Steagul Roşu, aprilie 1974 (Anul 29, nr. 6572-6596)

1974-04-02 / nr. 6572

BUB L í *>T ü c A i centrală universitara I ,M. E*­UNESCO* IAS? I Proletari din toarte țările, uniti-va­l roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXIX — NR. 6.572 (8.351) MARȚI 2 APRILIE 1974 4 pagini — 30 bani întreprinderea de confecții intr-o nouă etapă de dezvoltare • Se preconizează ca recepția lucrărilor la noua investiție să se realizeze cu două luni înainte de termen. • O creștere cu aproape 62 la sută a capacității de producție a întreprinderii. • Lucrările de construcții au un start bun. • Instalatorii sunt datori să țină pasul cu cons­tructorii ! Anul trecut se încheia prima e­­tapă de dezvoltare a întreprinde­rii de confecții din Bacău. Iată, că la un interval de lump foarte scurt, cunoscuta unitate băcăuană noaște o nouă dezvoltare. Ce ce­va însemna pentru întreprindere rea­lizarea noii investiții, am aflat de la tovarășa Hiena Hulubei, inginer­­șef al unității, care a avut amabi­litatea să ne răspundă la cîteva în­trebări : — Lucrările la noua investiție au început de curînd. Odată cu în­cheierea acestor lucrări, capacita­tea întreprinderii va crește cu aproape 62 la sută. Este real­mente un eveniment pentru u­­nitatea noastră. Ca beneficiari ai acestei lucrări de investiții ne-a preocupat procurarea documenta­țiilor tehnice necesare demarării lucrărilor pe șantier, contractarea utilajelor. De menționat că mai mult de 70 la sută din utilajele cu care va fi dotată noua capacitate sunt contractate cu furnizorii de profil din țară. In acest moment contrac­tarea utilajelor este realizată, ter­menele de livrare fiind corelate cu diferitele faze de execuție ale in­vestiției. Cu constructorul, se poate spune, conlucrăm la fel de bine ca­­ în precedenta etapă de dezvol­tare. Ne gîndim de pe acum la crește­rea cadrelor necesare viitoarei ca­pacități, creștere care, aproape, va dubla forța de muncă a întreprin­derii. Pregătirea profesională este realizată prin cursuri de croitorie la două mari cluburi din municipiul Bacău : clubul C.F.P. și, recent, la clubul „Partizanul" , cu sprijinul Consiliului municipal al sindicate­lor. Din relatarea tovarășei inginer Elena Hulubei ne-am putut edifica asupra preocupărilor beneficiaru­lui de a face ca demarajul produc­ției pe noua capacitate să fie bun. Evident, vor exista probleme pri­vind integrarea în producție a noi­lor cadre. Dar conducerea întreprin­derii, are suficientă experiență pen­tru a rezolva în condiții bune, în timp scurt, greutățile unei noi pre­miere de asemenea anvergură. Să trecem și pe „șantierul celei de-a doua etape de dezvoltare“, cum numesc investiția cei de aici. * Constantin BUCULEI (Continuare in pagina a II-a) Investiții 74 o in 2-3 zile să se încheie semănatul culturilor din epoci ! . Trebuie intensificată pregătirea terenului * * pentru insămințatul porumbului . Nici o justificare pentru nefuncționarea sistemelor de irigații Străbătînd ogoarele județului afli peste tot o activitate efervescentă, direcționată spre grăbirea lucrări­lor agricole din această primăvară. Eforturi deosebite sunt depuse la pre­gătirea patului germinativ, semă­nat, la celelalte munci de operati­vitatea și calitatea cărora depinde obținerea în 1974 a unor recolte sporite. Se cunosc condițiile specia­le în care se acționează, solul să­rac face ca să se lucreze greu, a­­tentia fiind concentrată spre păs­trarea în pămînt, pe toate căile, a fiecărei cantități cu­ de mici de apă. Așa se procedează în cooperati­vele agricole din Buhuși, Gîrleni și Blăgești, unde se urmărește, de către cooperatori, mecanizatori și specialiști, încadrarea tuturor lu­crărilor de sezon în limitele tehno­logiilor stabilite pentru fiecare cul­tură. — La noi semănatul culturilor din prima