Steagul Roşu, mai 1973 (Anul 28, nr. 6287-6313)
1973-05-29 / nr. 6311
ANUL XXVIII — NR. 6.311 (8.090) MARȚI 29 MAI 1973 4 pagini — 30 bani la întreprinderea „Avicola“ Fiecare zi cîștigată de constructor înseamnă producție în plus In acțiunea de mărire a capacității de producție. Întreprinderea Avicola are un aliaj de nădejde în lucrătorii Trustului de construcții Bacău. Astfel, din cele 10 hale ale căror termen de dare în folosință este 30 iunie a. c., 4 au fost date în exploatare cu 5 luni mai devreme, alta cu o lună. Suntem asigurați că și celelalte vor fi predate beneficiarului la termenul fixat — lucru confirmat de beneficiar, dar care adaugă însă că e nevoie în continuare de efort și perseverență. Cum a fructificat beneficiarul de dansul realizat de către constructor ? Josă această întrebare ne răspunde inginerul șef, medicul veterinar Gheorghe Bistriceanu : „Populînd a doua zi noile hale, ne-a spus dînsul, am realizat 900.000 ouă de incubator ..rase grele“ ceea ce înseamnă 800.000 pui de carne“. Iată, așadar, materializarea eforturilor constructorului și totodată grija manifestată de către beneficiar ! In întîmpinarea marii sărbători — — — 1 —■ —— ——— ————— —am——— ■ —» Activitate în suftejia sa toate unitățile economice sub deviza C. P. Borzești Polistiren antitermic Sintem informați de către serviciul de cercetări uzinale din cadrul Combinatului petrochimic Borzești că, de curind, a fost introdusă în producție de pilot, fabricarea unui nou copolimer ABSTHA. Noul sortiment cu rezistență termică crescută este destinat fabricării unor piese care vor fi solicitate in mediu tropical și la realizarea bordurilor autoturismelor românești „Dacia 1300“. De remarcat este faptul că numai prin producția de pilot s-ar putea acoperi întregul necesar de polistiren cu rezistență termică a țării, in acest fel, importul produsului similar fiind complet redus. Fabrica „Trotușul“-Gheorghe Gheorghiu-Dej „Cartofulg“ Sub această denumire Fabrica „Trotușul“ din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej a asimilat și produce un sortiment de cartofi expandați. După municipiul București, municipiul de pe Trotuș este a doua localitate din țară unde se realizează, prin expandare, un asemenea produs alimentar. De remarcat, că întreaga linie tehnologică de fabricație a fost concepută și executată de către inginerii și tehnicienii fabricii. Noul produs a fost pus in vînzare la punctele de desfacere proprii ale industriei locale. Noi „cuptoare de aur“ Urmare firească a aprecierilor și solicitărilor populației din municipiul Bacău pentru pîinea produsă și desfăcută la „Cuptorul de aur“, industria locală a luat măsura înființării altor unități similare de producere și desfacere directă a pîinii. Un astfel de cuptor s-a deschis de curind la unitatea de producție — 2, Strada Ștefan cel Mare nr. 6 și urmează a fi începută amenajarea altor trei : lîngă fabrica „Letea“ municipiul Bacău, în orașele Buhuși și Tg. Ocna. In viitor vor fi organizate și alte centre de desfacere directă a pîinii calde la secțiile de producție de pe toată raza județului. Începînd cu semestrul II, o nouă unitate de fabricare a pîinii, cu o capacitate de 40 tone, va fi dată în funcțiune pe platforma industrială Mărgineni. Aceasta va contribui la aprovizionarea în condiții mai bune a populației cu pîine și alte produse de panificație și patiserie. La C.A.P. Căiuți Viticultorii acționează energic La C.A.P. Căiuți, suprafața ocupată de cultura viței de vie este de aproape 50 hectare din care 21 hectare sînt cu viță nobilă. Mai grijulii ca oricînd, viticultorii de aici au reușit ca, în acest an, să execute toate lucrările la timp și de bună calitate. Ultima lucrare deosebit de importantă nu numai pentru recolta acestui an, ci și a celor viitori — tratamentul contra manei — a fost executată în cele mai bune condițiuni, în efectuarea la timp și de calitate a lucrărilor, s-au evidențiat cooperatorii Gh. Ciurea, Ion N. Cojocea, Gh. Bișoiu, Ion V. Cernica, Ilie Măzărel, Gh. Mărcuț, Ionel Aristide și Ilie Catană. La ferma Șerbești Nutrețurile sînt adunate operativ preocupați să asigure animalelor