Steagul Roşu, martie 1966 (Anul 21, nr. 4065-4091)

1966-03-01 / nr. 4065

A SOSIT MOMENTUL INSAMINJ­ARII CULTURILOR DIN PRIMA URGENTA Pe zi ce trece, primăvara își face tot mai pregnant simțită prezența prin atributele ei binecunoscute. Ca atare și în regiu­nea noastră a sosit clipa în care putem trece la însămînțatul culturilor din prima urgență, în următoarele două-trei zile se impune asigurarea ultimelor cantități din toate semințele tre­buincioase în această primăvară. O acțiune ce trebuie să cunoască maximum de intensitate în aceste zile este fertilizarea terenurilor, în primul rînd a ace­lora ce urmează a fi însămînțate cu culturile din prima urgență și continuată, în ordine, fertilizarea grădinilor de legume, a te­renurilor ce vor fi cultivate cu cartofi, plante tehnice etc. De aceeași sporită atenție să se bucure în aceste zile și adminis­trarea azotatului de amoniu pe suprafețele de grîu ieșite mai slab dezvoltate din iarnă, dar cu densitate corespunzătoare. Este necesar ca inginerii agronomi, brigadierii de cîmp să verifice permanent lanurile de grîu, pentru a lua măsuri imediat ce se constată apariția dăunătorilor și îndeosebi a gîndacului ghebos. Amenajările pentru irigarea de noi suprafețe reprezintă un alt imperativ la ordinea zilei, ca și lucrările de reamenajare, de întreținere a sistemelor de irigații existente. Ținîndu-se seama de graficele de eșalonare a producției de legume și zarzavaturi din acest an, trebuie terminat de urgență însămînțatul în răsadnițe. în raioanele Adjud și Bacău, în mod deosebit, se pune pro­blema mobilizării forțelor pentru terminarea desfundatului și a­­menajatului teraselor în vederea executării plantațiilor de vii din acest an. Același lucru se cere pentru lucrările antierozio­­nale și plantatul pomilor. Se impune de urgență ca tractoarele și mașinile agricole să fie trimise din stațiunile de mașini și tractoare la cooperativele agricole de producție pe care le deservesc. Inginerii agronomi, brigadierii de cîmp, împreună cu șefii brigăzilor de tractoare — să stabilească operativ sarcinile concrete ale campaniei de pri­măvară, pe urgențe, punînd accentul pe calitatea lucrărilor, pe încadrarea în timpul optim a fiecărei lucrări în parte. Consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de pro­ducție din zona de deal, în care au rămas nearate din toamnă suprafețe mai mari de teren nemecanizabil, să ia deîndată mă­suri de executare a acestei lucrări. Timpul și solul permit a se efectua aratul în toate unitățile, în acest scop consiliile agricole și uniunile raionale ale cooperativelor agricole — prin factorii răspunzători — să asigure mobilizarea tuturor atelajelor, să or­ganizeze întrajutorarea între cooperativele agricole, încît, în cel mai scurt timp, aceste suprafețe să fie arate astfel menți­­nînd apa în sol. Trebuie create toate condițiile ca, pe măsură ce terenul permite, să se treacă la executarea lucrărilor de întreținere a culturilor de toamnă. De asemenea, condițiile au devenit favo­rabile semănatului culturilor din prima urgență : mazărea, și în continuare, ovăzul, lucerna, trifoiul, orzul de primăvară, bor­­ceagul. A SOSIT VREMEA CÎMD TREBUIE SA PREȚUIM FIECARE MINUT, SA FOLOSIM DIN PLIN, FIECARE ATELAJ, MA­ȘINĂ, TRACTOR. Despre Constantin Anton, mecanic pe locomotiva Diesel-electrică, la Depoul C.F.R. din Adjud îți va vorbi ori­cine cu multă pasiune. Aceasta datorită comportării sale la locul de muncă, hărniciei și entuziasmului de care dă dovadă în întreaga sa activitate. Foto: C. BURSUC S.M.T. fruntaș pe regiune Stațiunea de mașini și tractoare Roman a obținut in anul trecut cele mai frumoase realizări in compara­ție cu celelalte stațiuni din regiu­ne. Planul de producție a fost rea­lizat în proporție de 127,4 la sută și aceasta ca urmare firească a mun­cii conștiincioase desfășurată de fiecare brigadă în parte, ca urmare