Steagul Roşu, august 1955 (Anul 2, nr. 417-440)

1955-08-14 / nr. 428

P­oporul frate coreean sărbătoreşte astăzi cea de a zecea aniversare a eliberării Coreei de sub jugul co­tropitorilor japonezi de către glorioasa Armată Sovietică. La 15 august 1945, oştile glorioase sovietice au adus ţării „dimineţilor liniştite“ libertatea şi zorile luminoase ale căilor spre bunăstare şi fericire. Măreaţa victorie obţinută de Uniunea Sovietică în cel de al doilea in­b­iuui in­ui­uiai, int­uujita anuak­nei ja­poneze imperialiste au asigurat elibera­rea Coreei de sub jugul colonial, au des­chis în faţa poporului coreean drumul unei vieţi libere. Sub conducerea Partidului Comunist din Coreea — iar după 1946, sub con­ducerea Partidului Muncii, poporul din R.P.D. Coreeană a obţinut succese im­portante în construcţia democratică. In cîţiva ani, cu ajutorul puternic şi dezin­teresat al Uniunii Sovietice, poporul co­reean a făcut un mare salt înainte, ob­­ţinînd nenumărate şi importante succese, realizînd profunde transformări politice, economice şi sociale, care au asigurat oa­menilor muncii coreeni drepturi largi şi libertăţi democratice. Au fost lichidate într-un timp relativ scurt urmările nefaste ale dominaţiei co­loniale japoneze în dezvoltarea econo­mică, culturală şi politică a Coreei. Ma­sele muncitoare din R.P.D. Coreeană au realizat reforme democratice, au recon­struit fabricile şi uzinele sale, au înfăp­tuit reforma agrară, care a însemnat realizarea năzuinţelor de veacuri ale ţă­rănimii coreene. Dar succesele poporului coreean, viaţa sa paşnică, înfloritoare, au scos din să­rite cercurile agresive străine şi clica tră­dătoare a lui Li Sîn Man. Ele au dez­lănţuit războiul criminal împotriva po­porului nord coreean, au întrerupt munca paşnică, constructivă, care se desfăşura în R.P.D. Coreeană, au transformat în ruine oraşe şi sate din Coreea, toate acestea cu un singur scop: să cotropească R.P.D. Coreeană, să-i pregătească soarta popu­laţiei din Coreea de Sud. Poporul nord coreean, sub conducerea Partidului Muncii din Coreea şi a mare­şalului Kim Ir Sen, a apărat cu eroism R.P.D. Coreeană, libertatea şi indepen­denţa patriei sale. Timp de 3 ani şi jumă­tate, cu preţul a numeroase jertfe şi pri­vaţiuni, poporul coreean a luptat cu eroism pe front şi în spatele frontului, însufleţiţi de sentimente de înalt patrio­tism, oamenii muncii din industrie şi ţă­ranii coreeni au luptat zi şi noapte pen­tru sporirea producţiei industriale şi a­­gricole sub lozinca „Lupta pentru pîine este lupta pentru patrie şi pentru victoria pe front“. Siliţi de presiunea maselor iubitoare de pace din lumea întreagă şi în urma înfrîngerilor dezastruoase suferite, in­­tervenţioniştii au acceptat începerea tratativelor de armistiţiu, tratative care au fost încununate de succes, datorită contribuţiei de seamă a Uniunii Sovieti­ce, iniţiativelor şi acţiunilor guvernului sovietic. Războiul din Coreea a lăsat poporului coreean o grea moştenire: pagube de 420 miliarde roni, 8.700 uzine şi fabrici şi 600.000 case de locuit distruse. Dar poporul coreean nu s-a dat înapoi în faţa greutăţilor. El a făcut eforturi deosebite, a păşit cu şi mai mare avînt la refacerea economiei distruse, la refacerea econo­miei naţionale. Poporul coreean şi-a înde­plinit cu succes această sarcină. A intrat în funcţiune un mare număr de fabrici, refăcute sau nou construite, s-a refăcut hidrocentrala de la Suphun, au fost ob­ţinute o serie de rezultate în agricultură, se dezvoltă cu succes ştiinţa, cultura, arta, creşte nivelul de trai material al poporului coreean. Tri mrimul PAmnd­ru al anului 1 1 OCC o *** pi uuui jcriivju u ut uiiuiui­­­t/uu o­ ci investit de 4,7 ori mai mult decît în pri­mul semestru al anului 1953. Producţia globală a întreprinderilor industriale de s­tat şi a cooperativelor a crescut în acest semestru de 2 ori faţă de primul semes­tru al anului 1953. In primul semestru al anului 1955 nivelul producţiei s-a mărit în medie cu 44 la sută faţă de cel din 1949. Tot în primul semestru al anului curent s-a învestit pentru reface­rea şi dezvoltarea agriculturii un ca­pital de 5,6 ori mai mare faţă de pri­mul semestru al anului 1953. Numărul cooperativelor agricole