epocă este pe sfîrșite — ne-a spus inginerul șef al C.A.P. Buhuși, Adrian Grigoraș. Acum plantăm cu cartofi ultimele suprafețe de teren și paralel cu lucrarea, efectuăm pregătirea terenului în vederea vnsămînțării porumbului. De la specialist aflăm că deși so­lul este excesiv de uscat, mecani­zatorii fac discuirea cu deosebită grijă pentru a împiedica evapora­rea apei din sol. în acest scop du­pă discuri sînt atașate grape pen­tru a mărunți pămîntul cit mai bine. Intense sînt activitățile și pe tar­lalele C.A.P. Gîrleni. Semănatul s-a făcut pe o însemnată suprafață de teren, acum lucrîndu-se cu spor la însămn­atul sfeclei de zahăr. Sunt ore de vîrf în activitatea cooperato­rilor și tractoriștilor din această uni­tate. (Continuare în pag. a II-a)­ ­ , intîlnirea dintre tovarășul­icolae Ceaușescu tovarășul Reidar Larsen Și Luni dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, s-a intîlnit cu Reidar Larsen, președintele Partidu­lui Comunist din Norvegia, care, la invitația C.C. al P.C.R., face o vizită în țara noastră, însoțit de tovarășul Fredrik Kristensen. La întrevedere a participat tovarășul Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. Tovarășul Reidar Larsen a transmis, in numele comuniștilor norvegieni și al său personal, calde felicitări tova­rășului Nicolae Ceaușescu pentru a­­legerea sa in înalta funcție de pre­ședinte al Republicii Socialiste Româ­nia. Mulțumind, secretarul general al P.C.R. a adresat comuniștilor norve­gieni un salut cordial și felicitări pen­tru rezultatele obținute în ultima pe­rioadă de Partidul Comunist din Nor­vegia. In cadrul convorbirilor, desfășurate într-o atmosferă caldă, tovărășească, s-a efectuat un schimb de vederi și informații privind activitatea și preo­cupările actuale ale Partidului Comu­nist Român și Partidului Comunist din Norvegia, precum și în legătură cu dezvoltarea colaborării dintre ele. Tovarășul Reidar Larsen a felicitat Partidul Comunist Român, poporul ro­mân, pentru remarcabilele realizări obținute în construirea societății so­cialiste multilateral dezvoltate și le-a urat să obțină succese tot mai mari in viitor. In cursul întrevederii s-a relevat cu satisfacție evoluția ascendentă a rela­țiilor de prietenie, solidaritate și con­lucrare frățească dintre Partidul Co­munist­ Român și Partidul Comunist din Norvegia și s-a exprimat deopo­trivă dorința de a extinde continuu aceste relații, in interesul celor două partide, al popoarelor român și nor­vegian, al dezvoltării­­ legăturilor, pe multiple planuri, dintre România și Norvegia, al cauzei înțelegerii, secu­rității pe continentul european și coo­perării internaționale. Salutînd tendința spre destindere în viața internațională, conducătorii ce­lor două partide au evidențiat necesi­tatea intensificării in continuare a luptei maselor populare, a opiniei pu­blice, pentru accentuarea acestui nou curs pozitiv, pentru afirmarea în re­lațiile dintre state a principiilor ega­lității, independenței și suveranității naționale,a neamestecului în treburile interne, pentru participarea tuturor statelor, pe bază de egalitate, la solu­ționarea principalelor probleme inter­naționale. Au fost abordate, totodată, aspecte ale mișcării comuniste și muncito­rești, cu care prilej a fost reafirmată hotărîrea P.C.R. și P.C.N. de a-și a­­duce întreaga contribuție și în viitor la întărirea unității și solidarității par­tidelor comuniste și muncitorești, a forțelor antiimperialiste de pretutin­deni, la lupta împotriva imperialismu­lui, colonialismului și neocolonialis­­mului, pentru pace, democrație și so­cialism, pentru edificarea unui climat de trainică securitate și largă colabo­rare în Europa și în lume. Toate lucrările agricole de sezon încadrate în limitele epocii optime! COMPLETAREA GOI ŰRROR