Steagul Roşu, august 1971 (Anul 26, nr. 5746-5771)
1971-08-01 / nr. 5746
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACǍU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN | ANUL XXVI — Nr. 5.746 (7.225) 20.000 de trandafiri Dacă nu ar fi cunoscut ca oraș al textiliștilor, Buhușul s-ar putea numi și orașul florilor. Nu de mult, aici a fost sădit cel de-al 5.000-lea trandafir din anul 1971. Evenimentul, neobservat de mulți, coincidea cu darea în folosință a unui nou bloc de locuințe cu 25 de apartamente. Trandafirul 5.000 se adăuga altor 15.000 de trandafiri care dăinuiesc de mai mult timp de-a lungul străzilor orașului. Apartamentul 25 al noului bloc de pe strada Tineretului se adaugă altor 495 de apartamente date în folosință în oraș în ultimii ani. Faptul se întîmpla la 1 iulie 1971 ; acum trandafirii sînt toți înfloriți, înmiresmînd orașul, iar cineva de la sera întreprinderii de gospodărie orășenească a „numărat“ și celelalte specii de flori sădite în acest an în oraș și a ajuns la concluzia că la ora actuală se lăfăie în soare 120.000 de flori. Pe prim plan se află, desigur, cei 20.000 de trandafiri. Unor buhușeni le place să spună că în oraș se află câte un trandafir pentru fiecare locuitor și încă o mie de trandafiri pentru... turiștii care fac popas aici. Dar dacă florile orașului ar fi numai acestea... ! Marea fabrică de postav din Buhuși, care produce zeci de milioane de metri de stofă, stofă ce duce pe meridianele globului faima unei prestigioase mărci — a trezit la viață nouă un oraș moldovenesc în care multă vreme „nu s-a întîmplat nimic“. Buhușenii consideră astăzi ca fiind adevărate flori și noul liceu, bine dotat, dispunînd de 16 săli de clasă, și supermagazinul cu o suprafață comercială de 800 mp dat în folosință într-una din lunile trecute, și chiar șantierele de astăzi care mîine-peimîine vor mări zestrea edilitară a orașului. La piața agroalimentară a orașului se fac în aceste zile ultimele lucrări de finisaj : pîrîul Orbie a fost regularizat, cetățenii efectuând muncă patriotică în valoare de 3 milioane lei , de-abia au terminat de lucrat la acest pîrîu și au și trecut acum la o acțiune asemănătoare — regularizarea pîrîului Bodești se va solda cu un succes de... 3 milioane lei — de asemenea prin muncă patriotică. Schelele constructorilor sînt înălțate în aceste zile în cîteva colțuri ale orașului. Obiective : un magazin cu autoservire în apropierea fabricii Și un altul în cartierul Bodești (la acesta din urmă spunindu-și cuvîntul munca patriotică a bunilor gospodari din oraș). Șase dintre străzile orașului au fost modernizate în ultimii ani pe o lungime totală de aproximativ 3 km. Nu de mult s-a terminat turnarea asfaltului pe primul kilometru al străzii Orbic ; strada are 5,5 km și va fi în întregime modernizată. Munca patriotică este și în acest caz principala sursă generatoare a realizărilor. De altfel, ni se pare destul de concludent să amintim că în prima jumătate a acestui an valoarea lucrărilor executate la Buhuși prin muncă patriotică se ridică la 14 milioane lei. ..Toate acestea sunt florile buhușenilor. Flori cu grijă sădite, flori care definesc orașul și hărnicia locuitorilor și edililor săi. Stelian NANIANU DUMINICA 1 AUGUST 1971 4 pagini 30 bani Valorificată in producție, GÂNDIREA CREATOARE a colectivului valorează milioane O problemă căreia (...) trebuie să-i acordăm mai multă atenție este cea legată de folosirea mai bună a forțelor proprii de cercetare, tehnice și muncitorești, pentru dezvoltarea economiei naționale a societății noastre- Nicolae CEAUȘESCU (Din expunerea prezentată la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative). Creșterea eficienței economice constituie, după cum este cunoscut, un obiectiv de prim ordin în întreaga activitate pe care colectivele de muncă o desfășoară în sectoarele producției materiale. Mai mult ca oricînd, spre realizarea acestuia