Steagul Roşu, august 1966 (Anul 21, nr. 4196-4220)
1966-08-02 / nr. 4196
B î P» is 1 ; gg țm Proletari din toate tarile, uniti-va ! Steagul roșu ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU Ce mai trebuie făcut pentru întărirea disciplinei? Cîteva constatări In întreprinderile petroliere Această întrebare am adresat-o unor conducători ai întreprinderilor petroliere din raionul Moinești, secretari ai organizațiilor de partid, președinți ai comitetelor sindicatelor, muncitori, cu scopul de a afla ce anume s-a întreprins pentru continua întărire a disciplinei de producție și a muncii și ce mai trebuie făcut, ținînd seama de specificul întreprinderilor și de importanta acestei probleme in organizarea științifică a producției. Aproape toate răspunsurile precizează că în ultimul timp, in întreprinderile petroliere, foraj-extracțte, disciplina s-a întărit, o serie de metode folosite de organizațiile de partid, sindicale și de U.T.C. s-au dovedit eficiente. Iată citeva din răspunsurile primite. CONSTANTIN RADU, președintele comitetului sindicatului de la Schela de extracție Zemeș: „S-au făcut progrese însemnate în întărirea disciplinei socialiste a muncii. Poate că în acest sens nu sînt atît de edificatoare cifrele de acum, comparate cu cele din anii trecuți, mai ales în ce privește lipsurile nemotivate, dar pot afirma că sînt îmbucurătoare salturile făcute în acest sens. Să luăm un exemplu. Dacă în anii din urmă întîmpinam greutăți în asigurarea frecvenței muncitorilor la cursurile de ridicare a calificării, în prezent această problemă s-a rezolvat Cu mult interes petroliștii participă la cursuri, sunt mai interesați în pregătirea lor profesională. Ce metodă a folosit comitetul sindicatului . Cred că cea mai importantă, care a dat roade, este munca politică de masă. In schela noastră, pe lingă alte forme de muncă folosite, consider ca eficient faptul că în fiecare lună brigada artistică de agitație se deplasează la locurile de muncă ale petroliștilor și cuprinde 2-3 secții, prezentînd programe atractive și educative în același timp, iar textele sînt operativ întocmite oglindind realitatea chiar din secția unde se prezintă programul, criticînd unele lipsuri care se mai manifestă. Acesta este numai un aspect al activității pe care o desfășurăm pentru întărirea continuă a disciplinei. Ing. GHEORGHE DINU, directorul Schelei de extracție Zemeș: „Noi nu am reușit să formăm încă o opinie suficient de combativă împotriva celor care se abat de la disciplină. Și să vă dau un exemplu. La stația compresoare Runcu, într-o noapte au fost găsiți doi muncitori dormind în timpul serviciului. A doua zi i-am chemat și am discutat cu ei, rămînînd să-i punem în discuția colectivului în care muncesc. Trebuie să arăt că foarte puțini au fost acei care să ia atitudine combativă împotriva lor, să propună măsuri concrete pentru lichidarea lipsurilor respective. Iată de ce consider important să acționăm mai mult pe această cale, să formăm opinie împotriva indisciplinaților". Cu toate rezultatele obținute în întărirea disciplinei mai sînt multe de făcut în întreprinderile petroliere. De exemplu, la Schela de extracție Modîrzău în primul semestru al anului s-au înregistrat 131 zile/cm absențe nemotivate, întîrzieri de la serviciu, abateri de la respectarea normelor de tehnica securității etc. De asemenea, tot din cauza indisciplinei brigăzile de intervenție au executat 6 lucrări de proastă calitate la sonde. Ce-i drept, conducerea schelei a sancționat pe vinovați, ajungînd pînă la desfacerea contractului de muncă. Dar ce alte măsuri s-au mai luat ? DUMITRU LICHI, secretarul comitetului de partid ne spune : „Un rol principal în întărirea disciplinei îl au și maiștrii, conducătorii procesului de producție. Dacă fiecare conducător al brigăzii de extracție și intervenție