A* III VII—acțiune de mare răspundere și strictă actualitate In aceste zile, potrivit întocmite încă din toamna situației prece­dentă, în cooperativele agricole ur­mează a se planta circa 90.000 de vite în golurile existente în planta­țiile viticole. De altfel acțiunea a și început. Ținînd seama de impor­tanța acestei lucrări, de greșelile care se mai comit, în timpul efec­tuării ei, am­ considerat necesar să facem unele sublinieri asupra celor mai importante operațiuni, în condițiile acestei primăveri — secetă excesivă — la plantarea vi­telor trebuie să se lucreze foarte atent, pentru a asigura cadrul ne­cesar realizării unui procent de prindere cu­ mai apropiat de sută la sută. Mai întîi se va avea gri­jă ca săpatul gropilor să se execu­te cu puțin timp înaintea plantării, spre a evita astfel uscarea pămîn­­tului scos și a pereților acestora. Lărgimea gropilor va fi atît de mare incit să permită călcatul pă­mîntului în interior cu piciorul, iar adîncimea de aproximativ 40 cm (cu­ lungimea butașilor). După fasonarea viței — opera­țiune ce trebuie să fie bine orga­nizată și controlată — rădăcinile tăindu-se la 8—10 cm de la bază, iar corditele la 2—4 ochi (depinde de sol și vigoarea vitelor), mate­rialul de plantat va fi neapărat mo­­cirlit. In acest scop se va folosi un amestec de 2/3 pămînt galben, 1/3 bălegar proaspăt de vită și apa ne­cesară pentru asigurarea unei con­sistențe corespunzătoare prinderii lui de vită. După ce în fiecare groapă s-a făcut mușuroiul și s-a stabilit pozi­ția și nivelul viței — în funcție de situația locului — se trece la in­troducerea pămîntului în groapă, trăgîndu-se cite puțin până la a­­coperirea completă a rădăcinilor (Continuare în pag. a II-a) Primăvara, spații verzi anotimp al gospodarilor și la blocurile 11—13 de pe strada Alecu Russo. Aici, în curînd, vor fi Va fi plăcut! Fote t C. B. Pagina a IV-a a TELEGRAME­­­I EXTERNE I dualitatea ULTURALA Recital de artă autentică Cele trei spectacole susținute la Bacău de Ansamblul „Doina" al ar­matei vor rămine, multă vreme, în amintirea celor prezenți, duminică și luni, in sala mare a Casei de cultură. Programul complex, dar bine închegat în toate comparti­mentele, a încântat prin varietate, culoare și mai ales prin măiestrie, atribut care a devenit familiar pres­tigiosului colectiv. Am aplaudat cu căldură evoluția corului dirijat de Gh. Popescu, și lt. col. Sergiu Ere­­mia, reușitele dansuri cu temă și, fără îndoială, minunatele momente de folclor, în care virtuozitatea dansatorilor și a soliștilor a consti­tuit elementul predominant, între­gul spectacol a încîntat realmente publicul băcăuan, generos de altfel și receptiv la înalta valoare a artiș­tilor oaspeți. Aplauze pentru artiștii amatori Satele Lichitișeni și Vultureni (sat de centru) au găzduit recent două spectacole prezentate de ar­tiștii amatori locali, care, vizitîn­­du-se reciproc, au ținut să aducă pe scena căminelor culturale, me­sajul lor în cîntec și dans. Progra­mul deosebit de bogat a inclus participarea unui număr divers de formații : brigada artistică de agi­tație, ansamblul de datini și obice­iuri, de dansuri populare etc. Dintre cei care au evoluat pe scenă s-au remarcat sătenii: Gh. Olaru, M. Constandache, Viorica Saulea, Gh. Bădăluță, Anica și Vasile Mihai ș. a. In curînd, formațiile amintite vor susține programe similare în comunele vecine, de unde au pri­mit invitații. prof. Gh. ALBOTA al Ședința Biroului executiv al Consiliului județean Frontului Unității Socialiste Ieri, a avut loc ședința Biroului executiv al Consiliului județean Ba­­cău­ al Frontului Unității Socialiste, care a analizat activitatea desfășu­rată de Asociația județeană a vînă­­torilor și pescarilor sportivi privind asigurarea bazei materiale pentru dezvoltrea și