Steagul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 26, nr. 5566-5590)

1971-01-03 / nr. 5566

Anul XXVI Nr. 5.566 (7.045) Duminică 3 IANUARIE 1971 4 pagini 30 bani Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul A­nului Nou DRAGI TOVARĂȘI ȘI PRIETENI, CETĂȚENI AI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA. In aceste clipe solemne, cînd se termină încă un an de activitate rod­nică și înfăptuiri remarcabile, cînd ne aflăm în pragul unui an nou, vă a­­dresez tuturor un călduros mesaj de salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Con­siliului de Stat și a guvernului Repu­blicii Socialiste România. Pentru poporul nostru, această săr­bătoare are o­­ semnificație deosebită deoarece ea marchează nu numai sfirșitul unui an de viață și muncă, ci și încheierea planului cincinal 1911­i—1970 cu rezultate bune, cu un bilanț bogat. In acești ani, România socialistă a urcat o nouă treaptă în ascensiunea ei continuă pe calea ci­vilizației. S-au dezvoltat și modernizat forțele de producție ale țării, a cres­cut avuția națională. Ca urmare a re­zultatelor obținute în producția ma­terială, a crescut venitul național, au fost luate noi măsuri pentru îmbună­tățirea condițiilor de viață ale popu­lației de la orașe și sate, în această perioadă s-a înfăptuit majorarea ge­nerală a salariilor, îndeosebi a celor mici, au fost sporite pensiile, aloca­țiile pentru copii, s-a intensificat con­strucția de locuințe. Statul nostru so­cialist a alocat fonduri însemnate pentru dezvoltarea învățămintulii culturii, ocrotirii sănătății. Putem spu­ne­­ că întregul program de edificar­e economică și socială adoptat cu cinci ani in urmă de Congresul al IX-lea al partidului a fost îndeplinit cu su­ces. Anul 1970 a fost, după cum se știe, și un an de grele încercări pentru poporul român ; inundațiile din pri­măvară au pricinuit pagube mari e­­conomiei naționale și populației. Po­porul nostru și-a dovedit însă și cu acest prilej înalta forță morală, ero­ismul, patriotismul său fierbinte. In ciuda greutăților, planul industrial a fost îndeplinit, agricultura a furnizat economiei naționale importante canti­tăți de produse. Măsurile luate au permis asigurarea fondului de măr­furi agroalimentare necesar aprovi­zionării populației. Toate acestea sunt o dovadă elocventă a trăiniciei și su­periorității orînduirii noastre socia­liste, a capacității poporului român de a infringe și depăși orice obsta­cole în mersul său triumfător spre comunism. Progresele pe care le-am obținut sunt o vie și pregnantă întruchipare a activității neobosite desfășurate de clasa muncitoare, de țărănime și in­telectualitate, de toți cetățenii, fără deosebire de naționalitate, care ur­mează cu încredere nestrămutată po­l­itici, partidului — expresie a intere­­elor fundamentale și a aspirațiilor ce­lor mai arzătoare ale poporului nos­tru. Dați-mi voie ca pentru toate a­­ceste realizări, pentru munca nobilă închinată înfloririi patriei scumpe, România socialistă, noastre să vă adresez tuturor, drag, concetățeni, cele mai sincere și cordiale felicitări. O dată cu începutul anului 1971, intrăm într-o nouă etapă a dezvoltă­rii economice și social-culturale­ a țării, concretizată în prevederile nou­lui plan­, cincinal. Pe drept cuvînt se poate spune că cincinalul viitor, în­tocmit pe baza Directivelor celui de-al X-lea Congres al partidului, va asigura ridicarea la un nivel superior a întregii economii naționale, atît ca potențial, dar mai ales din punct de vedere calitativ, îndeplinirea planului te­stat pe 1971 — adoptat recent de Marea Adunare Națională — va crea tremisele pentru realizarea în cele mai bune condiții a acestui măreț program. Au