ar munci mai mult cu oamenii din subordine, le-ar imprima răspunderea pentru tot ceea ce fac, lucrurile ar sta altfel. Din păcate nu toți maiștrii se ocupă cu interes de organizarea procesului de producție, de aprovizionarea locului de muncă cu tot ce este necesar, de respectarea procesului tehnologic. Așa s-a întîmplat ca Schela de extracție Modîrzău să se înscrie cu 6 lucrări repetate de brigăzile de intervenție și să piardă însemnatecantități de țiței prin refacerea lor. Comitelui de partid, conducerea schelei trebuie să muncească mai mult pentru întărirea rolului de conducător al maistrului“. Răspunsuri asemănătoare au dat și alți tovarăși. Dar să ne oprim aici. Vorbind despre disciplină, s-ar părea că unii oameni cu funcții de răspundere par mulțumiți cînd constată că lipsurile nemotivate au scăzut în comparație cu alte perioade. Este greșit cînd facem asemenea afirmatie, întrucît tot abateri de la disciplină înseamnă și nerespectarea procesului tehnologic, a instrucțiunilor de lucru, calitatea slabă a unor lucrări etc. Ca și în alte întreprinderi, în petrol muncitorii mînuiesc mașini și utilaje complexe, de mare productivitate. O mică abatere conduce la accidente, stagnează bunul mers al producției. Din păcate asemenea abateri mai au loc. Majoritatea avariilor care au loc în întreprinderile de foraj, din vina personalului, au la bază neurmărirea atentă a lucrului sapei pe talpă, nerespectarea disciplinei tehnice de lucru. In primul semestru al anului, Trustul de foraj Moinești de exemplu, se înregistrează cu 19 avarii din vina personalului, frecvența cea mai mare prezentînd-o ruperile de sape. Pentru rezolvarea acestor avarii s-a pierdut timp prețios, s-au cheltuit sume importante de bani. Să dăm cîteva exemple. La sonda 914, în schimbul sondorului șef Avram Soare, au rămas la puț conurile sapei, datorită neurmăririi atente a procesului de producție. Un caz similar la sonda 82 C (ambele din cadrul întreprinderii de foraj Tg. Ocna). Aici, sapa a rămas la puț cu două prăjini de foraj, pentru că nici sondorul șef, nici maistrul de foraj nu au controlat prăjinile în dreptul îmbinărilor, acestea spiruindu-se. Din constatările practice reiese că atunci cînd se acordă atenție respectării disciplinei de producție, cînd se aplică toate regulile și instrucțiunile de lucru, avariile în foraj, din vina personalului pot fi evitate. Un caz concret, în luna mai la întreprinderea de foraj Moinești nu s-a produs nici o avarie, în schimb în luna aprilie au fost 7, iar în iunie 4 (dar „nu din vina personalului). La începutul acestei luni însă, sondorul șef Ion Cipcă, la sonda 123, în goana după cît mai mulți metri, nerespectînd instrucțiunile de lucru a neglijat să facă rodajul sapei pe talpă (sapa era nouă), lucru care a dus la blocarea rolelor și la degajarea acestora din bolțuri. Iată un caz tipic de indisciplină prin nerespectarea procesului tehnologic care a produs avarie la sondă, iar rezolvarea ei a durat aproape 10 zile. Aceste cîteva exemple sînt destul de convingătoare pentru a demonstra gravitatea abaterilor de la disciplină. De aceea credem că este necesar să se muncească mai mult pentru a întări răspunderea fiecărui muncitor, ca acolo la sondă să-și facă în mod conștiincios datoria, să se formeze front comun împotriva celor care produc asemenea greutăți. Interesante ni s-au părut și unele măsuri preconizate a se lua cu scopul de a contribui la întărirea disciplinei de producție și a muncii. Rămîne numai ca acestea să fie urmărite și aplicate în practică. C. MARIAN In raionul Adjud. S-a terminat recoltatul griului Folosind, printr-o mai bună organizare a muncii, întregul potențial al forței de lucru, ajutați îndeaproape de mecanizatorii S.M.T. Adjud și Podu Turcului, țăranii cooperatori din raionul Adjud au terminat seceratul grîului și