Viaţa Capitalei, aprilie 1950 (Anul 2, nr. 278-302)

1950-04-19 / nr. 292

VICTORIA LUI GH. NEGOESCU Sute de mi­i de oameni au ur­mărit vreme de două zile întrecerea celor 63 de cicliști din „Cursa Scân­teii", cea mai importantă cursă de fond din sezonul de primăvară. După cum se știe, întrecerea a revenit ciclistului Gh. Negoescu, din colectivul sportiv Locomotiva P.T.T. Toată lumea ştia că Dede Ne­goescu este un alergător încercat, dar foarte puţini îi dădeau şanse regulate. Negoescu a câştigat anul trecut Campionatul Naţional de Ciclocros şi de atunci până astăzi, el era un om de bază in cursele pe echipă. In întrecerea Circuitu­lui Poloniei, prezenţa acestui ciclist a fost de mare folos. El se găsea mereu în plutonul fruntaş, ajutăm­ lui Marin Nicuiescu să ţină trena cursei, luând parte sau conducând bătăliile tactice cele mai impor­tante. Dar niciodată nu s'a bătut pentru primul loc. De astă dată, Negoescu a făcut o cursă tactică foarte bună. El şi-a dat seama că plutonul veghea due­lul M. Niculescu — E. Norhadian, cei doi favoriţi ai cursei. Lupta propriu zisă între cei doi, nu s'a dat pe traseu. In schimb, aproape de Capitală, pe porţiunea de piatră cubică pe care Negoescu o îndră­geşte atât de mult, s’a jucat marea carte. Negoescu a „rupt", adică a făcut cum spun cicliştii, o evadare din pluton. Favoriţii ezitau să-l ur­mărească şi exact de această slăbi ■ ciune a profitat Negoescu, care a mărit avantajul şi a ajuns distanţat la potou. Pentru mulţi, victoria este o sur­priză, căci sportivii sunt obişnuiţi să afle că învingător era de obiceiu M. Niculescu sau Norhadian. Pentru specialişti ca şi pentru acei care cunosc viaţa muncitorului Nego­escu, acest succes nu este întâm­plător. Gh. Negoescu are 37 ani, adică o vârstă când sportivii devin in­structori. Gh. Negoescu este însă mai tânăr ca mulţi sportivi în vârstă de 20 ani, fiindcă are o viaţă dis­ciplinată, bine organizată, consa­crată muncii în producţie şi spor­tului. El îşi petrece tot timpul liber pe bicicletă, alături, de cadrele pe care le ridică: V. Amza, Spulbatu, V. Geor­gescu, P. Constantinescu și Hacia­­durlan. Drumul de acasă până la locul de muncă — iarna sau vara — îl face numai pe bicicletă. Prie­tenii glumesc pe socoteala sa că nu s'a urcat în 20 ani, în niciun tramvai... Principiul său este somnul din vreme și sculatul în zori. Ca să nu-şi iasă din obiceiul de a fi la ora 9 seara acasă, alături de soţia şi cei doi copii ai săi, Dede Ne­goescu nu merge la teatru sau la cinema decât în matineuri. Nu bea nicio picătură de alcool şi nu fu­mează, iar orele de antrenament le respectă cu stricteţe. Negoescu nu numai că creşte cadre din rândurile tineretului, dar ţine la Comisia Locală de ciclism, conferinţe despre sportul său favorit. In munca politică îşi ridică ne­­­contenit nivelul său ideologic, îşi însuşeşte învăţătura Partidului şi este un luptător pentru pace şi so­cialism. Viaţa lui Gh. Negoescu este un bun exemplu pentru tineret şi vic­­toria sa din „Cursa Scânteii" este o răsplată pentru viaţa sa sobră şi felul cum ştie să pregătească o întrecere. Concurenţii pe străzile Capitalei după campionatele internaţionale de tenis de masă Campionatele internaţionale de tenis de masă au fost extrem de folositoare pentru tinerii noştri jucă­tori, care au putut vedea pe re­prezentanţii valoroşi din ţările