Steagul Roşu, mai 1973 (Anul 28, nr. 6287-6313)

1973-05-29 / nr. 6311

ANUL XXVIII — NR. 6.311 (8.090) MARȚI 29 MAI 1973 4 pagini — 30 bani la întreprinderea „Avicola“ Fiecare zi cîștigată de constructor înseamnă producție în plus In acțiunea de mărire a capaci­tății de producție. Întreprinderea Avicola are un aliaj de nădejde în lucrătorii Trustului de construcții Bacău. Astfel, din cele 10 hale ale căror termen de dare în folosin­ță este 30 iunie a. c., 4 au fost date în exploatare cu 5 luni mai devre­me, alta cu o lună. Suntem­ asigu­rați că și celelalte vor fi predate beneficiarului la termenul fixat — lucru confirmat de beneficiar, dar care adaugă însă că e nevoie în continuare de efort și perseveren­ță. Cum a fructificat beneficiarul de dansul realizat de către cons­tructor ? Josă această întrebare ne răspunde inginerul șef, medicul ve­terinar Gheorghe Bistriceanu : „Populînd a doua zi noile hale, ne-a spus dînsul, am realizat 900.000 ouă de incubator ..rase gre­le“ ceea ce înseamnă 800.000 pui de carne“. Iată, așadar, materializarea efor­turilor constructorului și totodată grija manifestată de către benefi­ciar ! In întîmpinarea marii sărbători — — —­ 1 —■ —— ——— ————— —am——— ■ —» Activitate în suftejia sa toate unitățile economice sub deviza C. P. Borzești Polistiren antitermic Sintem­ informați de către servi­ciul de cercetări uzinale din ca­drul Combinatului petrochimic Borzești că, de curind, a fost in­trodusă în producție de pilot, fa­bricarea unui nou copolimer ABS­­THA. Noul sortiment cu rezistență termică crescută este destinat fa­bricării unor piese care vor fi so­licitate in mediu tropical și la rea­lizarea bordurilor autoturismelor românești „Dacia 1300“. De remarcat este faptul că nu­mai prin producția de pilot s-ar putea acoperi întregul necesar de polistiren cu rezistență termică a țării, in acest fel, importul produ­sului similar fiind complet redus. Fabrica „Trotușul“-Gheorghe Gheorghiu-Dej „Cartofulg“ Sub această denumire Fabrica „Trotușul“ din Municipiul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej a asimilat și produce un sortiment de cartofi expandați. După municipiul Bucu­rești, municipiul de pe Trotuș este a doua localitate din țară unde se realizează, prin expandare, un ase­menea produs alimentar. De remarcat, că întreaga linie tehnologică de fabricație a fost concepută și executată de către in­ginerii și tehnicienii fabricii. Noul produs a fost pus in vînzare la punctele de desfacere proprii ale industriei locale. Noi „cuptoare de aur“ Urmare firească a aprecierilor și solicitărilor populației din munici­piul Bacău pentru pîinea produsă și desfăcută la „Cuptorul de aur“, industria locală a luat măsura în­ființării altor unități similare de producere și desfacere directă a pîinii. Un astfel de cuptor s-a des­chis de curind la unitatea de pro­ducție — 2, Strada Ștefan cel Ma­re nr. 6 și urmează a fi începută amenajarea altor trei : lîngă fa­brica „Letea“ municipiul Bacău, în orașele Buhuși și Tg. Ocna. In viitor vor fi organizate și alte centre de desfacere directă a pîinii calde la secțiile de producție de pe toată raza județului. Începînd cu semestrul II, o nouă unitate de fabricare a pîinii, cu o capacitate de 40 tone, va fi dată în funcțiune pe platforma indus­trială Mărgineni. Aceasta va con­tribui la aprovizionarea în condiții mai bune a populației cu pîine și alte produse de panificație și pa­tiserie. La C.A.P. Căiuți Viticultorii acționează energic La C.A.P. Căiuți, suprafața ocu­pată de cultura viței de vie este de aproape 50 hectare din care 21 hec­tare sînt cu viță nobilă. Mai gri­julii ca oricînd, viticultorii de aici au reușit ca, în acest an, să exe­cute toate lucrările la timp și de bună calitate. Ultima lucrare deosebit de im­portantă nu numai pentru recolta acestui an, ci și a celor viitori — tratamentul contra manei — a fost executată în cele mai bune con­­dițiuni, în efectuarea la timp și de cali­tate a lucrărilor, s-au evidențiat cooperatorii Gh. Ciurea, Ion N. Co­­jocea, Gh. Bișoiu, Ion V. Cernica, Ilie Măzărel, Gh. Mărcuț, Ionel A­­ristide și Ilie Catană. La ferma Șerbești Nutrețurile sînt adunate operativ preocupați să asigure animalelor o cantitate