sînt concentrate astăzi, în mod firesc, eforturile și preocupările zilnice ale muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, ale fiecărui salariat din economie. De altfel, eficiența și calitatea producției constituie însuși genericul sub care se desfășoară entuziasta întrecere în muncă din acest început de cincinal pentru îndeplinirea obiectivelor economice trasate de cel de-al X-lea Congres al partidului. Căile pe care se acționează pentru a obține un randament cît mai superior al producției, pentru realizarea unor indicatori tehnico-economici de o valoare ridicată, urmărind același deziderat — creșterea eficienței, sunt multiple. In fiecare sector, la fiecare loc de muncă, inițiativa colectivelor de salariați pune zilnic în valoare noi și importante resurse, rezerve care să ofere posibi lm ■ ■ lități sporite în creșterea cantitativă și calitativă a producției. Dintre acestea, activitatea de invenții, inovații și raționalizări, acțiune în a cărei sferă de preocupări se poate spune că este cuprinsă majoritatea covîrșitoare a colectivelor din unitățile economice ale județului nostru, — constituie una din sursele deosebit de importante pentru perfecționarea proceselor tehnologice, mărirea productivității muncii, a eficienței producției în general. Este suficient să exemplificăm, pentru a ilustra valoarea incontestabilă a actului de creație și perfecționare tehnică a muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, faptul că numai în anul trecut, prin aplicarea în procesele de producție a unui număr de 415 inovații și raționalizări au fost obținute economii în valoare de peste 47 milioane lei. De asemenea, în primul trimestru al anului curent, eficiența economică a acestora se ridică la peste 12 milioane lei. Avînd la bază preocupările sporite ale colectivelor de salariați pentru introducerea noului în producție ■u 9um u și perfecționarea continuă a tehnicii, prin valorificarea largă a inteligenței și posibilităților proprii, mișcarea de invenții, inovații și raționalizări ocupă un loc tot mai important pe agenda de lucru a organizațiilor de partid și sindicat, a comitetelor de direcție. De menționat este faptul că printre obiectivele la care este chemată să-și aducă contribuția această acțiune se numără în prezent și autodotarea, problemă care preocupă din ce în ce mai mult toate unitățile economice. O privire de ansamblu asupra activității desfășurate în întreprinderile industriale ale județului în această direcție, pentru stimularea inițiativei creatoare a salariaților, a fost prilejuită de o recentă analiză a secretariatului Comitetului județean de partid avînd ca temă preocuparea organizațiilor de partid, a conducerilor unităților economice pentru creșterea eficienței mișcării de invenții, inovații și raționalizări. Au fost scoase în evidență, cu acest prilej, rezultatele bune obținute la UP, Borzești, Schela Modîrzău, „Proletarul“ Bacău, Fabrica de postav Buhuși și alte unități, în care numărul inovațiilor și raționalizărilor, ca și eficiența lor economică, au înregistrat în anul trecut valori superioare celor din perioadele precedente. S-au apreciat, de asemenea, acțiunile organizate de sindicate în sprijinul sporirii contribuției inovatorilor la îndeplinirea sarcinilor de producție, acțiuni între care schimbul de experiență care a avut loc în primul trimestru al acestui an, la care au luat parte numeroși muncitori, tehnicieni și ingineri din toate unitățile economice din județ, s-a bucurat de o bună apreciere. In scopul orientării activității de invenții, inovații și raționalizări, în multe întreprinderi au fost întocmite, pe Lingă planurile tematice primite de la nivel central, programe proprii Ing. T. NOFMAN Ing. C. BALAN activiști ai comisiei economice a Comitetului județean Bacău al P. C. R. C. MAFTEI (Continuare in pagina a II-a) Respectul cuvenit trudei omului Am înțeles valoarea bucatelor