Steagul Roşu, august 1966 (Anul 21, nr. 4196-4220)

1966-08-02 / nr. 4196

B î P» i­s 1 ; gg țm Proletari din toate tarile, uniti-va ! Steagul roșu ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU Ce mai trebuie făcut pentru întărirea disciplinei? Cîteva constatări In întreprinderile petroliere Această întrebare am adresat-o unor conducători ai întreprinde­rilor petroliere din raionul Moinești, secretari ai organizațiilor de partid, președinți ai comitetelor sindicatelor, muncitori, cu scopul de a afla ce anume s-a întreprins pentru continua întărire a disciplinei de producție și a muncii și ce mai trebuie făcut, ținînd seama de specificul întreprinderilor și de importanta acestei probleme in orga­nizarea științifică a producției. Aproape toate răspunsurile preci­zează că în ultimul timp, in întreprinderile petroliere, foraj-extrac­­țte, disciplina s-a întărit, o serie de metode folosite de organizațiile de partid, sindicale și de U.T.C. s-au dovedit eficiente. Iată citeva din răspunsurile primite. CONSTANTIN RADU, președinte­le comitetului sindicatului de la Schela de extracție Zemeș: „S-au fă­cut progrese însemnate în întărirea disciplinei socialiste a muncii. Poa­te că în acest sens nu sînt atît de edificatoare cifrele de acum, compa­rate cu cele din anii trecuți, mai ales în ce privește lipsurile nemoti­vate, dar pot afirma că sînt îmbu­curătoare salturile făcute în acest sens. Să luăm un exemplu. Dacă în anii din urmă întîmpinam greutăți în asigurarea frecvenței muncitorilor la cursurile de ridicare a calificării, în prezent această problemă s-a rezol­vat Cu mult interes petroliștii par­ticipă la cursuri, sunt mai interesați în pregătirea lor profesională. Ce metodă a folosit comitetul sin­dicatului . Cred că cea mai impor­tantă, care a dat roade, este mun­ca politică de masă. In schela noas­tră, pe lingă alte forme de muncă folosite, consider ca eficient faptul că în fiecare lună brigada artistică de agitație se deplasează la locuri­le de muncă ale petroliștilor și cu­prinde 2-3 secții, prezentînd pro­grame atractive și educative în ace­lași timp, iar textele sînt operativ întocmite oglindind realitatea chiar din secția unde se prezintă progra­mul, criticînd unele lipsuri care se mai manifestă. Acesta este numai un aspect al activității pe care o desfă­șurăm pentru întărirea continuă a disciplinei. Ing. GHEORGHE DINU, directorul Schelei de extracție Zemeș: „Noi nu am reușit să formăm încă o opi­­nie suficient de combativă împotriva celor care se abat de la disciplină. Și să vă dau un exemplu. La stația compresoare Runcu, într-o noapte au fost găsiți doi muncitori dormind în timpul serviciului. A doua zi i-am chemat și am discutat cu ei, rămî­­nînd să-i punem în discuția colecti­vului în care muncesc. Trebuie să arăt că foarte puțini au fost acei ca­re să ia atitudine combativă împo­triva lor, să propună măsuri con­crete pentru lichidarea lipsurilor res­pective. Iată de ce consider impor­tant să acționăm mai mult pe a­­ceastă cale, să formăm opinie împo­triva indisciplinaților". Cu toate rezultatele obținute în întărirea disciplinei mai sînt multe de făcut în întreprinderile petrolie­re. De exemplu, la Schela de extrac­ție Modîrzău în primul semestru al anului s-au înregistrat 131 zile/cm absențe nemotivate, întîrzieri de la serviciu, abateri de la respectarea normelor de tehnica securității etc. De asemenea, tot din cau­za indisci­­­plinei brigăzile de intervenție au executat 6 lucrări de proastă cali­tate la sonde. Ce-i drept, conducerea schelei a sancționat pe vinovați, a­­jungînd pînă la desfacerea contrac­tului de muncă. Dar ce alte măsuri s-au mai luat ? DUMITRU LICHI, secretarul comi­tetului de partid ne spune : „Un rol principal în întărirea disciplinei îl au și maiștrii, conducătorii procesu­lui de producție. Dacă fiecare condu­cător al brigăzii de extracție și inter­venție ar munci mai mult cu