de producţie din R.P.D. Coreeană reprezintă 44 la sută din totalul gospodăriilor ţărăneşti şi 42 la sută din suprafaţa arabilă a ţării. Salariile muncitorilor şi funcţionarilor s-au ridicat în medie cu 31 la sută faţă de 1950. Aceste succese ale poporului nord co­reean se datoresc legăturii strînse dintre : Partidul Muncii şi popor, se datoresc în­tăririi permanente a legăturilor interna­ţionale frăţeşti cu popoarele Uniunii So­vietice, R.P. Chineze şi ale tuturor ţărilor lagărului păcii, democraţiei şi socialis­mului. In prezent, paralel cu acţiunile forţe­lor iubitoare de pace, care urmăresc re­zolvarea paşnică a problemei coreene, continuă să acţioneze forţe care încearcă să submineze politica de destindere a în­cordării internaţionale, care încearcă să zădărnicească acordul de armistiţiu în Coreea. In momentul de faţă, cînd opinia publică mondială, încă sub impresia re­zultatelor pozitive ale conferinţei de la Geneva, urmăreşte cu atenţie tratativele dintre S.U.A. şi R. P. Chineză şi lucră­rile conferinţei de la Geneva pentru fo­losirea energiei atomice în scopuri paş­nice, clica disîumanistă acţionează în ve­derea zădărnicirii acordului de armistiţiu în Coreea. Manevrele întreprinse de circa disîuma­nistă, ameninţările, notele şi ultima­­tum-urile date în ultimul timp de autorităţile sud-coreene, încercările de intimidare a Comisiei neutre de supra­veghere a armistiţiului di­n Coreea, do­vedesc că forţele agresive care mizează pe război n-au tras încă învăţămintele necesare de pe urma eşecului aventurii împotriva R.P.D. Coreene. Popoarele iubitoare de pace din lumea întreagă doresc din tot sufletul ca patria eroicului popor coreean să înflorească în condiţii de pace. Poporul coreean are a­­lături de dînsul simpatia şi dragostea for­ţelor păcii, în frunte cu Uniunea Sovieti­că. Cu prilejul celei de a zecea aniversări a eliberării Coreei de către glorioasa Ar­mată Sovietică, poporul român, care nu­treşte sentimente de profundă admiraţie şi dragoste faţă de eroicul popor coreean, îi urează succes deplin în opera de refa­cere a ţării sale, în restabilirea unităţii naţionale, în lupta pentru menţinerea şi consolidarea păcii. Salut frăţesc poporului coreean ANUL II — Nr. 428 4 PAGINI 20 BANI DUMINICĂ 14 AUGUST 1955 ­­mi aduc aminte cum in primăvara acestui an zări­sem intr-o dimineaţă ieşind din casa îmbrăcată in iederă de pe strada Zambilelor nr. 29 un grup zgomotos şi vesel de pa­tru persoane. Nu-i cunosc pe aceşti cetăţeni, vecini de ai mei. II ştiu din vedere doar pe omul acela voinic, cu părul castaniu, care intr-una din zi­lele lui martie sosise cu ca­mionul plin de mobilă şi-l des­cărcă în dreptul acelei case care pe atunci nu era investmintată cu iederă. Au trecut vreo şase luni de cind strada găzduieşte o nouă familie de muncitori. Ii văd adesea dimineaţa cum plea­că toţi patru de acasă: bărbatul, femeia şi cei doi feciori. Voi încerca să prezint citi­torului citeva aspecte din viaţa familiei acestui muncitor de pe strada Zambilelor, a lui Tu­dor Chioreanu. P la toamna anului 1936. 4* Se făurise un nou cămin, o familie de muncitori a cărei avere erau numai cele patru braţe de muncă. Cu cită putere şi dragoste trebuiau menţinute în acele condiţii aspre de via­ţă echilibrul şi armonia fami­liei! Singura bucurie a tinerilor căsătoriţi era iubirea lor since­ră şi cei doi copii care au venit pe lume ca două flori gingaşe. In timpul ultimului război Tudor luptă împotriva hoarde­lor fasciste şi cade rănit la Mişcolţ. Din spital scrie Lenuţei şi copiilor: „Dragii mei, sînt sănătos. Am fost rănit şi cre­deam că voi rămîne fără picio­rul drept. Dar doctori buni, so­vietici, m-au însănătoşit". Cind poştaşul a adus scrisoa­rea, Lenuța a fugit cu ea pe la vecini şi tocmai un învăţător a găsit să i-o citească de citeva ori. S-a înapoiat apoi acasă in­tr-un suflet, strigă la toată lu­mea că-i vine soţul dintr-o zi pe alta şi ascunse scrisoarea intr-o cutie de nuc lustruită, lu­crată de Tudor. ★ P­e capacul acestei cutii de nuc am citit deunăzi cind am vizitat familia lui Tudor, o inscripţie scurtă săpată in lemn: „Amintiri de familie". Gazda se străduia să mă simt cit mai bine. Lenuţa se făli cu noua mobilă