secarei pe întreaga suprafață de 21.339 ha cît și recoltatul mazărei pe 1.337 ha și al orzului pe 575 ha. Primii care au încheiat aceste lucrări au fost țăranii cooperatori din Orbeni, Homocea, Ploscuțeni, Urechești, Păncești, Sascut-Tîrg și Sascut-Sat. Trebuie evidențiată în mod deosebit preocuparea cu care Consiliul agricol raional a sprijinit creșterea vitezei zilnice la recoltare, în acest scop, au fost redistribuite la vreme combinele și utilajele de recoltat, cele disponibile fiind trimise în comunele rămase în urmă. Paralel cu secerișul a fost organizat treierișul. Pe ariile amenajate din vreme se lucrează din plin. Pînă ieri, 44 la sută din recolta de grîu se afla deja în magazie. Ultimele vești sosite din raion ne arată că la Sascut-Sat a fost terminat și treieratul grîului, iar C.A.P. din comunele Păunești, Adjudu Vechi și Ploscuțeni au pus și ele cea mai mare parte din recolta de cereale în hambare. Simultan tractoarele își intensifică în întreg raionul Adjud ritmul la arăturile de vară, eliberarea terenului permițînd mecanizatorilor folosirea deplină a fiecărei ore bune de lucru în cîmp. CENTRALA •. .. . jir .p Constantin Comănescu de la secția croit a fabricii de pielărie și încălțăminte „Partizanul" din Bacău se numără printre muncitorii evidențiați lună de lună. O noutate pentru turiști Muzeul rețelei Kzoenergeticelstrița In aceste zile, pe Valea Bistriței se pregătesc două evenimente de seamă. In timp ce în lunca din apropierea Bacăului se lucrează la ultima hidrocentrală din aval de Stejaru, obiectiv cu care se vor încheia lucrările de amenajare hidroenergetică din această zonă a Jiului amintit, la Bicaz, Bistriței i se amenajează muzeul. Așadar, chiar sub ochii noștri actualitatea imediată, faptele contemporane se prefac în istorie. Muzeul rețelei hidroenergetice de pe Valea Bistriței, din Bicaz, aflat în curs de amenajare va constitui un important punct de atracție pentru turiști. Prin machete, fotografii, mulaje și alte exponate valoroase, executate de întreprinderea de stat „Decorativa" din Capitală, acest muzeu original va înfățișa momente din istoria Bicazului și a celorlalte așezări din zona cursului mijlociu al riului Bistrița, din cele mai vechi timpuri și pînă in zilele noastre. Multe din exponate, vor reda sugestiv principalele faze de construcție ale forajului, tunelului de aducțiune, uzinei hidroelectrice de la Stejaru. Un loc important îl va ocupa prezentarea celor 12 hidrocentrale din aval de Stejaru. Expoziția secției etnografice va cuprinde numeroase obiecte care vor înfățișa vizitatorilor modul de viață și muncă al locuitorilor fostelor așezări din zona lacului de acumulare de la poalele masivului Ceahlău. Peste puțin timp noua unitate muzeistică din Bicaz va găzdui primii vizitatori. Bistrița, străvechea cale a plutașilor, intrată în sfera avuțiilor naturale valorificate superior, care va pune în mișcare turbinele unui număr de 13 hidrocentrale, va deveni și piesă de muzeu. Este încă o mărturie a prefacerilor socialiste înscrise în peisajul înnoitor al patriei noastre. B. TEODOR ARATURILE DE VARA- lucrare de mare însemnătate SITUAȚIA arăturilor de vară la 1 august 1966 Recoltatul cerealelor păioase în regiunea noastră se apropie de sfîrșit, (suprafața cultivată cu grîu și secară este recoltată în proporție de 94,6 la sută), fapt ce creează condiții să se lucreze cu toate forțele la executarea arăturilor de vară. Cum se prezintă la începutul acestei săptămâni arăturile de vară în regiunea noastră ? Din situația centralizată la 1 august, rezultă că s-au dezmiriștit 22.900 hectare, ceea ce reprezintă doar 25,1 la sută din plan. Față de stadiul de recoltare a cerealelor păioase și de necesitatea ca dezmiriștitul să se facă imediat după recoltat, cifra realizată pînă în prezent este nesatisfăcătoare. Cauza o găsim