trudite în arșița soarelui încă de copii, stînd în jurul mesei cu ai casei, cînd unul dintre noi, jucînduse cu un coltum de pîine, l-a aruncat in nisipul podelei de lut. Hîrjoana l-a întristat adine pe tata. S-a aplecat de spate,a cules pîinea și, apoi, punînd-o în podul palmei a suflat peste ea, dînd-o (fără să scoată un cuvînt), celui ce o aruncase. S-a lăsat tăcerea peste joaca noastră. N-am să uit niciodată pioșenia cu care bătrînul a cules pîinea aceea de pe jos. Pîinea a rămas, de-atunci, pentru mine întruchiparea trudei, amestecul de lacrimă, sudoare și nădejde. Am înțeles că truda de un an trebuie respectată, ea fiind bogăția și prietenul nostru cel mai de seamă, învățasem de la această întîmplare valoarea muncii și cît de mult trebuie ea cinstită în orice casă, de orice om. Mi-am amintit de această întîmplare cu cîteva zile în urmă, la marginea unui sat din lunca Siretului, unde oamenii strîngeau, în poala, cămășilor, rodul grădinii de zarzavaturi. Făceau treaba ca un fel de ritual, cîntărind intre degetele bătătorite greutatea vreunei cepe sau pătlăgele roșii și socotind din ochi cît de darnic a fost pămîntul, fertilizat cu truda atîtor oameni. Respectau, în acest fel, ogorul dătător de pîine și bucate, zilele lor de arșiță și sete, petrecute cu sapa în mină, printre rîndurile dese de zarzavaturi. Bunul obicei al respectului față de truda zilnică și de roadele ei a rămas statornic în inima bunului gospodar. Am stat de vorbă cu oamenii ce-și aplecau spatele după fiecare firicel, m-am uitat la mîinile lor, la fața lor arsă de soare și din vorbele lor am priceput din nou ceea ce tata , mă învățase prin gestul său de ocară. — Nu se cade tovarășe să lăsăm să se prăpădească nimic. Pămîntul ne-a dat destul și nu ne-ar ierta dacă am lăsa să-i putrezească rodul. — M-am uitat spre grămezile de Vasile PRUTEANU (Continuare în pagina a II-a) Ceea ce nu poate înlocui legea Nimic nu poate fi asemuit cu fericirea unui părinte cînd își vede copiii mari, deveniți oameni in toată firea, cetățeni stimați, prețuiți în familie, la locul lor de muncă, în societate. Pentru acești părinți, anii bătrînețelor trec repede, prea repede. Cite mame n-ar vrea să trăiască o veșnicie, să guste din fericirea copiilor lor... Dar sunt și mame nefericite pentru că sfaturile lor n-au fost auzite la vreme, pentru că îndemnurile lor spre bine au fost uitate. Mame ale căror povețe sfinte au fost călcate în picioare de fiii lor, mame cu o bătrînețe tristă, dureroasă, mohorîtă... Petrescu Florin-Marin, contabil la IRE-Bacău. Căsătorit cu M. Ștefania, actualmente angajată la IIL „23 August“-Bacău, s-a despărțit de soție din motive care puteau fi evitate. Copilul, o fată, născută în 1951, a rămas în supravegherea mamei. Tatăl a plătit pensia de întreținere (fiind obligat de instanțele de judecată) pînă la 1 noiembrie 1969, data majoratului copilului. Cînd fata a devenit majoră, tatăl a refuzat s-o mai ajute. Refuză chiar dacă fata, elevă la Liceul pedagogic, n-are posibilități materiale să-și continue studiile. „Sunt reținut de treburi urgente, în producție, și nu mă pot prezenta în fața instanței“ — arată acesta printr-o scrisoare trimisă Judecătoriei Bacău. „Am încetat cu pensia pentru copilul meu deoarece acesta dorește numai ajutorul material, ajutorul moral nu vrea să aibă ... voie — de vreo 3 ani nu mă mai recunoaște ca tatăl, menționează în aceeași scrisoare. Apoi se apără, insistînd să fie scutit de aceste obligații, avînd altele pe cap — cum ar fi niște rețineri, de 400 lei lunar, pentru „o datorie către stat în valoare de 60.000 lei.... Așadar, tatăl nu poate veni la instanță și discută cu justiția, prin scrisori, apoi vine — da, sigur că Șt. PIERSIC (Continuare în pagina a II-a) GRIUL-mai repede în hambare! Timpul este bun. Să fie folosit din plin și astăzi DUMINICA Acest miez de vară este caracterizat printr-o amplă desfășurare de energii ale