Steagul Roşu, februarie 1970 (Anul 25, nr. 5283-5306)

1970-02-01 / nr. 5283

H •* C ind omul a văzut pentru prima dată pădurea, a știut că a găsit în ea o prietenă de care nu se va mai despărți niciodată. Și pădurea s-a sim­țit atrasă de om, chiar și atunci cind tăișul securii nu ferea dure­rea trupului său verde. Pentru tributul pe ca­re îl plătea civiliza­ției — prin lemnul său prețios, cu o mie una de întrebuințări, pădurea a vrut să-l în­țeleagă, întregind efor­tul, dorința și necesi­tatea care il chemau pe om spre inima ei. Deci, nu s-a împotrivit atunci cind cel care i­­magina viitoarele chi­puri ale arborelui și-a tăiat drum spre cele mai tainice cotloane ale codrilor și dealu­rilor copleșite de ve­getație. Pe urmă, cu toții ne-am obișnuit să de­numim căile de acces spre bogăția verde și exploatarea ei judici­oasă — drumuri fores­tiere. Printre cei care des­chid pădurii calea spre noile sale trăiri mo­derne, se află și sala­riații Șantierului de construcții forestiere Gheorghe Gheorghiu- Dej aparținînd grupu­lui cu denumire simi­lară, avînd sediul in Brașov. Șantierul, prin oa­menii săi specializați în amenajarea siste­melor de comunicație rutieră cu pădurea, a­re o largă răspîndire — mai cu seamă în ba­zinul forestier al Văii Trotușului și depresiu­nile colaterale. El și-a ciștigat importanța și recunoașterea in cei 10 ani de existență, pe care colectivul de muncă de aici ii ani­versează la acest nou început de an. Cu acest prilej festiv, tovarășul Alexandru Corui — șeful șantie­rului a rememorat, în­­tr-o convorbire, mo­mente și acțiuni mai importante din activi­tatea compartimentului de producție de care răspunde. Mai întîi s-a oprit, cum era și firesc, la fi­nele reușite, care au constituit tot atâtea trăsături înglobate în­­ fizionomia și persona­litatea șantierului. Am reținut, printre altele, înlăturarea căii ferate înguste de pe Valea Sulței și deschiderea căii de acces spre sa­tul Coșnea, desființa­rea drumului de fier cu ecartament redus la Camenca și construi­rea drumurilor auto spre toate ramificații­le colaterale. Executarea unor lu­crări hidrotehnice spe­ciale, de corectare unor torenți în locali­a­tățile Agăș, Bleșa, deschiderea unui arc de pod în lungi­me de 104 m peste Hui Trotuș, lucrare foarte apreciată de be­neficiar (Ministerul Petrolului), au fost tot atâtea examene de competență pe care constructorii le-au tre­cut cu bine. Alte referințe care vorbesc despre expe­riența și priceperea profesională a celor care trasează drumuri noi in păduri au fost menționate o dată cu recepționarea lucrări­lor de un deosebit in­teres turistic și utilitar de pe Valea Uzului și de pe versanții care vor închide lacul de a­­cumulare ce va lua ființă aici. Poduri, trasee pen­tru transportul mate­rialului lemnos, tu­­nele, viaducte, consoli­dări, drumuri publice la Camenca, Ghimeș, Răchitoasa, Lunca de Jos, Grozești, Slănic, Dofteana, Albele... Fap­te de muncă și locali­tăți străbătute timp de un deceniu și puse drept chezaș pentru competența și seriozi­tatea colectivului de constructori. Și, pentru că eveni­mentul impune, ar fi Mihai TARCAU (Continuare în pag. a II-a) Anul XXV N­r. 5.285 (9.762) Duminică 1 februarie 1970 4 pagini 50 bani Ieri la Uzina metalurgică din Bacău Moment festiv: jumătate de veac de existență Una dintre cele mai cunoscute întreprinderi româ­nești, profilate pe producția de armături industriale din fontă — Uzina metalurgică din­ Bacău, și-a sărbă­torit, ieri, 50 de ani de rodnică activitate. La aduna­rea jubiliară au fost prezenți tovarășii Vasile Talpă, secretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R., Emil Donici, șeful sectorului coordonare din cadrul comi­siei economice a Comitetului județean­ Bacău al P.C.R. și Anghel Petcu, consilier al Centralei industriale de utilaj