o cantitate suficientă de furaje, lucrătorii de la ferma zootehnică condusă de inginerul S. Renghiuc acționează cu hotărîre pentru strîngerea operativă și depozitarea cu grijă a nutrețurilor cultivate. Așa cum am fost informați, sub conducerea inginerului Gh. Mercaș au fost recoltate pînă acum lucerna pentru masă verde de pe 90 hectare, 30 hectare lucernă pentru fin și 26 hectare secară. Imediat după ce secara a fost strinsă, s-a trecut la fertilizarea și aratul terenului pentru a fi însămînțat cu porumb masă verde. La această acțiune muncesc cu spor tractoriștii C. Marin, N. Popa și V. Moroșanu. Fabrica „23 August“ Bacău Noi tehnologii de prelucrare a maselor plastice Recent, la Fabrica „23 August“ Bacău din cadrul întreprinderii județene de industrie locală a intrat în funcțiune un utilaj modern, de înaltă tehnicitate și complexitate, care servește la prelucrarea maselor plastice prin vacuumare. Noul utilaj va aduce un spor de producție anual de circa 11 milioane lei. In prezent, pe acest utilaj se produc repere pentru trusele didactice de laborator, iar în etapa imediat următoare se vor produce, aplicînd noua tehnologie de vacuumare a maselor plastice, o gamă variată de ambalaje, articole sanitare, jucării pentru copii și alte bunuri de larg consum, care vor contribui la diversificarea producției industriei locale. în semestrul 11 din acest an, industria locală urmează să fie dotată, de asemenea, cu un nou utilaj pentru extinderea maselor plastice. Noul utilaj va servi la producerea diferitelor profile din P.C.V., polietilenă și polistiren pentru înlocuirea lemnului și metalului in producția de mobilă și a materialelor de construcții. in prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU a avut loc solemnitatea decorării ministrului afacerilor externe al României Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a decorat, luni după-amiază, cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I, pe tovarășul George Macovescu, membru al Comitetului Central al P.C.R., ministrul afacerilor externe, pentru îndelungată și rodnică activitate în mișcarea muncitorească și pentru contribuția adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de construire a socialismului, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani. La solemnitate au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Cornel Burtică, Andrei, Constantin Stătescu, Ștefan secretarul Consiliului de Stat, Nicolae Ghenea și Vasile Gliga, adjuncți ai ministrului afacerilor externe. tnminind înalta distincție, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a felicitat călduros pe sărbătorit. A luat apoi cuvîntul ministrul afacerilor externe, care, adresîndu-se secretarului general al Partidului Comunist Român, celorlalți tovarăși din conducerea de partid și de stat, a spus : „Vă mulțumesc din adîncul ființei, al conștiinței mele pentru că astăzi mă aflu aici, în fața dumneavoastră. Prin dumneavoastră mulțumesc partidului, Partidului Comunist Român, pentru că el m-a adus pină aici, în anii aceia din tinerețe, cind am cunoscut partidul, am învățat, de atunci, tot să-mi iubesc poporul din timpul, care m-am născut, să-mi iubesc pămîntul din care m-am născut. M-a învățat să iubesc clasa muncitoare, să-i înțeleg perfect rolul ei revoluționar și s-o urmez. M-am străduit să fac acest lucru. Uneori am reușit, alteori nu, dar niciodată nu s-a stins, nu se va stinge credința în clasa muncitoare, credința în partidul meu, credința în conducătorii lui. Partidul nostru are astăzi o politică externă cum nu a avut niciodată poporul acesta, țara aceasta a noastră. O faceți dumneavoastră. Noi cei care lucrăm în Ministerul de Externe trebuie s-o aplicăm cu aceeași grijă, cu aceeași conștiinciozitate pentru ca ea într-adevăr să aducă poporului român, clasei muncitoare din România, partidului nostru acea strălucire pe care o merită“. După solemnitate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat, s-au întreținut cordial cu sărbătoritul. Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Aș dori ca în numele conducerii de partid și de stat să felicit pe tovarășul Macovescu cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani și al lumînării acestui inalt ordin al Republicii Socialiste România. Desigur, aceasta, este o virstă incă tinără , dar in acești ani tovarășul Macovescu a desfășurat o intensă activitate — și în ilegalitate, cind a adus o contribuție însemnată la lupta revoluționară din România — și apoi in anii de construcție socialistă, mai cu seamă în domeniul politicii internaționale. Deci, prin acordarea acestei înalte distincții se dă și o înaltă apreciere activității pe care tovarășul Macovescu a depus-o în acești ani. Dar, așa cum este obiceiul să se spună întotdeauna, acordarea acestei înalte aprecieri înseamnă punerea unor noi obligații, de viișitot, în munca pe care o are tovarășul Macovescu ca ministru de externe. Desigur, ținând seama de politica internațională a țării noastre, de multiplele probleme ce se pun pe plan internațional se poate prevedea că și în viitor va fi necesară o activitate intensă pentru a se înfăptui și în acest domeniu, în ce mai bune condițiuni, politica României de dezvoltare a relațiilor internaționale, de întărire a colaborării cu țările socialiste, cu țările în curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, pentru realizarea politicii generale a țării noastre de colaborare în Europa, de pace in întreaga lume. Doresc să exprim convingerea mea, a conducerii de partid și de stat că tovarășul Macovescu va desfășura și în viitor o activitate bună in această direcție. Ii doresc încă o dată deplin succes în activitatea sa, viață îndelungată, multă sănătate și fericire. La Baza de experimentări Hemeiuși Dezbatere pe teme silvice Timp de două zile, (27—28 mai a.c.) la Baza de experimentări silvice din Hemeiuși a avut loc, in organizarea Academiei de științe agricole și silvice — secția silvicultură și a Institutului de cercetări, proiectări și documentări silvice București, analiza activității cercetătorilor silvici din raza de activitate a unității, activitate desfășurată de specialiștii de aici timp de aproape două decenii. La dezbaterile de ieri, care au urmat vizitei făcute la Ocolul silvic Fîntînele, au participat specialiști în probleme de silvicultură, cadre de conducere din partea inspectoratelor și ocoalelor silvice din Bacău și unele județe cuprinse în sfera de cercetare a Bazei din Hemeiuși. Darea de seamă prezentată de ing. Ana Mihalache, șefa bazei, ca și concluziile desprinse din analiza celor 10 blocuri experimentale amplasate în zona Ocolului silvic Fîntînele, au prilejuit participanților un larg schimb de păreri, evidențiindu-se necesitatea unei mai strînse legături între munca de cercetare și problemele specifice pe care le ridică fondul silvic din această parte a țării. Ceea ce s-a stabilit prin planul de producție, să fie cultivat, neintirziat, necondiționat în grădina de legume! Necesității de a se asigura o producție bogată și eșalonată de legume și zarzavaturi, grădinarii din județul nostru îi răspund printr-o preocupare susținută pentru încheierea plantărilor, executarea operativă și de calitate a lucrărilor de îngrijire a culturilor, de aplicare a tratamentelor contra bolilor și dăunătorilor. Se poate aprecia, pe drept cuvînt că, în acest an, legumicultorii se prezintă cu o situație îmbunătățită, față de anii # Prevederile pe culturi și sortimente să fie realizate pînă la ultimul metru pătrat # Prășitul, plivitul, tratamentele — executate exemplar • Recuperarea urgentă a suprafețelor calamitate de grindină • Terenurile cultivate — un adevărat strat de grădină anteriori, în ce privește asigurarea unei baze trainice recoltei de legume. Este rezultatul activității neobosite în cadrul fermelor specializate și sectoarelor, a aplicării pe scară largă a retribuirii pe baza acordului global și ca rezultat a participării zi de zi a cooperatorilor la executarea lucrărilor de sezon. Imaginea tarlalelor pline de oameni, întîlnită zilele acestea la grădina cooperativei agricole din (Continuare în pag. a 4-a) Ce „greutate“ au pajiștile, în balanța furajeră a cooperativei agricole ? O Întrebare simplă, pe care, în această primăvară, și-au