznov. Se poate și pe una din cele mai noi hidrocen­trale ale Bistriței moldovene. Oriunde vrei, dar oprește, Timpu­le, un moment­ . Iată cupele de cristal sînt pline. Iată tovarășii noștri se ridicăm în pi­cioare. In acest miez de noapte — ultima din '65 — ceasornicul și-a așezat cuminte limbile una peste alta, înălțăm cupele. Ciocnim: Bem. înălțăm cupele pentru victoriile de pînă acum. Pentru viata noastră plină și bună. Pentru tovarășii noș­tri de muncă și luptă. Pentru glo­riosul partid al comuniștilor români. Ciocnim pentru succesele trecute și pentru cele viitoare, pentru trep­tele suite pieptiș și pentru cincina­lul al cărui prag îl trecem acum, ale cărui porti­ se deschid în acest mo­ment. Și ne îmbrățișăm strîns, strîns. Pentru că știm că tot noi, mînă în mînă, umăr lingă umăr, vom asalta cetatea viitorului, o vom cuceri, vom pune stăpînire pe ea. O cetate a luminii și mai albe, a bunăstării depline, a echității și păcii. Ura ! Sîntem­­ gata de drum, Timpu­l e neînduplecat. Plecăm. Picioarele calului, aripile păsării, rotile loco­motivei cu aburi nu ne mai sunt de ajuns. Bolidul nostru să urce în zbor te­merar. Să auzim cum îți bat inimile, milioane. Timpule. Intrăm intr-un nou cincinal. Cu toate motoarele, viteza maximă, înainte l Și mai sus I NICHITA BISTRICEANU In noaptea de revelion printre mulți alți muncitori, ingineri și tehnicieni di­n întreprinderile cu foc continuu care au fost la datorie s-au aflat și soții Gheorghe și Valentina Cruceru de la Combinatul de îngrășăminte cu azot Piatra Neamț, el a supravegheat mersul compresorului la care lu­crează, iar soția, în laborator, deter­minând calitatea primului produs al noului an. COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI POPULAR REGIONAL mulțumește pe această cale tuturor institu­țiilor și întreprinderilor pentru felicitările tran­smise cu prilejul zilei de 30 Decembrie și Anului Nou și le dorește noi și remarcabile succese în anul 1966. ) 1 ANUL XX Nr. 4.017 (5.496) 4 pagini 25 bani MARȚ!­I IANUARIE­I 1­9­6­6 I REVELION 1966 Lui paharul Jla mulți cu veselie și entuziasm, cu cele mai bune gînduri a fost întîmpinat noul an și de numeroși oameni ai muncii veniți pentru a petrece re­velionul la Casa de cultură a sindi­catelor din Bacău. în mijlocul lor s-au aflat tovarășii: Ioan Jiva, membru al Biroului Comitetului re­gional al P.C.R., președinte al Con­siliului regional al sindicatelor, Va­lerian Ghineț și Vasile Talpă, se­cretari ai Comitetului orășenesc Ba­cău al P.C.R. Buna dispoziție e generală. Ar­tiști amatori din formațiile casei de cultură prezintă frumoase momente distractive. De un deosebit succes s-a bucurat „Plugușorul", dintre „u­­rători“ remarcîndu-se Coca și Voicu Alexandrescu, distinși cu premii in­dividuale pentru interpretarea la fa­za finală a ultimului Festival bienal de teatru „I. L. Caragiale“. Și-au mai dat concursul soliști vocali și instrumentiști, binecunoscuți și a­­preciați pentru talentul lor. ...Moment emoționant. Mai sînt cîteva minute pînă la miezul nopții și vorbește secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvintele sale sînt ascul­tate cu atenție, iar urarea tradițio­nală, plină de căldură, găsește pe cei prezenți la această petrecere cu paharele pline. — La mulți ani 1966 ! — La mulți ani ! După miezul nopții, cei prezenți au primit în mijlocul lor oaspeți dragi: tovarășii Gheorghe Roșu, prim-se­­cretar al Comitetului regional Ba­cău al P.C.R., Aurel Calimandric și Ioan Ichim, secretari ai Comitetului regional Bacău al P.C.R. în numele organului regional de partid, tova­rășul Gheorghe Roșu felicită pe cei prezenți pentru succesele obținute, urîndu-le noi și importante realizări în activitate, fericire și prosperitate lor și familiilor lor. ...Și, veselia, buna dispoziție izbuc­nite încă din 1965 au continuat pînă la ziuă albă, cea dinții zi a noului an care a sosit. La revelionul tineretului din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Bucurie și încredere în viitor In acest an textiliștii buhușeni și-au împărțit preferințele. Ei au sărbătorit revelionul la restaurante­le „Bistrița“ și „Cireșica“, iar o par­te din ei în familie, cu rudele și to­varășii de muncă. ...Restaurantul „Bistrița“. Oaspeții sosiți sunt în marea lor majoritate tineri. Facem cunoștință cu tînărul maistru Vasile Floareș și soția sa, laboranta Elena Floareș, cu tehni­cianul Nicu Vamanu și soția sa, cu familia ajutorului de meșter Dumi­tru Bălăceanu. La alte rînduri