Steagul Roşu, iunie 1972 (Anul 27, nr. 6004-6029)

1972-06-24 / nr. 6024

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACAU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVII — NR. 6.024 (7.803) . SÂMBĂTĂ 24 IUNIE 1972 4 pagini — 30 bani • Detaliu de la Porțile de Fier: centrala hidroelectrică. F­oto : Ion BECHERU Conștiința muncitorească în acțiune Declanșiril­e ei Hun­asla activitate creatoare, colectivele de salariați desfășoară lard întrecerea socialistă CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN! T.C.I. din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Qej Delegați la Conferința a partidului Un nou impuls în activitatea constructorilor trotușeni Hotărîrea constructorilor trotușeni de a se angaja plenar în marea în­trecere socialistă desfășurată sub deviza CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN, se materializează, în ul­timul timp, în succese remarcabile pe toate șantierele importantului trust de construcții industriale. Informînd re­cent pe cititorii noștri despre fap­tul că muncitorii, inginerii și tehni­cienii de la T.C.I. au îndeplinit cu 14 zile mai devreme sarcinile planu­lui valoric pe primul semestru al a­­nului, nu am considerat cîtuși de pa­rcurtarea duratei de execuție a lu­crărilor­biectiv­al constituie u­n important­a­­constructorilor trotușeni. Știind că in felul acesta își aduc con­țin încheiată lista faptelor demne de toată lauda pe care constructorii de aici le închină apropiatei Conferințe Naționale a partidului. Zilele trecute am aflat despre hotărîrea colectivu­lui de la T.C.I. de a continua cu și mai multă Însuflețire în trecerea so­cialistă, de a-și spori angajamentele asumate. în aceste zile premergătoare Con­ferinței Naționale a partidului, cons­tructorii și-au fixat cotele (pe care nu le consideră finale) angajamentu­lui lor : tribuția la obținerea unei ridicate e­­ficiențe a investițiilor, muncitorii, in­ginerii și tehnicienii de la T.C.I. s-au angajat să termine lucrările mai de­vreme cu : o Hotărîrea de a realiza în 1972 o producție supli­mentară, la con­­strucții-montaj în valoare de opt mi­lioane lei, are un suport deosebit în timpul cîștigat la obiectivele execu­tate pină acum iată așadar, un mobilizator angaja­ment, echivalentul noilor cote la ca­re se vor ridica elanul și hărnicia constructorilor în marea întrecere so­cialistă. La ora actuală, pe șantierele ce se întind de la Buzău la Suceava, (cu­­prinzînd cinci județe moldovene), miile de harnici constructori de la T.C.I. dau marea bătălie pentru scurtarea duratei de execuție a o­­biectivelor cu termen de predare in anul acesta și, în același timp, aflîn­­du-se în pragul adunărilor generale ale oamenilor muncii, se îngrijesc de pregătirea minuțioasă, de pe acum, a investițiilor ale căror șantiere vor continua să funcționeze sau se vor deschide în anul viitor. Predînd la montaj mai devreme obiectivele de la C.P.L. Comănești (fabrica de plăci aglomerate din lemn și fabrica de drojdie furajeră), aiînd în funcțiune cu un an mai devreme o capacitate de 4.300 tone/an instalații de irigat și cu 90 de zile mai devreme o alta de 10.000 betoniere/an la I. M. „Ceah­lău" Piatra Neamț, T.C.I. Gheorghe Gheorghiu-Dej și-a putut concentra eforturile la o serie de alte obiecti­ve importante, cum sunt cele de la Fabrica de șuruburi și Moara de grîu din Bacău, turnătoria de la I. M. Ro­man, capacitatea nouă de producție de la I. M. SuceAva și altele. • REALIZAREA UNEI PRODUCȚII SUPLI­MENTARE, LA CONSTRUCȚII-MONTAJ, IN VA­LOARE DE 8.000.000 LEI ; • CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII PE SALARIAT CU 600 LEI ; • ECONOMISIREA A 100 TONE METAL, 200 M. C. MATERIAL LEMNOS ȘI 80 TONE CIMENT PRIN REDUCEREA CONSUMURILOR SPECIFI­CE NORMATE ; • EXTINDEREA MUNCII IN ACORD GLOBAL, PE TOTAL ANTREPRIZĂ, PÎNA LA 65 LA SUTA, in devans față de grafice • 120 ZILE LA COLECTORUL DE CANALIZA­RE DIN MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU­­DEJ ; • 30 DE ZILE LA PRIMA CAPACITATE A COMPLEXULUI DE CREȘTERE ȘI ÎNGRAȘ­ARE A PORCILOR (COMUNA N. BÄLCESCU) ȘI CU CITE 45 DE