a depășirii planului de producție campanie de campanie. Spre exem­plu, in campania de primăvară pla­nul a fost depășit cu 24,3 la sută, cel al campaniei de Vară cu 17,3 la sută și cel al campaniei de toam­nă cu 31,1 la sută. Față de 236.000 hantri (hectare arătură normală), s-au realizat in anul trecut 300.812 hantri. Printr-o muncă susținută de ridi­care a calificării tractoriștilor, da­torită calității reparațiilor și rațio­nalei exploatări a parcului de ma­șini și tractoare, colectivul S.M.T. Roman a reușit să reducă în mod substanțial prețul de cost al lu­crărilor : de la 76 lei pe pantru plan, la 68,36 lei. Aceasta a făcut ca totalul economiilor la prețul de cost să se ridice la suma de 2.297.000 lei. E intr-un fel și oglin­direa defalcării planului de pro­ducție și cheltuieli pe brigăzi. Pentru aceste frumoase realizări, colectivului S.M.T. Roman i-a fost decernată la 21 februarie a.c. „Di­ploma de unitate fruntașă în între­cerea socialistă pe anul 1965“. Sporește producția de nenominalizare In volumul total al producției glo­bale de la I.F. Piatra Neamț pro­ducția de nenominalizare are o pon­dere însemnată. Numai în anul 1966 ea trebuie să reprezinte 15,33 la sută din acest volum. In vederea reali­zării acestei sarcini s-au luat din timp măsuri eficiente. Astfel, la fa­brica „1 Mai" s-a organizat o secție pentru valorificarea cherestelei sub­­scurte, a deșeurilor de fabricație și a cherestelei colaterale, iar la Fa­brica „Bistrița" s-a organizat o secție care produce subansamble schelete remorci S.M.T., panouri cofraje tego­­film, stelaje, panouri stivuire. Secții pentru producția nenominalizată s-au mai organizat și la fabricile „Scînteia" și „Foresta". Totodată u­­nitățile respective au fost dotate cu utilaje corespunzătoare, ceea ce va asigura nu numai îndeplinirea sar­cinilor cantitative ci și calitative. De altfel I.F. Piatra Neamț are o expe­riență bună în sporirea producției prin nenominalizare. Numai în anul trecut s-a realizat un spor la pro­ducția globală prin nenominalizare de 34.681.000 lei, ceea ce a contri­buit și la creșterea productivității muncii. Laborator în construcție în Uzina de fire și fibre sintetice din Săvinești a început construirea unui nou laborator destinat cercetări­lor in domeniul fabricării și prelucrării fibrelor sintetice poliamidice, polinu­ri­­lacrilice și poliesterice. Laboratorul va fi dotat cu instala­ții pilot cu ajutorul cărora vor fi stu­diate posibilitățile de îmbunătățire a proceselor de fabricație a fibrelor sin­tetice, precum și cu aparatura moder­nă de cercetare în domeniul chimiei organice și anorganice. De asemenea, el va dispune și de o hală de prelu­crare a fibrelor, prevăzută cu toate utilajele textile necesare. In această hală se vor face experimentări de pre­lucrare a unor fibre sintetice noi și a unor fibre obținute prin procese teh­nologice îmbunătățite. Primele secții ale noului laborator vor fi date în folosință in cursul aces­tui an. ANUL XX Nr. 4.065 (5.544) 4 pagini 25 bani 1 MARTIE 19­6­6 MARȚI Plenara Comitetului regional de partid în ziua de 28 februarie a.c. a avut loc Plenara Comitetului regional de partid. La plenară au participat în calitate de invitați: primii­ secretari și secre­tari ai comitetelor raionale și orășe­nești de partid, vicepreședinți ai Sfa­tului popular regional, președinții con­siliilor locale ale sindicatelor, comisia economică a Comitetului regional de partid, activiștii Comitetului regional de partid, membrii Comisiei de revi­zie a Comitetului regional de partid, directorii cabinetelor de partid, direc­torii marilor întreprinderi din regiune, secretari ai comitetelor și organizații­lor de partid și președinți ai comite­telor sindicatelor ale marilor întreprin­deri și ale unor instituții culturale, zia­riști, activul nesalariat al Comitetului regional de partid și alții. Lucrările plenarei