fost luate — și se vor lu­a în continuare — măsuri pentru perfecționarea activității economice, pentru creșterea eficienței întregii producții materiale. S-a trecut la a­­plicarea măsurilor pentru ridicarea nivelului agriculturii, atît prin dez­voltarea și modernizarea bazei mate­riale, cit și prin perfecționarea orga­nizării, conducerii și planificării pro­ducției. In centrul preocupărilor partidului și statului nostru va sta grija pentru satisfacerea într-un grad tot mai înalt a cerințelor materiale și spirituale ale poporului. Recenta plenară a Co­mitetului Central a adoptat în acest scop o serie de măsuri importante. In cursul anului 1971, ca și în cei­lalți ani ai noului cincinal vor fi lu­ate noi măsuri pentru creșterea nive­lului de trai al maselor. Se vor asi­­g­­gura, pe măsura sporirii resurselor materiale și financiare, venituri tot mai mari pentru oamenii muncii, con­diții de viață din ce în ce mai bune pentru întregul popor. Tot ceea ce se făurește în țara noastră, întreaga ac­tivitate de construcție socialistă au drept țel major bunăstarea oamenilor muncii, asigurarea accesului tuturor membrilor societății la binefacerile civilizației moderne, dezvoltarea mul­tilaterală a personalității umane. Realizarea acestor mari obiective cere din partea tuturor celor ce muncesc — în calitatea lor dublă de producători și proprietari ai mijloa­celor de producție — o activitate sus­ținută, o contribuție activă la solu­ționarea problemelor generale ale vieții economice, politice și sociale. Perfecționarea organizării și planifi­cării economiei, dezvoltarea democra­ției socialiste creează cadrul propice (Continuare în pag. a IlI-a) Revelion 1971 Petrochimiștii, la cota marii dispoziții S-au intilnit cu cîte­­va ore înaintea epilo­gului '70. S-au intilnit la intrarea și la ieșirea din schimb, în maga­zine — făcând ultimele cumpărături, pe stra­dă, mai apoi, în loca­lurile frumos pavoaza­te, aflate în așteptarea primilor oaspeți. Petrochimiștii care nu erau „de cart“ și­­au dat întîlnire pentru a întîmpina noul an ciocnind cupele pline cu șampanie. Cîntecele au răsunat în perma­nență. Tradiționalul „La mulți ani“ de aseme­nea, în restaurante, în foaierul Casei de cul­tură a sindicatelor, în miile de apartamente locuite de petrochimiș­­ti, petrecerea a fost omniprezentă. Casa de cult­ură. Co­lindătorii, în al căror plugușor au fost înse­rate numeroase succe­se, glumele caracteris­tice revelionului, ură­rile de sănătate și feri­cire— au dat multă ambianță petrecerii pe­­trochimiștilor. Toastu­rile rostite de tovară­șii Ioan Drăghi­ci, se­cretarul comitetul­ui de partid al G.I.P., și Petre Bunea, directorul ge­neral al marii platfor­me petrochimice trotu­­șene, au­ amplificat at­mosfera sărbătorească. Stimați, apreciați de colectivele în care-și desfășoară Gheorghe și activitatea, Cornelia Gheorghiu, salariați la secția stiren-polistiren a Uzinei de cauciuc, Olga și Traian Mihai, ingineri la aceeași u­­zină, inginerii Teodor Marinescu și Gavrilă Bondor, Mărioara și Mircea Roșu au fost, și in această noapte, în­­ Continuare în pag. a IlI-a) In decor montan Ultima noapte a anului 1970 gă­sea, sub ghirlandele multicolore de la pensiunile „Nemira", „Cazino" și „Bradul", precum și în săli mai mici din numeroase vile, aproximativ 1.000 de oaspeți — cifră record pen­tru întreprinderea balneo-climateri­­că. Amatori din Constanța, Galați, Roman, Moinești, Bacău, Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej apelaseră la serviciile O.N.T. Se întîlneau în fata paharelor cu vin, prieteni vechi, avînd aceleași preferințe, dar­ și cu­noștințe de o zi, cu toții părtași ai bucuriei generale care umple tot­deauna