Steagul Roşu, august 1971 (Anul 26, nr. 5746-5771)

1971-08-01 / nr. 5746

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACǍU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN | ANUL XXVI — Nr. 5.746 (7.225) 20.000 de trandafiri Dacă nu ar fi cunoscut ca oraș al textiliștilor, Buhușul s-ar putea numi și orașul florilor. Nu de mult, aici a fost sădit cel de-al 5.000-lea trandafir din anul 1971. Evenimen­tul, neobservat de­ mulți, coincidea cu darea în folosință a unui nou bloc de locuințe cu­­ 25 de aparta­mente. Trandafirul 5.000 se adăuga altor 15.000 de trandafiri care dăi­­nuiesc de mai mult timp de-a lun­gul străzilor orașului. Apartamen­tul 25 al noului bloc de pe strada Tineretului se adaugă altor 495 de apartamente date în folosință în o­­raș în ultimii ani. Faptul se întîm­­pla la 1 iulie 1971 ; acum tran­dafirii sînt toți înfloriți, înmires­­mînd orașul, iar cineva de la sera întreprinderii de gospodărie orășe­nească a „numărat“ și celelalte spe­cii de flori sădite în acest an în oraș și a ajuns la concluzia că la ora actuală se lăfăie în soare 120.000 de flori. Pe prim plan se află, de­sigur, cei 20.000 de trandafiri. U­­nor buhușeni le place să spună că în oraș se află câte un trandafir pentru fiecare locuitor și încă o mie de trandafiri pentru... turiștii care fac popas aici. Dar dacă florile orașului ar fi nu­mai acestea... ! Marea fabrică de postav din Bu­­huși, care produce zeci de milioane de metri de stofă, stofă ce duce pe meridianele globului faima unei prestigioase mărci — a trezit la viață nouă un oraș moldovenesc în care multă vreme „nu s-a întîmplat nimic“. Buhușenii consideră astăzi ca fiind adevărate flori și noul liceu, bine dotat, dispunînd de 16 săli de clasă, și supermagazinul cu o su­prafață comercială de 800 m­p dat în folosință într-una din lunile tre­cute, și chiar șantierele de astăzi care mîine-pe­imîine vor mări zes­trea edilitară a orașului. La piața agroalimentară a orașu­­­­lui se fac în aceste zile ultimele­­ lucrări de finisaj : pîrîul Orbie a fost regularizat, cetățenii efectuând muncă patriotică în valoare de 3 milioane lei , de-abia au terminat de lucrat la acest pîrîu și au și tre­cut acum la o acțiune asemănă­toare — regularizarea pîrîului Bo­­dești se va solda cu un succes de... 3 milioane lei — de asemenea prin muncă patriotică. Schelele constructorilor sînt înăl­țate în aceste zile în cîteva colțuri ale orașului. Obiective : un maga­zin cu autoservire în apropierea fa­bricii Și un altul în cartierul Bo­­dești (la acesta din urmă spunin­­du-și cuvîntul munca patriotică a bunilor gospodari din oraș). Șase dintre străzile orașului au fost modernizate în ultimii ani pe o lungime totală de aproximativ 3 km. Nu de mult s-a terminat turna­rea­ asfaltului pe primul kilometru al străzii Orbic ; strada are 5,5 km și va fi în întregime modernizată. Munca patriotică este și în acest caz principala sursă generatoare a realizărilor. De altfel, ni se pare destul de concludent să amintim că în prima jumătate a acestui an va­loarea lucrărilor executate la Bu­­huși prin muncă patriotică se ri­dică la 14 milioane lei. ..Toate acestea sunt florile buhu­­șenilor. Flori cu grijă sădite, flori care definesc orașul și hărnicia lo­cuitorilor și edililor săi. Stelian NANIANU DUMINICA 1 AUGUST 1971 4 pagini 30 bani Valorificată in producție, GÂNDIREA CREATOARE a colectivului valorează milioane O problemă căreia (...) trebuie să-i acordăm mai multă atenție este cea legată de folosirea mai bună a forțelor proprii de cercetare, tehnice și muncitorești, pentru dezvoltarea economiei naționale a societății noastre- Nicolae CEAUȘESCU (Din expunerea prezentată la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative). Creșterea eficienței economice con­­stituie, după cum este cunoscut, un obiectiv de prim ordin în întreaga activitate pe care colectivele de muncă o desfășoară­­ în sectoarele producției materiale. Mai mult ca oricînd, spre realizarea