au dezbătut: 1. Raport despre „PREOCUPAREA ORGANIZAȚIILOR DE PARTID ȘI CONDUCERILOR ADMINISTRATIVE PENTRU ORGANIZAREA PROCESE­LOR DE PRODUCȚIE ȘI FOLOSIREA CADRELOR TEHNICE ÎN ÎNTREPRIN­DERILE INDUSTRIALE DIN REGIU­NE", prezentat de tovarășul GHEORGHE UNGURAȘU, secretar al Comitetului regional Bacău al P.C.R. 2. Raport despre modul „CUM SE OCUPA COMITETELE RAIONALE ȘI ORĂȘENEȘTI DE PARTID DE EDUCA­REA COMUNISTĂ A MEMBRILOR DE PARTID ȘI ACTIVULUI FARA DE PARTID", prezentat de tovarășul AUREL CALIMANDRIC, secretar al Comitetului regional Bacău al P.C.R. La fiecare punct al ordinei de zi, după rapoarte, au urmat vii discuții care au scos în relief interesul pen­tru perfecționarea organizării produc­ției propunîndu-se măsurile ce trebuie luate în această direcție, s-a evidențiat aportul organizațiilor de partid în ri­dicarea nivelului de educație politico­­ideologică a membrilor de partid și a activului fără de partid. In legătură cu cele două probleme dezbătute, pe marginea rapoartelor și a discuțiilor, Plenara Comitetului re­gional de partid a adoptat hotărîri co­respunzătoare menite să contribuie la îmbunătățirea organizării proceselor de producție și a activității ce o des­fășoară organele de partid pentru e­­ducarea membrilor de partid și a ac­tivului fără de partid. La Borca și Tîrgu Neamț întâlniri cu poezia După frumoasele șezători literare de la Sascut-Sat, Dofteana, Mănăsti­rea Neamțului, Dochia, Adjud, Tes­­cani și Dragomirești, Casa regională a creației populare și Serviciul difu­zării cărții al Uniunii regionale a co­operativelor de consum au organizat simbătă și duminică, la Borca și Tg. Neamț alte două întîlniri cu poezia. Poeți și prozatori din regiune, că­rora li s-a alăturat și Nina Stăn­­culescu, redactor la Editura Meridia­ne—București, au fost simbătă 26 fe­bruarie, oaspeții locuitorilor din cea mai îndepărtată localitate a regiunii noastre — Borca. Aici, într-una din sălile Liceului din localitate, s-au a­­dunat la șezătoare numeroși munci­tori forestieri, elevi și intelectuali. Mai intii a vorbit Nina Stănculescu, Incîntată de minunatul peisaj al a­­cestor locuri alpine pe care le vizita pentru prima dată, trimisa Editurii Meridiane a relevat publicului audi­tor din preocupările editurii respec­tive pentru imortalizarea în pagini de artă a tot ceea ce, este mai pitoresc și reprezentativ in peisagistica patriei și in munca creatorilor de frumos. Cărțuliile-ghid „Bicazul", „Lacul Ro­șu", „Baia Mare“, „Cetatea de scaun a Sucevei“ sau albumele plastice „To­­nitza", „Ciucurencu“, „Luchian" alte valoroase cărți de artă ale Edi­și­turii Meridiane prezentate publicului au trezit mult interes. Apoi, poeți și prozatori băcăuani, în frunte cu Radu Cîrneci, redactor șef al revistei de cultură „Ateneu" și președintele Co­mitetului regional pentru cultură și artă, au citit din creațiile lor. „M-am desprins atunci dintr-o poveste cu străluciri, care trăiau in munte, mindre poate doar cum e pliiul peste care n-a fost trasă punte“. T. JÄMNEALÄ (Continuare în pag. a 2-a) Cercetătorii găsesc soluții noi In activitatea cercetătorilor de la Fabrica de hîrtie și celuloză „Letea" din Bacău anul acesta au fost consem­nate noi realizări. Cercetătorii, în co­laborare cu serviciul de proiectare din întreprindere, au conceput și întocmit proiectul pentru noi aparate de sorta­re care vor duce la îmbunătățirea ca­lității hîrtiei. într-un stadiu avansat sînt și lucră­rile de modernizare a mașinii nr. 4, scontîndu-se ca prin terminarea aces­tor lucrări să se obțină anual o pro­ducție în plus de aproape 600 de tone de hîrtie. Merită a fi consemnată și preocupa­rea ce există în prezent în întreprin­dere pe linia găsirii soluțiilor optime în vederea îmbunătățirii organizării producției, în această acțiune fiind an­trenați un mare număr de ingineri, tehnicieni și muncitori cu o bogată ex­periență. LA