Steagul Roşu, octombrie 1968 (Anul 23, nr. 4867-4893)

1968-10-01 / nr. 4867

\ Anul XXIII Nr. 4867 (6346) MARTI 1 oct. 1968 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU TRECUT, PREZENT ȘI PERSPECTIVE Interviul nostru la deschiderea noului an universitar Prima zi a lunii mediane a unei toamne bogate In rod co­incide cu debutul unui nou an de invățămint universitar. Pe meleagurile băcăuane, singurul institut de invătămint superior, Institutul pedagogic de 3 ani, își începe activitatea anul aces­ta inregistrind citeva succese deosebite, ceea ce constituie o mindrie atit pentru tinimi colectiv, cit și pentru întregul nostru județ. Pentru a informa cititorii cu noutăți privind viata univer­sitară la Bacău, ne-am adresat tovarășului conferențiar doctor GHEORGHE HASAN, rectorul Institutului pedagogic, solici­­tându-i amănunte despre o serie de activități organizatorice, sociale, d­id­a­ctico-ști­inți­fice.­ ­ Așadar, tovarășe rector, în­cepe un nou an universitar... Al d­telea este la Bacău ? — Al optulea an universitar începe azi, după ce in vara ce abia a tre­cut am avut a cincea promoție la fa­cultățile de matematică, filologie și științe naturale și a treia la facultă­țile de istorie-geog­rafie și educație fizică.­­ Sunteți la Bacău încă de la înființare, ce ne puteți spune despre începuturile invățâmîn­­tului superior aici ? - înființarea unui institut pedago­gic la Bacău a fost un eveniment im­portant in istoria dezvoltării învăță­­mîntului nostru în general și a celui superior în special. Acest eveniment a corespuns pe deplin necesităților dezvoltării învățămintului nostru de cultură generală, în conformitate cu cerințele desăvîrșirii construcției so­cialiste în patri­a noastră. Pentru Bacău, trebuie precizat că nu a fost tocmai ușor, mai ales dacă ținem seama că nu existau tradiții in acest sens. Ne-am bucurat de spri­jinul nemijlocit al organelor locale de partid și d­e stat și al Ministerului Invățâmîntului. In mod special aș vrea să subliniez că am simțit con­cret grija și atenția C.C. al P.C.R. in această direcție. intr-un timp relativ scurt, tul și-a completat schema cu Institu­cadre corespunzătoare, și-a lărgit conside­rabil baza materială, a devenit foarte cunoscut și a exercitat o mare atrac­ție în rîndul bacalaureaților. In pre­zent avem studenți din mai toate ju­dețele țării, majoritatea fiind, bineîn­țeles, din județul Bacău.­­ Cu trecerea anilor, a cres­cut numărul facultăților, numă­rul studenților, s-au înmulțit, de asemenea, seriile de absolvenți. Am vrea să ne relatați cîteva din succesele mai însemnate înre­gistrate în acest răstimp. - Dintre institutele pedagogice si­milare, acesta este cel mai mare. In prezent are 5 facultăți cu frecvență, cursuri de zi și două cu secții fără frecvență (filologie și istorie-geogra­­­fie), numărul studenților a crescut proporțional cu vîrsta institutului , as­tăzi avem peste 800 la zi și 900 la fă­ră frecvență. M-aș opri și asupra altui aspect. In această perioadă a crescut numă­rul cadrelor didactice cu titlu de doc­tor și doctorand, ceea ce asigură, fi­rește, o componență corespunzătoare necesităților învățămîntului superior privind pregătirea și calificarea su­perioara profesională a personalului didactic. Aș vrea să subliniez zelul cadrelor tinere în această direcție : Tiberiu Căliman — pedagogie, Iul­ia Văcărașu,­ Mihai Balan, Costică Brîn­­duș - geografie ș.a. In ultimii ani s-au ținut la Bacăt­ două importante sesiuni științifice : una în 1964 și a doua în 1968, cu participarea unor cercetători de pres­tigiu din alte centre universitare (Iași, București, Craiova, Galați etc.). Ca o încununare a activității noas­tre o reprezintă recunoașterea bunei pregătiri a absolvenților noștri. De