pus-o, se pare, cu mai multă răspundere decit în alți ani, majoritatea conducerilor cooperativelor agricole din județ. Acuitatea ei este determinată, intre altele și de faptul că fiecare unitate agricolă cooperatistă posedă întinse suprafețe de pajiști evidențiate atent, în scripte, dar care (și nu în puține locuri) mai sunt încă lipsite de o eficiență economică deosebită. Măsurile luate, pe plan național,pentru dezvoltarea agriculturii, în ultimii ani, au vizat, cum era și firesc, și acest sector, preocuparea sporită pentru valorificarea superioară a pajiștilor concretizîndu-se în înființarea, în fiecare județ, a unei întreprinderi specializate pentru întreținerea și exploatarea lor. Concomitent, unitățile agricole au trecut la acțiuni practice de ameliorare a calității pajiștilor, executînd un volum important de lucrări care au necesitat investirea unor fonduri, desfășurarea unor intense eforturi. In același context, de preocupare majoră, se înscriu măsurile adoptate de plenara din martie a Comitetului județean Bacău al P. C. R., din care cităm : „D.G.A.I.R.R., prin organele de specialitate, va asigura întocmirea documentațiilor tehnice și baza materială pentru creșterea producției de furaje pe pajiștile și fînețele naturale, prin executarea anuală a unor lucrări de fertilizare și curățire, pe o suprafață de 29.500 hectare, supraînsămînțări, nivelări și defrișări. Comitetele comunale de partid vor îndruma consiliile populare comunale și conducerile C.A.P. pentru a organiza acțiuni de muncă patriotică cit și folosirea muncii contributive la executarea lucrărilor de întreținere, curățire și fertilizare a pajiștilor naturale". Toate acestea au determinat unele schimbări esențiale în optica agricultorilor față de acest aspect al activității lor. Astfel, s-a ajuns REDACȚIEI ca, acum, unele cooperative agricole să posede o bogată experiență pe linia întreținerii și exploatării pajiștilor, în aceste unități, pășunatul s-a transformat într-o acțiune eficientă, efectivele de animale găsind, pe pajiști, vreme de circa o jumătate de an, din primăvară pînă-n toamnă, o consistență și economicoasă sursă de hrană. La această experiență au acces, prin multiple forme, inițiate pe județ, sau la nivelul consiliilor cooperatiste, toți cei dornici s-o aplice, s-o extindă. Un schimb de experiență pe această temă a avut loc, cu cîtva timp în urmă, în comuna Traian. Participanții , președinți și ingineri șefi din cooperativele agricole de producție, au avut ce vedea aici. Pășunea, așa cum arată acum, este o ilustrare deosebit de elocventă a avantajelor care pot fi obținute prin aplicarea unor lucrări, pe care orice inginer agronom le poate organiza și conduce. Administrarea consecventă a îngrășămintelor chimice, parcelarea și exploatarea rațională, conform unor grafice stabilite pentru întreaga perioadă propice, respectarea cu strictețe a acestor grafice — iată elementele simple ale rentabilizării pășunii de la Traian: întreaga suprafață, întreținută și folosită astfel, furnizează cantități apreciabile de furaje, determinînd obținerea unor producții bune de carne și lapte, fiind influențat favorabil și prețul de cost al acestor produse. Printre participanții la schimbul de experiență de la Traian s-a numărat și președintele C.A.P. Berești-Bistrița, Vasile Ganea. Prilej nimerit, pentru o confruntare plină de învățăminte între realizările obținute, pe linia întreținerii pajiștilor, in cele două cooperative C. NANCA (Continuare în pagina a 4-a) . Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, va face o vizită oficială în Republica Federală Germania La invitația președintelui rederat al Republicii Federale Germania, dr. Gustav W. Heinemann, și a doamnei Heinemann, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, va face, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, o vizită oficială in Republica Federală Germania intre 26 și 29 iunie 1973. Actualitatea CULTURALA Au fost decernate premiile concursului județean al brigăzilor artistice de agitație In cadrul unui spectacol de gală au fost atribuite premiile concursului brigăzilor artistice, de