MEDIC (Raid-anchetă prin cîteva policlinici din regiune) ^Elementul timp 9 Posibilități sporite de tratament • Programul și... comoditatea 9 Probleme gospodă­rești : ordine, curățenie 9 „Uite medicul — nu e me­dicul“ Favoritisme 9 Ce se întîmplă cu externații? Sarcinile care stau în fața medicilor, cadrelor me­dii sanitare, întregului personal din policlinici, sunt de mare răspundere, întrucît ele se referă direct la viața omului. Sensul major pe care îl capătă noțiunea de umanism în societatea socialistă implică exigențe sporite, mai ales în instituțiile de ocrotire a sănătății, a vieții. Iată de ce, raidul nostru prin cîteva policlinici din regiune va urmări să scoată în evidență unele reali­zări obținute în această direcție, precum și unele aspecte negative întîlnite, în scopul luării unor mă­suri care să îmbunătățească în și mai mare măsură activitatea în aceste unități de ocrotire a sănătății. B­A­C­A­U ORAȘUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ La Policlinica de adulți din orașul Bacău s-a obținut o serie de rezultate în îmbunătățirea sistemului de a­­cordare a asistenței medicale. Printre măsurile care au fost luate, constatăm înființarea unui cabinet permanent pentru tratamente, deservit de un ca­dru mediu-sanitar. Acesta permite descongestionarea cabinetelor medi­cale și implicit, economisirea timpului cetățenilor. Aici, ca și la alte policli­nici din regiune, funcționează un ca­binet de triaj, unde pacienții din a­­fara orașului, ca și cei fără bilet de triaj, sunt consultați de un medic care rezolvă aproximativ 50—60 la sută din situații, iar cazurile care necesită a­­sistență medicală de specialitate sunt îndrumate cu bilet de trimitere către serviciile respective, în felul acesta, rare sînt cazurile ,cînd cetățenii pleacă de la policlinică nemulțumiți. Gama posibilităților de tratament s-a lărgit în ultima vreme și prin înființa­rea serviciului de balneologie. Lăuda­bil e și faptul că, în favoarea unei o­­perativități crescute în consultarea pa­cienților, există o soră care se ocupă numai de însoțirea acestora la cabine­tul respectiv. Se evită, astfel, drumu­rile de prisos, forfota. Se constată însă și unele scăderi în munca colectivului policlinicii din Ba­cău. De exemplu, unii medici nu res­pectă programul de consultații. Putem aminti aici cabinetele de urologie, chi­rurgie (unde au fost după-amieze cînd nu a venit nici un medic specialist — este vorba de doctorul N. Bubulac). Aglomerație și destule reclamații persistă la laboratorul stomatologic. Cauzele : neexecutarea, în timpul pre­văzut, a devizelor sau slaba calitate a unor lucrări. „Altă dantură, alți bani". Așa a fost cazul pensionarului Gheor­­ghe Cucu, căruia după ce i s-a execu­tat lucrarea în valoare de 500 lei, în mai puțin de două luni i s-a stricat, urmînd a fi refăcută. Și exemple ase­mănătoare se mai pot da, în ceea ce privește curățenia la a­­ceastă policlinică, aspectul ei general, nu ne putem declara mulțumiți. De alt­fel, din investigațiile făcute am aflat că o curățenie generală nu s-a mai fă­cut de ani de zile. Este inadmisibil să se tolereze o astfel de situație, tocmai în cadrul unei unități în care curățe­nia, igiena trebuie să stea pe primul plan. Ce are de spus în această di­recție conducerea administrativă a Constatările noastre în cea mai mare policlinică a orașului Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, încep cu urmărirea unei pri­me probleme : timpul cetățeanului. Ne oprim în fața ghișeului de informații. Gheorghe David, electromecanic la masa de verificare din Moinești aș­teaptă. I-a spus tovarășei de la ghișeul amintit (Elena Surugiu) că este trimis de comisariatul militar din Moinești pentru o consultație. I se răspunde să aștepte: „Mă duc să văd dacă poți fi primit la oftalmologie". După vreo 5 minute Elena Surugiu se întoarce fără nici un răspuns. „Știți, eu