practicarea sportului vînătoresc și pescăresc în județul Bacău. In legătură cu ordinea de zi adop­tată, președintele Asociației jude­țene a vînătorilor și pescarilor spor­tivi a prezentat o informare. Astfel, s-a arătat că în vederea practică­rii celor două sporturi, cei 1.513 membri vînători și 3.310 pescari sportivi din județ au la dispoziție suprafața de 473.250 hectare teren de vînătoare delimitată într-un nu­măr de 42 fonduri de vînătoare, 300 km ape curgătoare și 296 hectare ape de munte, precum și 361 km ape curgătoare și 1.110 hectare ape de șes — inclusiv lacurile de acu­mulare. Pe aceste fonduri de vînă­toare și pescuit se găsesc impor­tante efective de animale și pește, la dezvoltarea cărora asociația acțio­nează potrivit legislației în vigoare, cit și a sarcinilor propuse prin pla­nurile de activitate respective. Tre­buie subliniat că pe lângă aspectul sportiv al acestei activități, asocia­ția este prinsă și în planul de stat cu sarcini de export și pentru piața internă. De pildă, pentru anul 1973, sarcina asociației privind exportul a fost îndeplinită și depășită, reușin­­du-se să se realizeze suma de 144.000 lei-valută. Asociația județeană a vînători­lor și pescarilor sportivi a desfășu­rat o muncă intensă și pe linia re­coltării hranei suplimentare pentru vinat, combaterea dăunătorilor vî­­natului, colonizarea de noi specii de vinat, realizarea de construcții și instalații vinătorești și piscicole, recoltarea și predarea la D.C.A. a pieilor și blănurilor de vinat, valo­rificarea produselor acvatice anima­le și vegetale etc. Pe marginea informării prezen­tate, au avut loc discuții. Cei care au luat c­ursului au subliniat, între altele, necesitatea combaterii, in mai mare măsură, a dăunătorilor vâ­natului, amenajarea unor suprafețe pentru concentrate destinate vîna­­tului, inițierea unor acțiuni comune ale asociației și orrganelor miliției pentru combaterea și lichidarea bra­conajului, intensificarea muncii de propagandă pentru atragerea unui număr tot mai mare de membri în a­­sociație, etc. în încheierea lucrărilor ședinței a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului județean al Frontului U­­nității Socialiste. După ce a apre­ciat rezultatele bune obținute de A­­sociația județeană a vînătorilor și pescarilor sportivi, vorbitorul a ară­tat că s-ar fi putut obține rezultate superioare, îndeosebi în ocrotirea vînatului, acțiune la care trebuie să fie atrași și vînătorii și pescarii sportivi. Să se instituie, chiar, un control obștesc pentru combaterea braconajului, pentru dezvoltarea bo­găției pădurilor, a șesurilor și ape­lor. Este necesară, de asemenea, a­­tragerea în mai mare măsură a ti­neretului la această activitate, pen­tru folosirea timpului liber, și în mijlocul naturii, în mod instructiv și plăcut. Va trebui coordonată, cu rezultate mai bune, activitatea împo­triva stricăciunilor pe care le aduc, îndeosebi mistreții, recoltelor coo­perativelor agricole de producție. Trebuie, însă, luate măsuri, în primul rînd, de către conducerile cooperativelor respective. In legătură cu problema luată în discuție, Biroul executiv al Consi­liului județean al Frontului Unită­ții Socialiste a adoptat măsuri co­respunzătoare. Pentru un loc fruntaș pe tară la­ oop de băcăuani au participat, duminică, la gospodărirea municipiului Intr-o după-am­iază, zilele trecute, am văzut un om în haină de oraș, cu pălăria dată puțin pe ceafă, cu hirletul în mină, săpînd lingă un bloc din centrul orașului. Mi-a plăcut la el voluptatea cu care împingea meta­lul în pămînt, răsturnîndu-l, în timp ce-l mingîia cu o sete tandră, de trea­bă învățată din buni­ străbuni. S-a în­­tîmplat să trec seara pe acolo, am văzut o bucată de loc destul de mare lucrată lingă bloc, de omul acela și de femeia lui