ZILE LA CELELALTE DOUA CAPA­CITĂȚI . • 45 DE ZILE LA FABRICA DE ȘURUBURI BACAU * • 45 DE ZILE LA MOARA DE GRÎU BACĂU. La C.P.L. Bacău Diversificarea și modernizarea produselor Eveniment de seamă in viata partidului nostru, Conferința Na­țională a P.C.R. este întîmpinată cu frumoase realizări și de harni­cul colectiv al Complexului pentru prelucrarea lemnului din Bacău. In convorbirea pe care am avut-o, aici, cu Aurel ȚENȚ, ingine­rul șef al Complexului, l-am rugat pe interlocutorul nostru să se refere la cîteva dintre cele mai recente realizări în direcția diversi­ficării și modernizării produselor. — Dintre produsele noi se re­marcă, în primul rînd, cele reali­zate la fabrica de mobilă și omolo­gate, de curînd, pentru piața in­ternă . Garnitura de hol „Primăvara", compusă dintr-o canapea, două fo­tolii și o măsuță joasă, toate cu o linie foarte modernă. Piesele sunt executate, în întregime, cu poliu­­retan, înlocuindu-se de asemenea , materialele cunoscute (arcuri, iar­bă de mare) cu materiale noi, este­tice și de cea mai bună calitate. Garnitura „April“ cu o compo­nență asemănătoare, oferind posi­bilități variate de utilizare ca mo­bilier pentru holuri, camere de zi sau de lucru. Garnitura este execu­tată în două variante, una în în­tregime cu stofă și a doua in com­bin­ați­ de stofă și p.c.v., de tipul „scai patinat". Fotoliul denumit „Polbac" (n.n. — denumirea provine de la poliure­­tan și Bacău), cu o linie modernă, deosebit de confortabil. Cumpără­torii vor avea posibilitatea ca prin alăturarea mai multor fotolii să ob­țină o canapea dreaptă sau de colț pentru 2—3 sau 4 persoane. Precizez că toate aceste produse se pot executa în garnituri comple­ E. STANEL Națională Mariana Chelaru Prestigiul se făurește prin muncă. Este o convingere cvasiu­nanimă, însușită și transformată în factor dinamizator de către cei ca­re i s-au dedicat cu toată fiinta lor, cu întreaga capacitate, situind-o în rândul valorilor creative ale­ societății noastre. Auzim, din ce în ce­ mai des, ros­­tindu-se cuvinte al căror conținut, deși generalizator, aduc în prim­­planul atenției noastre un om. Pe un anumit om. Un tovarăș de mun­că­. Din echipă, secție,, fabrică, com­binat. Cel mai ades îl­ cunoaștem, fiindu-ne foarte apropiat. Uneori, însă, doar numele și faptele sale de muncă nu vorbesc despre ci, în­cercăm, în aceste situații, să-i de­limităm profilul moral, să îl în­scriem pe lista infinitelor exemple care se regăsesc în catalogul per­sonalității și demnității muncito­rești. Comunista Mariana Chelaru, tînără muncitoare la fabrica­­ de placaje din cadrul Complexului pentru in­dustrializarea lemnului din Comă­­nești a reușit să se impună în rin­dul colectivului din care face parte datorită tocmai acelor calități defi­nitorii ale constructorului societății noastre socialiste. In accepția Ma­rianei Chelaru a persevera înseam­nă a ști să cauți și să descoperi continuu noi metode și procedee de lucru, aplicîndu-le neîntîrziat în (Continuare In pag. 2) Nicolae Necula Petroliștii Schelei Moinești, larg antrenați in marea competiție a în­trecerii ce se desfășoară sub deviza CINCINALUL ÎNAINTE DE TER­MEN, și-au sporit substanțial anga­jamentele, hotărîți fiind să realize­ze în acest an, al doilea din actua­lul­ cincinal, indici superiori de pro­ducție. Dorința unanimă a comu­niștilor, întregului colectiv de sondori moineșteni de a cinsti cele două mari evenimente — Conferin­ța Națională a partidului și a 25-a aniversare a Republicii — cu suc­cese remarcabile în muncă, se con­cretizează, în aceste zile, la fiecare sondă, la fiecare loc de muncă, prin rezultatele înscrise pe graficele în­trecerii, care înregistrează cote tot mai înalte. Cuvîntul de ordine al muncitorilor, inginerilor și tehnici­enilor schelei — fiecare sondă să producă mai mult și mai bine — determină o intensă activitate de valorificare superioară a întregului potențial de producție, acțiune în fruntea căreia se situează comu­niștii, cei mai vrednici sondori. Unul dintre aceștia este și mais­trul principal Nicolae Necula, se­cretarul comitetului de