cooperatorilor și mecanizatorilor la strîngerea fără pierderi a recoltei de grîu.. Practic, secerișul se efectuează acum pe ultimele suprafețe, uni număr însemnat de cooperative anunțînd încheierea lucrării. Este încă o dovadă a responsabilității manifestate de țărănime, de mecanizatori pentru a aduna fără pierderi recolta de grîu ; faptul acesta demonstrează capacitatea politică și organizatorică a organelor și organizațiilor de partid care desfășoară o eficientă muncă de ridicare a conștiinței socialiste a oamenilor muncii de pe ogoare. La Roșiori, după încheierea recoltatului, toate cele 6 combine și o batoză au început să treiere din plin. Lucrul a fost organizat temeinic, s-au stabilit echipele de deservire a agregatelor, iar cu atelajele și remorcile s-au transportat toți snopii pe arci. Fișa de lucru a batozei M.C.C. deservită de tractoristul Petru Matei — indică un randament sporit: cîte 8—9 tone pe zi. Și combinele treieră din plin, mecanizatorii Ștefan Patrichi, Mișu Matei și Constantin Năstac dovedind multă răspundere. — Ne străduim ca paralel cu treierișul să efectuăm arături și însămînțatul culturilor duble — ne spunea D. Carcău, inginerul șef al cooperativei agricole. Am semănat pînă acum 100 hectare și în 2—3 zile vom realiza și restul de 50 hectare. Acum, 8 tractoare deservite, printre alții, de Vasile Antal, Ioan Matei și M. Ciupercă, ară de zor , la discuit lucrează V. Roman și Ion I. Olaru, ultimul și însămînțînd. Așa cum decurg treburile la C.A.P. Roșiori, se poate spune că activitatea comitetelor de partid comunal și pe cooperativă este eficientă. De fapt, preciza C. Butnaru, secretarul comitetului comunal de partid — în rezultatele bune obținute la executarea muncilor agricole de vară se vede efectul muncii noastre politice. O cu totul altă imagine am întîlnit la C.A.P. Cîrligi. A spune că, la efectuarea recoltării, cooperatorii și mecanizatorii n-au muncit cu străduință ar fi o mare greșeală. Ceea ce ne-au surprins neplăcut sînt carențele de ordin organizatoric, care impietează asupra ritmului de lucru. Deși mai erau de recoltat 100 hectare grîu, 3 combine „trăseseră pe dreapta“, fiecare avînd cite o defecțiune. Ni s-a explicat de către inginerul șef Gheorghe Popescu că mașinile nu stau de mult, și interlocutorul scuza cu atita patos defecțiunile neremediate operativ, incit se părea că e convins de utilitatea „repausului“ acestor utilaje, acum, cînd și fiecare minut valorează enorm. Șeful secției de mecanizare. Gh. Canache, ca de altfel și inginerul șef amintit nu prea sînt întotdeauna cu gîndul la lucru, la sarcinile lor deosebit de importante. Prezentarea în roza situației muncilor agricole contrastează și cu o altă realitate : neglijența in realizarea planului la culturile duble. Pînă acum s-au făcut arături așa, la întîmplare, și nicidecum pe tarlalele destinate semănatului porumbului furajer după grîu. Pînă vineri se semănaseră 30 hectare, dar numai după orz. Mai erau de însămînțat încă 50 hectare, dar amînarea de la o zi la alta a realizării acestui plan pune la îndoială probitatea profesională a inginerului Gh. Popescu, ca și a altor tovarăși din conducerea C.A.P. Cîrligi. Sugerăm comitetului comunal de partid, organelor agricole județene să analizeze de urgență ce se întîmplă în această unitate. ★ Concretizate, preocupările din aceste zile ale cooperatorilor și mecanizatorilor, converg spre două principale direcții : intensificarea treierișului pînă la terminarea urgentă a lucrării și încheierea operativă a însămînțării culturilor pe suprafețele prevăzute. Nu trebuie pierdute din vedere livrarea cantităților de grîu datorate statului și depozitarea în condiții bune a semințelor. Astăzi, duminică, este o zi bună de lucru . TREBUIE FOLOSITA DIN PLIN : recolta de grîu să ajungă cit mai repede în hambare. Pentru aceasta trebuie lucrat fără preget. Este o datorie patriotică a fiecărui om al muncii de pe ogoare. Tudor STANCIU CLIPE DE ÎNALTĂ EMOȚIE ■ INCA 100 DE CADRE SANITARE REPARTIZATE ÎN JUDEȚUL BACAU Momente emoționante la Direcția sanitară a județului Bacău. Ieri, peste 100 de tineri absolvenți ai școlii sanitare au fost repartizați în unitățile din cadrul județului Bacău. 