prie­tene. Trebue relevat succesul obţinut de jucătorii din ft. Cehoslovacă care au fost la Bucureşti în mare form­ă. Hotarît lucru este că cel mai bun jucător al turneului a fost ANDREAD1S care s-a impus prin jo­cul său clar. El este un jucător complect care ştie să utilizeze tacti­ca cea mai indicată în faţa fiecă­rui adversar. Uşurinţa cu care exe­cută tocm­ă gama loviturilor, sau modul cum relua orice minge a însemnat o «bună şcoală. Calmul cu care joacă îi dă putinţa să vadă perfect cum trebue să se apere sau să atace. VANĂ s-a situat imediat după ■Andreadis. Ofensiva continuă a constituit arma de căpetenie, care i-a adus titlul mondial deţinut în trecut. TEREBA nu a fost cu nimic mai prejos decât ceilalţi doi jucători cehi şi partidele realizate în proba de simplu (cu Sido- dublu mixt (cu Angelica Rozeanu contra Scos-Kar­pali) şi în cea de dublu masculin (cu Sido-Soosi au arătat că este un bun tehnician-Toţi jucătorii cehi sunt ofensivi prin excelenţă, dar apără la fel de bine când este nevoe. A. ROZEANU a repetat victoria de la Budapesta, câştigând în faţa lui Farcaş care, deşi în formă, nu a putut rezista atacurilor campioanei mondiale­ Reprezentanta noastră a jucat foarte bine la simplu şi dublu lets. ECHIPIERII din fl. P. Ungară au recoltat doar titlul la dublu mixt unde Sido-Farcaş campionii mon­diali la această probă au întrecut altă formaţie i maghiară Soos—Kár­páti. La dublu băeţi, Sido—Soos, au jucat prea defensiv şi n'au putut să evite ca cehii să câştige, mai ales că Andreadis era în zi exce­lentă. Sido a jucat numai în apă­rare cu Andreadis la simplu şi în­vingătorul şi-a impus tactica. Soos, oarecum demoralizat de eliminarea la simplu de către Vladone nu a mai fost acelaş în restul partide­­­lor. Farcaş—Kárpáti au avut o bună comportare și dacă au pierdut e pentru că au întâlnit­ adversare mai bune. « Runda a patra a turneului dela Budapesta BUDAPESTA 18 (Agerpres). — M.T.I. transmite: Runda IV-a a turneului inter­naţional de şah dela Budapesta s'a desfăşurat sub semnul unor dispute foarte vii, în care niciunul din­­participanţi n'a reuşit să iasă­ învingător. Astfel, partidele Stahlberg — Ko­tov şi Flohr — Bronstein s'au ter­minat remize, iar partidele Boleslav­­ski — Szabó, Smâslov—Keres şi Hal­­dorf — Lilienthal s'au întrerupt în poziţii de egalitate. Partida Keres — Szabó, întrerup­tă in runda IlI-a a fost dată re­miză fără a mai fi reluată. Finaliştii campionatului Capitalei de şah Duminică s-a jucat ultima rundă a semi-finalei Campionatului Capi­talei. Nu-l putem numi al „senio­rilor”, fiindcă în cele patru serii de semifinalişti au jucat foarte mulţi „juniori'' de categoria I-a. In faţa celor vârstnici, ei şi-au dovedit măestria, ocupând chiar câteva locuri de frunte. Iată pe învingătorii celor patru­ serii: SERIA I: D. Munteanu: 8V2 p. N. Andriţoiu: 7 p„ Drimmer Dolli (17 ani!) 7 p. SERIA II: Samarian: KR/î p-, Zalman Di 10 p„ Tucă L-: 9V2 p-SERIA III: Em. Reicher: 9V7 p-, S- Israilovici: 8■/• p-, M. Bălanei: 8 puncte. , SERIA IV: A. Braunstein: 8V2 p-, Em. Creţulescu: 71/» p-, A. Tom­a- 7V* p„ V. Chiose: 7V« P­Că jocul a fost de un nivel ri­dicat, o dovedeşte faptul că jucă­tori de valoarea lui I. Silbertaan, S- Şaiovici, etc., nu s'au putut ca­lifica. Finala începe Marţi şi iau parte de drept următorii maeştri bucu­reşteni: dr. O. Traianescu, Toma