de mese au luat loc lăcătușul Nicolae Gavril, maistrul Lică Ferat, țesăto­rul Ion Radu, Maria Bălan, munci­toare la C.T.C. și alți participanți la revelionul tineretului. Bucuria, voia bună au fost înso­țite de numeroase surprize, cîntece și dansuri. Nu a lipsit tradiționalul plugușor prezentat de ajutorul de meșter Constantin Baciu, în care a făcut cunoscut succesele textiliștilor, precum și autorii realizărilor. Ora 24. — La­ mulți ani! — Spor la muncă. MIHAI CHIRIAC (Continuare în pag. 3-a) I Tinerețe și entuziasm Cu paharele pline în entuziasmul și voia bună, specifică vîrstei, tinerii din Orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej în noaptea de 31 decembrie 1965 au invitat oaspetele mult așteptat „1966“ și la revelionul tineretului. Tinerețea orașului petrochimiștilor de pe Valea Trotușului după toas­turi, urări și după tradiționalul „La mulți ani“ a salutat sosirea noului an în cadrul revelionului organizat de Comitetul orășenesc al U.T.C. în una din sălile restaurantului „Trotușul" și-au dat întîlnire spre a petrece revelionul, pentru a sărbă­tori succesele lor din anul 1965, peste 230 tineri din întreprinderile orașului. Atmosfera de veselie, mu­zica, dansul au fost prietenii tineri­lor în toată noaptea, în timpul me­sei ridicînd paharul tovarășul Ion Socobeanu, secretar al Comitetului regional al U.T.C. și tovarășul Ion Năstase, prim-secretar al Comitetu­lui orășenesc al U.T.C., au adresat ti­nerilor urările calde de multă să­nătate, succese în muncă și fericire în viață. Li s-a vorbit despre reali­zările tineretului din regiunea Ba­cău și din orașul Gheorghe Gheor- C. BUTE (Continuare în pag. 3-a) împreună și la veselie Pentru membrii Cooperativei agri­cole de producție din Homocea, ra­ionul Adjud, a devenit un obicei petrecerea revelionului în colectiv. ...înserarea coborîse de mult peste satul Homocea și pregătirile la că­minul cultural erau pe sfîrșite. Me­sele pline cu bucate și vinul limpede ca licoarea, televizorul, aparatul de radio și bradul încărcat, așteptau pe cei care într-un an de zile au mun­cit cu hărnicie pe ogoarele înfrățite. De pe ulițe au început să apară sătenii îmbrăcați în haine de sărbă­toare. Curînd larma, veselia, a cu­prins sala mare și spațioasă. Peste 100 de familii, membri cooperatori, tineri și vârstnici, veniseră să pri­mească noul an cu paharele pline cu vin, să închine din inimă pentru succesele frumoase obținute în a­­nul 1965 și pentru cele pe care le vor obține în anul 1966. Orchestra se întețise a cînta. Ho­rele, sîrbele specific locului îmbiau pe săteni la joc. Se prinseseră în horă vicepreședintele cooperativei agricole de producție, C. Spătaru, brigadierii Ștefan Donciu, Vasile Zglibea, Constantin Radu, șefii de e­chipă Iorgu Bujor, Ion Redel și alți neîntrecuți meșteri ai­­ ogoarelor, în cîntec și voie bună ei petrec, bucurîndu-se din plin de rodul mun­­­­cii unite, de viața nouă care a trăiesc astăzi sub soarele Republicii noastre socialiste. Vremea a trecut pe nesimțite. E ora 12 noaptea. Noul an a sosit. Cu toții au ridicat paha­­­­rele cinstind pentru succese. Pre­­­ședintele cooperativei agricole de producție. Alexandru Stan, venit re­­­cent de la școala de cadre din Tri­­fești, a urat tovarășilor săi de muncă multă sănătate, fericire și tradiționala urare LA MULȚI ANI! Printre altele el a spus : „Să depu­nem, dragi tovarăși, eforturi susți­nute pentru a obține în anul care vine producții vegetale și animale tot mai mari, contribuind prin a­­ceasta la înfăptuirea cu succes a sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al P.C.R. și de către Rezolu­ția Plenarei C.C. al P.C.R. din 11—12 noiembrie 1965, într-o atmosferă caldă de priete­nie și veselie tovărășească, mem­brii Cooperativei agricole de pro­ducție din Homocea au petrecut re­­­­velionul pînă în zori. Primele rezultate ale anului început promițător ...31 decembrie 1965, orele 22,30. Fiecare muncitor și maistru de la Combinatul chimic din Borzești care trebuia să-și preia locul în schimbul III, în noaptea de revelion se în­dreptau grăbiți spre locurile de muncă. La instalația de electroliză cu ca­­tod de mercur munca cunoaște ace­eași intensitate. Noul an chimiștii de aici l-au început cu hotărîrea de a obține încă din primele ceasuri suc­cese frumoase. Pe maistrul Dinu Fotescu l-am întîlnit în baia celulelor. După ce i-am urat și noi „la mulți ani“ l-am rugat să ne spună cîteva cuvinte. Iată ce ne-a relatat: „Sînt mindru că am cinstea