Steagul Roşu, decembrie 1969 (Anul 24, nr. 5232-5258)

1969-12-02 / nr. 5232

í < Cu privire la apropiata întîlnire a conducătorilor de partid și de stat ai RP. Bulgaria, R.S. Cehoslovace, R.D. Germane, R P. Polone, Republicii Socialiste România, R­P Ungare și U.R.S.S. în conformitate cu înțelegerea realizată, la începutul lunii decembrie a.c. va avea loc la Moscova întîlnirea conducătorilor de partid și de stat ai Republicii Popu­lare Bulgaria, Republicii Socialiste Cehoslovace, Repu­blicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Socialiste România, Republicii Populare Un­gare și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, în ve­derea unui schimb de păreri cu privir­e la probleme in­ternaționale actuale. ■ BBSNIGBGI '■ [UNK]a flanasnai invalumb­tor agricol de masă, factor important In creșterea produ­cției agricole Ins- Dumitru GĂINĂ, vicepreședinte al Comitetuluu­i executiv al Consiliului popular județean Bacău, directorul Direcției agricole Dezvoltarea și modernizarea a­­griculturii impun ridicarea nivelu­lui de cunoștințe agrozootehnice ale țărănimii și îmbunătățirea infor­mării și documentării cu probleme tehnice de specialitate a tuturor lu­crătorilor din agricultură. Privit din acest unghi, învățămîntul agrozoo­tehnic are în prezent o importanță deosebită — mai ales în condițiile cînd tehnica nouă își face loc în mod tot mai hotărît în producție. De aceea, atît lectorii, cit și cursanții angrenați în învățămîn­tul agrozootehnic, vor trebui să facă un salt calitativ în predarea și respectiv însușirea celor mai noi cuceriri ale științei­­ agricole în vederea aplicării lor în practică. Putem spune că prin eforturile făcute pe linia îmbunătățirii con­ținutului învățământului agrozoo­tehnic și al propagandei tehnice, în cadrul județului nostru am reu­șit să ridicăm nivelul profesional al lucrătorilor din agricultură. A­­cest lucru a contribuit, alături de ceilalți factori, la obținerea unor importante realizări în introduce­rea, extinderea și generalizarea în producție a unor metode tehnice avansate, la promovarea unor teh­nologii noi. Se poate aprecia că față de anii anteriori eficiența învățămîntului agrozootehnic a crescut, fapt con­cretizat în producțiile bune obți­nute — chiar în condițiile mai pu­țin prielnice din acest an. Așa de exemplu, la C.A.P. — Faraoani, N. Bălcescu, Coțofănești și Sarata s-au obținut producții de peste 2.200 kg grîu la hectar . I.A.S. —■ Sascut și Bacău au obținut pro­ducții de 4.235 și respectiv 3.866 kg porumb la hectar; C.A.P. — Hor­­gești, Itești, Faraoani, Sarata, N. Bălcescu au obținut între 2.350 și 2.800 kg porumb la hectar pe în­treaga suprafață cultivată. Coope­rativele agricole Săucești, Negri, N. Bălcescu, Faraoani, Măgura, Ce­tea Veche, Sarata și altele au ob­ținut între 24.300 și 32.000 kg sfe­clă de zahăr la hectar. Ca C.A.P. — Căbești, de pe suprafața de 55­­ hec­tare din vin pe rod, s-a realizat o producție de 3.800 kg struguri la hectar, iar la C.A.P. — Glăvănești s-a obținut o producție medie de 7.190 kg struguri la hectar, reali­­zînd de pe cele 34 hectare vie pe rod un venit de aproape un milion (Continuare în pagina a Il-a) „Duminică, 30 no­iembrie, la Bacău a avut loc un eveni­ment deosebit care um­ple de mîndrie inimile locuitorilor vechii urbe de la confluența Bistriței cu Siretul, darea în fo­losință a hotelului turis­tic edificiu care sinteti­zează la o scară convin­gătoare, în egală măsu­ră, îndrăzneala și talen­tul proiectantului (DSAPC—Bacău), capa­citatea organizatorică și promptitudinea în exe­cuție a (Trustul constructorului de construcții Bacău), ca și preocupa­rea și spiritul de preve­dere al beneficiarului (O.N.T.