agitație, din cadrul Festivalului județean „Sub cer cu cîntece și flori“. Rezultatele, reflectînd nivelul valoric actual al formațiilor participante, au dat cîștig de cauză celor care s-au remarcat prin originalitate și eficiență critică. Premiul I a fost atribuit brigăzii artistice de agitație de la Fabrica „Letea“ — Bacău , premiul al II-lea Dej, premiul al III-lea — Rafinăriei Dărmănești, Clubului „23 August“ Moinești și Fabricii de postav Buhuși, mențiuni — I.G.O. Municipiul, Gheorghe Gheorghiu-Dej, , Fabriс Sindicatului sanitar cu „Proletarul“, Salinei și I. L. Municipiul Tg. Ocna și Clubului Gheorghe Gheorghiu- „1 Mai“ Comănești. i „Copiii - bucuria vieții“ Apropierea zilei de 1 Iunie, cind gîndurile tuturor se îndreaptă spre cei ce reprezintă vlăstarele vieții, viitorul, prilejuiește și in orașul petroliștilor activități care să aducă în atenția publicului acest eveniment. Astfel, sîmbătă, a avut loc, la clubul „Petrolul“ din Lucăcești, conferința „Copiii — bucuria vieții“, susținută de Adela Tiță. Cei peste 300 de participanți au urmărit, apoi, cu același interes, programul artistic al elevilor Școlii nr. 4 Albotești. Momentul folcloric „Nuntă moldovenească“ a stîrnit admirația generală a spectatorilor. Un nou cinematograf sătesc .Pentru prima dată, duminică, la Fîntînele — comuna Hemeiuși, a rulat film. Evenimentul se datorează eforturilor factorilor locali, sprijiniți de întreprinderea cinematografică județeană, care a pus la dispoziție baza materială. La Fîntînele, deci, iubitorii filmului vor avea posibilitatea, săptămînal, să urmărească ultimele pelicule oferite de rețeaua cinematografică județeană. Spectacol, dar nu de gală! de dînd curs unei invitații primite la Comitetul județean al U.T.C. și Inspectoratul școlar județean, duminică dimineața, ne-am aflat, alături de alte cîteva sute de spectatori, în sala Casei de cultură „V. Alecsandri“. Ni se promisese un spectacol de gală al celor mai bune formații artistice ale elevilor din licee și școli profesionale. Ideea organizării unui asemenea spectacol ni s-a părut salutară, știut fiind că în școlile județului există numeroase talente, evidențiate cu alte prilejuri anterioare. Se putea face, astfel, și un schimb de experiență intre elevii membri ai formațiilor, ca și între profesori. Transpunerea în practică a acestei idei generoase a avut însă, de suferit. Mai întîi, pentru că la ora anunțată erau toți prezenți, numai organizatorii nu. Și i-au așteptat atît spectatorii, cit și corul Liceului pedagogic, aflat pe scenă, dar neștiind dacă poate începe programul. In sfîrșit, după vreo oră de așteptare, s-a da semnalul ridicării cortinei. Ce-am putut vedea, nu credem, totuși, că ar fi rezultatul vreunei selecții. Dacă lucrurile ar fi stat așa, nu ar fi apărut pe scenă un așa-zis cor de cameră, sau o formație de chitare electrice ai cărei componenți erau fiecare altfel îmbrăcați, sau niște recitatori fără har, sau... Fără discuție, spectacol a fost, dar — spre a respecta eforturile cîtorva formații cu adevărat valoroase, spre a respecta numeroșii spectatori — nu putem să-l etichetăm „spectacol de gală". C. L. La Școala generală nr. 19 din Bacău Ziua unității de pionieri O sărbătoare devenită tradiție, cu manifestări bogate este Ziua unității de pionieri. La Școala generală nr. 19, ea a dovedit sîrguința pentru cele mai frumoase răspunsuri și note mari, înscriind în amintire momentele emoționante de felicitare a pionierilor de către comandanta unității și adunarea unității care a reliefat cele mai frumoase acțiuni din timpul anului școlar. După orele de curs o întrecere a măiestriei și talentului micilor artiști amatori în dans, teatru și montaj literar-muzical și mult îndrăgitul carnaval al surprizelor și al veseliei. Parada costumelor și a măștilor a prilejuit sutelor de participanți — mulți și din alte școli ale municipiului Bacău — întîlnirea cu Crăiasa stelelor și Zîna florilor, cu Fluturașul și Floarea-soarelui, cu Alice cea din Țara minunilor și cu mulți, mulți eroi din basmele îndrăgite. Atîta imaginație, încît juriului i-a fost greu să selecteze cele mai reușite costume.