partid. L-am aflat, într-una din aceste zile, la locul său de muncă, în mijlocul co­lectivului de la secția a II-a extrac­ție. Vechi petrolist — a îmbrățișat această­ profesie de prin 1953 — co­munistul Necula poartă în priviri o (Continuare In pag. 2) In centrul atenției PREGĂTIREAmmi DE RECOLTARE A PAIMASELOR Seri < s-au desfășurat la Bacău, tovarășului în prezența Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., pre­ședintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, lu­crările plenarei Con­siliului Uniunii județe­ne a cooperativelor a­­gricole de producție. Ba plenară au luat parte ca invitați ■ cadre de conducere din Di­recția generală a agri­culturii, Trustul ju­dețean pentru S.M.A., din unele cooperative agricole, precum și re­prezentanți ai între­prinderilor și instituții­lor a căror activitate este tangentă cu agri­cultura cooperatistă. Plenara a ascultat raportul prezentat de către tovarășul Nicolae Fechet, președintele U.J.C.A.P., în legătură cu modul cum sunt în­deplinite sarcinile con­tractuale la lapte și carne, precum și la alte produse, relațiile exis­tente între producători și beneficiari. In con­tinuare, tovarășul Mișu Bălăiță, vicepreședin­te al U.J.C.A.P., a pre­zentat o informare pri­vind stadiul întreține­rii culturilor, precum și al pregătirilor pentru campania agricolă de vară. Tu c­ug­ iuitul lor, tovar rășii, Gheorghe Bucur — președintele C.A.P.­­ramași, ing. Vasile Munteanu — președin­tele C.A.P. ,Săucești, Constantin președintele, Matei­ — G. A. P. Dămienești, ing. Ovi­­diu Tomulescu — pre­ședintele C. A. P. Măr­gineni, Constantin Bu­­cătaru — președintele C.A.P. Buhuși, Vasile Diaconu — președinte­le C. A. P. Păncești, Gheorghe Herciu — președintele C. A. P. Horgești, Gheorghe Stan — președintele C. A. P. Blaga, Vasile Butnaru — președintele C.A.P. Parincea, ing.­ Dumitru­ Băncila — președintele C. A. P. Clejă, Popii Enache — președintele C. A. P. Odobești, Constantin Ciurea — președintele C. A. P. Secuieni, ing. Mircea Barth­el — di­rectorul Complexului de creștere și îngră­șare a tineretului tau­rin de la Sascut, Elvira Murgoci — vicepreșe­dintă a C.A.P. Buciumi, ing. Jean Dumitrașcu — directorul Comple­­­­xului intercooperatist de îngrășare a ovine­lor Răcăciuni, și Gheor­­ghe Costin —­ președin­tele C.A.P. Căbești, au reliefat activitatea din unitățile în care lucrea­ză pentru realizarea și depășirea producți­ei marfă din zooteh­nie și din alte sec­toare, unele deficien­țe existente în rapor­turile dintre unitățile agricole și întreprin­derile beneficiare, evi­­dențiindu-se necesita­tea imperioasă a în­lăturării neajunsurilor din acest domeniu. De asemenea, vorbitorii au înfățișat preocupă­rile recția existente în bi­executării lu­crărilor de îngrijire a culturilor, scoțînd în evidență măsurile ce au fost întreprinse pentru temeinica pre­gătire a strîngerii grî­­n­ele,­ executării ară­turilor de vară cu ma­ximum de operativita­te și însămînțării cul­turilor succesive pe toate suprafețele pre­văzute, în încheierea dezba­terilor , a luat cuvîntul, tovarășul Gheorghe Roșu, care a apreciat rezultatele bune do­­bîndite de unele coo­perative agricole în livrarea în condiții e­­xemplare la fondul de stat a cantităților de produse precum și contractate, executării în în direcția condiții optime a lucrărilor de întreținere a lor, pregătirii culturi­temei­nice a recoltării cerea­lelor păioase, totul a subliniat Vorbi­ne­cesitatea înlăturării cu hotărîre a deficiențe­lor semnalate în rela­țiile dintre unitățile a­­gricole producătoare și beneficiari, amplifică­rii eforturilor pentru încheierea grabnică lucrărilor de îngrijire a a culturilor, asigurării unor condiții cores­punzătoare pentru bu­na desfășurare a re­coltării grînelor, rea­lizării integrale a pia­nului stabilit culturile duble, pentru folo­­sindu-se din plin con­dițiile favorabile e­­xistente în acest an. Au fost relevate sar­cinile ce revin preșe­dinților cooperativelor agricole, tuturor ca­drelor de conducere, în direcția bunei gos­podăriri a a fondurilor pămîntului, bănești, înlăturării risipei, spo­ririi