—Carpați)...“. ...Prevenim cititorul că rîndurile de mai sus nu sînt conforme cu adevă­rul decit într-o singură privință , duminică, 30 noiembrie a. c. hote­lul turistic din Ba­cău, conform terme­nului înscris în pla­nul de producție al Trus­tului de construcții TRE­BUIA DAT IN FOLO­SINȚA. Acest lucru nu s-a întîmplat. Ca să vă convingeți, vă rugăm să ne însoțiți în incursiunea noastră prin hotel­­ și, în pri­mul rînd, pe tovarășul inginer A. Ruset, direc­torul Trustului de con­strucții căruia îi oferim... unul din locurile din față. In holul de recepție, unde reprezentanții con­structorului și cei ai be­neficiarului trebuiau să-și strîngă festiv mîi­­nile, „blitz-ul“ fotorepor­terului nostru scoate la iveală calitățile cu totul nefotogenice ale schele­lor de susținere și celor­lalte accesorii ale unei activități care, e greu de presupus că se va încheia într-o zi, două. De alt­fel, peste tot mișună constructori de la par­ter pînă la ultimul etaj. Dacă vreți o cifră semni­ficativă cu privire la proporția lucrărilor ce mai sunt de executat, ia­tă una­­ sîmbătă, în a­­junul scadenței dării în folosință a importantului obiectiv, lucrau aici pes­te 270 de oameni. Cifra ne-a furnizat-o tovarășul Alexandru Munteanu, șeful lotului „hotel turistic“, pe care-l vedeți­ în fotografie, a­­trăgînd atenția asupra calităților de artă, deo­sebite, pe care le prezin­tă tavanul holului de re­ SOUTĂȚI LA O.N.T. Ne parvine o știre de larg in­teres cetățenesc : Agenția O.N.T. — Bacău a primit o parte din iti­­nerariile excursiilor externe, or­ganizate în trimestrul I al anului 1970. Dintre acestea reținem trei excursii în Republica Populară Bulgaria, pe următoarele trasee : București — Plevna — Sofia — Plovdiv — Tirnovo — București (cu autocarul) , București — So­fia — Belgrad — București (cu trenul) și București — Tirnovo — Sofia — Belgrad — Timișoara (cu autocarul). In Republica Demo­crată Germană putem face o ex­cursie la Berlin ■*— Leipzig — Dresda. O altă excursie se orga­nizează pe traseul care trece prin Fraga — Leipzig — Berlin — Dresda. In fine, tot în Republica Democrată Germană putem ajun­ge cu avionul la Berlin și Leip­zig. Mai sunt de amintit excursia în Republica Populară Ungaria pe ruta București — Budapesta — București și cea organizată în Re­publica Populară Polonia, la Var­șovia și apoi la Cernăuți. Alt iti­nerar, care trece prin Polonia este Cernăuți — Lvov — Varșo­via, iar ultimul Cracovia — Var­șovia. Excursii deosebit de atractive, care ne așteaptă, fiind necesar doar un simplu gest: să luăm le­gătura cu Agenția O.N.T. — Ba­cău. I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXIV — NR. 5.232 (6.711) MARȚI 2 DECEMBRIE 1969 4 pagini — 30 bani _______________________________________________________________________________________________ IF—............................ .................... A IMGAGA­ V[EMMTELE­­ LA CONFRUNTAREA CU FAPTELE] Fabrica de confecții Semne de întrebare La data de 27 noiembrie a. c., bi­lanțul activității desfășurate pe 1X luni la Fabrica de confecții „Ba­căul“ a fost încheiată. Pina la sfîr­­șitul lunii noiembrie au fost date peste plan 12.900 bucăți pijamale bărbați, 9.700 bucăți pijamale co­pii, 7.000 bucăți uniforme școlare. Cu toate acestea, din angajamen­tul anual la producția globală, care însumează 4.500.000 lei, au fost rea­lizate pînă în prezent doar 2.593.000 lei, ceea ce se traduce printr-un minus de 1.532.000 lei raportat la volumul valoric al producției glo­bale ce trebuia produs peste plan în această perioadă. Faptul că pî­nă la sfîrșitul