acestuia sînt concentrate astăzi, în mod firesc, e­­forturile și preocupările zilnice ale muncitorilor, tehnicienilor și ingi­nerilor, ale fiecărui salariat din eco­nomie. De altfel, eficiența și calita­tea producției constituie însuși gene­ricul sub care se desfășoară entu­ziasta întrecere în muncă din acest început de cincinal pentru îndepli­nirea obiectivelor economice trasa­te de cel de-al X-lea Congres al par­tidului. Căile pe care se acționează pentru a obține un randament cît mai su­perior al producției, pentru reali­zarea unor indicatori tehnico-econo­­mici de o valoare ridicată, urmărind același deziderat — creșterea efici­enței, sunt multiple. In fiecare sec­tor, la fiecare loc de muncă, inițiati­va colectivelor de salariați pune zil­nic în valoare noi și importante re­surse, rezerve care să­ ofere posibi­­ lm ■ ■­ lități sporite în creșterea cantitativă și calitativă a producției. Dintre a­­cestea, activitatea de invenții, ino­vații și raționalizări, acțiune în a că­rei sferă de preocupări se poate spu­ne că este cuprinsă majoritatea co­­vîrșitoare a colectivelor din unitățile economice ale­­ județului nostru, — constituie una din sursele deosebit de importante pentru perfecționarea proceselor tehnologice, mărirea pro­ductivității muncii, a eficienței pro­ducției în general. Este suficient să exemplificăm, pentru a ilustra valoarea incontes­tabilă a actului de creație și per­fecționare tehnică a muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, faptul că numai în anul trecut, prin aplicarea în procesele de producție a unui nu­măr de 415 inovații și raționalizări au fost obținute economii în valoare de peste 47 milioane lei. De aseme­nea, în primul trimestru al anului curent, eficiența economică a aces­tora se ridică la peste 12 milioane lei. Avînd la bază preocupările spori­te ale colectivelor de salariați pen­tru introducerea noului în producție ■­u 9­u­m u și perfecționarea continuă­ a tehni­cii, prin valorificarea largă a inteli­genței și posibilităților proprii, miș­carea de invenții, inovații și rațio­nalizări ocupă un loc tot mai impor­tant pe agenda de lucru a organiza­țiilor de partid și sindicat, a comite­telor de direcție. De menționat este faptul că printre obiectivele la care este chemată să-și aducă contribu­ția această acțiune se numără în prezent și autodotarea, problemă ca­re preocupă din ce în ce mai mult toate unitățile economice. O privire de ansamblu asupra ac­tivității desfășurate în întreprinderi­le industriale ale județului în a­­ceastă direcție, pentru stimularea inițiativei creatoare a salariaților, a fost prilejuită de o recentă analiză a secretariatului Comitetului județean de partid avînd ca temă preocuparea organizațiilor de partid, a conduce­rilor unităților economice pentru creșterea eficienței mișcării de in­venții, inovații și raționalizări. Au fost scoase în evidență, cu a­­cest prilej, rezultatele bune obținute la­­ UP, Borzești, Schela Modîrzău, „Proletarul“ Bacău, Fabrica de pos­tav Buhuși și alte unități, în care numărul inovațiilor și raționalizări­lor, ca și eficiența lor economică, au înregistrat în anul trecut valori su­perioare celor din perioadele pre­cedente. S-au apreciat, de asemenea, acțiunile organizate de sindicate în sprijinul sporirii contribuției inova­torilor la îndeplinirea sarcinilor de producție, acțiuni între care schim­bul de experiență care a avut loc în primul trimestru al acestui an, la ca­re au luat parte numeroși muncitori, tehnicieni și ingineri din toate uni­tățile economice din județ, s-a bucu­rat de o bună apreciere. In scopul orientării activității de invenții, ino­vații și raționalizări, în multe în­treprinderi au fost întocmite, pe Lingă planurile tematice primite de la nivel central, programe proprii Ing. T. N­OFMAN Ing. C. BALAN activiști ai­ comisiei economice a Comitetului județean Bacău al P. C. R. C. MAFTEI (Continuare in­ pagina a II-a) Respectul cuvenit trudei omului Am înțeles valoarea