oame­nii din subordine, le-ar imprima răs­punderea pentru tot ceea ce fac, lu­crurile ar sta altfel. Din păcate nu toți maiștrii se ocupă cu interes de organizarea procesului de produc­ție, de aprovizionarea locului de muncă cu tot ce este necesar, de respectarea procesului tehnologic. Așa s-a întîmplat ca Schela de ex­tracție Modîrzău să se înscrie cu 6 lucrări repetate de brigăzile de in­tervenție și să piardă însemnate­­cantități de țiței prin refacerea lor. Comitelui de partid, conducerea schelei trebuie să muncească mai mult pentru întărirea rolului de con­ducător al maistrului“. Răspunsuri asemănătoare au dat și alți tovarăși. Dar să ne oprim aici. Vorbind despre disciplină, s-ar pă­rea că unii oameni cu funcții de răs­pundere par mulțumiți cînd consta­tă că lipsurile nemotivate au scă­zut în comparație cu alte perioade. Este greșit cînd facem asemenea a­­firmatie, întrucît tot abateri de la disciplină înseamnă și nerespecta­­rea procesului tehnologic, a instruc­țiunilor de lucru, calitatea slabă a unor lucrări etc. Ca și în alte întreprinderi, în pe­trol muncitorii mînuiesc mașini și utilaje complexe, de mare producti­vitate. O mică abatere conduce la accidente, stagnează bunul mers al producției. Din păcate asemenea a­­bateri mai au loc. Majoritatea avariilor care au loc în întreprinderile de foraj, din vina personalului, au la bază neurmărirea atentă a lucrului sapei pe talpă, ne­­respectarea disciplinei tehnice de lu­cru. In primul semestru al anului, Trustul de foraj Moinești de exem­plu, se înregistrează cu 19 avarii din vina personalului, frecvența cea mai mare prezentînd-o ruperile de sa­pe. Pentru rezolvarea acestor avarii s-a pierdut timp prețios, s-au chel­tuit sume importante de bani. Să dăm cîteva exemple. La sonda 914, în schimbul sondorului șef Avram Soare, au rămas la puț conurile sa­pei, datorită neurmăririi atente a procesului de producție. Un caz similar la sonda 82 C (am­bele din cadrul întreprinderii de fo­raj Tg. Ocna). Aici, sapa a rămas la puț cu două prăjini de foraj, pen­tru că nici sondorul șef, nici mais­trul de foraj nu au controlat prăji­nile în dreptul îmbinărilor, acestea spiruindu-se. Din constatările practice reiese că atunci cînd se acordă atenție res­pectării disciplinei de producție, cînd se aplică toate regulile și in­strucțiunile de lucru, avariile în fo­raj, din vina personalului pot fi e­­vitate. Un caz concret, în luna mai la întreprinderea de foraj Moinești nu s-a produs nici o avarie, în schimb în luna aprilie au fost 7, iar în iunie 4 (dar „nu din vina perso­nalului). La începutul acestei luni însă, sondorul șef Ion Cipcă, la son­da 123, în goana după cît mai mulți metri, nerespectînd instrucțiunile de lucru a neglijat să facă rodajul sa­pei pe talpă (sapa era nouă), lucru care a dus la blocarea rolelor și la degajarea acestora din bolțuri. Iată un caz tipic de indisciplină prin ne­­respectarea procesului tehnologic care a produs avarie la sondă, iar rezolvarea ei a durat aproape 10 zile. Aceste cîteva exemple sînt destul de convingătoare pentru a demon­stra gravitatea abaterilor de la dis­ciplină. De aceea credem că este necesar să se muncească mai mult pentru a întări răspunderea fiecărui muncitor, ca acolo la sondă să-și fa­că în mod conștiincios datoria, să se formeze front comun împotriva celor care produc asemenea greu­tăți. Interesante ni s-au părut și u­­nele măsuri preconizate a se lua cu scopul de a contribui la întări­rea disciplinei de producție și a muncii. Rămîne numai ca acestea să fie urmărite și aplicate în practică. C. MARIAN In raionul Adjud. S-a terminat recoltatul griului Folosind, printr-o mai bună orga­nizare a muncii, întregul potențial al forței de lucru, ajutați îndeaproa­pe de mecanizatorii S.M.T. Adjud și Podu Turcului, țăranii cooperatori din raionul Adjud au terminat se­ceratul grîului și secarei pe întreaga suprafață de 21.339 ha cît și