sunt de la Moinești“... — îi reamintește cetățea­nul. „Așteaptă. Trebuie să mă duc să întreb dacă te primește la oftalmolo­gie". Acum întrebăm noi: dar prima oară unde s-a dus salariata de la ghi­șeu ? Urmărim pe ceas. Abia după 28 de minute i se comunică cetățeanului Gheorghe David că poate fi primit la vizită. I se dă un număr de ordine și mai așteaptă încă mult timp la cabinet pînă să-i vină rîndul. Nu înțelegem de ce a trebuit să aș­tepte atîta pînă să primească doar un răspuns. Și credem că ar fi fost firesc să aibă prioritate la consultații, fiind extrateritorial (bineînțeles, ținîndu-se seama și de gravitatea cazurilor celor care așteptau). O altă problemă care se ridică aici este instabilitatea medicilor la cabine­tele unde trebuie să-și desfășoare ac­spitalului unificat din Bacău, de care aparține policlinica ? Lipsa de spațiu corespunzător este pe bună dreptate reclamată de condu­cerea policlinicii. De altfel, există un plan de supraetajare a policlinicii care datează din urmă cu 3 ani. S-au făcut calcule, măsurători, s-a constatat că supraetajarea este posibilă,. dar pro­blema a rămas în suspensie... De alt­fel, problema supraaglomerării policli­nicii din Bacău ar fi avut o rezolvare și dacă, o dată cu apariția de noi car­tiere s-ar fi prevăzut și un spațiu des­tinat unor noi unități sanitare. S-ar părea însă că în atenția forurilor răs­punzătoare nu a stat și această pro­blemă. E suficient să amintim că de aproximativ 5 ani în orașul Bacău nu s-a construit nici un asemenea local,­tivitatea sau, cum spunea cineva, „uite medicul, nu e medicul". Doctorul Constantin Simion, medic specialist la O.R.E. care era programat pentru con­sultații la adulți între orele 8—14, nu se afla în cabinet. Și nici nu a reapărut în intervalul cît am stat noi în policli­nică (e vorba de orele din timpul pro­gramului). Unde e medicul Constantin Simion ? Oamenii așteptau la ușă. După mai multe investigații, aflăm: e la cabinetul O.R.E.... pediatrie. Dă con­sultații. Dar atunci unde e medicul care trebuia să fie la O.R.L. pedia­trie ? Ne interesăm­ în programarea stabilită de conducerea policlinicii a­­cest cabinet (O.R.E. pediatrie) trebuia să funcționeze între orele 11—13; în­­tr-adevăr, el a funcționat în ziua res­pectivă, dar cu medicul Constantin Si­mion de la cabinetul pentru adulți. Prin urmare s-a produs o translație : în locul unui medic O.R.L.-ist pedia­tru, a trecut un O.R.L.-ist de la adulți, acesta din urmă părăsindu-și pur și simplu cabinetul de consultații. Dar să vedem ce se întîmplă în a­­cest timp chiar la cabinetul O.R.L. a­­dulți. Surprinși constatăm că el nu a rămas gol. La ora 12.45 se afla în ca­binet medicul Gheorghe Popovici care coborîse din spital, deși locul său nu era în cabinetul unde se afla atunci... Credeți cumva că erau consultați pa­cienții cu numere de ordine ? Aș ! E­­rau consultați favoriții tovarășului medic. Fără a fi respectată vreo or­dine. Iată un exemplu i la momentul vizitei noastre în cabinet era consul­tată Lenuța Onea (și ea cadru sanitar — soră la radiologie în cadrul policli­nicii din Comănești), care venise la medicul Popovici cu cîteva rînduri de la medicul Virgil Ionescu din Comă­nești. în acest timp erau la ușa cabi­netului persoane (al căror nume îl cu­noaștem), care așteptau de două ore ca să le vină rîndul. Sora de la acest cabinet nu mai chema pacienții după numere de ordine, și stătea uimită cu mîinile încrucișate. Ne-am mirat unde era doctorul care trebuia să fie la O.R.L. pediatrie. Dar de ce să ne impacientăm ? Iată-1. A­­pare la O.R.L. adulți și intră în cabi­net. Dar nu singur. A venit și el cu doi cetățeni favoriți (tot fără numere de ordine). în acest timp ceilalți cetă­țeni își așteptau rîndul. Iată, așadar, cum este respectată de unii medici (noi am dat numai un e­­xemplu) organizarea muncii stabilită de conducerea policlinicii. Iată