Po­­pa, P. Seimeanu, Ion Bălansi şi Tudor Flondor. Campionatul Naţional de tenis Joi 20 Aprilie va începe Cam­pionatul Naţional de tenis, care este un minunat mijloc de inten­sificare a activităţii jucătorilor de tenis la acest început de sezon. Concursul care se desfăşoară în prezent pentru întâmpinarea zilei de 1 Mai, este pe lângă un folositor antrenament şi un pri­lej de verificare a formei în care se găsesc jucătorii care se vor prezenta la campionat. Vor lua parte toate categoriile de juca ori şi din lista participanţilor nu vor lipsi desigur. Marin Vizirii, T. Caralulis, Gh. Vizirii, Schmidt, Tudorel Bădin, Cobzuc, Grad, Zacopceanu. Iar la fete Ch. Werf­heim, Eva Stancescu, Irina Todo­­rovschi, etc. După primă etapă a Campionatului Naţional de volei femenin Duminică a început la Bucureşti Campionatul Naţional femenin de volei. Echipele participante la acest campionat s-au dovedit, în majori­tatea cazurilor, insuficient pregătite din punct de vedere tehnic.. Jocu­rile pe care le-au susţinut Dumi­nică au coincis, la cele mai multe dintre echipe, cu prima lor­eşire pe teren din acest an şi faptul ar putea fi o explicaţie a formei sla­­be pe care au arătat-o. Iată câte­va din greşelile care s-au făcut observate la jocurile de Duminică. Un lucru elementar pentru orice echipă este precizia în serviciu. Prin faptul că în executare jucăto­rul nu este jenat de adversar, ser­viciul este o lovitură care nu trebue greșită niciodată. La jocul Locomotiva C.F.R. — Locomotiva P.T.T., serviciile defectuoase au avut o mare influență asupra rezultatu­­lui final al jocului. La același match, echipa tele­­fonistelor a avut de apărat lovitu­rile tari pe care le trăgeau adver­sarele. Acest lucru nu a fost făcut prin scoaterea mingilor cu precizie. Când se trăgea, jucătoarea care era cea mai aproape de minge în­tindea o mână și încerca s-o pa­reze. De cele mai multe ori acest lucru nu isbutea şi mingea era tri­misă la întâmplare. înlăturarea acestor deficienţe trebue să se facă neîntârziat pentru a asigura Campionatului Na­­ţional femenin de volei nivelul tehnic ridicat pe care trebue să-l aibă o astfel de competiţie. Tehnica în box Reuniunea finalelor campiona­telor de box a cunoscut un mare succes de public ceea ce ne a­­rată că pugilismul este pe placul masselor de spectatori. Nu este mai puţin adevărat că boxeurii noştri au făcut unele progrese şi pregătirea lor temeinică a făcut ca partidele să fie atrac­tive. Specificul tuturor boxeurlor este lupta susţinută, in ritm viu. Fiecare partidă in parte a scos in evidenţă că boxeurii doresc decizii sigure, prin k. o. Fireşte că pumnul fulgerător este arma eficace în box, dar este tot atât de limpede că o lovitură bine plasată nu poate fi dată intâm­plător ci pregătită prin acţiuni mai puţin eficace, dar care aduc pe adversar în poziţia cea mai favorabilă aplicării loviturii de­c­isive. Maestrul sovietic K. Gradopo­lov, care a făcut educaţia unei întregi generaţii de boxeuri în­vaţă elevii săi ştiinţa loviturei printr’o tehnică înaintată. Acest lucru lipseşte boxeurilor noştri. Să luăm exemplul lui Gustav Ripka, campion la cate­goria muscă, învingătorul lui Tom­a. F.I a făcut în 9 minute, cât durează trei reprize, sute de mişcări inutile şi prea puţine lo­vituri eficace. Tot mişcări inu­tile a făcut Toma Cretin. Boxeurii trebuie să elimine mişcările fără rost