petrolier Ploiești. Trecînd în revistă drumul parcurs în cei 50 de ani de existentă a uzinei, tovarășu­l Ion Andrei, directorul unității, a arătat că metal­urgiștii băcăuani au făcut să crească prestigiul întreprinderii nu numai în țară, ci și în numeroase state europene, cărora le sunt livrate vane și robineți de înaltă tehnicitate, fabricate la Ba­cău. Adunarea festivă a constituit încă un prilej de rememorare a muncii fructuoase, di­recționate pe linia creșterii continue a potențialului industrial, a asimilă­rii unor noi tipuri de armături din fontă, la nivelul pro­ducției mondiale. Muncitorii, inginerii și tehnicienii unității au fost fe­licitați pentru succesele obținute în producție, atât de conducerea întreprinderii, cit și de către oaspeții pre­zenți la jubileu. Unui număr de 350 de membri ai co­lectivului, pensionari și foste cadre de conducere, li s-au înmînat diplome de onoare. în încheierea adunării festive, participanții au adoptat textul u­­nei telegrame adresate Comitetu­lui Central al Partidului Comu­nist Român, personal tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU. Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la înființarea Uzinei me­talurgice din Bacău, se scrie in telegramă, colectivul de salariați își exprimă recunoștința profundă față de conducerea partidului,­față de dumneavoastră, tovarășe Ceaușescu, pentru politica înțeleaptă (Continuare în pag. a II-a) ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN | DE­MISIRI privind experimentarea noului sistem , de salarizare și majorarea salariilor personalului din unitățile de cultură, justiție, procuratură și arbitraj Consiliul de Miniștri a aprobat printr-o hotărîre experimentarea, cu începere de la 1 februarie 1970, a noului sistem de salarizare și majo­­­rarea salariilor lucrătorilor din uni­tățile de cultură. Potrivit prevederilor hotărîrii, sa­lariile lucrătorilor din­ muzee, biblio­teci, case și palate de cultură, de creație populară, universități popu­lare și cămine culturale se majorea­ză în medie cu 11,9 la sută, împreună cu creșterea salariilor mici acordată anterior se asigură pe ansamblu o creștere medie de 13,1 la sută. De această majorare a salariilor benefi­ciază un număr de circa 15.000 sa­lariați ale căror venituri anuale vor fi mai mari cu aproximativ 29 mi­lioane lei față de cele realizate îna­inte de 1 august 1967. Noua salarizare aprobată pentru personalul din unitățile de cultură are la bază principii similare de re­munerare cu ale celorlalte ramuri ale economiei — încadrarea salariaților pe funcții, salarii tarifare cu grada­ții, spor de vechime, gratificații a­­nuale etc. Totodată, ea prevede u­­nele elemente corespunzătoare spe­cificului acestei activități. Astfel, sa­lariile cadrelor de conducere ale u­­nităților de cultură sunt diferențiate pe cinci categorii, tinînd seama de volumul, importanța și complexita­tea activității ce o desfășoară. O dată cu aplicarea noului sistem de salarizare se asigură și corelarea mai bună a salariilor lucrătorilor din sectorul culturii cu cele ale salariați­lor cu funcții comparabile din alte ramuri. Astfel, salariile directorilor din cămine culturale, proveniți din rîndul cadrelor didactice transferate din învățămînt, sînt majorate în me­die cu 17,3 la sută, asigurîndu-li-se astfel un salariu corelat cu cel al cadrelor didactice care își desfășoară activitatea în învățămînt. La unitățile de cultură cu activi­tate complexă unde se desfășoară și o muncă de cercetare științifică se permite utilizarea, în cazuri justi­ficate, a funcțiilor și salariilor tari­fare aprobate pentru personalul de cercetare științifică. Potrivit prevederilor hotărîrii, se mențin indemnizații și tarife pentru oamenii de știință, artă, cultură și cadre didactice care, pe lângă funcția lor de bază, îndeplinesc