suficientă de furaje, lu­crătorii de la ferma zootehnică condusă de inginerul S. Renghiuc acționează cu hotărîre pentru strîn­­gerea operativă și depozitarea cu grijă a nutrețurilor cultivate. Așa cum am fost informați, sub con­ducerea inginerului Gh. Mercaș au fost recoltate pînă acum lucerna pentru masă verde de pe 90 hec­tare, 30 hectare lucernă pentru fin și 26 hectare secară. Imediat după ce secara a fost strinsă, s-a tre­cut la fertilizarea și aratul tere­nului pentru a fi însămînțat cu porumb masă verde. La această ac­țiune muncesc cu spor tractoriștii C. Marin, N. Popa și V. Moroșanu. Fabrica „23 August“ Bacău Noi tehnologii de prelucrare a maselor plastice Recent, la Fabrica „23 August“ Bacău din cadrul întreprinderii ju­dețene de industrie locală a intrat în funcțiune un utilaj modern, de înaltă tehnicitate și complexitate, care servește la prelucrarea ma­selor plastice prin vacuumare. Noul utilaj va aduce un spor de pro­ducție anual de circa 11 milioane lei. In prezent, pe acest utilaj se pro­duc repere pentru trusele didactice de laborator, iar în etapa imediat următoare se vor produce, aplicînd noua tehnologie de vacuumare a maselor plastice, o gamă variată de ambalaje, articole sanitare, ju­cării pentru copii și alte bunuri de larg consum, care vor contri­bui la diversificarea producției in­dustriei locale. în semestrul 11 din acest an, in­dustria locală urmează să fie do­tată, de asemenea, cu un nou utilaj pentru extinderea maselor plasti­ce. Noul utilaj va servi la produ­cerea diferitelor profile din P.C.V., polietilenă și polistiren pentru în­locuirea lemnului și metalului in producția de mobilă și a materia­lelor de construcții. in prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU a avut loc solemnitatea decorării ministrului afacerilor externe al României Tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Consi­liului de Stat, a decorat, luni după-amiază, cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I, pe tovarășul George Ma­­covescu, membru al Comitetului Central al P.C.R., ministrul aface­rilor externe, pentru îndelungată și rodnică activitate în mișcarea muncitorească și pentru contribu­ția adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de construire a socialismului, cu pri­lejul împlinirii vîrstei de 60 de ani. La solemnitate au luat parte to­varășii Ion Gheorghe Maurer, Ma­nea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Cornel Burtică, Andrei, Constantin Stătescu, Ștefan se­cretarul Consiliului de Stat, Ni­colae Ghenea și Vasile Gliga, ad­juncți ai ministrului afacerilor ex­terne. tnminind înalta distincție, tova­rășul NICOLAE CEAUȘESCU a felicitat călduros pe sărbătorit. A luat apoi cuvîntul ministrul afacerilor externe, care, adresîn­­du-se secretarului general al Parti­dului Comunist Român, celorlalți tovarăși din conducerea de partid și de stat, a spus : „Vă mulțumesc din adîncul ființei, al conștiinței mele pentru că astăzi mă aflu aici, în fața dumneavoastră. Prin dumneavoastră mulțumesc partidului, Partidului Comunist Român, pentru că el m-a adus pină aici, în anii aceia din tinere­țe, cind am cunoscut partidul, am învățat, de atunci, tot să-mi iubesc poporul din timpul, care m-am născut, să-mi iubesc pămîn­­tul din care m-am născut. M-a în­vățat să iubesc clasa muncitoare, să-i înțeleg perfect rolul ei revo­luționar și s-o urmez. M-am stră­duit să fac acest lucru. Uneori am reușit, alteori nu, dar niciodată nu s-a stins, nu se va stinge cre­dința în clasa muncitoare, credin­ța în partidul meu, credința în conducătorii lui. Partidul nostru are astăzi o po­litică externă cum nu a avut nici­odată poporul acesta, țara aceasta a noastră. O faceți dumneavoastră. Noi cei care lucrăm în Ministerul de Externe trebuie s-o aplicăm cu aceeași grijă, cu aceeași conștiin­ciozitate pentru ca ea într-adevăr să aducă poporului român, clasei muncitoare din România, partidu­lui nostru acea strălucire pe care o merită“. După solemnitate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți condu­cători de partid și de stat, s-au în­treținut cordial cu sărbătoritul. Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Aș dori ca în numele conducerii de partid și de stat să felicit pe to­varășul Macovescu cu prilejul îm­plinirii vîrstei de 60 de ani și al lumînării acestui inalt ordin al Republicii Socialiste România. Desigur, aceasta, este o virstă incă tinără , dar in acești ani to­varășul Macovescu a desfășurat o intensă activitate — și în ilegali­tate, cind a adus o contribuție în­semnată la lupta revoluționară din România — și apoi in anii de con­strucție socialistă, mai cu seamă în domeniul politicii internaționa­le. Deci, prin acordarea acestei înalte distincții se dă și o înaltă apreciere activității pe care tova­­­rășul Macovescu a depus-o în a­­cești ani. Dar, așa cum este obiceiul să se spună întotdeauna, acordarea aces­tei înalte aprecieri înseamnă punerea unor noi obligații, de vii­și­tot, în munca pe care o are to­varășul Macovescu ca ministru de externe. Desigur, ținând seama de politica internațională a țării noas­tre, de multiplele probleme ce se pun pe plan internațional se poa­te prevedea că și în viitor va fi necesară o activitate intensă pen­tru a se înfăptui și în acest dome­niu, în ce­ mai bune condițiuni, po­litica României de dezvoltare a re­lațiilor internaționale, de întărire a colaborării cu țările socialiste, cu țările în curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, pentru realiza­rea politicii generale a țării noas­tre de colaborare în Europa, de pace in întreaga lum­e. Doresc să exprim convingerea mea, a conducerii de partid și de stat că tovarășul Macovescu va desfășura și în viitor o activitate bună in această direcție. Ii doresc încă o dată deplin succes în ac­tivitatea sa, viață îndelungată, multă sănătate și fericire. La Baza de experimentări Hemeiuși Dezbatere pe teme silvice Timp de două zile, (27—28 mai a.c.) la Baza de experimentări sil­vice din Hemeiuși a avut loc, in organizarea Academiei de științe agricole și silvice — secția silvi­cultură și a Institutului de cerce­tări, proiectări și documentări sil­vice București, analiza activității cercetătorilor silvici din raza de activitate a unității, activitate des­fășurată de specialiștii de aici timp de aproape două decenii. La dezbaterile de ieri, care au urmat vizitei făcute la Ocolul silvic Fîn­tînele, au participat specialiști în­ probleme de silvicultură, cadre de conducere din partea inspectorate­lor și ocoalelor silvice din Bacău și unele județe cuprinse în sfera de cercetare a­ Bazei din Hemeiuși. Darea de seamă prezentată de ing. Ana Mihalache, șefa bazei, ca și concluziile desprinse din anali­za celor 10 blocuri experimentale amplasate în zona Ocolului silvic Fîntînele, au prilejuit participanți­lor un larg schimb de păreri, evi­­dențiindu-se necesitatea unei mai strînse legături între munca de cercetare și problemele specifice pe care le ridică fondul silvic din această parte a țării. Ceea ce s-a stabilit prin planul de producție, să fie cultivat, neintirziat, necondiționat în grădina de legume! Necesității de a se a­­sigura o producție boga­tă și eșalonată de legu­me și zarzavaturi, grădi­narii din județul nostru îi răspund printr-o preo­cupare susținută pentru încheierea plantărilor, executarea operativă și­ de calitate a lucrărilor de îngrijire a culturilor, de aplicare a tratamen­telor contra bolilor și dăunătorilor. Se poate aprecia, pe drept cu­­vînt că, în acest an, legumicultorii se pre­zintă cu o situație îm­bunătățită, față de anii # Prevederile pe culturi și sorti­mente să fie realizate pînă la ultimul metru pătrat # Prășitul, plivitul, tra­tamentele — executate exemplar • Recuperarea urgentă a suprafețelor calamitate de grindină • Terenurile cultivate — un adevărat strat de gră­dină­­ anteriori, în ce privește asigurarea unei baze trainice recoltei de le­gume. Este rezultatul ac­tivității neobosite în ca­drul fermelor specializa­te și sectoarelor, a apli­cării pe scară largă a re­tribuirii pe baza acordu­lui global și ca rezultat a participării zi de zi a cooperatorilor la execu­tarea lucrărilor de sezon. Imaginea tarlalelor pline de oameni, întîlnită zile­le acestea la grădina cooperativei agricole din (Continuare în pag. a 4-a) Ce „greutate“ au pajiștile, în balanța furajeră a cooperativei agricole ? O Întrebare simplă, pe care, în această primăvară, și-au