şi să folosească acţiunile braţelor pentru pregătirea unei lovituri tari. Orice altă mişcare, nu are rost. Vasile Socoşan, campion la cocoş, a dat un bun exemplu de atac permanent. El a înţeles să lupte cu un om de talie înaltă, cum este Szakacs prin acţiune corp la corp. Ceea ce nu a ştiut Szakacs este cum să evite această luptă. Garda lungă (braţul stâng întins) şi ameninţarea crochet­­ului de dreapta este lucrul cel mai simplu pentru un om care ştie acest lucru. Dar cum Sza­kacs nu cunoştea tehnica gărzii lungi, a pierdut. Iată aşadar câteva lipsuri teh­nice pe care boxeurii trebuie să le lichideze pentru a ajunge la o valoare mai bună. A început campionatul de football al U­R.S­S. MOSCOVA 18 (Agerpres). După cum transmite TASS primele matchuri din cadrul Campionatului unional de foot­ball s-au disputat Duminică l1i Aprilie pe stadioanele a şapte oraşe din Sudul Uniunii Sovieti­­ce. La Tbilisi, pe Stadionul ,,Di­namo” în faţa a 40.090 specta­tori, formaţia locală „Dinamo”, a întâlnit echipa campioană a U.R.S.S. pe anul 1949 „Dinamo” Moscova. Deşi dirramoviştii din Tbilisi au început puternic şi au con­dus cu 1-0, campionii, prestând un joc tehnic şi eficace, au re­făcut câştigând cu e-1. Pe stadionul Uzinei de Trac­toare din Stalingrad in prezen­ţa a 15.000 spectatori „Torpedo” Stalingrad a dispus de „Spar­tak” (Moscova) cu 2-0 (0-0), după un­­joc în care tehnica ju­cătorilor de la „Spartak"­­, fost depăşită de elanul celor de la Torpedo. Peste 60.000 spectatori au asis­tat la întâlnirea dintre „Dina­mo” Leningrad-„Dinamo­’ Kiev, desfăşurată pe Stadionul Cen­tral din Kiev. După un joc dârz disputat, matchul s-a terminat la egali­tate 2-2. La Harkov, echipa locală ,,Lo­­comotiv” a primit vizita forma­ţiei „Locomotiv” Moscova, care a obţinut o meritată victorie cu scorul de 1-0. Deţinătoarea Cupei U.R.S.S. la footbal, „Torpedo” (Moscova), jucând la Erevan cu echipa lo­cală „Dinamo” a făcut match­­ul 1-1. La Stalina echipa,,Şahtior” a dispus de „Daugava” Riga cu 1-0. Cel mai mare scor a fost în­registrat la Baku, unde forma­ţia locală ..Nofteanik” a învins pe „Zenit” Leningrad cu 1-1. VIATA CAPITALEI IMAGINI DIN Muzeul de istorie a organizațiilor bolşevice din Azerbaidjan „I. V. Stalin", din Bereu- Un gr­up de vizitatori in vestibulul mu­zeului. MN­­ANSIER LEI 1 MAI Muncitorii de la „Tricotajul Roşu“ au înfiinţat 4 brigăzi de calitate . Ziua Solidarităţii Internaţio­nale a oamenilor muncii de pretu­tindeni e o sărbătoare de seamă pentru fiecare muncitor în parte. De aceea trebue s'o sărbătorim aşa cum se cuvine. Aşa a gândit muncitoarea Stăn­­ciulescu Paraschiva, dela secţia confecţii a fabricii „Tricotajul Roşu”. A stat de vorbă cu câteva din­tre tovarăşele ei de muncă, le-a propus sa se strângă la un loc şi să creeze o brigadă de calitate. — Cum se va chema brigada ? — s’au întrebat ele. Au stat şi s’au gândit vreme de câteva m­iute. Apoi au hotărît. — Tovarăşe, să-i zicem brigada de calitate „1 Mai”... Şi aşa, de la 13 Aprilie, munci­toarele din brigada „1 Mai” mun­cesc din ce în ce mai bine. Nu trece zi în care norma să nu fie depăşită, iar calitatea să nu crească. Urmând acest exemplu, munci­torii din fabrica „Tricotajul Roşu” au mai înfiinţat alte trei brigăzi de calitate. Prima zi a lunii Mai, muncito­rii de la „Tricotajul Roşu” o vor sărbători prin noi şi noi succese în