Steagul Roşu, octombrie 1968 (Anul 23, nr. 4867-4893)
1968-10-01 / nr. 4867
\ Anul XXIII Nr. 4867 (6346) MARTI 1 oct. 1968 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU TRECUT, PREZENT ȘI PERSPECTIVE Interviul nostru la deschiderea noului an universitar Prima zi a lunii mediane a unei toamne bogate In rod coincide cu debutul unui nou an de invățămint universitar. Pe meleagurile băcăuane, singurul institut de invătămint superior, Institutul pedagogic de 3 ani, își începe activitatea anul acesta inregistrind citeva succese deosebite, ceea ce constituie o mindrie atit pentru tinimi colectiv, cit și pentru întregul nostru județ. Pentru a informa cititorii cu noutăți privind viata universitară la Bacău, ne-am adresat tovarășului conferențiar doctor GHEORGHE HASAN, rectorul Institutului pedagogic, solicitându-i amănunte despre o serie de activități organizatorice, sociale, didactico-științifice. Așadar, tovarășe rector, începe un nou an universitar... Al dtelea este la Bacău ? — Al optulea an universitar începe azi, după ce in vara ce abia a trecut am avut a cincea promoție la facultățile de matematică, filologie și științe naturale și a treia la facultățile de istorie-geografie și educație fizică. Sunteți la Bacău încă de la înființare, ce ne puteți spune despre începuturile invățâmîntului superior aici ? - înființarea unui institut pedagogic la Bacău a fost un eveniment important in istoria dezvoltării învățămîntului nostru în general și a celui superior în special. Acest eveniment a corespuns pe deplin necesităților dezvoltării învățămintului nostru de cultură generală, în conformitate cu cerințele desăvîrșirii construcției socialiste în patria noastră. Pentru Bacău, trebuie precizat că nu a fost tocmai ușor, mai ales dacă ținem seama că nu existau tradiții in acest sens. Ne-am bucurat de sprijinul nemijlocit al organelor locale de partid și de stat și al Ministerului Invățâmîntului. In mod special aș vrea să subliniez că am simțit concret grija și atenția C.C. al P.C.R. in această direcție. intr-un timp relativ scurt, tul și-a completat schema cu Institucadre corespunzătoare, și-a lărgit considerabil baza materială, a devenit foarte cunoscut și a exercitat o mare atracție în rîndul bacalaureaților. In prezent avem studenți din mai toate județele țării, majoritatea fiind, bineînțeles, din județul Bacău. Cu trecerea anilor, a crescut numărul facultăților, numărul studenților, s-au înmulțit, de asemenea, seriile de absolvenți. Am vrea să ne relatați cîteva din succesele mai însemnate înregistrate în acest răstimp. - Dintre institutele pedagogice similare, acesta este cel mai mare. In prezent are 5 facultăți cu frecvență, cursuri de zi și două cu secții fără frecvență (filologie și istorie-geografie), numărul studenților a crescut proporțional cu vîrsta institutului , astăzi avem peste 800 la zi și 900 la fără frecvență. M-aș opri și asupra altui aspect. In această perioadă a crescut numărul cadrelor didactice cu titlu de doctor și doctorand, ceea ce asigură, firește, o componență corespunzătoare necesităților învățămîntului superior privind pregătirea și calificarea superioara profesională a personalului didactic. Aș vrea să subliniez zelul cadrelor tinere în această direcție : Tiberiu Căliman — pedagogie, Iulia Văcărașu, Mihai Balan, Costică Brînduș - geografie ș.a. In ultimii ani s-au ținut la Bacăt două importante sesiuni științifice : una în 1964 și a doua în 1968, cu participarea unor cercetători de prestigiu din alte centre universitare (Iași, București, Craiova, Galați etc.). Ca o încununare a activității noastre o reprezintă recunoașterea bunei pregătiri a absolvenților noștri. De la