72 de asistenți medicali, 43 de surori și moașe au pășit ieri, pentru prima oară, pragul muncii. Cunoștințele acumulate vor fi puse în slujba oamenilor. Momente de înaltă încărcătură emoțională, clipe de răscruce. Primește repartiția Dorina Ivanciuc, șefă de promoție și mamă a 3 copii. Apreciată de cadrele didactice, ea prezintă și garanția unor viitoare aprecieri, in cîmpul muncii. S-au perindat și alții, cu merite la învățătură, hotărîți să depună toate eforturile pentru a fi de folos societății noastre, încă mai stăruie în mintea lor cuvintele tovarășului Aurel Ilie Calimandric, membru al Biroului (Continuare în pag. a II-a) ACȚIUNI ENERGICE PENTRU O MAI BUNĂ APROVIZIONARE ȘI SERVIRE A POPULAȚIEI Cine nu știe să facă comerț PLĂTEȘTE! Nu sunt puține cazurile de abateri de la normele generale de comerț, cu toate că există o preocupare susținută pentru realizarea unei cât mai bune aprovizionări a populației, cu toate că și în acest important sector de activitate există realizări remarcabile. Excepțiile însă dăunează bunului nume pe care comerțul băcăuan ar trebui să-l aibă în mai mare măsură. Sunt încă oameni care nu se achită cu conștiinciozitate și corectitudine de obligațiile pe care le au, sînt încă lucrători in comerț care vor să ia cit mai mult de la societate — uneori pe căi necinstite — și să dea, în schimb, cît mai puțin. Este o optică retrogradă, incompatibilă cu normele societății noastre socialiste, împotriva unor astfel de tendințe, împotriva unor lucrători necorecți se cere o atitudine fermă, combativitate energică din colectivului în care lucrează, partea incit fiecare, la locul său de muncă, să-și facă datoria, împotriva unor mentalități străine societății în care trăim, organele de control acționează conform legilor în vigoare. Vom publica, la această rubrică, periodic, măsurile luate pentru stîrpirea anomaliilor care duc, în ultimă instanță, la o servire defectuoasă a cetățenilor, la frustrarea acestora. Publicăm numele unora din cei sancționați, în ideea că astfel opinia publică își va spune, cu și mai mult efect, cuvîntul ei hotărît. în ultima perioadă, N. Bogatoiu, de la o unitate alimentară din Tg. Ocna, a primit, din partea Inspectoratului comercial de stat, o amendă de 600 lei. Unul din motive : condiționarea vînzării unor mărfuri. Treaba e cam așa : Vrei tu, cetățean din Tg. Ocna, să cumperi ceva ? — foarte bine, cumperi. Dar dacă încapi pe mina lui Bogotoiu, cumperi mai întîi ce vrea el să-ți vîndă (chiar dacă n-ai trebuință) și abia pe urmă intri în posesia a ceea ce te interesează. Dacă nu — cale liberă ! Bogotoiu face ce vrea. El are reguli speciale, după bunul lui plac. Un alt motiv pentru care acest lucrător din comerț a fost sancționat se referă la un fapt care poate duce la îmbolnăvirea unor cetățeni. El a fost găsit ținind spre vinzare mărfuri al căror termen de garanție era depășit. Asta înseamnă indiferență, lipsă de răspundere față de munca pe care o are, nepăsare față de sănătatea cetățenilor, compromiterea firmei sub a cărei egidă lucrează. De ce o astfel de atitudine ? Cine să vegheze la respectarea regulilor de comerț din unitatea respectivă, dacă nu chiar cei care lucrează aici ? Cerem ca organizația de partid să ia atitudine fermă împotriva acestui caz, spre a se crea o opinie colectivă împotriva încălcării normelor elementare din comerț. Elena Dirlan — de la cofetăria din centrul Dărmăneștiului a fost amendată cu 500 lei. Cauze : aprovizionarea necorespunzătoare cu prăjituri, neafișare de prețuri, neîntreținerea în stare de curățenie a unității. Așa sună documentul"Insprectora(Continuare în pag. a II-a)