recol­tatul mazărei pe 1.337 ha și al or­zului pe 575 ha. Primii care au în­cheiat aceste lucrări au fost țăranii cooperatori din Orbeni, Homocea, Ploscuțeni, Urechești, Păncești, Sas­­cut-Tîrg și Sascut-Sat. Trebuie evidențiată în mod deo­sebit preocuparea cu care Consi­liul agricol raional a sprijinit creș­terea vitezei zilnice la recoltare, în acest scop, au fost redistribuite la vreme combinele și utilajele de recoltat, cele disponibile fiind tri­mise în comunele rămase în urmă. Paralel cu secerișul a fost organi­zat treierișul. Pe ariile amenajate din vreme se lucrează din plin. Pînă ieri, 44 la sută din recolta de grîu se afla deja în magazie. Ulti­mele vești sosite din raion ne arată că la Sascut-Sat a fost terminat și treieratul grîului, iar C.A.P. din co­munele Păunești, Adjudu Vechi și Ploscuțeni au pus și ele cea mai mare parte din recolta de cereale în hambare. Simultan tractoarele își intensi­fică în întreg raionul Adjud ritmul la arăturile de vară, eliberarea te­renului permițînd mecanizatorilor folosirea deplină a fiecărei ore­ bune de lucru în cîmp. CENTRALA •. .. . j­i­­r .p Constantin Comănescu de la secția croit a fabricii de pielărie și încălțăminte „Partizanul" din Bacău se numără printre muncitorii evidențiați lună de lună. O noutate pentru turiști Muzeul rețelei Kzoenergeticelstrița In aceste zile, pe Valea Bistriței se pregătesc două evenimente de seamă. In timp ce în lunca din apro­pierea Bacăului se lucrează la ulti­ma hidrocentrală din aval de Ste­­jaru, obiectiv cu care se vor în­cheia lucrările de amenajare hidro­energetică din această zonă a Jiu­lui amintit, la Bicaz, Bistriței i se a­­menajează muzeul. Așadar, chiar sub ochii noștri actualitatea imedia­tă, faptele contemporane se prefac în istorie. Muzeul rețelei hidroenergetice de pe Valea Bistriței, din Bicaz, aflat în curs de amenajare va constitui un important punct de atracție pentru turiști. Prin machete, fotografii, mu­laje și alte exponate valoroase, e­­xecutate de întreprinderea de stat „Decorativa" din Capitală, acest mu­zeu original va înfățișa momente din istoria Bicazului și a celorlalte așe­zări din zona cursului mijlociu al riului Bistrița, din cele mai vechi timpuri și pînă in zilele­ noastre. Multe din exponate, vor reda suges­tiv principalele faze de construcție ale forajului, tunelului de aducțiu­­ne, uzinei hidroelectrice de la Ste­­jaru. Un loc important îl va ocupa prezentarea celor 12 hidrocentrale din aval de Stejaru. Expoziția secției etnografice va cuprinde numeroase obiecte care vor înfățișa vizitatori­lor modul de viață și muncă al locu­itorilor fostelor așezări din zona la­cului de acumulare de la poalele masivului Ceahlău. Peste puțin timp noua unitate mu­zeistică din Bicaz va găzdui primii vizitatori. Bistrița, străvechea cale a plutașilor, intrată în sfera avuțiilor naturale valorificate superior, care va pune în mișcare turbinele unui număr de 13 hidrocentrale, va de­veni și piesă de muzeu. Este încă o mărturie a prefacerilor socialiste în­scrise în peisajul înnoitor al patriei noastre. B. TEODOR ARATURILE DE VARA- lucrare de mare însemnătate SITUAȚIA arăturilor de vară la 1 august 1966 Recoltatul cerealelor păioase în regiunea noastră se apropie de sfîrșit, (suprafața cultivată cu grîu și secară este recoltată în proporție de 94,6 la sută), fapt ce creea­ză condiții să se lucreze cu toate forțele la executarea arăturilor de vară. Cum se prezintă la începutul acestei săptămâni arătu­rile de vară în regiunea noastră ? Din situația centrali­zată la 1 august, rezultă că s-au dezmiriștit 22.900 hectare, ceea ce reprezintă doar 25,1 la sută din plan. Față de stadiul de recoltare a cerealelor păioase și de necesitatea ca dezmiriștitul să se facă imediat după recoltat, cifra realizată pînă în prezent este nesatisfăcătoare. Cauza o găsim în slaba preocupare a unor conduceri de unități agricole de a organiza eliberarea