Inspectoratul școlar care apreciază munca și pregătirea didactică a absolvenților și de la decanatele facultăților unde marea majoritate își continuă pregătirea universitară la Interviu realizat de Valeriu TRAIAN (Continuare in pag. a II-a) Momente — miniaturi — mozaic Cînd inimile nu s ca... frigiderul Acum citeva zile un grup de copii, aflîndu-se lingă unitatea nr. 8 de alimentație publică (în apropierea Fabricii de hîrtie și celuloză Letea din Bacău) a observat că iese fum dintr-un frigider al unității. Un scurt dialog în rîndul puștimii: — Dacă erigider poate arde ? a întrebat unul dintre tînci, care știa că... „frigul nu ia foc". — Totuși arde, a precizat un școlar mai răsărit. Să anunțăm pompierii ! La sesizarea copiilor, grupa de pompieri de serviciu a fabricii s-a deplasat la fața locului. A fost întrerupt, de către electricianul Ștefan Neaconești, curentul electric, iar grupa condusă de Alexandru Chelmu a localizat incendiul, care ar fi putut să pricinuiască însemnate pagube.. Copii n-au ținut să fie popularizați pentru contribuția lor. Dar, le adresăm cea mai fierbinte felicitare a lor și — bineînțeles — părinților lor. „Leliță Ioană“ Ioana lui Grigore Istudor din comuna Helegiu a vrut să facă o petrecere mare, cu must și cu pastramă. Și — zicea ea — să-i cînte lăutarii sub fereastră cunoscutul cîntec popular „Leliță Ioană". Oameni veseli și petrecăreți a găsit, pastramă de asemenea, lipsea mustul. Descurcăreață, lelița Ioana a furat într-una din nopțile.Trecute mai bine de o sută de kilograme de struguri din via C.A.P. și, după terminarea transportului, s-a apucat să-i zdrobească. Nu știm dacă petrecerea a mai avut loc, dar taraful satului o să-i cînte pe drumul către justiție: „Ce-ai cătat la noi, la poamă, leliță Ioană, să bei must cu panoramă, leliță Ioană ? /“. O impresionantă revărsare de cîntec și voioșie Primul Festival al Slănicului, a reunit duminică, cele mai bune formații corale și iolclorice din județul Bacău. Gazde și oaspeți, artiști amatori și spectatori au vibrat laolaltă sub emoția puternică stirnitâ deopotrivă de frumusetea de pitorescul costumelor, obiceiurilor, de rîvna unor formații corale, de rafinamentul podoabelor acelor mostre ale bunului gust care și-au găsit locul în expoziția de etnografie și artă populară. Peste o mie de interpreți și de două ori pe alifia admiratori au fost prezenți la defilarea formațiilor artistice — mîndră, viguroasă demonstrație ceea ce înseamnă uneale obiceiuri pentru inima fiecărui locuitor de pe Valea Siretului sau cea a Trotușului — apoi la reprezentația plină de farmec și optimism din sala cinematografului „9 Mai“. Încadrarea fazei județene a celui de-al ll-lea Festival al muzicii corale „Gavriil Galinescu" intr-o manifestare culturală de anvergură a adus acea notă de distincție, care caracterizează orice creație inspirată de folclor, iscată din cunoașterea și pentru sufletul sensibil al poporului nostru. Invitarea medicului Virgil Galinescu, fiul compozitorului, un animator al el însuși vieții muzicale sătești, a relevat și ea atenția ce se acordă pe plan județean prețuirii unor înaintași ai culturii noastre, ridicați de pe meleaguri moldovene. De asemenea, ideea încurajării preocupărilor de continuare a unor manifestări artistice de masă inițiate mai de mult sau mai recent, a unor îndeletniciri și obiceiuri străvechi fiind evidentă, tovarășul Cristache Smărăndescu, inspector al Comitetului județean Galați pentru cultură și artă, ne mărturisea cu a fost de impresionat să vadă că nu se pierd niște tradiții și mișcarea artistică de amatori contribuie la aceasta. „În multe formații folclorice sunt și copii — adăuga tovarășul Teodor