pus-o, se pare, cu mai multă răspundere de­cit în alți ani, majoritatea condu­cerilor cooperativelor agricole din județ. Acuitatea ei este determi­nată, intre altele și de faptul că fiecare unitate agricolă coopera­tistă posedă întinse suprafețe de pajiști evidențiate atent, în scrip­te, dar care (și nu în puține locuri) mai sunt încă lipsite de o e­­ficiență economică deosebită. Mă­surile luate, pe plan național,­­pen­tru dezvoltarea agriculturii, în ul­timii ani, au vizat, cum era și fi­resc, și acest sector, preocuparea sporită pentru valorificarea supe­rioară a pajiștilor concretizîndu-se în înființarea, în fiecare județ, a unei întreprinderi specializate pen­tru întreținerea și exploatarea lor. Concomitent, unitățile agricole au­ trecut la acțiuni practice de ame­­­liorare a calității pajiștilor, exe­­cutînd un volum important de lu­crări care au necesitat investirea unor fonduri, desfășurarea unor intense eforturi. In același context, de preocupa­re majoră, se înscriu măsurile a­­doptate de plenara din martie a Comitetului județean Bacău al P. C. R., din care cităm : „D.G.A.I.R.R., prin organele de specialitate, va asigura întocmirea documentațiilor tehnice și baza materială pentru creșterea produc­ției de furaje pe pajiștile și fîne­­țele naturale, prin executarea a­­nuală a unor lucrări de fertilizare și curățire, pe o suprafață de 29.500 hectare, supraînsămînțări, nivelări și defrișări. Comitetele comunale de partid vor îndruma consiliile populare comunale și conducerile C.A.P. pentru a organiza acțiuni de mun­că patriotică cit și folosirea mun­cii contributive la executarea lu­crărilor de întreținere, curățire și fertilizare a pajiștilor naturale". Toate acestea au determinat u­­nele schimbări esențiale în optica agricultorilor față de acest aspect al activității lor. Astfel, s-a ajuns REDACȚIEI ca, acum, unele cooperative agri­cole să posede o bogată experien­ță pe linia întreținerii și exploa­tării pajiștilor, în aceste unități, pășunatul s-a transformat într-o acțiune eficientă, efectivele de a­­nimale găsind, pe­ pajiști, vreme de circa o jumătate de an, din primă­vară pînă-n toamnă, o consistență și economicoasă sursă de hrană. La această experiență au acces, prin multiple forme, inițiate pe județ, sau la nivelul consiliilor coopera­tiste, toți cei dornici s-o aplice, s-o extindă. Un schimb de experiență pe a­­ceastă temă a avut loc, cu cîtva timp în urmă, în comuna Traian. Participanții , președinți și ingi­neri șefi din cooperativele agricole de producție, au avut ce vedea aici. Pășunea, așa cum arată acum, este o ilustrare deosebit de eloc­ventă a avantajelor care pot fi ob­ținute prin aplicarea unor lucrări, pe care orice inginer agronom le poate organiza și conduce. Admi­nistrarea consecventă a îngrășă­mintelor chimice, parcelarea și exploatarea rațională, conform u­­nor grafice stabilite pentru întrea­ga perioadă propice, respectarea cu strictețe a acestor grafice — iată elementele simple ale renta­bilizării pășunii de la Traian: în­treaga suprafață, întreținută și fo­losită astfel,­­ furnizează cantități apreciabile de furaje, determinînd obținerea unor producții bune de carne și lapte, fiind influențat fa­vorabil și prețul de cost al acestor produse. Printre participanții la schim­bul de experiență de la Traian s-a numărat și președintele C.A.P. Be­­rești-Bistrița, Vasile Ganea. Prilej nimerit, pentru o confruntare pli­nă de învățăminte între realiză­rile obținute, pe linia întreținerii pajiștilor, in cele două cooperative C. NANCA (Continuare în pagina a 4-a) . Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, va face o vizită oficială în Republica Federală Germania La invitația președintelui red­erat al Republicii Federale Germania, dr. Gustav W. Heinemann, și a doamnei Heinemann, președintele Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, va face, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, o vizită oficială in Repu­blica Federală Germania intre 26 și 29 iunie 1973. Actualitatea CULTURALA Au fost decernate premiile concursului județean al brigăzilor artistice de agitație In cadrul unui spec­tacol de gală au fost atribuite premiile con­cursului brigăzilor ar­tistice, de