la Inspectoratul școlar care apreciază munca și pregătirea didactică a ab­solvenților și de la decanatele facul­tăților unde marea­ majoritate își continuă pregătirea universitară la Interviu realizat de Valeriu TRAIAN (Continuare in pag. a II-a) Momente — miniaturi — mozaic Cînd inimile nu­ s ca... frigiderul Acum citeva zile un grup de copii, aflîndu-se­­ lingă unitatea nr. 8 de alimentație publică (în apropierea Fabricii de hîrtie și celuloză Letea din Bacău) a observat că iese fum dintr-un frigider al unității. Un scurt dialog în rîndul puștimii: — Dacă e­­rigider poate arde ? a întrebat unul dintre tînci, care știa că... „frigul nu ia foc". — Totuși arde, a precizat un școlar mai răsărit. Să anunțăm pom­pierii ! La sesizarea copiilor, grupa de pompieri de serviciu a fabricii s-a deplasat la fața locului. A fost întrerupt, de către electricianul Ștefan Neaconești, curentul electric, iar grupa condusă de Alexandru Chelmu a localizat incendiul, care ar fi putut să pricinuiască însemnate pa­gube.. Copii n-au ținut să fie popularizați pentru contribuția lor. Dar, le adresăm cea mai fierbinte felicitare a lor și — bineînțeles — părinților lor. „Leliță Ioană“ Ioana lui Grigore Istudor din co­muna Helegiu a vrut să facă o pe­trecere mare, cu must și cu pastra­­mă. Și — zicea ea — să-i cînte lău­tarii sub fereastră cunoscutul cîn­­tec popular „Leliță Ioană". Oameni veseli și petrecăreți a gă­sit, pastramă de asemenea, l­ipsea mustul. Descurcăreață, lelița Ioana a furat într-una din nopțile.Trecute mai bine de o sută de kilograme de struguri din via C.A.P. și, după ter­minarea transportului, s-a apucat să-i zdrobească. Nu știm dacă petrecerea a mai a­­vut loc, dar taraful satului o să-i cînte pe drumul către justiție: „Ce-ai cătat la­­ noi, la poamă, leli­ță Ioană, să bei must cu panoramă, leliță Ioană ? /“. O impresionantă revărsare de cîntec și voioșie Primul Festival al Slănicului, a reunit duminică, cele mai bune formații co­rale și iolc­lorice din județul Bacău. Gaz­de și oaspeți, artiști a­­matori și spectatori au vibrat laolaltă sub e­­moția puternică stir­nitâ deopotrivă de fru­­musetea de pitorescul costumelor, obiceiu­rilor, de rîvna unor for­mații corale, de rafina­­mentul podoabelor ace­lor mostre ale bunului gust care și-au găsit locul în expoziția de etnografie și artă popu­lară. Peste o mie de interpreți și de două ori pe alifia admiratori au fost prezenți la de­filarea formațiilor ar­tistice — mîndră, vigu­roasă demonstrație ceea ce înseamnă une­a­le obiceiuri pentru ini­ma fiecărui locuitor de pe Valea Siretului sau cea a Trotușului — a­­poi la reprezentația pli­nă de farmec și opti­mism din sala cinema­tografului „9 Mai“. În­cadrarea fazei județene a celui de-al ll-lea Fes­tival al muzicii corale „Gavriil Galinescu" in­tr-o manifestare cultu­rală de anvergură a a­­dus acea notă de dis­tincție, care caracteri­zează orice creație in­spirată de folclor, is­cată din cunoașterea și pentru sufletul sensibil al poporului nostru. In­vitarea medicului Vir­gil Galinescu, fiul com­pozitorului, un animator al el însuși vieții muzicale sătești, a re­levat și ea atenția ce se acordă pe plan ju­dețean prețuirii unor înaintași ai culturii noastre, ridicați de pe meleaguri moldovene. De asemenea, i­deea în­curajării preocupărilor de continuare a unor manifestări artistice de masă inițiate mai de mult sau mai recent, a unor îndeletniciri și obiceiuri străvechi fi­ind evidentă, tovară­șul Cristache Smărăn­­descu, inspector al Co­mitetului județean Ga­lați pentru cultură și artă, ne mărturisea cu­ a fost de impresionat să vadă că nu se pierd niște tradiții și mișca­rea artistică de ama­tori contribuie la acea­sta. „În multe formații folclorice sunt și