în slaba preocupare a unor conduceri de unități agricole de a organiza eliberarea operativă a terenurilor de paie sau snopi. Astfel, cu toate că in marea majoritate a cooperativelor agricole de producție recoltatul se apropie, de sfîrșit, eliberarea terenurilor se tărăgănează și tractoarele disponibile nu pot lucra la întreaga capacitate. Raioanele Roman și Bacău, după procentul realizat din plan la arături de vară (primul 30,8 la sută și al doilea 30,1 la sută), pot fi considerate avansate cu această lucrare față de media pe regiune cît și față de celelalte raioane. Totuși, în raionul Bacău, raion cu mare pondere agricolă, faptul că s-a fixat un plan la arături de vară de numai 14.500 hectare, este o prevedere sub nivelul posibilităților. în acest raion numai grîu și secară s-au cultivat în acest an pe 22.188 hectare, ceea ce arată că tovarășii de la consiliul agricol raional au făcut o planificare nejudicioasă, preconizînd să rămînă nedezmiriștite aproape 8.000 hectare. Un asemenea procedeu este inadmisibil, mai ales că în raionul Bacău numai o suprafață de teren mult mai mică, cultivată în acest an cu cereale păioase, este situată în pantă mare pe care, într-adevăr, fenomenul eroziunii solului oprește executarea arăturilor actinei de vară. Intr-o discuție purtată cu un colaborator al redacției noastre, tovarășul C-tin Șerban, secretar cu problemele agricole la comitetul raional de partid arăta că în cooperativele agricole de producție din raionul Bacău, cu forțele de care dispun, se pot executa cel puțin 18.000 hectare alături de vară. Viața practică a unităților fruntașe chiar din raionul Bacău a demonstrat, fără putință de tăgadă, importanța deosebită pe care o are dezmiriștitul pentru reținerea apei în sol, pentru crearea unui pat germinativ corespunzător recoltei viitoare. O producție mare de cereale păioase în anul viitor este de neconceput dacă nu se execută la vreme arătura de vară sau discuitul. Se impun deci măsuri în consecință. Insuficient s-a arat și în raionul Adjud. Aici, deși s-a terminat recoltatul, pînă ieri s-au arat doar 4.940 hectare, ceea ce reprezintă numai 25,2 la sută din plan. Cu totul sub posibilități se prezintă executarea arăturilor de vară în raioanele : Piatra Neamț, (unde s-a realizat doar 17,5 la sută din plan), Tg. Neamț (13,9 la sută) și Moinești (13 la sută). Această rămînere serioasă în urmă nu se explică altfel decit prin lăsarea pe planul doi a măsurilor ce trebuie luate pentru strîngerea operativă de pe cîmp a paielor (acolo unde s-a recoltat mecanic) și a snopilor (unde s-a secerat manual). Orice zi întîrziere la arături înseamnă pierderea unei mari cantități de apă din sol, îngreunarea condițiilor de lucru, dificultăți în realizarea unai lucrări de calitate superioară. Acolo unde din cauze obiective suprafețele eliberate nu pot fi arate în zilele următoare, să fie imediat discuite și apoi de îndată ce vom dispune de forța mecanică necesară, să executăm arături. Este recomandat ca suprafețele destinate însămînțării grîului de toamnă să aibă prioritate la executarea arăturilor de vară. Peste tot însă la arături de vară plugurile trebuie să lucreze în agregat cu grapa stelată. Dacă totuși terenul rămîne bolovănos să fie imediat discuit, Bolovanii lăsați să se întărească îngreunează foarte mult lucrarea solului, fiind necesare 3-4 discuiri în preajma semănatului, fapt ce ridică în mod nejustificat prețul de cost. Pentru efectuarea arăturilor de vară la timp și de calitate, munca mecanizatorilor să se organizeze în schimburi în așa fel ca acolo unde sunt condiții lucrul să continuie și noaptea la lumina farurilor. O dată cu aratul să fie încorporate în sol ingrășămintele fosfatice planificate a fi administrate pe suprafețele respective. In scopul favorizării proceselor microbiologice din sol — condiție