munci de conducere în universități populare și cămine culturale, în scopul stimulării lucrătorilor din unitățile de cultură pentru obținerea unor rezultate deosebite în activita­tea lor, li se acordă gratificații a­­nuale. De acest avantaj poate bene­ficia și activul obștesc care contri­buie la realizarea de către instituțiile respective de venituri peste cele pla­nificate din manifestări cultural-ar­­tistice. De asemenea, directorii de că­mine culturale care au un aport im­portant în difuzarea filmului in me­diul rural pot beneficia în continuare și de premii din încasările peste plan. Introducerea noului sistem de sa­larizare și majorarea salariilor lucră­torilor din unitățile de cultură repre­zintă un puternic factor mobilizator în perfecționarea și creșterea eficien­ței activităților cultural-artistice, în valorificarea multiplelor posibilități pe care le au diversele instituții în vederea ridicării gradului de con­știință și a nivelului de cultură a tu­turor cetățenilor tării noastre. ★ Printr-o altă hotărîre a Consiliu­lui de Miniștri, s-a aprobat experi­mentarea noului sistem de salarizare și majorarea salariilor, tot cu înce­­­pere de la 1 februarie 1970, în unită­țile de justiție, procuratură și arbi­traj. Hotărîrea prevede majorarea în medie cu 15 la sută a salariilor lu­crătorilor din instanțele judecăto­rești, unitățile județene și locale de procuratură, notariatele de stat și din unitățile interjudețene de arbi­traj. De această creștere a salariilor beneficiază aproape 7.400 de sala­riați, ale căror venituri ,anuale spo­resc cu aproximativ 20 milioane lei. Salarizarea lucrătorilor din justi­ție, procuratură și arbitraj se face pe baza principiilor aplicate și în cele­lalte ramuri ale economiei naționale. (Continuare în pag. a II-a) Pauza unui concert. Adesea o bucurie pentru amatorii de autografe. Foto : C. BURSUC Cele dinții propuneri de inovații Inițiativa creatoare a nimi­citorilor, inginerilor și tehni­cienilor de la Fabrica de pos­tav Buhuși, nu are limite. Ac­tivitatea întreprinsă în această direcție, anul trecut, s-a con­cretizat în obținerea unei eco­nomii în valoare de 327.577 lei, încă din primele zile ale anului acesta, ne infor­mează tovarășul Dumitru Live­­zeanu, tehnician cu inovațiile, la cabinetul tehnic al fabricii a început înregistrarea unor noi propuneri de inovații. Până la data de 20 ianuarie a. c. au fost înscrise primele 7 propu­neri de inovații. Printre aces­tea amintim : „Procedeul de prelungire a duratei de func­ționare a platinelor dințate de la războiul Schöner", aparți­nînd maistrului Ioan Sasu de la atelierul mecanic, „Dispozitiv pentru curățirea flameurilor“ care aparține maiștrilor loan Virlan și Ion Sasu, „Matriță pentru modificarea furcii de la ridicarea casetelor la războaiele automate“, autori fiind Ale­xandru Nedelea și Constantin Ștefănescu. Propunerile înregistrate au fost înaintate pentru studiu și întocmirea referatelor de spe­cialitate. Sub mantie din fulgi de nea. Foto : V. BOGDANEȚ * Paff­ina a II­I-a M­A~gTZ IN \ s Încheierea simpozionului „Dinamica procesului social­­cultural în noile centre urbane“ Ieri dimineață, la Casa de cultură din Municipiul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, au luat pe secții lucrările conti­sim­pozionului despre dinamica procesului social-cultural în noile centre urbane organizat de Comitetul județean de cul­tură și artă Bacău cu con­cursul Institutului de Filozofie al Academiei Republicii Socia­liste România, Institutului de expertiză și recuperare a ca­pacității de muncă și Institu­tului pedagogic de 3 ani Ba­cău. Dintre cele 12 referate pre­zentate în cadrul secțiilor a­­mintim : „Conceptul de spiri­tualitate urbană în orașul de tip nou“ (C. Th. Ciobanu­), „Funcțiile cultural-educative ale muzeelor și noile