Silion, un alt oaspete gălățean. Faptul ne dă mai mult convingerea că o serie întreagă de obiceiuri specifice județului Bacău se vor păstra, vor continua", la întregul spectacol de Slănic-Moldova stîrnit un interes deoasebit. Artiștii amatori și-au etalat odată cu măiestria, pasiunea lor inepuizabilă, iar publicul i-a înconjurat cu toată căldura, cu respectul său pentru Inimos și tot ce înseamnă tradiție românească. M. M. Foto: C. BURSUC Au terminat recoltatul strugurilor La cooperativa agricolă de producție din Buhoci, an de an, întîrzia mult recoltatul strugurilor, iar ca urmare se înregistrau mari pierderi de recoltă. Pentru acest an, ținind seama de greutățile din trecut, cit și propunerile membrilor cooperatori, încă de la întocmirea planului de producție au fost stabilite măsuri concrete care să ducă la înlăturarea tuturor deficiențelor. Astfel, printr-o bună organizare a muncii, aplicând indicațiile U.N.C.A.P., cu privire la retribuirea suplimentară a membrilor cooperatori și în viticultură, s-a reușit ca în mai puțin de 10 zile să fie strînsă recolta de pe întreaga suprafață cultivată cu viță de vie. In același timp s-a obținut un spor de producție, față de anul trecut, de peste 50 tone struguri, deși suprafața recoltată a fost cu 9 hectare mai mică. Față de numărul zilelor muncă prevăzut, s-a înregistrat o economie de aproape 5.000 zilemuncă. In mod deosebit s-au evidențiat cooperatorii Constantin Muniteanu, Vasile Munteanu, Vasile Lungu și alții. T. GODOCI contabil la C.A.P. Buhoci Citiți în pagina a lll-a lui Hfri-Kleis feidestigm conte Roionte. less illlicilli ? VERNISAJ Galeria de artă a Muzeului județean a organizat o nouă expoziție personală de pictură și grafică. E vorba de artistul moldovean, Constanți Mihalcea, care se găsește la a 5-a expoziție personală în țară. La Bacău expune circa 80 lucrări, 45 picturi în ulei și peste 30 de grafică. Atras de un colorit viu, vibrant, pictorul preferă înainte de toate peisajul pastel sau cel industrial. Pe al doilea plan al preferințelor sale stau naturile statice, florile și portretele. La vernisaj, care a avut loc duminică 29 septembrie, în jurul orei 12,30, în fața unui numeros public a vorbit tovarășul Iulian Antonescu, directorul Muzeului județean, prezentând asistenței cele mai semnificative aspecte din activitatea pictorului. Din situația operativă întocmită de Direcția agricolă județeană în ziua de 30 septembrie, privind stadiul executării lucrărilor agricole in cooperativele agricole de producție, rezultă următoarele: recoltat floarea-soarelui- 98,la sută, treierat floarea-soarelui - 86,3 la sută, recoltat porumb - 8,3 la sută, recoltat sfeclă de zahăr — 27,1 la sută, recoltat cartofi de toamnă - 25,1 la sută, recoltat struguri - 73,4 la sută, instozat furaje - 51,9 la sută, pregătit teren pentru semănat — 44,5 la sută, semănat griu - 10,7 la sută. Din datele prezentate mai sus se remarcă faptul că, față de perioada în care ne aflăm, realizările sunt nesatisfăcătoare, unele lucrări fiind mult rămase în urmă. Mai este de recoltat floarea-soarelui de pe 66 hectare (Petrești 30 ha, Ursa 20 ha) și de treierat producția de pe circa 650 hectare. Strugurii au fost culeși de pe 3.041 hectare, din cele 4.140 hectare existente, iar la însilozarea furajelor din 22.000 tone s-au insilozat doar 11.427 tone. Deși cartoful ocupă o suprafață relativ mică, 1.680 hectare, totuși, pînă la această dată nu s-au recoltat decit 423 hectare. Cooperativele Poduri și Ardeoani nici nu au început această lucrare, iar la Pîrjol și Berești-Tazlău s-au recoltat doar 3 și respectiv 8 hectare, din suprafața de 60 hectare. In condițiile acestui an cind in jurul