grijii pentru ocro­tirea avuției obștești, întronării în toate sec­toarele a ordinei și disciplinei. Tovarășul Gheorghe Roșu a ară­tat că există posibili­tăți pentru ca preve­derile de plan pe anul 1972 să fie nu numai îndeplinite, ci și depășite, exprimîn­­du-și convingerea că sub conducerea orga­nelor și organizațiilor de partid, în toate cooperativele agricole vor fi intensificate e­­forturile pentru ca în cinstea Conferinței Na­ționale a partidului, ca și a aniversării Repu­blicii să se înregistre­ze, în toate sectoare­le, rezultate cît mai bune în sporirea pro­ducțiilor și a eficienței activității. La punctul trei al ordinei de zi plenara a aprobat execuția bu­getară pe anul 1971 a Filialei Casei de pensii si asigurări sociale, precum și proiectul de buget al acesteia pe anul curent. ■S-a trecut, apoi, la alegerea comisiilor permanente pe proble­me ale Consiliului U.J.C.A.P., acestea în­­trunindu-se în prima lor ședință pentru sta­bilirea planurilor de activitate. Plenara Consiliului Uniunii județene a C.A.P. Circulației rutiere — o bună­­ fluiditate,­­ corectitudine,­­ siguranță între lucrările de primă urgență în agricultură — întreținerea culturilor prășitoare, recoltatul, transportul și depozitatul furajelor, îngrijirea vii­lor și livezilor ș.a. — un loc de seamă trebuie să-l ocupe grija pen­tru asigurarea semințelor necesare însămînțărilor din toamna ce vine și primăvara anului viitor. Fără a supraestima importanța acestei ac­țiuni, subliniem faptul că de mo­dul în care se acționează în aceas­tă perioadă depinde calitatea ma­terialului semincer, factor hotărî­tor în obținerea de recolte bogate Nu insistăm asupra însemnătății pe care o prezintă sămînța în comple­­xul măsurilor agrotehnicii, ea fiind bine cunoscută de către toți cei ce-și desfășoară activitatea în acest important sector de activitate al e­­conomiei naționale — agricultura. Dacă ne referim la volumul de semințe ce trebuie asigurat, de re­ținut este faptul că pentru însămîn­­țările din toamna anului 1972, nu­mai în C.A.P. necesită o cantitate de aproximativ 12.400 tone, din ca­re 10.950 tone de grîu, restul fiind secară și orz de toamnă. Or, pentru producerea semințelor, așa cum bine știm, în fiecare unitate s-au organizat loturi semincere. In 5 co­operative agricole de producție, începînd din anul 1971, s-au consti­tuit ferme specializate pentru pro­ducerea semințelor, întreaga recol­tă fiind preluată de către Agrosem, unitate care, în funcție de solici­tări, asigură sămînța necesară re­înnoirii loturilor semincere, organi­zate de fiecare cooperativă agrico­lă pentru satisfacerea necesarului propriu. Evident, urmărirea modului în ca­re se aplică lucrările agrotehnice pe suprafețele amintite cade în sar­cina specialiștilor, a consiliilor de conducere, un­ rol deosebit avînd inspectorii-aprobatori­ de stat, care verifică și certifică sămînța la cul­turile contractate de Agrosem. Vorbind despre lucrările ce se cer a se aplica pe loturile semincere în această perioadă, scoatem in e­­vidență acțiunea de purificare a culturilor, lucrare de maximă im­portanță, care trebuie efectuată la date precise, în funcție de stadiul de dezvoltare a plantelor, atunci cînd caracterele de specie și soi sînt bine distincte. Purificarea con­stă în smulgerea și scoaterea din lan a plantelor netipice soiului sau din alte soiuri, precum și a altor plante de cultură și buruieni greu separabile. Datoria specialiștilor este să verifice cu toată atenția modul in care s-a executat această lucrare, iar acolo unde se constată deficiențe să se ia măsurile nece­sare, creîndu-se posibilitatea obți­nerii unor semințe de cea mai bună calitate. Este inadmisibil a se în­cepe recoltatul dacă nu s-a execu­tat purificarea culturii. Recoltatul loturilor semincere se Ing. Gh. LUPU (Continuare in pag. 2) ""­ASIGURAREA SEMINȚELOR -a­cțiune de strictă actualitate și maximă răspundere . I (Continuare in pag. 2) • Cartierul „Zăvoi" din orașul Comănești — expresie elocventă a ceea ce înseamnă, și pentru această localitate a țării — dezvoltare. Foto i P. IONAȘ

Next