anului mai este o perioadă de timp scurtă, ridică mari sem­ne de întrebare în ceea ce privește încadrarea în prevede­rile angajamentului anual, de neîn­­deplinirea lor fiind direct răspun­zători atît conducerea­ întreprin­derii cit și fiecare lucrător în parte. Clcld­ in pagina a lll-a SPORT Uzina metalurgică • Sarcinile de plan depășite .Antrenat în întrecerea socia­listă, colectivul Uzinei metalur­gice din Bacău și-a îndeplinit sarcinile de plan pe 11 luni, la producția globală, și marfă, cu 3 zile înainte de termen. Luîndu-și angajamentul să dea peste planul anual 1.500.000 lei producție glo­bală, au reușit să realizeze pînă la sfîrșitul lunii noiembrie, din întreg angajamentul, o producție în va­loare de 1.048.000 lei. La produc­ția marfă, din angajamentul anual­­ de 1.500.000 lei, au obținut pînă în prezent o valoare de 1.015.000 lei, urmînd ca pînă la sfîrșitul a­­cestui an sarcinile pe care și le-au luat să fie îndeplinite și chiar de­pășite. Pentru aceasta, însă, este necesară intensificarea la maxi­mum a eforturilor de către întregul colectiv. în pagina a IV-a Lucrările Confe­rinței reprezen­tanților opiniei publice pentru securitate și cooperare în Europa 30 noiembrie Termenul de dare in folosință a hotelului turistic din Bacău n-a fost respectat -CE PROPUNEȚI? -UN NOU... TERMEN­­ cepție. (Păcat că schelele îi împiedică pe privitorii acestei fotografii să gus­ta aceeași satisfacție...). Evident, o anumită între­bare e inevitabilă : — Care sunt, tovarășe Munteanu, pe scurt, cauzele nerespectării ter­menului ?• alte motive de întîrzie­­re. Mă refer la desele modificări de soluții, prin care proiectantul a îngreunat ritmul de exe­cuție. — Cîteva exemple. — S-au făcut, de pil­dă, modificări esențiale în fațadă, care a fost schimbată fundamental față de proiectul inițial. Au „dispărut“ niște co­loane, au „apărut“, în schimb, niște parapete din beton și parasolare. Se mai poate vorbi de schimbări la o serie de finisaje speciale, din par­terul construcției — sera de flori etc. Chiar și la ora aceasta lipsesc unele detalii de la scările ex­terioare și tavanul de la barul de zi. Oferim și o imagine de ansamblu a hotelu­lui, care ne dă imboldul ultimei întrebări: — Și totuși, cînd va fi gata hotelul ? — La a.c. — cu 30 Decembrie trei condiții, care trebuie neapărat respectate. Unu : benefi­ciarul să asigure, de ur­gență, mobilierul nece­sar (deocamdată nici un semn dătător de speran­ță în această privință !! — n. n.). Doi: I.F.M.A. — să vină să monteze ascensoarele (deci în culpă, tot beneficiarul!). Și­­ trei : I.I.L. „Moldo­va“ să concentreze for­țele necesare pentru furniruirea pereților din­ holul de recepție și res­taurant Deci alte termene. Mai trebuie însă găsiți con­structorul și beneficiarul care să le respecte... Fotoreportaj de C. NANDU C. BURSUC — In prima jumătate a anului, n-am avut la dispoziție forța de mun­că necesară. Ne-au lipsit, î­ndeosebi dulgherii. — Deci, la acest punct, nu mai aveți necazuri de aproape o jumătate de an... ~ Dar s-au menținut Fabrica de șuruburi importante realizări Colectivul Fabricii de șuru­buri din Bacău a avut în ve­dere, pe tot parcursul activi­tății lor din acest an, importan­tele angajamente pe care și le-au luat încă de la începutul anului. Sub directa îndrumare a comite­tului de direcție și a comitetului de partid din fabrică, ei s-au an­gajat să dea peste plan, la produc­ția globală și marfă — 2.000.000 lei. Realizările de pînă acum le-au per­mis ca la sfîrșitul lunii noiembrie să înscrie o depășire a angajamen­telor cu 209.000 lei. La principalele produse au fost date, peste plan, pînă la