bucatelor trudite în arșița soarelui încă de copii, stînd în jurul mesei cu ai ca­sei, cînd unul dintre noi, jucîndu­­se cu un coltum de pîine, l-a arun­cat in nisipul podelei de lut. Hîr­­joana l-a întristat adine pe tata. S-a aplecat de spate,­­a cules pîi­­nea și, apoi, punînd-o în podul pal­mei a suflat peste ea, dînd-o (fără să scoată un cuvînt), celui ce o a­­runcase. S-a lăsat tăcerea peste joaca noastră. N-am să uit nicio­dată pioșenia cu care bătrînul a cules pîinea aceea de pe jos. Pîi­nea a rămas, de-atunci, pentru mi­ne întruchiparea trudei, amestecul de lacrimă, sudoare și nădejde. Am înțeles că truda de­ un an tre­buie respectată, ea fiind bogăția și prietenul nostru cel mai de sea­mă, învățasem de la această întîm­­plare valoarea muncii și cît de mult trebuie ea cinstită în orice casă, de orice om. Mi-am amintit de această întîm­plare cu cîteva zile în urmă, la marginea unui sat din lunca Sire­tului, unde oamenii strîngeau, în poala, cămășilor, rodul grădinii de zarzavaturi. Făceau treaba ca un fel de ritual, cîntărind intre dege­tele bătătorite greutatea vreunei cepe sau pătlăgele roșii și socotind din ochi cît de darnic a fost pă­­mîntul, fertilizat cu truda atîtor oa­meni. Respectau, în acest fel, ogo­rul dătător de pîine și bucate, zi­lele lor de arșiță și sete, petrecute cu sapa în mină, printre rîndurile dese de zarzavaturi. Bunul obicei al respectului față de truda zilnică și de roadele ei a rămas statornic în inima bunului gospodar. Am stat de vorbă cu oamenii ce-și aplecau spatele după fiecare firicel, m-am uitat la mîinile lor, la fața lor ar­să de soare și din vorbele lor am priceput din nou ceea ce tata , mă învățase prin gestul său de ocară. — Nu se cade tovarășe să lăsăm să se prăpădească nimic. Pămîn­­tul ne-a dat destul și nu ne-ar ier­ta dacă am lăsa să-i putrezească rodul. — M-am uitat spre grămezile de Vasile PRUTEANU (Continuare în pagina a II-a) Ceea ce nu poate înlocui legea Nimic nu poate fi asemuit cu fe­ricirea unui părinte cînd își vede copiii mari, deveniți oameni in toată firea, cetățeni stimați, pre­țuiți în familie, la locul lor de muncă, în societate. Pentru acești părinți, anii bătrînețelor trec re­pede, prea repede. Cite mame n-ar vrea să trăiască o veșnicie, să gus­te din fericirea copiilor lor... Dar sunt și mame nefericite pentru că sfaturile lor n-au fost auzite la vreme, pentru că îndemnurile lor spre bine au fost uitate. Mame ale căror povețe sfinte au fost călcate în picioare de fiii lor, mame cu o bătrînețe tristă, dureroasă, moho­­rîtă... Petrescu Florin-Marin, contabil la IRE-Bacău. Căsătorit cu M. Ște­­fania, actualmente angajată la IIL „23 August“-Bacău, s-a despărțit de soție din motive care puteau fi evitate. Copilul, o fată, născută în 1951, a rămas în supravegherea mamei. Tatăl a plătit pensia de în­treținere (fiind obligat de instan­țele de judecată) pînă la 1 noiem­brie 1969, data majoratului copi­lului. Cînd fata a devenit majo­ră, tatăl a refuzat s-o mai ajute. Refuză chiar dacă fata, elevă la Liceul pedagogic, n-are posibilități materiale să-și continue studiile. „Sunt reținut de treburi urgente, în producție, și nu mă pot prezenta în fața instanței“ — arată acesta printr-o scrisoare trimisă Judecă­toriei Bacău. „Am încetat cu pen­sia pentru copilul meu deoarece acesta dorește numai ajutorul ma­terial, ajutorul moral nu vrea să aibă ... voie — de vreo 3 ani nu mă mai recunoaște ca tatăl, men­ționează în aceeași scrisoare. Apoi se apără, insistînd să fie scutit de aceste obligații, avînd altele pe cap — cum ar fi niște rețineri, de 400 lei lunar, pentru „o datorie către stat în valoare de 60.000 lei.... Așadar, tatăl nu poate veni la instanță și discută cu justiția, prin scrisori, apoi vine — da, sigur că Șt. PIERSIC (Continuare în pagina a II-a) GRIUL-mai repede în hambare! Timpul este bun. Să fie folosit din plin și astăzi­­ DUMINICA Acest miez de vară este carac­terizat printr-o amplă desfășurare de energii