orele situate la răscrucea dintre ani. Mesajul sărbătoresc al locurilor, Moldova li-l trimitera, în sunetul zurgălăilor și pocniturilor din bic, ale „Plugușorului", în rit­mul tobei ori ale fluierelor înso­țind adevărate spectacole folclorice. (Continuare în pag. a III-a) Tradiționalul plugușor Ca și in ceilalți ani, ultima zi a lui 1970 a adus în fața sediului Comitetului județean Bacău P.C.R., și al Consiliului popular ju­­­­dețean, tradiționalele plugușoare, într-o adevărată cascadă de tobe gălăgioase, elmehete de clopoței și bice trăsnind voinicește in cele patru vînturi, reprezentanții celor mai fragede mlădițe ale județului nostru — pionierii — au venit să dea glas, prin versurile avîntate ale plugușorului, sentimentelor de profundă dragoste și recunoștință față de partidul iubit, față de Ro­mânia socialistă. Micii urători au înminat tovară­șului Gheorghe Roșu, prim-secre­­tar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular ju­dețean, un album cu aspecte din activitatea lor. Mulțumindu-le pentru colindul lor emoționant, gazdele le-au urat mulți ani feri­ciți ,și succes la învățătură, răs­­plătindu-i pe micii urători cu co­vrigi și cărți. Apoi piața Casei de cultură, s-a umplut iarăși de sunetele specifi­ce ajunului Anului Nou. Tineri, in frumoase costume naționale (mulți dintre ei in veșminte caracteristice obiceiurilor strămoșești), au făcut să răsune buhaiele, să pocnească bicele, iar glasul urătorilor au înălțat, prin versurile „Plugușo­rului“ un imn închinat muncii ce înnobilează omul, un imn închinat partidului și țării. Urătorii au fost invitați la sediul Comitetului ju­dețean de partid să ciocnească, după datină „un pahar de vin vechi“ cu gazdele. I CONVOCĂRI ] | Comitetul executiv al Consiliului popular al județului i > Bacău, în temeiul art. 23 al. II din Legea nr. 57/1968 de­­ l­a organizare și funcționare a consiliilor populare, convoacă 1 \ deputații Consiliului popular al județului Bacău, în cea­­­­ de a IX-a sesiune ordinară, care va avea loc în ziua de 1 ^ 15 ianuarie 1971, ora 8, în sala Teatrului dramatic „Ba­­i­a­covia”. I \ Președinte: Secretar: 1­­ GHEORGHE ROȘU CONSTANTINI VELISAR ( La Uzina chimică Borzești _____________________________________________ Conexiune la finiș și start de cincinal Instalația de alchilamine­­ în producție In urmă cu 48 de ore, cronome­­trele — oprindu-se pentru o frac­țiune de secundă în dreptul cifrei 0, au marcat finalul unei deosebit de fructuoase perioade din ampla ac­tivitate a poporului nostru — înde­plinirea exemplară a sarcinilor ul­timului plan cincinal și, în același timp punctul terminus a celui de-al 7-lea deceniu al secolului nostru. Am inaugurat, așadar, încă un deceniu — al 8-lea, am pășit într-un nou cincinal care constituie, prin obiectivele sale, o etapă calita­tiv superioară în construirea socie­tății socialiste multilateral dezvol­tată. Momente, semnificații, perspec­tive... In acea secundă, în acea oră, în acea zi, la Borzești, și nu numai aici — în alte numeroase întreprin­deri, oamenii au fost la datorie. O secvență din efortul incomen­surabil al primelor două zile. Uzina chimică. Instalația de al­chilamine, în coloanele argin­tii ale celei mai recente cre­ații a petrochimiștilor, înstîils cantități de materii prime par­curg un inedit proces tehnologic. Nu peste multă vreme — converti­bilă în ore, vor ieși primele grame de metilamine. Un start de bun au­gur, ce vine să aureoleze eforturile depuse pe parcursul a circa 18 luni, hărnicia, dorința de­ autodepășire. Inginerul Petru Bele — șeful ins­talației, răspunzind întrebărilor a­­dresate de reporter, ne furnizează cîteva detalii elocvente­— V-am ruga să faceți