agitație, din cadrul Festivalului ju­dețean „Sub cer cu cîn­­tece și flori“. Rezulta­tele, reflectînd nivelul valoric actual al for­mațiilor participante, au dat cîștig de cauză celor care s-au remar­cat prin originalitate și eficiență critică. Premiul I a fost a­­tribuit brigăzii artisti­ce de agitație de la Fa­brica „Letea“ — Ba­cău , premiul al II-lea Dej, premiul al III-lea — Rafinăriei Dărmă­­nești, Clubului „23 Au­gust“ Moinești și Fa­bricii de postav Bu­huși, mențiuni — I.G.O. Municipiul, Gheorghe Gheorghiu-Dej, , Fabri­с Sindicatului sanitar cu­ „Proletarul“, Salinei și I. L. Municipiul Tg. Ocna și Clubului Gheorghe Gheorghiu- „1 Mai“ Comănești. i „Copiii - bucuria vieții“ Apropierea zilei de 1 Iunie, cind gîndurile tuturor se în­dreaptă spre cei ce reprezintă vlăstarele vieții, viitorul, prile­juiește și in orașul petroliști­lor activități care să aducă în atenția publicului acest eveni­ment. Astfel, sîmbătă, a avut loc, la clubul „Petrolul“ din Lucăcești, conferința „Copiii — bucuria vieții“, susținută de A­­dela Tiță. Cei peste 300 de par­ticipanți au urmărit, apoi, cu același interes, programul ar­tistic al elevilor Școlii nr. 4 Albotești. Momentul folcloric „Nuntă moldovenească“ a stîr­­nit admirația generală a spec­tatorilor. Un nou cinematograf sătesc .Pentru prima dată, dumini­că, la Fîntînele — comuna He­meiuși, a rulat film. Evenimen­tul se datorează eforturilor fac­torilor locali, sprijiniți de în­treprinderea cinematografică județeană, care a pus la dis­poziție baza materială. La Fîntînele, deci, iubitorii filmului vor avea posibilita­tea, săptămînal, să urmărească ultimele pelicule oferite de re­țeaua cinematografică jude­țeană. Spectacol, dar nu de gală! de dînd curs unei invitații primite la­ Comitetul județean al U.T.C. și Inspectoratul școlar ju­dețean, duminică dimineața, ne-am aflat, alături de alte cîteva sute de spectatori, în sala Casei de cul­tură „V. Alecsandri“. Ni se pro­misese un spectacol de gală al ce­lor mai bune formații artistice ale elevilor din licee și școli profesio­nale. Ideea organizării unui asemenea spectacol ni s-a părut salutară, știut fiind că în școlile județului există numeroas­e talente, eviden­țiate cu alte prilejuri anterioare. Se putea face, astfel, și un schimb de experiență intre elevii membri ai formațiilor, ca și între profesori. Transpunerea în practică a a­­cestei idei generoase a avut în­să, de suferit. Mai întîi, pentru că la ora anunțată erau toți pre­zenți, numai organizatorii nu. Și i-au așteptat atît spectatorii, cit și corul Liceului pedagogic, aflat pe scenă, dar neștiind dacă poate începe programul. In sfîrșit, după vreo oră de aș­teptare, s-a da semnalul ridicării cortinei. Ce-am putut vedea, nu credem, totuși, că ar fi rezultatul vreunei selecții. Dacă lucrurile ar fi­ stat așa, nu ar fi apărut pe sce­nă un așa-zis cor de cameră, sau o formație de chitare electrice ai cărei componenți erau fiecare alt­fel îmbrăcați, sau niște recitatori fără har, sau... Fără discuție, spectacol a fost, dar — spre a respecta eforturile cîtorva formații cu adevărat valo­roase, spre a respecta numeroșii spectatori — nu putem să-l eti­chetăm „spectacol de gală". C. L. La Școala generală nr. 19 din Bacău Ziua unității de pionieri O sărbătoare devenită tradiție, cu manifestări bogate este Ziua unită­ții de pionieri. La Școala generală nr. 19, ea a dovedit sîrguința pen­tru cele mai frumoase răspunsuri și note mari, înscriind în amintire momentele emoționante de felici­tare a pionierilor de către coman­­danta unității și adunarea unității care a reliefat cele mai frumoase acțiuni din timpul anului școlar. După orele de curs­­­­ o întrecere a măiestriei și talentului micilor ar­tiști amatori în dans, teatru și montaj literar-muzical și mult în­drăgitul carnaval al surprizelor și al veseliei. Parada costumelor și a măștilor a prilejuit sutelor de participanți — mulți și din alte școli ale mu­nicipiului Bacău — întîlnirea cu Crăiasa stelelor și Zîna florilor, cu Fluturașul și Floarea-soarelui, cu Alice cea din Țara minunilor și cu mulți, mulți eroi din basmele în­drăgite. Atîta imaginație, încît ju­riului i-a fost greu să selecteze cele mai reușite costume.

Next