și l-am admirat, dar în același timp, uitîndu-m­ă in jur am­ observat spații verzi nelucrate încă neîngrijite, unele călcate chiar de co­pii, în joaca lor cu mingea, altele călcate de ceilalți, cu indiferența o­rășeanului prea ocupat, sau care se face a fi prea ocupat. M-a bucurat doar gîndul că astfel de cazuri nu sunt semnificative pentru municipiul Bacău. Mi-am reamintit de angaja­mentul nostru comun, acum, la în­ceput de primăvară, de a face din mu­nicipiul de pe Bistrița și Siret o loca­litate de frunte a țării, în ce pri­vește gospodărirea și înfrumusețarea. Am văzut locatari ai blocurilor din cartierul Cremenea, muncind sîm­bătă și duminică, cu rîvnă și plăcere, transformînd locul, înfrumusețindu-l. Mașinile de la S.U.T. și I.T.A. au transportat pămînt vegetal pe unele terenuri de aici și din alte părți. Aso­ciațiile de locatari s-au dovedit buni mobilizatori ai unor locatari, eviden­­țiindu-se în acțiuni patriotice și cele din cartierul Cornișa I și Parcul Li­bertății (blocurile 26 și 27). Să-i a­­mintim, de pildă, pe cetățenii din Cornișa I, de la blocul nr. 8 în frun­te cu Constantin Botică și Ioan Frîn­­cu. Acești locatari au plantat 30 de pomi și 50 metri gard viu. Cei de la blocul nr. 21, în frunte cu Nae­ Nițu, au plantat 40 de pomi și 200 metri gard viu. La blocurile 20 și 20/, numărul pomilor plantați este de 80, la care se adaugă și 150 metri gard viu. O laudă de seamă se cuvine,ce­tățenilor din cartierul Cremenea, (a­­sociația nr. 44), care au transportat 250 metri cubi pămînt și l-au Împrăș­tiat pentru amenajarea spațiilor verzi, in apropierea blocurilor date recent in folosință. Gheorghe Paloșanu este un nume care merită lauda edililor, dar și a cetățenilor din cadrul aso­ciației. Vecinii săi îl știu că e un bun exemplu in ceea ce privește ac­țiunile de muncă patriotică. Fiind se­cretarul asociației de locatari, el, îm­preună cu alți vecini au mobilizat 60 de cetățeni pentru lucratul pămîntu­lui și plantatul pomilor. Să-l amintim, în această acțiune și pe Aurel Rota­­riu, Petru Marciuc, Gheorghe Ghigea, Mihai Vasilache, Mihai Dodiță, oa­meni, inimoși, care muncesc cu plă­cere pentru înfrumusețarea locului din apropierea locuinței lor. Sunt oa­meni care, prin faptele lor demons­trează sentimente adevărate pentru municipiul în care trăiesc, oameni care arată o autentică solidaritate cu concetățenii lor, punând efectiv umă­rul ca orașul Bacău­ să fie plăcut, un oraș mereu mai înfloritor. Nu este lipsit de interes să reținem că numai duminică, peste 10.000 de băcăuani au ieșit, cu unelte de primăvară, la mun­că patriotică, greblînd, săpînd pă­­mîntul, arzînd maldăre de frunze moarte. ...Parcă nu e de conceput farmecul primăverii­ fără mirosul plăcut de fum albăstrui ce se ridică din grămăjoarele din curți, sau de pe marginile spa­țiilor verzi. Parcă primăvara nu ar fi deplină, dacă n-ar fi aceste semnale simbolice ale hărniciei gospodarilor. Focuri de fum, ce ard mocnit, purifi­­cind pămîntul. Focuri de fum ce a­­mintesc de continuitatea primăverii, de reluarea tradiției, de plăcerea oa­menilor de a ieși primăvara, odată cu gîzele și toate celelalte viețuitoare, de a ieși la soare, la aer, bucurîn­­du-se de clipă, și, cu lopata în mină, ori cu grebla, ori cu hirlețul, să facă locul frumos, mereu mai­ frumos. Bu­nul gospodar nu-și găsește stare, mai ales primăvara, dacă nu trebăluiește prin bătătură. Așa sînt băcăuanii, așa li-i felul, așa vor fi mereu. Peste 10.000 de cetățeni, cei mai mulți elevi și tineri, de­ la diferite întreprinderi, au răspuns, deci, și duminică cu en­tuziasm, la acțiunile inițiate de Con­siliul popular al municipiului Bacău. I-am văzut lucrînd, în parcul Ghe­­răiești, pe numeroși elevi de la Grupul Rom­ CACIULARU (Continuare in pagina a IV-a) .

Next