de ce cetățenii mai au de pierdut aici mult timp: Se întîlnește în această „u­­zină a sănătății" cum spunea cineva despre policlinica din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, o anumită independentă a unor medici, greșit în­țeleasă, care este în dauna bunului mers al lucrurilor. Se constată că unii medici nu se preocupă întotdeauna de elementul timp, care le aparțin­ atît lor, cît și cetățenilor. Iată un exemplu: Medicul Nicolae Constantin trebuia să înceapă consultațiile la ora 12, dar el și-a făcut apariția la cabinet abia la ora 12.30. Cazul nu este singular, atît în această policlinică cît și în cele­lalte din regiune. O altă problemă care se ridică la po­liclinica din orașul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej este următoarea : bolnavii externați să aibă posibilitatea de a aș­tepta la camera de internări și după ora 15,00, pînă la transportul lor la do­miciliu. Propunem ca respectiva cameră des­tinată externaților să fie deschisă și în cursul după-amiezii. E oare greu să fie aici, prin program dirijat, și un cadru din personalul de serviciu ? la Ar fi total greșit însă să credem că policlinica spitalului din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej lucrurile stau în general rău. Am insistat asu­pra unor deficiențe tocmai pentru că am întîlnit aici un colectiv tînăr, en­tuziast, bine intenționat și — de ce să n-o recunoaștem ? — cu multe rezul­tate bune. (Continuare în pag. a 2-a) întrecere artistică N-avefi un bilet plus? in întrebarea, rostită de nenumărate ori în acea seară la intrarea în Casa de cultură, dovedea interesul stîrnit de spectacolul anunțat. Era vorba de un nou „Dialog pe aceeași scenă", al treilea din seria reprezentațiilor de acest fel organizate în orașul Ba­cău, își dăduseră întîlnire sindicate­le învățămînt și sanitar, angajînd în­­tr-o pasionantă întrecere artistică pe cei mai înzestrați artiști amatori, ca­re să le reprezinte­ încă de la prima probă — solistă de muzică populară — aplauzele iz­bucnesc încurajator, risipind emoți­ile ce stăpînesc, deopotrivă, pe con­curenți și spectatori. Urcă pe scenă rînd pe rînd, ală­turi de artiști amatori binecunoscuți publicului, interpreți care abia cu o­­cazia acestui dialog artistic iau parte la un program de asemenea amploa­re. Pregătirile n-au fost deloc ușoa­re. Dorința sinceră a fiecăruia de a se prezenta la un bun nivel a stîrnit o adevărată emulație. S-au descope­rit noi talente. Calitatea interpretă­rii e hotărîtoare, iar „orchestra“ su­porterilor răsună la unison cînd vorba de un număr reușit. Aprecie­e­rea generală și... 120 de puncte cîș­­tigă ambele colective artistice la probele: recitare, cel mai tînăr și (Continuare în pag. a 2-a) MĂRȚIȘOR Panouri punctate multicolor cu podoabe minuscule. In jurul lor s-au adunat mereu ciorchini de oameni. Nimeni nu s-a oprit în fața lor numai pentru o clipă. Nimeni nu a cumpărat un singur mărțișor. Aici tre­buie să te concentrezi.­­Ai prietene, tovară­șe de muncă. Te simți îndatorat fiecăreia cu un bob de primăvară. Alegi, cauți sem­nificații. E greu să te hotărăști intre coșarul auriu cu joben negru și balerina ușoară de parcă alunecă pe sidef, intre un burating de sticlă și un condur în filigran. In forme miniaturale, ființele și obiectele vieții de fiecare zi dezvăluie un chip de mărțișoare marea lor gingășie. Tineri și mai puțin tineri, s-au oprit în fața acestor panouri în fiecare an. La plecare au pasul mai sprinten, zîmbetul mai larg. Gestul cadoului il fac reușit chiar și cei neîndemînatici. Gestul cadoului vorbește și pentru cei timizi. Acest gest spune opti­mism, bucuria de a trăi împreună cu oa­menii. Și in mina fetelor înălbesc ghioceii iar pe guler, acolo unde alunecă fugar privirea, discret legat cu șnur, mărțișorul semn al unei emoții. Primăvară !... E o certitudine G. OSTROVEANU Foto : V. BOGDANEȚ

Next