ale cooperatorilor și mecanizatorilor la strîngerea fără pierderi a recoltei de grîu.. Prac­tic, secerișul se efectuează acum pe ultimele suprafețe, uni număr însemnat de cooperative anunțînd încheierea lucrării. Este încă o do­vadă a responsabilității manifestate de țărănime, de mecanizatori pen­tru a aduna fără pierderi recolta de grîu ; faptul acesta demonstrează capacitatea politică și organizato­rică a organelor și organizațiilor de partid care desfășoară o eficientă muncă de ridicare a conștiinței so­cialiste a oamenilor muncii de pe ogoare. La Roșiori, după încheierea re­coltatului, toate cele 6 combine și o batoză au început să treiere din plin. Lucrul a fost organizat temei­nic,­ s-au stabilit echipele de deser­vire a agregatelor, iar cu atelajele și remorcile s-au transportat toți snopii pe arci. Fișa de lucru a ba­tozei M.C.C. deservită de tractoris­tul Petru Matei — indică un randa­ment sporit: cîte 8—9 tone pe zi. Și combinele treieră din plin, me­canizatorii Ștefan Patrichi, Mișu Matei și Constantin Năstac dove­dind multă răspundere. — Ne străduim ca paralel cu treierișul să efectuăm arături și în­­sămînțatul culturilor duble — ne spunea D. Carcău, inginerul șef al cooperativei agricole. Am semănat pînă acum 100 hectare și în 2—3 zile vom realiza și restul de 50 hec­tare. Acum, 8 tractoare deservite, printre alții, de Vasile Antal, Ioan Matei și M. Ciupercă, ară de zor , la discuit lucrează V. Roman și Ion I. Olaru, ultimul și însămînțînd. Așa cum decurg treburile la C.A.P. Roșiori, se poate spune că activitatea comitetelor de partid comunal și pe cooperativă este efi­cientă. De fapt, preciza C. Butnaru, se­cretarul comitetului comunal de partid — în rezultatele bune ob­ținute la executarea muncilor agri­cole de vară se vede efectul mun­cii noastre politice. O cu totul altă imagine am în­­tîlnit la C.A.P. Cîrligi. A spune că, la efectuarea recoltării­, cooperato­rii și mecanizatorii n-au muncit cu străduință ar fi o mare greșeală. Ceea ce ne-au surprins neplăcut sînt carențele de ordin organiza­toric, care impietează asupra rit­mului de lucru. Deși mai erau de recoltat 100 hectare grîu, 3 com­bine „trăseseră pe dreapta“, fiecare avînd cite o defecțiune. Ni s-a ex­plicat de către inginerul șef Gheor­­ghe Popescu că mașinile nu stau de mult, și interlocutorul scuza cu atita patos defecțiunile neremedia­te operativ, incit se părea că e con­vins de utilitatea „repausului“ a­­cestor utilaje, acum, cînd și fiecare minut valorează enorm. Șeful sec­ției de mecanizare. Gh. Canache, ca de altfel și inginerul șef amintit nu prea sînt întotdeauna cu gîndul la lucru, la sarcinile lor deosebit de importante. Prezentarea în roz­a situației muncilor agricole contrastează și cu o altă realitate : neglijența in realizarea planului la culturile duble. Pînă acum s-au făcut ară­turi așa, la întîmplare, și nicidecum pe tarlalele destinate semănatului porumbului furajer după grîu. Pî­nă vineri se semănaseră 30 hectare, dar numai după orz. Mai erau de însămînțat încă 50 hectare, dar a­­mînarea de la o zi la alta a reali­zării acestui plan pune la îndoială probitatea profesională a ingineru­lui Gh. Popescu, ca și a altor to­varăși din conducerea C.A.P. Cîr­ligi. Sugerăm comitetului comunal de partid, organelor agricole ju­dețene să analizeze de urgență ce se întîmplă în această unitate. ★ Concretizate, preocupările din a­­ceste zile ale cooperatorilor și me­canizatorilor, converg spre două principale direcții : intensificarea treierișului pînă la terminarea ur­gentă a lucrării și încheierea ope­rativă a însămînțării culturilor pe suprafețele prevăzute. Nu trebuie pierdute din vedere livrarea cantităților de grîu datora­te statului și depozitarea în condiții bune a semințelor. Astăzi, dumi­nică, este o zi bună de lucru . TRE­BUIE FOLOSITA DIN PLIN : re­colta de grîu să ajungă cit mai re­pede în hambare. Pentru aceasta trebuie lucrat fără preget. Este o datorie patriotică a fiecărui om al muncii de pe ogoare. Tudor STANCIU CLIPE DE ÎNALTĂ EMOȚIE ■ IN­CA 100 DE CADRE SANITARE REPARTIZATE ÎN JUDEȚUL BACAU Momente emoționante la Direc­ția sanitară a județului Bacău. Ieri, peste 100 de­­ tineri absolvenți ai școlii sanitare au fost repartizați în unitățile din cadrul județului Bacău. 