cîteva precizări în legătură cu noua instalație pe care o conduceți. — Deși lucrările propriu-zise de Interviu consemnat de Mihai BUZNEA (Continuare în pagina a III-a) Imaginea alăturată vă prezintă un detaliu al noii­­ instalații —, chilamine — de la Uzina chimică Borzești, cea de al- ® întotdeauna omul s-a despărțit cu emoție de Anul Vechi, întotdeau­na omul a pășit cu emo­ție pragul Anului Nou. Sub bolțile largi ale a­­celei unice nopți ne-am aflat față în față cu Timpul și ne-am reci­tit, ca într-un răboj de stele, urmele pașilor noștri prin an. în cuprinsul anchetei de mai jos, oameni de diverse profesii, din în­treg județul, împărtă­șesc cititorilor noștri cîteva din satisfacțiile prilejuite de anul care s-a încheiat, cîteva din gîndurile și proiectele cărora își propun să le dea viață în anul ce vine. DE 15 ANI CONSTRUCTORI PE VALEA TROTUȘULUI Sînt 15 ani de cînd instalatorul Gheorghe Coteț și zidarul Dumitru Novițchi au descins în gara pe frontispiciul căreia scria : ONEȘTI. Veniseră, la îndemnul partidului, să înalțe aici cetatea petrochimiei ro­mânești. Și unul, și celălalt știau despre meseria lor cam tot atît cit știu acum ucenicii pentru care ei sînt „profesori de instalații și zi­dărie". Dar și unul, și Celălalt au venit cu un gînd nobil: să învețe și iar să învețe. Fapt care dă drep­tul reporterului, care i-a cunoscut în primii ani ai Oneștiului cel nou și i-a văzut și zilele trecute, să con­semneze , au învățat oamenii, au învățat. Și iată acum două scurte dialo­guri purtate la pragul dintre ani cu cei doi vestiți șefi de brigadă de la întreprinderea de șantiere de cons­trucții și montaje Gheorghe Gheor­ghiu-Dej.­­ Anul 1970 are vreo semni­ficație deosebită pentru insta­latorul Gheorghe Coteț ? Dar pentru tatăl Gheorghe Coteț ? GHEORGHE COTEȚ: — Fiecare an are semnificații deosebite pen­tru mine. Acesta însă, care mar­chează încheierea unui plan cinci­nal și trecerea la înfăptuirea altu­ia, mai grandios (ca să mă refer mai întîi la producție) înseamnă pentru mine, pentru brigada pe care o conduc, în primul rînd, succesul repurtat la obiectivul „Dezvoltarea cauciuc". Am lucrat la dezvoltarea capacității de producție a Uzinei de cauciuc (20.000 tone /an) în con­diții deosebite ; alături funcționa „uzina veche" și noi sudam de zor, ne racordam cu țevăria nouă. Cred că reușita a plecat de la faptul că tot noi am fost aceia care cu ani în urmă am montat toate țevile că­rora acum le spunem „vechi". Și știam locul fiecărui capăt de țeavă... — Semnificații de altă natură ? G. C. : — Copilul acesta, Tudor. A încheiat primul trimestru al cla­sei a VII-a cu medi) de nouă și zece. Zice că-i place fotbalul și a colectat, împreună cu colegii lui, cea mai mare cantitate de fier vechi în cadrul acțiunilor întreprinse de școală. Altceva ce să vă mai spun ? ! Sunt bucureștean și, gîndindu-mă la copil și la bătrînețe (interlocutorul nostru este totuși foarte tînăr — n.n.) am încheiat un contract pen­tru a-mi construi un apartament în Capitală. Este o realizare a familiei și mă incintă, deși, drept să vă spun, îmi va fi foarte greu să plec de pe acest mare șantier al Văii Trotușului. — Pentru șeful de brigadă Du­mitru Novițchi, ce a însemnat anul pe care l-am încheiat ? DUMITRU NOVIȚCHI: — Tot atît ca cele pe care le-am avut în toți anii pe care i-am petrecut aici. Noi, cei 78 de zidari din brigadă, semnăm actul de naștere al multor obiective industriale și social-cul­­turale. Nu pot spune cite zeci de milioane de cărămizi ne-au trecut prin mîini pînă am înălțat mîndria aceasta de oraș, mîndria aceasta de uzine. Dar știu că la mai toate a lucrat și brigada noastră. '70 ne-a dat satisfacția unor reușite