operativă a terenurilor de paie sau snopi. Astfel, cu toate că in marea majoritate a cooperativelor agricole de producție recolta­tul se apropie, de sfîrșit, eliberarea terenurilor se tărăgă­nează și tractoarele disponibile nu pot lucra la întreaga capacitate. Raioanele Roman și Bacău, după procentul realizat din plan la arături de vară (primul 30,8 la sută și al doilea 30,1 la sută), pot fi considerate avansate cu această lu­crare față de media pe regiune cît și față de celelalte raioane. Totuși, în raionul Bacău, raion cu mare pondere agri­colă, faptul că s-a fixat un plan la arături de vară de nu­mai 14.500 hectare, este o prevedere sub nivelul posibili­tăților. în acest raion numai grîu și secară s-au cultivat în acest an pe 22.188 hectare, ceea ce arată că tovarășii de la consiliul agricol raional au făcut o planificare neju­­dicioasă, preconizînd să rămînă nedezmiriștite aproape 8.000 hectare. Un asemenea procedeu este inadmisibil, mai ales că în raionul Bacău numai o suprafață de teren mult mai mică, cultivată în acest an cu cereale păioase, este situată în pantă mare pe care, într-adevăr, fenome­nul eroziunii solului oprește executarea arăturilor actinei de vară. Intr-o discuție purtată cu un colaborator al re­dacției noastre, tovarășul C-tin Șerban, secretar cu pro­blemele agricole la comitetul raional de partid arăta că în cooperativele agricole de producție din raionul Ba­cău, cu forțele de care dispun, se pot executa cel puțin 18.000 hectare alături de vară. Viața practică a unităților fruntașe chiar din raionul Bacău a demonstrat, fără pu­tință de tăgadă, importanța deosebită pe care o are dez­miriștitul pentru reținerea apei în sol, pentru crearea unui pat germinativ corespunzător recoltei viitoare. O producție mare de cereale păioase în anul viitor este de neconceput dacă nu se execută la vreme arătura de vară sau discuitul. Se impun deci măsuri în consecință. Insuficient s-a arat și în raionul Adjud. Aici, deși s-a terminat recoltatul, pînă ieri s-au arat doar 4.940 hectare, ceea ce reprezintă numai 25,2 la sută din plan. Cu totul sub posibilități se prezintă executarea arăturilor de vară în raioanele : Piatra Neamț, (unde s-a realizat doar 17,5 la sută din plan), Tg. Neamț (13,9 la sută) și Moinești (13 la sută). Această rămînere serioasă în urmă nu se ex­plică altfel decit prin lăsarea pe planul doi a măsurilor ce trebuie luate pentru strîngerea operativă de pe cîmp a paielor (acolo unde s-a recoltat mecanic) și a sno­pilor (unde s-a secerat manual). Orice zi întîrziere la arături înseamnă pierderea unei mari cantități de apă din sol, îngreunarea condițiilor de lucru, dificultăți în realizarea unai­­ lucrări de calitate su­perioară. Acolo unde din cauze obiective suprafețele eli­berate nu pot fi arate în zilele următoare, să fie imediat discuite și apoi de îndată ce vom dispune de forța meca­nică necesară, să executăm arături. Este recomandat ca suprafețele destinate însămînțării grîului de toamnă să aibă prioritate la executarea arături­lor de vară. Peste tot însă la arături de vară plugurile trebuie să lucreze în agregat cu grapa stelată. Dacă to­tuși terenul rămîne bolovănos să fie imediat discuit, Bo­lovanii lăsați să se întărească îngreunează foarte mult lucrarea solului, fiind necesare 3-4 discuiri în preajma se­mănatului, fapt ce ridică în mod nejustificat prețul de cost. Pentru efectuarea arăturilor de vară la timp și de ca­litate, munca mecanizatorilor să se organizeze în schim­buri în așa fel ca acolo unde sunt condiții lucrul să con­­tinuie și noaptea la lumina farurilor. O dată cu aratul să fie încorporate în sol ingrășămintele fosfatice planifi­cate a fi administrate pe suprafețele respective. In scopul favorizării proceselor microbiologice din sol — condiție esențială pentru o producție sporită — arătu­rile de vară să fie întreținute după sistemul semiagorului negru, discuindu-se ori de