tuberculilor de bază se intilnesc tuberculi mici, care se exfoliază ușor, trebuie să se acorde o deosebită atenție sortării lor în vederea păstrării pentru iarnă, în acest sens specialiștilor din unități le revine sarcina de a acorda tot sprijinul necesar. Recoltatul porumbului s-a executat pe suprafața de 4.208 hectare din cele 50.246 hectare existente în culură. Suprafețe mai mari s-au recoltat în cooperativele : Căbești - 200 hectare, Filipești - 150 hectare, Gura Văii - 130 hectare, Bogdănești - »5 hectare, în timp ce la Benești, Petrești, Viforeni, Cleja, lozinca lucrarea nici nu a început. Cu privește transportul producției și eliberarea terenului, acestea se desfășoară foarte anevoios. Puține sînt unitățile care au trecut cu toate forțele la executarea lucrărilor respective, deși, in majoritatea cooperativelor după porumb urmează a se insămînța mari suprafețe cu griu. Timpul nu așteaptă, iar vremea în ultima perioadă a devenit foarte instabilă. Tărăgănarea recoltării porumbului și eliberarea terenului poate crea mari greutăți arăturilor, pregătirii patului germinativ și semănatului. Am intrat în luna octombrie, iar în termen de 10 zile, spre a ne încadra în epoca optimă, semănatul griului se impune a fi terminat. Este posibil acest lucru dacă pînă în prezent au fost insămînțate doar 4,839 hectare, din cele 45,000 hectare planificate ? în unele unități cum ar fi : Răchitoasa, 8enești, Strugari, Helegiu, lucrarea nici nu a început. Cînd vom începe... și cind vom termina ? Față de această situație consiliile de conducere, specialiștii din unități, trebuie să-și organizeze munca in așa fel, nicit orice zi, oră, minut, bun de lucru să fie folosit din plin. Să fie urmărită permanent situația din teren, iar cind timpul și solul permit, să se treacă neintîrziat, cu toate forțele, la executarea lucrărilor în timp. Oameni ai muncii de pe ogoare . Executarea la timp a tuturor lucrărilor agricole de sezon impune folosirea cu răspundere a fiecărei clipe Dune de lucru Asigurarea consumului de legume în stare proaspătă pina toamna tîrziu necesită eforturi suplimentare din partea legumicultorilor. Dar, trebuie spus de la început că aceste eforturi sînt recompensate pe deplin de avantajele ce se obțin. Pentru producerea de legume pînă toamna tîrziu (la începutul iernii),se cultivă specii și soiuri cu perioade de vegetație scurtă și în același timp rezistente la frig ca: ridichi de lună, spanac, salaită verde, ceapă și usturoi de stufar etc. Avînd în vedere cerințele populației, trebuie acordată atenție atît plantelor rezistente, cit și celor mai sensibile la temperaturi scăzute, așa cum sînt tomatele, ardeiul gras, conopida, fasolea păstăi, castraveții și altele, care prin unele metode pot produce pînă la venirea frigului. In regiunile mai sudice ale țării, unde timpul frumos și călduros se menține o perioadă mai îndelungată, speciile sensibile în cultură tîrzie, găsesc condiții mai prielnice de vegetație, adesea pînă in luna noiembrie. Spre deosebire, în zonele din jumătatea de nord, timpul frumos este întrerupt de brume timpurii de scurtă durată, care distrug plantele sensibile la temperaturi scăzute (tomatele în special). In această situație trebuie luate măsuri din timp pentru a feri recolta de distrugeri. Combaterea efectelor brumei, se face prin metodele cunoscute și accesibile în fiecare cooperativă agricolă ; producerea perdelelor de fum, irigarea culturilor, protejarea cu adăposturi de polietilenă instalate pe terenurile ocupate cu aceste culturi. în acest fel se va asigura protecția pînă la întețirea frigului, cind se înregistrează temperaturi de —2-3 ° C in timpul brumelor. In continuare metodele amintite