muncă. Ziua munc­i va însemna o nouă victorie In producţie a muncitorilor de la „Tricotajul Roşu”, va însemna o contribuţie la lupta măreaţă pentru pace, pen­tru construirea socialismului în ţara noastră. ­Muncitorii de la fabrica de pâine ,,Gheorghe Doja“ luptă pentr­u fabricarea u­nei pâini de bună calitate „Pâine de calitate cât mai bună”, este lozinca sub care au pornit la întrecere în cinstea zi­lei de 1 Mai, muncitorii fabricii de pâine „Gheorghe Doja”, a Co­mitetului Provizoriu Bucureşti. Cu această lozincă, meşterul fră­­mântător Tudose Nicolae, şeful e­chipei întâia din atelierul nr. 2, îşi mobilizează tovarăşii de muncă. — Poporul să aibă o pâine bună — le spune el tovarăşilor săi. Azi, când Partidul ne conduce spre construirea socialismului, să ne străduim şi noi să îmbunătăţim calitatea muncii. Echipa iov. Tiu Gheorghe e în întrecere cu echipa tov. Dinulete Toma şi a depăşit norma cu 37­/6­ Una din echipele fruntaşe este şi aceea a tov. Modogan Niculae, care e în întrecere cu echipa iov. Simulis Ion. Echipele sunt în în­trecere şi pentru curăţenia per­fectă a utilajului. La fiecare­­schimb, frământătoarele sunt cu­răţate, ca şi celelalte utilaje. La siloz,­unde, ca şi în întreaga fabrică­, procesul de producţie este mecanizat, tov. Păd­uranu Star,cu este în întrecere cu tov. Perşu­­naru Gheorghe. — Noi luptăm ca să dăm făina la timp tovarășilor dela frămân­tat, să m­i^ facem risipă, per­tru ca știm că taina e rodul muncii de­puse de țărănimea muncitoare — ne spune Iov. Păd­uran­u­. Deasemenea, la cuptoare, Iov Criseta, cocător, e în întrecere cu schimbul lui, pentru ca să dea o pâine coaptă în bune condiţiuni. Echipa de distribuire a pâinii este şi ea în întrecere pentru dis­tribuirea la timp a pâinii. 36.000 de kgr.­de pâine sunt îndreptate în fiecare zi spre centrele care de­pind de fabrica „Gheorghe Doja”. STAREA TIMPULUI In ultimile 24 de ore timpul a continuat să se menţină variabil. Ploi intermitente au căzut in cea mai mare parte a ţării, pe alocuri fiind însoţite de manifestaţii elec­trice. Vântul a suflat potrivit din sec­torul Nordic. Temperatura maximă de ori din Capitală a fost de 24 de grade, iar cea minimă de 12 grade. Azi dimineaţă la ora 8 temperatura din Capitală era de 15 grade. in următoarele 24 de ore tim­pul se va menţine variabil cu ce­rul mai mult acoperit in Sudul şi Răsăritul ţării. Ploi intermitent vor continua să cadă mai ales in cursul după amiezii. Temperatura nu ușoară scădere. Pentru următoarele 3 zile se prevede timp variabil favorabil ploilor. Temperatura în scădere. Un comunicat al Oficiu­­l de repartizare a forţelor de muncă din Bucie­şti Oficiul de repartizare a for­ţelor de muncă face cunoscut următoarele : Cetăţenii care locuiesc în circ, de miliţie 22, 23, 24, 26, 27, şi 39 şi solicită plasarea în câmpul muncii se vor adresa în Viitor Biroului de Repartizare a For­ţelor de Muncă Nr. 4, din Bucu­reşti, calea Rahovei Nr. 311 (birou nou înfiinţat în acest scop). Cetăţenii domiciliaţi în circ. 21, 25, 28, 29, 30 se vor­ adresa în viitor Biroului de repartizare a forţelor de muncă Nr. IV, din calea Şerban Vodă Nr. 49. Comitetul Provizoriu Bucureşti a deschis Un nou magazin pentru desfacerea produselor confacţionate din bucăţi m­i de talpă şi piele Comitetul Provizoriu Bucureşti, Secţiunea întreprinderilor Econo­mice, a reuşit să valorifice