copii — adăuga tovarășul Teodor Silion, un alt oaspete gălățean. Fap­tul ne dă mai mult convingerea că o serie întreagă de obiceiuri specifice județului Ba­cău se vor păstra, vor continua", la întregul spectacol de Slănic-Moldova stîrnit un interes deo­a­sebit. Artiștii amatori și-au etalat odată cu măiestria, pasiunea lor inepuizabilă, iar publi­cul i-a înconjurat cu toată căldura, cu res­pectul său pentru Ini­mos și tot ce înseam­nă tradiție românească. M. M. Foto: C. BURSUC Au terminat recoltatul strugurilor La cooperativa agricolă de pro­ducție din Buhoci, an de an, întîrzia mult recoltatul strugurilor, iar ca ur­mare se înregistrau mari pierderi de recoltă. Pentru acest an, ținind seama de greutățile din trecut, cit și propu­nerile membrilor cooperatori, încă de la întocmirea planului de producție au fost stabilite măsuri concrete care să ducă la înlăturarea tuturor defi­ciențelor. Astfel, printr-o bună orga­nizare a muncii, aplicând indicațiile U.N.C.A.P., cu privire la retribuirea suplimentară a membrilor cooperatori și în viticultură, s-a reușit ca în mai puțin de 10 zile să fie strînsă recolta de pe întreaga suprafață cultivată cu viță de vie. In același timp s-a obți­nut un spor de producție, față de a­­nul trecut, de peste 50 tone struguri, deși suprafața recoltată a fost cu 9 hectare mai mică. Față de numărul zilelor muncă prevăzut, s-a înregistrat o economie de aproape 5.000 zile­­muncă. In mod deosebit s-au eviden­țiat cooperatorii Constantin Munitea­­nu, Vasile Munteanu, Vasile Lungu și alții. T. GODOCI contabil la C.A.P. Buhoci Citiți în pagina a lll-a lui Hfri-Kleis feid­es­tigm conte Roionte. less il­l­licilli ? VERNISAJ Galeria de artă a Muzeului județean a organi­zat o nouă expoziție personală de pictură și gra­fică. E vorba de artistul moldovean, Constanți­ Mih­alcea, care se găsește la a 5-a expoziție per­sonală în țară. La Bacău expune circa 80 lucrări, 45 picturi în ulei și peste 30 de grafică. Atras de un colorit viu, vibrant, pictorul preferă înainte de toate peisajul pastel sau cel industrial. Pe al doi­lea plan al preferințelor sale stau naturile statice, florile și portretele. La vernisaj, care a avut loc duminică 29 sep­tembrie, în jurul orei 12,30, în fața unui numeros public a vorbit tovarășul Iulian Antonescu, direc­torul Muzeului județean, prezentând asistenței ce­le mai semnificative aspecte din activitatea pic­torului. Din situația operativă întocmită de Direcția agricolă județeană în ziua de 30 septembrie, privind stadiul executării lucrărilor agricole in cooperativele agricole de producție, rezultă următoarele: recoltat floarea-soarelui- 98,la sută, treierat floarea-soarelui - 86,3 la sută, recoltat porumb - 8,3 la sută, recoltat sfeclă de zahăr — 27,1 la sută, recoltat cartofi de toamnă - 25,1 la sută, recoltat struguri - 73,4 la sută, inst­ozat furaje - 51,9 la sută, pregătit teren pentru semănat — 44,5 la sută, semănat griu - 10,7 la sută. Din datele prezentate mai sus se remarcă faptul că, față de perioada în care ne aflăm, realizările sunt nesatisfăcătoare, unele lucrări fiind mult rămase în urmă. Mai este de recoltat floarea-soarelui de pe 66 hectare­­ (Petrești 30 ha, Ursa 20 ha) și de treierat producția de pe circa 650 hectare. Strugurii au fost culeși de pe 3.041 hectare, din cele 4.140 hectare existente, iar la însilo­­zarea furajelor din 22.000 tone s-au insilozat doar 11.427 tone. Deși cartoful ocupă o suprafață relativ mică, 1.680 hectare, totuși, pînă la această dată nu s-au recoltat decit 423 hectare. Cooperativele Poduri și Ar­­deoani nici nu au început această lucrare, iar la Pîrjol și Berești-Tazlău s-au recoltat doar 3 și respectiv 8 hectare, din suprafața de 60 hectare. In condițiile acestui