nu mai au efect și se va face recoltarea tuturor fructelor pentru a te feri de îngheț. Fructele se sortează, cele coapte se dau în consum, iar restul se pun la postmaturare sau la murat. Postmaturarea constă în punerea la maturare artificială a fructelor tomate, ardei grași, conopidă și altele, din culturile de vară și tîrzii, protejate sau neprotejate, rămase nematurate, dar care au ajuns la mărimea normală specifică soiului cultivat. Prin maturarea artificială, perioada de consum a tomatelor și a celorlalte legume în stare proaspătă, se poate prelungi pînă la sfîrșitul lunii noiembrie. Fructele verzi sau la coacere in pîrgă se recoltează cu mare atenție, se așează fruct cu fruct în lădițe în care vor fi păstrate pentru coacere, pentru a evita mînuirea repetată și lovirea lor. Din aceleași motive și transportul din cîmp la spațiul de depozitare trebuie făcut cu mare atenție, deplasarea făcîndu-se cu viteze mici. Fructele se așează în lădițe, curățate și dezinfectate, pe 1—2 rînduri, după posibilitățile de spațiu și disponibilul de lădițe. Se pot folosi ca spațiu pentru postmaturare diferite camere, magazii sau șoproane, în care lădițele se stivuiesc, acest lucru fiind necesar pentru a se putea urmări permanent mersul maturării fructelor. în spațiul de depozitare trebuie eliminat excesul de umiditate, care ■favorizează îmbolnăvirea fructelor, menținerea în tot timpul a unei temperaturi mai ridicate de 121 ° C pentru a nu încetini prea tare procesul de maturare. Grăbirea maturării artificiale se poate influența în spațiul de păstrare dacă se asigură o temperatură de 21—23 ° C și umiditatea aerului la nivel optim de 80—85 la sută, în timpul păstrării la 2—3 zile se controlează mersul maturării, pentru a se scoate și valorifica fructele coapte și a le îndepărta pe cele bolnave. Pentru postmaturarea tomatelor, conopidei și a altor fructe, se pot folosi în condiții bune răsadnițele. Trt răsadnițe se va asigura condiți dle aerisire pentru evitarea umezelii Și a temperaturilor mai mici de 10—12 ° C. De asemenea, se iau măsuri de distrugere a rozătoarelor și a dăunătorilor. Se așează tomatele pe 1—2 rînduri pe un strat de paie curat și uscate, gros de 6—8 cm. Prin control permanent se scot fructele coapte și se dau în consum, iar cele bolnave și atacate se elimină. în cazul conopidei, cultura fiind protejată cu adăposturi simple în cîmp, pînă la sosirea înghețului, plantele care au căpățîna mică și nu se pot da în consum, se pot valorifica prin postmaturare, într-o perioadă de 30 zile. Se aleg numai plantele sănătoase și care au căpățîna de peste 3—5 cm. Plantele scoase din cîmp cu cazmaua, cu pămînt pe rădăcini, se plantează în răsadnițe plantă lîngă plantă. Răsadnițele se acoperă cu rogojini pentru a se feri de lumina și căldura solară și a se forma căpătâni de bună calitate. în răsadnițe trebuie asigurată o temperatură de 2—3 ° C și prin aerisire se va elimina excesul de umezeală. în condiții bune se poate face postmaturarea conopidei în bordeie, hrube și beciuri. în condițiile actuale apare necesitatea ca în culturile de fructele de tomate necoapte, cîmp, dar care au atins sau au o mărime apropiată de caracteristica soiului, să fie lăsate pe plante, pentru a ajunge la coacere, celelalte fructe necoapte urmînd să fie recoltate și valorificate prin I.L.F., pentru murături (gogonele), în condiții intreing Emil MUNTEANU de la Direcția agricolă județeană Bacău (Continuare in pag. a [Lai Toată atenția recoltării si valorificării legumelor 19 Mari cantități de legume sunt nerecoltate . Brumele amenință producția ■ Populația solicită legume in stare proaspătă B Specialiștii indică postmaturarea legumelor.