sfîrșitul lunii noiembrie : 42.730.000 piulițe precise și semiprecise, 22.413.000 șu­ruburi cu cap crestat și altele. Depășind angajamentele luate și la alți indicatori, se poate spune, pe drept cuvînt, că au depus o ac­tivitate fructuoasă, încununată de remarcabile succese. Actualitatea culturală O excelentă inițiativă Saloanele literar­muzicale „Cea mai interesantă acțiune culturală pe care am văzut-o aici în ultimii ani“ (un­ grup de in­telectuali din Ghimeș-Făget). „Două acțiuni de acest gen sunt capabile să dezmorțească toate potentele cultural-artistice ale u­­nei comune, dacă nu ale unei zone întregi“ (Viorel Savin, directorul căminului cultural din comuna Răchitoasa). Am ales două din zecile de de­clarații entuziaste ale participan­ților la cele două saloane literar­­muzicale organizate de Comitetul județean pentru cultură și artă în­ comunele Ghimeș-Făget și Brus­­turoasa. Ce sunt, în fond, aceste saloane literar-muzicale ? O sinteză de elevată ținută ar­tistică, menită, pe de o parte, să ofere celor prezenți destindere și instrucție în egală măsură , pe de altă parte, un minunat prilej de dezbateri pe marginea concepe­rii și structurii actului artistic. Duminică s-au desfășurat — la Helegiu și Parincea — al treilea și, respectiv, al patrulea salon li­­terar-muzical din cele zece pla­nificate (următoarele vor avea loc la Podu Turcului, Sascut, Coțofă­­nești, Ștefan cel Mare, Oituz, Iz­vorul Berheciului). Organizatorii s-au străduit — și au reușit —■ să ofere la Helegiu și Parincea, două acțiuni valoric egale, dar total deosebite ca struc- Ștefan OLTEANU (Continuare în pagina a 11-a) în librării Jurnalul literar Culegerea „Jurnalul literar“ a cenaclului literar-artistic „George Călinescu" din Municipiul Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej vine să încu­nuneze,­ sub auspiciile Casei jude­țene a creației populare, o frumoa­să și bogată activitate literară și artistică, desfășurată de-a lungul unui deceniu. Prefațat de acade­micianul Victor Eftimiu — de două ori oaspete al cenaclului „George Călinescu“ — volumul cuprinde o selecție de versuri și proză. Remar­căm creațiile semnate de Constan­tin Th. Ciobanu, animatorul și co­ordonatorul cenaclului, Vasile Bu­tan, Constantin Militaru­, alături de excelenta ilustrație a cărții, dato­rată talentaților graficieni Liliana Cupșa-Romanescu și Candiano Pri­cepute. Lawrence al Arabiei­­erou sau impostor ? (Urmare din numărul trecut) Potrivit relatărilor lui Bruce,­­Lawrence era un vicios, care căuta oameni dispuși să-l fla­­geleze cu nuiaua. El însuși, într-o scrisoare adresată soției lui Bernard Shaw, citată de autori, vorbește de dorința sa obsedantă de a fi disprețuit de oamenii pe care-i cunoștea. Flagelarea l-ar fi eliberat temporar de obsesiile sa­le, care sunt atribuite în carte u­­nei depresiuni psihice, ce l-ar fi cuprins după război. Bineînțeles că viața particulară sau după cum o numesc autorii­ secretă a lui Lawrence prezintă un interes minor față de rolul său militar și politic din timpul războ­iului, rol pe care el l-a prezentat în „Cei șapte stîlpi“ într-o versiu­ne, după unii reală, după alții mai mult de domeniul ficțiunii. Se pare că argumentele și con­­traargumentele, mărturiile evoca­te de apărătorii și acuzatorii lui Lawrence trebuie luate deocam­dată sub beneficiu de inventar și că adevărul istoric nu a fost încă restabilit. Autorii „Vieților­ secre­te­ ale lui Lawrence al Arabiei“ îi contestă sinceritatea și realitatea,­ calitățile morale, politice și mili­­tare, care­ nu ar fi decît de dome­niul legendei. Înainte de a le da (Continuare în pagina a III-a| •

Next