un atelierele de reparaţii de încăl­ţăminte resturi de piele şi talpă, altădată fără nici o utilizare, şi să le transforme in produse de consum ca sandale pentru copii, ştergătoare, coşuri de piele, etc. In urmă cu câteva săptămâni a fost deschis în str. Academiei 16 primul magazin al Comitetu­lui Provizoriu Bucureşti, pentru desfacerea acestor produse. In cinstea zilei de 1 Mai, a fost deschis zilele acestea, în Ca­lea Griviţei nr. 227 al doilea magazin de acest fel. Asemenea magazine vor mai lua fiinţă şi în alte cartiere mun­citoreşti ale Capitalei. CONFERINŢE Consiliul de Conducere ARLUS şi Societatea ştiinţelor medicale, filiala Bucureşti, anunţă confe­rinţele : 1) Profesor I. Rogozin, mem­bru corespondent al Academ­iei de Ştiinţe Medicale din U.R.S.S., laureat al Premiului Stalin, despre „Bazele epidemiologiei sovietice”. 2) Profesor P. Lukomski (Mos­cova) despre „Etiopatogenia boa­lei hi­perton­ice”. Conferinţele vor avea loc în ziua de 19 Aprilie a­ c. I» orele 19,30 in amfiteatrul mare al In­stitutului medico-farmaceutic, Bu­levardul Ardealului nr. 8, 0 a CEEa CEE ISEiEil|g|li^^ s Teatral Municipal a E ill 0 4.60.60 LAZAR B-DUL SCHITU MAGUREANU 1 - TELEFON TRAMVAIE: 3-12-14-24 STATIE LICEUL 7, 8 și 25 STATIE PODUL ISVOR REPREZINTĂ ALTERNATIV ! SEARA ORA 8 : Marți 18, Vineri 21, Duminică 23 Aprilie din urmăa a a a l* J DISTRIBUȚIA (în ordinea intrării în scenă) : Marietta £1 Sadova, N. Tomazoglu, Marietta Rareş, Corina Constan- [T] tinescu, Clody Bertola, Liviu Ciule,v. Emilia Manta, Dan Ii­ Nasta, Florin Stroe, Ion Manolescu dela T. Naţional, Dem. 1*1 Savu, Beattr. Fredanov. GT] Direcţia de scenă: Marietta Sadova. to J de MAXIM GORKI Traducere de Emma Beniuc D­IE BE Direcţia de scenă: Marietta Sadova. Asistent dir. de scenă: Jenny Arnott. SEARA ora 8 : Joi 20: Sâmbătă 22 Aprilie „UN OM OBIŞNUIT” . SEARA ora 8 : Miercuri 19 Luni 24 Aprilie — MATINEU ora 3.30 : Duminică 23 Aprilie. CÂINELE GRADINARULDI V11 TOAREA PREM­I­ERA Face pe pământ . Piesă în 3 acte (9 tablouri și 4 interludii) de George Sklar B j^t și Albert Maltz. Traducere de Alf. Atlanta. S®!*'®®®®®®®®®®®®®®®®^®^ ›eeaeeee»ee»aeaee«eaoaeeeee»»eeaeaeft»f>aftfi(1><> Eri a avut loc la Cas­a Prieteniei Româno-Sovietice adunate pen­ru îmbunătăţirea calităţii convoc­­ă de Organizaţia de Bucureşti de ziarul „Scânteia“ şi Consil­ul Sindical Judeţean Din iniţiativa organizaţiei de Bucureşti P.M.R., a ziarului „Scânteia” şi a Consiliului Sin­dical Judeţean Ilfov, a avut loc ieri după amiază în sala Casei Prieteniei Româno-Sovietice o adunare a muncitorilor, tehnicien­­ilor, inginerilor şi conducători­lor din numeroase întreprinderi din Capitală. Obiectivul consfătuirii a fost problema îmbunătăţirii calităţii produselor. La această adunare au luat parte tovarăşii: Gheorghe Stoica membru supleant al Com­ii­tetului Central al P.M.R. prim secretar al Organizaţiei de Bucur­­eşti P.M.R., tov. Ştefan Voicu redactor şef adjunct al ziarului „Scânteia”, tov. Miron Dumitru ministru adjunct al Industriei Uşoare şi tov. Velcescu Gheor­ghe preşedintele Consiliului Sin­dical Judeţean Ilfov. Numeroşi muncitori fruntaşi în producţie au luat cuvântul, înfăţişând experienţa pe care ei au reuşit să o dobândească în lupta pentru îmbunătăţirea cali­t­­aţii produselor şi paralel cu a­­ceasta, au semnalat şi anumite lipsuri care exista în