cîte ori apar buruienile sau se formează crustă. Aplicarea acestor indicații tehnice referitoare la exe­cutarea și întreținerea arăturilor de vară trebuie să con­stituie o preocupare de prim ordin a inginerilor și teh­nicienilor agronomi, asigurindu-se astfel premisele unei recolte bogate și in anul viitor. restt «ot jo *o% it*9 30% Simpozion cinematografic In sala cinematografului „Oituz" din Tg. Ocna a avut loc un intere­sant simpozion despre romanul și fil­mul „Răscoala", organizat de Comi­tetul raional pentru cultură și artă. Cu această ocazie s-a desfășurat și un concurs „Cine știe, cîștigă" pe marginea personajelor din film și din carte, cîștigătorilor oferindu-li-se premii. Astfel, tovarășii: Ion Muscă, Elena Apostol, Ion Chitoroagă și Eu­gen Muntean­u, care au răspuns foar­te bine și bine la întrebările juriului, au primit premii în valoare de circa 550 lei. La simpozion au asistat pes­te 200 de persoane. Anul XXI Nr. 4196 (5675) 1 MARȚI 2 AUGUST 1966 4 pagini 25. bani întoarcerea delegației guvernamentale române din Turcia Duminică s-a înapoiat în Capitală, venind din Ankara, delegația guverna­mentală română condusă de președin­tele Consiliului de Miniștri al Republi­cii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, la invitația președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Turcia, Süleyman Demirel, a făcut o vizită în această țară. Din delegație au făcut parte Corne­­liu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, Alexandru Boabă, ministrul pe­trolului, Ion Drînceanu, ambasadorul României la Ankara, Dumitru Bejan, prim-adjunct al ministrului comerțului exterior, Atanase Diaconescu, adjunct al ministrului industriei chimice, Ște­fan Constantinescu, adjunct al minis­trului industriei metalurgice, Nicolae Stere, adjunct al ministrului transpor­turilor auto, navale și aeriene. La sosire pe aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraș, A­­lexandru Drăghici, Ilie Verdeț, Gheor­ghe Rădulescu, Iosif Banc, de membri ai guvernului. Au fost de față Argin Coban, însărcinatul cu afaceri, ad-in­­terim al Turciei la București și mem­bri ai ambasadei. Vizita în Danemarca a președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România La invitația guvernului danez, pre­ședintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de ministul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Dane­marca, în a doua jumătate a lunii august a. c. Duminică a sosit în Capitală o dele­gație a Partidului Comunist din Da­nemarca, condusă de tovarășul Knud Jespersen, președintele P. C. din Da­nemarca, care, la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român, face o vizită în țara noastră. Din delegație fac parte tovarășii Paul Emanuel, mem­ru al Comitetului Executiv și secretar al Comitetului Central al P.C. din Danemarca, și Jor­gen Jensen, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C. din Danemarca. La aeroportul Băneasa delegația a fost întîmpinată­ de tovarășii Alexa­­dru Drăghici, membru al Comitetului Executiv și al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Virgil Trofin, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Va­­siliu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R., de activiști de partid. Continuînduși vizita în țara noas­tră, delegația Partidului Comunist din Danemarca condusă de tovarășul Knud Jespersen, președintele Partidului Co­munist din Danemarca, a sosit luni în regiunea Dobrogea. Delegația este în­soțită de tovarășa Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., șef de sec­ție la C.C. al P.C.R. Pe aeroportul din Constanța, oaspeții au fost întîmpinați de Constantin Mîn­­dreanu, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului re­gional Dobrogea al P.C.R. Ion Popa, vicepreședinte al Sfatului popular al orașului Constanța, Zinca Țuțuianu, vicepreședintă a Comitetului regional al femeilor, de activiști de