esențială pentru o producție sporită — arăturile de vară să fie întreținute după sistemul semiagorului negru, discuindu-se ori de cîte ori apar buruienile sau se formează crustă. Aplicarea acestor indicații tehnice referitoare la executarea și întreținerea arăturilor de vară trebuie să constituie o preocupare de prim ordin a inginerilor și tehnicienilor agronomi, asigurindu-se astfel premisele unei recolte bogate și in anul viitor. restt «ot jo *o% it*9 30% Simpozion cinematografic In sala cinematografului „Oituz" din Tg. Ocna a avut loc un interesant simpozion despre romanul și filmul „Răscoala", organizat de Comitetul raional pentru cultură și artă. Cu această ocazie s-a desfășurat și un concurs „Cine știe, cîștigă" pe marginea personajelor din film și din carte, cîștigătorilor oferindu-li-se premii. Astfel, tovarășii: Ion Muscă, Elena Apostol, Ion Chitoroagă și Eugen Munteanu, care au răspuns foarte bine și bine la întrebările juriului, au primit premii în valoare de circa 550 lei. La simpozion au asistat peste 200 de persoane. Anul XXI Nr. 4196 (5675) 1 MARȚI 2 AUGUST 1966 4 pagini 25. bani întoarcerea delegației guvernamentale române din Turcia Duminică s-a înapoiat în Capitală, venind din Ankara, delegația guvernamentală română condusă de președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, la invitația președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Turcia, Süleyman Demirel, a făcut o vizită în această țară. Din delegație au făcut parte Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Alexandru Boabă, ministrul petrolului, Ion Drînceanu, ambasadorul României la Ankara, Dumitru Bejan, prim-adjunct al ministrului comerțului exterior, Atanase Diaconescu, adjunct al ministrului industriei chimice, Ștefan Constantinescu, adjunct al ministrului industriei metalurgice, Nicolae Stere, adjunct al ministrului transporturilor auto, navale și aeriene. La sosire pe aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraș, Alexandru Drăghici, Ilie Verdeț, Gheorghe Rădulescu, Iosif Banc, de membri ai guvernului. Au fost de față Argin Coban, însărcinatul cu afaceri, ad-interim al Turciei la București și membri ai ambasadei. Vizita în Danemarca a președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România La invitația guvernului danez, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de ministul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Danemarca, în a doua jumătate a lunii august a. c. Duminică a sosit în Capitală o delegație a Partidului Comunist din Danemarca, condusă de tovarășul Knud Jespersen, președintele P. C. din Danemarca, care, la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român, face o vizită în țara noastră. Din delegație fac parte tovarășii Paul Emanuel, memru al Comitetului Executiv și secretar al Comitetului Central al P.C. din Danemarca, și Jorgen Jensen, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C. din Danemarca. La aeroportul Băneasa delegația a fost întîmpinată de tovarășii Alexadru Drăghici, membru al Comitetului Executiv și al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Virgil Trofin, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R., de activiști de partid. Continuînduși vizita în țara noastră, delegația Partidului Comunist din Danemarca condusă de tovarășul Knud Jespersen, președintele Partidului Comunist din Danemarca, a sosit luni în regiunea Dobrogea. Delegația este însoțită de tovarășa Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R. Pe aeroportul din Constanța, oaspeții au fost întîmpinați de Constantin Mîndreanu, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. Ion Popa, vicepreședinte al Sfatului popular al orașului Constanța, Zinca Țuțuianu, vicepreședintă a Comitetului regional al femeilor, de activiști de partid. în cursul