întreprin­derile lor din cauza cărora su­­feră calitatea produselor. Printre muncitorii care au luat cuvântul au fost şi tova­răşii Şerbănescu Nicolae de la uzinele „Republica”, Cincă Maria de la „Industria Bumbacului B”, Dragomirescu Dumitru dela u­­zinele „Vulcan”, Cneţu Grigore dela fabrica de confecţiuni „Oc­­ tombrie Roşu”, etc. fagh Intre­ Muncitorii, tehnicienii, norii şi conducătorii de prinderi prezenţi la această a­­dunare, au exprimat voinţa mun­-s­citurilor şi tehnicienilor din fa­bricile Capitalei, de a-şi inten-­ sifica eforturile lor In întrece­rea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai pentru a da oamenilor muncii mărfuri de o calitate su­perioară, cât mai multe şi mai ieftine. Din partea redacţiei ziarului „Scânteia” a luat apoi cuvântul tov. Ştefan Voicu. In încheiere tov. Gheorghe Stoica a dat cetire unui apel prin care muncitorii, tehnicienii şi in­ginerii, care au luat parte la a­­ceastă consfătuire, cheamă pe toţi muncitorii şi tehnicienii de la toate întreprinderile din Bucu­reşti, la luptă pentru îmbunătă­ţirea calităţii produselor­ produselor P.fu.R., Ifev Numeroşi salariaţi ai comerţului de Stat s-au evidenţiat printr-o bună organizare a muncii şi o atentă servire a clientelei In campania aprovizionării de primăvară, funcţionarii din maga­zinele de stat şi din cooperative au dat încă odată dovadă de dra­goste de muncă. Depunând efor­turi pentru ca vânzarea să se des­făşoare în condiţiuni bune şi clien­ţii să fie serviţi cât mai repede, ei au înlăturat în mare parte aglo­meraţiile şi nemulţumirile. Cele mai bune rezultate în a­­ceastă direcţie le-au dat magazi­nele de stat şi cooperativele în care au fost alcătuite brigăzi pen­tru o cât mai bună servire a clienţilor. Printre acestea se numără Ma­gazinul Tineretului, din str. Ple­­şoianu, „Alimentara” din Piaţa Gri­viţa Roşie, iar la Aprozarul din Piaţa Gh. Coşbuc, colectivul nr. 2 din brigada lui Stan Petre din Vasile Lascăr, etc­ Fiecare vânzător care face parte din brigadă, pe lângă munca o­­bişnuită pe care o îndeplineşte, este preocupat în acelaş timp şi de buna aprovizionare a magazi­nului. Pentru ca vânzarea să se desfă­şoare repede, ei vin cu o ora îna­inte de deschiderea magazinului, a­­provizionează raioanele cu mărfuri de la magazie, le selecţionează şi le sortează, aranjându-le apoi în vitrine şi rafturi. De asemenea, pentru ca cumpărătorii să fie ser­viţi imediat, personalul magazinu­lui pregăteşte dinainte pachete de diferite mărimi cu produse de larg consum. In pieţe, salariaţii vin de ou noapte, selecţionează produsele şi se îngrijesc de curăţenia com­partimentelor, pentru ca la deschi­derea pieţei clienţii să fie serviţi în cele mai bune condiţiuni. Numeroşi salariaţi din magazi­nele „Alimentara”, „Aprozar” şi cooperative, s-au evidenţiat prin comportarea lor faţă de cumpără­tori, prin disciplină în muncă şi printr’o cât mai atentă manipulare a mărfurilor, pentru ca acestea să nu se altereze. Printre aceştia sunt: Petre Ştefan, de la magazinul „Alimen­tara”, str. Şoituzului ; Oprescu Şerban, de la „Alimentara” din str. Isvor nr. 48; Jidoiu Tudor, dela „Alimentara” din strada Decebal; Pârvu Dumitru, dela magazinul „Aprozar” din şos. Pantelimon nr. 264 ; Simion Vasile, din Piaţa Vitan ; Diana Nicu, dela coopera­tiva „Drumuri Noi” ; Popescu Ion, dela cooperativa „Victoria”; Vio­rica