centre ur­bane“ (I. Antone­scu), „Orien­tarea profesională“ (H. Popes­­cu), „Motivația profesională și implicațiile ei psiho-sociale“ (M. Tismănaru), „Aspecte so­ciale ale încadrării femeii in producție“ (E. Runceanu și alții). Pe marginea referatelor sus­ținute s-au purtat discuții ca­re au constituit un valoros schimb de păreri între partici­panții la simpozion privind in­terpretarea rezultatelor unor anchete sociale și a cercetări­lor efectuate pe baza unui ma­re număr de eșantioane. In încheierea lucrărilor, du­pă ce profesorul arhitect H. Maieu, conf. univ. doctor O. Berlogea și cercetătorul H. Cu­­lea au făcut succinte compartimentate asupra sinteze dez­baterilor din cadrul simpozio­nului, a luat cuvintul tovară­șul Victor Enășeac, secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R. care, remarcînd cola­borarea ■rodnică dintre organe­le centrale și cele locale în realizarea simpozionului — act semnificativ de cultură în via­ța județului nostru — a apre­ciat că acesta va contribui la îmbunătățirea activității social­­culturale desfășurate pe plan local, la orientarea muncii de cercetare și în alte orașe ale județului spre obiective ma­jore ale fenomenului culturii și educației de masă. Factorii de decizie locali vor trebui să organizeze acți­uni social-culturale în lumi­na rezultatelor acestor cerce­tări, acțiuni care să corespun­dă tot mai deplin aspirațiilor și cerințelor exigente ale oa­menilor muncii din toate sec­toarele de activitate. C. PETRE LUNA CĂRȚII LA SATE Prevăzută să se desfășoare, ca în fiecare an, între 1 și 23 februarie. Luna cărții la sate a ajuns astăzi la cea de-a zecea ediție. In deceniul care s-a scurs de la inaugurarea acestei mari sărbători culturale ea s-a impus, an de an, ca un eveni­ment de seamă în viața sătenilor, devenind, cu timpul, o tradiție fru­moasă și utilă atit prin amploare, cit și prin scopurile pe care le vi­zează cu preponderență. Răspîndirea tot mai largă a noi­lor mijloace de informare și edu­care a maselor cum sunt radioul sau televiziunea, n-a știrbit cu ni­mic din rolul însemnat pe care tre­buie să-l aibă cartea. Dimpotrivă. Ea a devenit, mai mult ca oricînd, un instrument util și indispensabil în munca culturală din comunele patriei, contribuind într-o măsură hotărîtoare la ridicarea nivelului politico-ideologic al locuitorilor din mediul rural. Niciodată, până în anii socialis­mului, acest prieten statornic al o­­mului n-a pătruns atât de mult în locuințele sătenilor din județul nostru. Din cele peste 6.000 de tit­luri de cărți editate în 1969, mai mult de 1.200 de titluri, în circa 135.000 de volume au luat drumul satelor. In luna februarie a anului trecut, din acțiunile speciale iniția­te cu cartea s-au realizat vînzări de cărți în valoare de 250.000 lei, su­ma totală încasată pe întregul an depășind 1.350.000 lei. Pornind de la astfel de date ■— grăitoare chiar și prin simpla e­­nunțare — noua ediție a lunii căr­ții la sate își propune, cum e și fi­resc, o depășire simțitoare a aces­tilu COHN vicepreședinte al U.J.C.C.­Bacău (Continuare în pag. a II-a) Vii angajamente în întrecerea dintre localități mobilizate de anga­jamentele asumate de Consiliul popular al ju­dețului în întrecerea dintre localități, de obiectivele chemării Consiliului popular al orașului Moinești, con­siliile populare ale Mu­nicipiului Gh. Gheor­ghiu-Dej și ale orașe­lor Buhuși și Comă­­nești se angajează ca prin valorificarea in­tensivă a potențialului material și uman de care dispun, a rezerve­lor și posibilităților e­­conomice locale exis­tente să-și sporească a­­portul la îndeplinirea și depășirea sarcinilor pe anul 1970, ultimul an al cincinalului. Iată conținutul, pe scurt, al angajamentelor formu­late în sesiunile care au avut loc zilele a­­cestea, în legătură cu dezbaterea și adoptarea planurilor economice și ale bugetelor locale pe anul 1970. Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej întruniți în cea de-a 6-a sesiune ordinară, deputații Consiliu­­lui popular al Municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej — în nu­mele tuturor oamenilor muncii din cetatea petrochimiei, au adop­tat următorul angajament: In sectorul de gospodărie comunală și locativă se va depăși planul producției globale la prestări cu 150.000 lei, se vor face e­­conomii suplimentare la prețul de cost, în valoare de 400.000 lei, iar beneficiile peste plan se vor cifra la 465.000 lei . Din contribuția voluntar-băneascâ, în sumă de 1.411.000 lei, în comunele suburbane se vor executa lucrări de electrificare a sa­telor Buciumi, Răcăuți și Motocești, iar în satul Gura Văii va începe construcția unui dispensar medical. Pentru mai buna gospodărire și înfrumusețare a orașului, precum și a comunelor suburbane se vor realiza lucrări, prin mâin­i patriotice. rr „­•■rinay.*. de 10.500.000 lei. Angajamentul înscrie­ importante prevederi și la capitolele îmbunătățirea deservirii populației și a activității social-culturale și de învățămînt. Buhuși Comăniști In întrecerea dintre orașe, ca răspuns la Chemarea Consiliu­lui popular Moinești, Consiliul popular al orașului Comănești, și-a înscris printre prevederile angajamentului: Să depășească veniturile proprii ale bugetului local cu 200.000 lei. In sectorul investiții construcții-montaj se vor da în folosință : școala generală cu 16 săli de clasă, Școala generală din Leorda, cu 4 luni înainte de termen, 80 apartamente, cu 30 zile mai devreme, se va extinde rețeaua de apă potabilă cu 1,5 km față de 1,2 km sta­bilit în plan și se va amenaja locul de agrement pe dealul Goanțel (o cabană turistică și camping). In scopul ridicării nivelului edilitar-gospodăresc al orașului, se vor executa, prin muncă patriotică lucrări în valoare de 8 milioane lei. Numai la investiții, prin muncă patriotică, se vor realiza lu­crări, valorind cel puțin 600.000 lei. Din­ glas gîndurilor și senti­mentelor tuturor buhușenilor, hotărîrii lor neclintite de a o­­cupa un loc fruntaș în întrece­rea dintre orașe, sesiunea Con­siliului popular orășenesc Bu­huși a adoptat, ca răspuns un însuflețitor angajament. In sectorul de gospodărie co­munală și locativă se va rea­liza o depășire a planului de producție-prestații cu 200.000 lei. La prețul de cost se va în­registra o economie peste plan de 40.000 lei și beneficii supli­mentare în valoare de 50.000 lei. In sectorul investiții con­­strucții-montaje se va da în fo­losință, înainte de termen cu 15 zile, o școală generală de 8 ani, cu 45 zile, 75 de aparta­mente și cu 30 zile, piața agro­­ali­men­tară. Pentru ridicarea nivelului colun­tar-gospodăresc al orașului se vor realiza, prin muncă pa­triotică lucrări la diverse o­­biective în vaooare de 7.000.000 lei. „Toate cîntecele sînt cintate, Toți sfinții sunt spinzurați, Războaie și suferințe fine de­plânse Aceste „versuri“ fac parte din textul unuia din cîntecele lui Charlie Manson — monstrul cu chip de om, șeful bandei de­sce­lerați din „Valea Morții“, instiga­torul și organizatorul înfiorătoru­lui asasinat de la­ Los Angeles, că­ruia i-au căzut victimă actrița Sharon Tate, cei patru invitați ai ei și soții Lablanca. Iată că acest cîntec și multe al­tele, pentru care Manson a „com­ și toți oamenii și-au găsit judecata. Dar lumea îți aparține, prietene, Lumea este a ta“. pus“ și melodiile, vor fi imprima­te pe un disc ce va fi difuzat, vîndut și cîntat, pretutindeni în lume, unde se vor găsi amatori de „piese rare“. In acest scop, Manson, care îm­preună cu banda sa a răspîndit groaza în întreaga Californie, a A. ALCALAY (Continuare în pag. a IV-a) în numărul viitor Versiunea Olsen la cazul KENNEDY

Next