an cind in jurul tuberculilor de bază se intilnesc tu­­berculi mici, care se exfoliază ușor, trebuie să se acorde o deosebită atenție sortării lor în vederea păstrării pentru iarnă, în acest sens specialiștilor din uni­tăți le revine sarcina de a acorda tot sprijinul necesar. Recoltatul porumbului s-a executat pe suprafața de 4.208 hectare din cele 50.246 hectare existente în culură. Suprafețe mai mari s-au recoltat în coope­­rativele : Căbești - 200 hectare, Filipești - 150 hectare, Gura Văii - 130 hec­­tare, Bogdănești - »5 hectare, în timp ce la Benești, Petrești, Viforeni, Cleja, lozinca lucrarea nici nu a început. Cu­ privește transportul producției și eliberarea terenului, acestea se desfă­șoară foarte anevoios. Puține sînt unitățile care au trecut cu toate forțele la executarea lucrărilor respective, deși, in majoritatea cooperativelor după po­­rumb urmează a se insămînța mari suprafețe cu griu. Timpul nu așteaptă, iar vremea în ultima perioadă a devenit foarte instabilă. Tărăgănarea recoltării porumbului și eliberarea terenului poate crea mari greutăți arăturilor, pregăti­rii patului germinativ și semănatului. Am intrat în luna octombrie, iar în ter­men de 10 zile, spre a ne încadra în epoca optimă, semănatul griului se impu­­ne a fi terminat. Este posibil acest lucru dacă pînă în prezent au fost insăm­în­­țate doar 4,839 hectare, din cele 45,000 hectare planificate ? în unele unități cum ar fi : Răchitoasa, 8enești, Strugari, Helegiu, lucrarea nici nu a început. Cînd vom începe... și cind vom termina ? Față de această situație consiliile de conducere, specialiștii din unități, trebuie să-și organizeze munca in așa fel, nicit orice zi, oră, minut, bun de lu­cru să fie folosit din plin. Să fie urmărită permanent situația din teren, iar cind timpul și solul permit, să se treacă neintîrziat, cu toate forțele, la executarea lucrărilor în timp. Oameni ai muncii de pe ogoare . Executarea la timp a tuturor lucrărilor agricole de sezon impune folosirea cu răspundere a fiecărei clipe Dune de lucru A­sigurarea consumului de le­gume în stare proaspătă pi­na toamna tîrziu necesită eforturi suplimentare din partea legumicultorilor. Dar, trebuie spus de la început că a­­ceste eforturi sînt recompensate pe deplin de avantajele ce se obțin. Pentru producerea de legume pînă toamna tîrziu (la începutul iernii),­­se cultivă specii și soiuri cu perioade de vegetație scurtă și în același timp rezistente la frig ca: ridichi de lună, spanac, salaită ver­de, ceapă și usturoi de stufar etc. Avînd în vedere cerințele popu­lației, trebuie acordată atenție atît plantelor rezistente, cit și celor mai sensibile la temperaturi scăzu­te, așa cum sînt tomatele, ardeiul gras, conopid­a, fasolea păstăi, cas­traveții și altele, care prin unele metode pot produce pînă la veni­rea frigului. In regiunile mai sudice ale țării, unde timpul frumos și călduros se menține o perioadă mai îndelungată, speciile sensibile în cultură tîrzie, găsesc condiții mai prielnice de ve­getație, adesea pînă in­ luna noiem­brie. Spre deosebire, în zonele din jumătatea de nord, timpul frumos este întrerupt de brume timpurii de scurtă durată, care distrug plante­le sensibile la temperaturi scăzute (tomatele în special). In această si­tuație trebuie luate măsuri din timp pentru a feri recolta de distrugeri. Combaterea efectelor brumei, se face prin metodele cunoscute și ac­cesibile în fiecare cooperativă agri­colă ; producerea perdelelor de fum, irigarea culturilor, protejarea cu a­­dăposturi de polietilenă instalate pe terenurile ocupate cu aceste culturi. în acest fel se va asigura protec­ția pînă la întețirea frigului, cind se înregistrează temperaturi de —2-3 ° C in timpul brumelor. In continuare