Constantin, dela cooperativa „Drumul lui Lenin”, etc. Au fost însă şi unii vânzători care nu şi-au îndeplinit sarcinile în mod conştiincios. Deasemenea au mai fost descoperite unele ele­mente care s’au dovedit nedemne de munca ce o îndeplinesc. Astfel, vânzătorul­ Ionescu Nicolae, dela cooperativa „Timpuri Noi”, a pro­vocat scandaluri şi a majorat pre­ţul la unele alimente, cerând pe o cutie de conserve de o jumătate de kilogram, costul tişei cutii de un kilogram, şi Gogoaşe Gheor­ghe, de la cooperativa „Rahova”, centrul nr. 10, care a vândut unor afaceri şi­­ mărfuri fără bon, pe care ei le-au speculat apoi pe piaţă. In afară de câteva cazuri izo­late, salariaţii comerţului nostru de stat au dat dovadă de iniţia­tivă, pricepere şi dragoste de muncă, străduindu-se să deser­vească în cele mai bune condiţuni­­numărul tot mai mare de cumpă­rători. Salariaţii din comerţul nostru­ de stat au ca sarcină îmbunătăţii­rea permanentă a muncii lor, , în special prin organizarea brigăzilor de calitate, pentru a crea condiţii din ce în ce mai bune de desfacere a mărfurilor, contribuind pe a­­ceastă cale la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. DIRECTIUNEA MEDICALA C. F. R. ANGAJEAZA­­ medici şi personal sanitar auxiliar (surori, oficianţi sanitari, infirmiere) la şantierele C. F. R. Medici (de circumscripţie): Lunca, Livezeni, Braşov, Caran­sebeş, Cluj, Bogdăneşti. Personal sanitar: Bucureşti, Ploieşti, Păltineni, Buzău, Fău­rei, Cireşu, Giurgiu frontieră, Meri, Lainici, Pietrele Albe, Fabian, Petroşani, V. Gardului, Păltiniş, Coşlariu, Câlnic, Timişoara, Cluj, Ul­­meni-Sălaj, Sighet, Deda, Dej, Ghilvaci, Molid-Bucovina, Balta Albă. Pentru medici nu este necesară libera practică (cu condiţia să nu le fi fost retrasă). Doritorii se vor adresa, în orice zi de lucru, Direcţiei Medi­cale C.F.R., Serviciul Administrativ, Palatul Administrativ C.F.R., B-dul Dinicu Golescu nr. 38 Parter. Comitetul Provizoriu Bucureşti Secţiunea întreprinderilor Economice întreprinderile Pavoazare-Afişaj-Firme-Bucureşti Cumpără de urgenţă — aerografe Spritzaparate — cu sau fără compresor, pentru pictură, cât şi aparate proectoare de mărit la distanţe mici până la 20 metri. Ofertele se vor adresa in str. 30 Decembrie nr. 44, telefon fi.23.5fi. 4*4»1,4,4,4­*4-4'4.44­»,4,»4,4,4,4.14.»444'4'4.4**4.4*4'4-1**f»4-4*-V IJoi 20 Aprilie PREMIERA ^/.PAIUIA- teiANOAi îOiViC! MA2AIA' AIDA - iiibîF. ■ DACIA «FtRHIDA In săptămâna dela 17-23 Aprilie 1950 „ROMFILM“ prezintă ACTUALITATEA IN IMAGINI Nr. 14 — Congresul Cooperaţiei din R.P.R. — Insămânţări la Gos­podăria Agricolă Co­lectivă „Victoria” Lenauheim (jud. miş Torontal). — Hidrocentrala de Crişul Repede. — Reportaj la fabrica de încălţăminte „Solida­ritatea” din Oradea. — Creşa Nr. 2 a Comite­tului Provizoriu, Buc­u­reşti. REPUBLICA POPU­LARA UNGARA — Deschiderea de nou­i­mine de cărbuni din Ti­pe MINISTERUL JUSTITIEI DIRECTIUNEA JUDICIARA EXTRAS Din Decizia Nr. 28.839 din 1950 Prin Decizia Nr. 28.839 din 28 Martie 1950, s’a schimbat d-lui Ladislau Kohn născut la 8 August 1916 in comuna Lechinta, judetul Mureş, domiciliat în Tg. Mureş, str.­­Malinovsky Nr.’ 85 jud. Mureş, nu­mele său patronimic d® Kohn în acela de Kovats spre a se numi Ladislau Kovats. Prezenta se publică în extras conform art. 12 din legea Nr. 846 din 14 August 1945. Dos, Nr. 5/77S din 1943

Next