să consemnez în cartea realizărilor secției noastre primele rezultate ale primului cincinal. Toate celulele funcționează normal, parametrii teh­nologici sînt cei prevăzuți: 103 ki­­loam­eri cu 42 celule în sarcină. Desigur că rezultatele muncii noas­tre vor fi cele preconizate“. A doua zi la ora 7 ne-am adresat dispecerului de serviciu care ne-a prezentat rezultatele. Din registrul de producție am reținut că schimbul condus de tînărul maistru Dinu Fo­tescu a realizat 48,700 tone hidro­­xid de sodiu și 43 tone clor gazos. ...Un alt popas l-ara făcut la insta­lațiile pentru obținerea hexacloranu­­lui. Șeful de schimb Vasile Roibu, făcuse tocmai o „incursiune" prin instala­ții. Era mulțumit că treburile îi merg bine, că toți oamenii îi sunt la datorie... Pe muncitorii Gheorghe Radu, C. I.Muștean, S. Nicolae, Adela Stoica i-am surprins la datorie. Vasile Roi­bu și-a consemnat în registrul de producție primele rezultate: 44 de tone hexacloran, de calitate superi­oară. Un început promițător au dove­dit și rafinerii din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej. In prima zi­­i anului 1966 în toate instalațiile s-a mun­cit cu spor, rafinorii înscriind cele mai semnificative succese. A fost de­pășit planul la producția globală pe rafinărie cu 1,2 la sută. S-a reali­zat în plus față de sarcinile planifi­cate circa 1.000 tone benzină. Planul la benzen, produs nou fabricat în instalațiile complexului de reformare catalitică, a fost îndeplinit sută la sută. Tot din prima zi a anului rafi­nerii au dovedit că știu să-și gospo­dărească pe mai departe materia pri­mă. La acest­ capitol au înscrise eco­nomii la consumul tehnologic de 150 tone produse petrolifere. Deci din prima zi succese frumoase, fe­licitări călduroase. B. CONSTANTIN La sonda 108 a început forajul Ultima zi a anului 1965 se sfîrșea peste cîteva ore și aită satisfacție nu-ți prilejuiește ruperea ultimei file din calendar. Te gîndești, iți faci bilanțul, te pregătești pentru săr­bătorirea trecerii intr-un nou an. In aceste clipe mecanicii de la sonde mai verificau încă o dată trăinicia ultimelor lucrări executate de ei. Fo­rajul sondei 108 trebuia să înceapă la timp, chiar în seara revelionului. Și a început. Sondorii din brigada condusă de Constantin Prohozescu de la întreprinderea de foraj Moi­­nești au început bătălia cu adîncu­­rile. în timp ce alți sondori de la foraj petreceau revelionul, cei din schimbul sondorului șef Nicolae Rotaru săpau primii metri din pla­nul noului an al cincinalului. Cu toții erau la post și atenți supra­vegheau buna funcționare a insta­lației. în prima zi a anului curent, sondorii de la 108 au săpat 83 metri. Și în a doua zi rezultatele au fost frumoase. Pînă in dimineața lui 3 ianuarie harnicii sondori au forat peste plan 48 metri. La aceste suc­cese au contribuit toate schimburile din brigada maistrului de foraj Con­stantin Prohozescu. Sondorii de la întreprinderea de foraj Moinești au început cu bine noul an. Dornici să continue șirul succeselor ei raportează alte suc­cese chiar din primele zile. Brigăzile de foraj au săpat peste plan în aceste zile mai bine de 200 metri. Sunt succese care confirmă hărnicia și entuziasmul cu care se muncește pentru înfăptuirea planu­lui primului an al cincinalului. Intervenție operativă Nu prea au fost probleme deose­bite în zilele de 1 și 2 ianuarie a. c. la Baza tubulară Moinești, în prima zi s-au expediat cîteva turbine la sondele întreprinderilor de foraj Moinești și Tg. Ocna și totuși... un telefon prelung și la capătul firului o voce insistentă cerea legătura cu baza. Erau totuși probleme de rezol­vat, a căror întîrziere dăuna foraju­lui. Se cereau turbine pentru son­dele 96, 705 etc. Echipele conduse de Ion Șova și Gheorghe Sandu au răspuns cu promptitudine la cerin­țele sondorilor. Toate turbinele au fost expediate către sonde într-un timp scurt, în primele zile ale nou­lui an și strungarul Gheorghe Adăs­­căliței a dat o mină de ajutor bri­găzii sondei 914. O sondă de mare adincime din cadrul întreprinderii de foraj Tg. Ocna. Aici se cerea ur­gent repararea unei reducții, pentru ca forajul să continue normal. In­tervenția a fost salutară. Sunt lucruri în aparență obișnuite, normale și totuși semnificative dacă ne gîndim­ că mecanicii, strungarii de la Baza tubulară vin direct în sprijinul sondorilor de la foraj și știu să-și facă în mod conștiincios datoria. Aceasta o dovedesc și pri­mele lor intervenții. C. MARIAN . s .♦ » A- Ń v

Next