în cîte­va importante obiective înălțate aici, în Municipiul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, la Focșani, la Mărășești. Lucrăm în acord global și cîștigăm bine pentru că pe bază de contract­­angajament se muncește mult mai bine organizat, cu un spor evident. ISCM a terminat în 1970 multe o­­biective mai devreme. Aceasta în­seamnă o eficiență sporită pentru fiecare investiție. Cînd constat că și brigada noastră are o contribu­ție­­ și în acest an au fost cîteva prilejuri bune pentru că am făcut 80.000 m p tencuieli și 3.700 m c zi­ Anrul care a trecut a însemnat pentru colectivul magazinului nos­tru numeroase momente de satisfac­ție în îndeplinirea obiectivelor pri­vind buna aprovizionare și deser­vire a cumpărătorilor. Bilanțul rea­lizărilor consemnează desfacerea u­­nui volum de mărfuri mai mare cu peste 3.500.000 lei, decit în perioa­da anului 1969. Modernizarea maga­zinului, studierea atentă a cererii de consum, îmbunătățirea deservi­rii consumatorilor, sunt, de aseme­nea, satisfacții ale colectivului nos­tru de lucrători. La capitolul realizării năzuințelor strict personale, am aminti că în a­­nul 1970 am reușit la examenul de admitere la Liceul economic cu media 8. O nespusă bucurie a con­stituit pentru mine și faptul că fe­tița mea Cornelia a terminat școala generală și a devenit elevă la zi­dărie, deci am avut un teren oare­cum bun pentru afirmare­ atunci sunt încîntat. — Planuri pentru ’71 , D.N.: — Pe șantier , să executăm un volum mult mai mare de lucrări de zidărie. Acasă, să-mi văd mereu fetița (Mihaela, clasa a Vl-a) învă­­țînd cu spor și zburdînd cu același spor, să o știu mereu pe soție mul­țumită de realizările ei și ale fami­liei noastre și, v-o spun și pe acea­sta, să-mi vină mașina (Dacia 1300) și să văd ce zidari vor înălța gara­jul­ meu, iar soțul meu a absolvit școa­la tehnică de maiștri. Pentru anul în curs doresc ne­spus de mult ca toți clienții noștri Pentru spectatorii de teatru din Bacău, dar și din alte localități, So­rin Postelniciu a însemnat, în aceas­tă stagiune, creatorul absolut „Clavicelor plîng în oraș“, și inter­al pretul MNI6 din „Pogoară iarna“,­­a­­mîndouă succese incontestabile. — Ce roluri vei realiza in a doua parte a stagiunii in curs, deci în prima jumătate a lui '71 ? să plece mulțumiți din magazin. La dispoziția acestora va fi pus un bogat sortiment de mărfuri, a cărui­­ volum va fi mai mare cu peste milioane lei decit în anul 1970. Ne­i propunem să introducem vînzarea tricotajelor cu expunere deschisă , pentru a ușura astfel alegerea mo­delelor preferate de cumpără­­­­tori. Aș consemna dintre pro­­­­iecte și faptul că în trimestrul­­ I vom instala liftul pentru transpor­tarea mărfurilor la etajele I și II. Pentru a veni în întîmpinarea do­rinței consumatorilor, ne-am hotă­­rît ca începînd cu anul acesta să permanentizăm deschiderea magazi­nului duminica dimineața. Prin măsurile pe care le-am pre­conizat dorim să demonstrăm că toate năzuințele colectivului nostru de lucrători tind spre îmbunătăți­rea permanentă a aprovizionării și deservirii cumpărătorilor cu un bo­gat sortiment de produse indus­­­triale. — Nu știu nimic, deocamdată. Oricum, mă declar satisfăcut după MIO și „Clavice“. Au fost expe­riențe venite la timp, și asta con­tează enorm pentru un actor tînăr. — Fiecare actor își visea­ză rolul ideal. Te-ai gîndit la un astfel de țel, mai apropiat sau mai îndepărtat ? (Continuare în pagina a ÎII--a) . MARIA URICARU, responsabila magazinului „Universal“ BACĂU : „Tați clienții noștri să fie mulțumiți“ Actorul SORIN POSTELNICU (Teatrul „Bacovia“): „Nu mai putem sta departe de ceea ce se întîmpla­ zilnic, în jurul nostru“

Next