metodele amintite nu mai au efect și se va face recolta­rea tuturor fructelor pentru a te feri de îngheț. Fructele se sortează, cele coapte se dau în consum, iar restul se pun la postmaturare sau la murat. Postmaturarea constă în punerea la maturare artificială a fructelor tomate, ardei grași, conopidă și al­tele, din culturile de vară și tîrzii, protejate sau neprotejate, rămase nematurate, dar care au ajuns la mărimea normală specifică soiului cultivat. Prin maturarea artificială, perioa­da de consum a tomatelor și a ce­lorlalte legume în stare proaspătă, se poate prelungi pînă la sfîrșitul lunii noiembrie. Fructele verzi sau la coacere in pîrgă se recoltează cu mare atenție, se așează fruct cu fruct în lădițe în care vor fi păstrate pentru coacere, pentru a evita mînuirea repetată și lovirea lor. Din aceleași motive și transportul din cîmp la spațiul de depozitare trebuie făcut cu mare atenție, deplasarea făcîndu-se cu viteze mici. Fructele se așează în lădițe, curățate și dezinfectate, pe 1—2 rînduri, după posibilitățile de spațiu și disponibilul de lădițe. Se pot folosi ca spațiu pentru post­maturare diferite camere, magazii sau șoproane, în care lădițele se stivuiesc, acest lucru fiind necesar pentru a se putea urmări permanent mersul maturării fructelor. în spațiul de depozitare trebuie eliminat excesul de umiditate, care ■favorizează îmbolnăvirea fructelor, menținerea în tot timpul a unei tem­peraturi mai ridicate de­­ 121 ° C pentru a nu încetini prea tare pro­cesul de maturare. Grăbirea maturării artificiale se poate influența în spațiul de păs­trare dacă se asigură o temperatură de 21—23 ° C și umiditatea aerului la nivel optim de 80—85 la sută, în timpul păstrării la 2—3 zile se controlează mersul maturării, pen­tru a se scoate și valorifica fructele coapte și a le îndepărta pe cele bolnave. Pentru postmaturarea tomatelor, conopidei și a altor fructe, se pot folosi în condiții bune răsad­nițele. Trt răsadnițe se va asigura con­di­ți dle aerisire pentru evitarea ume­zelii Și a temperaturilor mai mici de 10—12 ° C. De asemenea, se iau măsuri de distrugere a rozătoa­relor și a dăunătorilor. Se așează­­ tomatele pe 1—2 rînduri pe un strat de paie curat și uscate, gros de 6—8 cm. Prin control permanent se scot fructele coapte și se dau în consum, iar cele bolnave și atacate se elimină. în cazul conopidei, cultura fiind protejată cu adăposturi simple în cîmp, pînă la sosirea înghețului, plantele care au căpățîna mică și nu se pot da în consum, se pot va­lorifica prin postmaturare, într-o perioadă de 30 zile. Se aleg numai plantele sănătoase și care au căpă­­țîna de peste 3—5 cm. Plantele scoase din cîmp cu cazmaua, cu pămînt pe rădăcini, se plantează în răsadnițe plantă lîngă plantă. Ră­sadnițele se acoperă cu rogojini pentru a se feri de lumina și căl­dura solară și a se forma căpătâni de bună calitate. în răsadnițe tre­buie asigurată o temperatură de 2—3 ° C și prin aerisire se va elimina excesul de umezeală. în condiții bune se poate face postmaturarea conopidei în bordeie, hrube și be­ciuri. în condițiile actuale apare nece­sitatea ca în culturile de fructele de tomate necoapte, cîmp, dar care au atins sau au o mărime a­­propiată de caracteristica soiului, să fie lăsate pe plante, pentru a ajunge la coacere, celelalte fructe necoapte urmînd să fie recoltate și valorificate prin I.L.F., pentru mu­rături (gogonele), în condiții intre­ing Emil MUNTEANU de la Direcția agricolă județeană Bacău (Continuare in pag. a [Lai Toată atenția recoltării si valorificării legumelor 19 Mari cantități de legume sunt nerecoltate . Bru­mele amenință producția ■ Populația solicită legu­me in stare proaspătă B­ Specialiștii indică postma­turarea legumelor.

Next