partid. în cursul dimineții, membrii delega­ției au vizitat stațiuni de pe litoral și orașul Constanța. (Agerpres) delegații Sosirea unei a Partidului Comunist din Danemarca TELEGRAMĂ Tovarășului JUMJRAGHIIN ȚEDENBAL prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Mongole ULAN BATOR Aflînd cu adîncă mîhnire vestea despre pierderile umane și­ materiale pro­vocate de inundațiile care au avut loc în orașul Ulan Bator, vă exprimăm dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mon­gol, guvernului și poporului frate mongol cea mai sinceră compasiune din partea întregului popor român și a noastră personal. Vă rugăm să transmiteți condoleanțele noastre familiilor celor care au pierit cu prilejul acestei calamități. NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român ION GHEORGHE MAURER președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România CULTURALĂ CONFERINȚE Intre manifestările culturale desfășurate duminică în cu­prinsul regiunii noastre confe­rințele au ocupat un loc important. Profesori, învățători, juriști, medici și alti intelectuali au prezentat la căminele cultu­rale, în fata unui numeros pu­blic, interesante expuneri pe te­me economice, politice, științifi­ce etc. ■ La chemarea Comitetelor orășenesc și raional Bacău pen­tru cultură și artă, juriști bă­căuani s-au deplasat în zece lo­calități din raion (Traian, Odo­­bești, Secueni, Ruseni, Fundul Tutovei, Plopana, Dragomi­rești...) unde au expus conferin­ța „România în circuitul econo­mic mondial". Relevînd drumul mereu ascendent pe care țara noastră îl parcurge în viața eco­nomică internațională, creșterea prestigiului României socialiste peste hotare, această conferință s-a bucurat de mare interes din partea auditoriului. ■ „Pămîntul și istoria sa" — este titlul conferinței pe care lectori ai Comitetului raional Adjud pentru cultură și artă au prezentat-o in cîteva localități din cuprinsul raionului: Godi­­nești, Buda, Stănișești și Slobo­zia. Sătenii, prezenți la cămine­le culturale din localitățile a­­mintite, au mulțumit intelectua­lilor oaspeți pentru interesanta expunere susținută. ■ Tot in cuprinsul raionului Adjud, la Văleni, Dumbrava, Pu­tini, Dănăila și Crăești, cămine­le culturale au cunoscut o ma­re afluență de public venit să audieze expunerea „Pensionarea țăranilor cooperatori — expre­sia grijii tată de om a partidului și statului nostru". Numeroși ță­rani cooperatori au formulat în­trebări pe marginea acestei ex­puneri la care s-au dat răspun­suri. ■ Cu prilejul unor manifes­tări culturale dedicate femeilor, căminul cultural din Deleni-Ro­­man a organizat duminică 31 iu­lie conferința „Igiena indivi­duală". Duminici cultural-sportive Comitetul raional Adjud pentru cultură și artă in co­laborare cu Comitetul raional al U.T.C. și Consiliul ra­ional U.G.F.S. au organizat în comunele Podu Turcului și Găiceana două frumoase duminici cultural-sportive. Sute de săteni din numeroase localități ale raionului au petre­cut, o minunată zi de odihnă în aer liber, asistînd la în­trecerile sportive sau la interesantele și bogatele progra­me artistice, prezentate de căminele culturale. Nici micii spectatori nu au fost uitați. S-au organizat, pentru ei, „Că­lătorii în lumea basmelor" și „Întîlniri cu eroii preferaț" ca: Scufița Roșie, Cenușăreasa și Fata moșului cea is­teață etc. Asemenea duminici cultural-sportive au avut loc și în comunele Petricani și Tupilați, raionul Tg. Neamț. Corespondenții noștri voluntari : Alexandru Cinga, Pe­tre Tărăboanță, Profira Cozma, Constantin Hobincă, Mi­­hai Burnea, Vasile Bucătaru, Ion Axinte și Elena V. Mu­rari ne relatează că mii de săteni au fost martorii unor bogate manifestări, organizate cu ocazia duminicilor cul­tural-sportive din comunele Mănăstirea Cașin, raionul Tg. Ocna, Brusturi și Războieni, raionul Tg. Neamț, Itești și Răcătău, raionul Bacău, Borlești și Roznov, raionul Piatra Neamț.

Next