dimineții, membrii delegației au vizitat stațiuni de pe litoral și orașul Constanța. (Agerpres) delegații Sosirea unei a Partidului Comunist din Danemarca TELEGRAMĂ Tovarășului JUMJRAGHIIN ȚEDENBAL prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Mongole ULAN BATOR Aflînd cu adîncă mîhnire vestea despre pierderile umane și materiale provocate de inundațiile care au avut loc în orașul Ulan Bator, vă exprimăm dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol, guvernului și poporului frate mongol cea mai sinceră compasiune din partea întregului popor român și a noastră personal. Vă rugăm să transmiteți condoleanțele noastre familiilor celor care au pierit cu prilejul acestei calamități. NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român ION GHEORGHE MAURER președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România CULTURALĂ CONFERINȚE Intre manifestările culturale desfășurate duminică în cuprinsul regiunii noastre conferințele au ocupat un loc important. Profesori, învățători, juriști, medici și alti intelectuali au prezentat la căminele culturale, în fata unui numeros public, interesante expuneri pe teme economice, politice, științifice etc. ■ La chemarea Comitetelor orășenesc și raional Bacău pentru cultură și artă, juriști băcăuani s-au deplasat în zece localități din raion (Traian, Odobești, Secueni, Ruseni, Fundul Tutovei, Plopana, Dragomirești...) unde au expus conferința „România în circuitul economic mondial". Relevînd drumul mereu ascendent pe care țara noastră îl parcurge în viața economică internațională, creșterea prestigiului României socialiste peste hotare, această conferință s-a bucurat de mare interes din partea auditoriului. ■ „Pămîntul și istoria sa" — este titlul conferinței pe care lectori ai Comitetului raional Adjud pentru cultură și artă au prezentat-o in cîteva localități din cuprinsul raionului: Godinești, Buda, Stănișești și Slobozia. Sătenii, prezenți la căminele culturale din localitățile amintite, au mulțumit intelectualilor oaspeți pentru interesanta expunere susținută. ■ Tot in cuprinsul raionului Adjud, la Văleni, Dumbrava, Putini, Dănăila și Crăești, căminele culturale au cunoscut o mare afluență de public venit să audieze expunerea „Pensionarea țăranilor cooperatori — expresia grijii tată de om a partidului și statului nostru". Numeroși țărani cooperatori au formulat întrebări pe marginea acestei expuneri la care s-au dat răspunsuri. ■ Cu prilejul unor manifestări culturale dedicate femeilor, căminul cultural din Deleni-Roman a organizat duminică 31 iulie conferința „Igiena individuală". Duminici cultural-sportive Comitetul raional Adjud pentru cultură și artă in colaborare cu Comitetul raional al U.T.C. și Consiliul raional U.G.F.S. au organizat în comunele Podu Turcului și Găiceana două frumoase duminici cultural-sportive. Sute de săteni din numeroase localități ale raionului au petrecut, o minunată zi de odihnă în aer liber, asistînd la întrecerile sportive sau la interesantele și bogatele programe artistice, prezentate de căminele culturale. Nici micii spectatori nu au fost uitați. S-au organizat, pentru ei, „Călătorii în lumea basmelor" și „Întîlniri cu eroii preferaț" ca: Scufița Roșie, Cenușăreasa și Fata moșului cea isteață etc. Asemenea duminici cultural-sportive au avut loc și în comunele Petricani și Tupilați, raionul Tg. Neamț. Corespondenții noștri voluntari : Alexandru Cinga, Petre Tărăboanță, Profira Cozma, Constantin Hobincă, Mihai Burnea, Vasile Bucătaru, Ion Axinte și Elena V. Murari ne relatează că mii de săteni au fost martorii unor bogate manifestări, organizate cu ocazia duminicilor cultural-sportive din comunele Mănăstirea Cașin, raionul Tg. Ocna, Brusturi și Războieni, raionul Tg. Neamț, Itești și Răcătău, raionul Bacău, Borlești și Roznov, raionul Piatra Neamț.