72 de asistenți medicali, 43 de surori și moașe au pășit ieri, pentru prima oară, pragul muncii. Cunoștințele acumulate vor fi puse în slujba oamenilor. Momente de înaltă încărcătură emoțională, cli­pe de răscruce. Primește repartiția Dorina Ivan­ciuc, șefă de promoție și mamă a 3 copii. Apreciată de cadrele didac­tice, ea prezintă și garanția unor viitoare aprecieri, in cîmpul mun­cii. S-au perindat și alții, cu me­rite la învățătură, hotărîți să de­pună toate eforturile pentru a fi de folos societății noastre, încă mai stăruie în mintea lor cuvintele tovarășului Aurel Ilie Calimandric, membru al Biroului (Continuare în pag. a II-a) ACȚIUNI ENERGICE PENTRU O MAI BUNĂ APROVIZIONARE ȘI SERVIRE A POPULAȚIEI Cine nu știe să facă comerț PLĂTEȘTE! Nu sunt puține cazurile de abateri de la normele generale de comerț, cu toate că există o preocupare sus­ținută pentru realizarea unei cât mai bune aprovizionări a populației, cu toate că și în acest important sector de activitate există realizări remar­cabile. Excepțiile însă dăunează bu­nului nume pe care comerțul băcă­uan ar trebui să-l aibă în mai mare măsură. Sunt încă oameni care nu se achită cu conștiinciozitate și corecti­tudine de obligațiile pe care le au, sînt încă lucrători in comerț care vor să ia cit mai mult de la socie­tate — uneori pe căi necinstite — și să dea, în schimb, cît mai puțin. Este o optică retrogradă, incompa­tibilă cu normele societății noastre socialiste, împotriva unor astfel de tendințe, împotriva unor lucrători necorecți se cere o atitudine fermă, combativitate energică din colectivului în care lucrează, partea incit fiecare, la locul său de muncă, să-și facă datoria, împotriva unor mentalități străine societății în care trăim, organele de control acționează conform legilor în vigoare. Vom publica, la această ru­brică, periodic, măsurile luate pentru stîrpirea anomaliilor care duc, în ul­timă instanță, la o servire defectu­oasă a cetățenilor, la frustrarea aces­tora. Publicăm numele unora din cei sancționați, în ideea că astfel opinia publică își va spune, cu și mai mult efect, cuvîntul ei hotărît. în ultima perioadă, N. Bo­­gatoiu, de la o unitate alimentară din Tg. Ocna, a primit, din partea In­spectoratului comercial de stat, o a­­mendă de 600 lei. Unul din moti­ve : condiționarea vînzării unor măr­furi. Treaba e cam așa : Vrei tu, ce­tățean din Tg. Ocna, să cumperi ce­va ? — foarte bine, cumperi. Dar dacă încapi pe mina lui Bogotoiu, cumperi mai întîi ce vrea el să-ți vîndă (chiar dacă n-ai trebuință) și abia pe urmă intri în posesia a ceea ce te interesează. Dacă nu — cale liberă ! Bogotoiu face ce vrea. El are reguli speciale, după bunul lui plac. Un alt motiv pentru care acest lu­crător din comerț a fost sancționat se referă la un fapt care poate duce la îmbolnăvirea unor cetățeni. El a fost găsit ținind spre vinzare măr­furi al căror termen de garanție era depășit. Asta înseamnă indiferență, lipsă de răspundere față de munca pe care o are, nepăsare față de să­nătatea cetățenilor, compromiterea firmei sub a cărei egidă lucrează. De ce o astfel de atitudine ? Cine să vegheze la respectarea regulilor de comerț din unitatea respectivă, dacă nu chiar cei care lucrează aici ? Cerem ca organizația de partid să ia atitudine fermă împotriva acestui caz, spre a se crea o opinie colecti­vă împotriva încălcării normelor ele­mentare din comerț. Elena Dirlan — de la cofetăria din centrul Dărmăneștiului a fost amendată cu 500 lei. Cauze : aprovi­zionarea necorespunzătoare cu prăji­turi, neafișare de prețuri, neîntreți­­nerea în stare de curățenie a unită­­ții. Așa sună documentul"Insprectora­(Continuare în pag. a II-a)

Next