cumpărată după gustul ei şi deschise apoi aparatul de radio potrivind­ mu­zică din operete. Peste vreo oră Lenuţa îşi ceru iertare spunînd că e instructoare la uzină cu metoda Kovaliov şi că o aş­teaptă ţesătoarele la curs. Tudor a insistat să mai ră­­min pentru că feciorii trebuiai­ să sosească de la cinema dintr-o clipă intr-alta, şi ar fi vrut să-mi facă cunoştinţă şi cu ei Pină au venit băieţii lui Tudor gazda m-a îndemnat să răsfo­iesc amintirile de familie închi­se in caseta de nuc. M-am oprit asupra unei scri­sori ce purta următoarea adre­să : „Casa de odihnă Curtea de Argeş, tovarăşului Tudor Chio­­reanu". Am recitit de cîteva ori numele expeditorului. Nu mă înşelam, era expediată de Le­nuţa Chioreanu. Lenuţa a învăţat carte abia după 23 August, îmi spuse Tu­dor. Şi cind îi 1948 am plecat in concediu mă pomenesc la Curtea de Argeş cu primele rinduri scrise de Lenuţa. Ci­tiţi... puteţi să citiţi, mă în­demnă Tudor cu o neasemuită mîndrie... Am citit scrisoarea şi m-a emoţionat profund. In timp ce o citeam cu glas tare Tudor stă- ,­tea aplecat peste masă şi­ o as­­culta cu aceiaşi fiori tainici de parcă ar fi cunoscut conţinutul ei pentru prima oară. Printre altele Lenuţa li scria lui Tudor următoarele: „Dragul meu, ce fericită sunt astăzi/ Aş fi vrut să serbez ziua asta cu tine. Am , învăţat să scriu şi să citesc. După examenul pe care l-am trecut ieri cu succes îţi scriu , prima scrisoare. Să nu fii su-­­ cărat că scrisoarea are pete de cerneală, nu-i din vina mea. Nu ştiu ce are peniţa, sau poa­te că hin­a nu e bună. Citesc acum din cărţile copiilor in fie­care seară. Am aflat aşa lucruri frumoase! Băieţii sunt sănătoşi, am făcut papanaşi cu brînză Şi m-au sărutat feciorii de zeci de ori că mama lor a învăţat carte. Ţi-aş fi trimis şi ţie papanaşi dar am auzit că acolo aveţi prăjituri mai bune. Imi dau sea­ma că nici nu ştiu bine ce să-ţi scriu mai intîi. Vezi că am pus în plic şi rîndurile copiilor şi certificatul de absolvire a şcolii de alfabetizare". Am răsfoit şi alte amintiri ale familiei. Sint păstrate aici in caseta de nuc şi certificatele co­­tiilor de absolvire a şcolilor primare şi profesionale, apoi diploma mamei de ţesătoare fruntaşă, diploma de absolvire a şcolii de maiştri a tatălui, fo­tografii şi amintiri numeroase. Găsesc aici şi un mic calendar pe care stă însemnată data cind Tudor şi Lenuţa s-au înscris in partid, apoi ziua cind copiii au fost primiţi în rîndurile organi­zaţiei de tineret. Privesc printre altele şi­ o fotografie făcută re­cent. Tudor, Lenuţa şi ceilalţi doi feciori au fost surprinşi într-o dimineaţă de un prieten fotograf aşa cum obişnuiesc ei să meargă la fabrică, zgomotoşi şi veseli, ţinîndu-se de braţ. In clipa următoare sosiră şi băieţii. Cel mare, un flăcău roş­covan, mai înalt decit taică-său, păstrînd privirea blindă a pă­rintelui, era îmbrăcat într-un costum ■ bleumarin şi cămaşe albă de poplin. Mezinul la fel de înalt purta un costum bej şi cravată de mătase naturală. Crezînd că părintele are de dis­cutat cu mine ceva importam băieţii s-au depărtat respectuos întrebîndu-l doar pe tatăl lor unde a pus mama cheia de la bibliotecă pentru că trebuie să-şi termine lecţiile pentru cursul seral. După ce le dăduse cheia bi­bliotecii Tudor îmi vorbi bucuros despre planurile feciorilor lui: „Tudorei vrea să cunoască teh­nica maşinilor de ţesut, învaţă la fabrică şi e destul de silitor. Cel mic care de fapt a împlinit 18 ani vrea să devină şi el la fel de bun meşter ca şi frate­­său. Ii plac foarte mult fizica, chimia şi algebra şi are la şcoală note mai bune chiar decit ăl mare. Sunt în întrecere acum. Fiecare din ei vrea să bucure pe părinţi cu note cît mai bune. Mi-au spus intr-o seară că nu vor să facă de rîs familia ţe­sătorului Tudor care lucrează la uzinele 1 Noiembrie" unita­tea B". Se înserase şi notasem multe date despre familia acestor har­nici ţesători. Tudor mă însoţi in grădină şi înainte de des­părţire, mă rugă călduros să-l vizitez in noua locuinţă care şi-o va clădi peste puţină vreme pe aceeaşi stradă. „La 25 august, mă informă mai precis ţesătorul, plecăm cu toţii în concediu de odihnă... Cind ne reîntoarcem, începem construcţia"... A­SIMOV,CI ir? Tî? Tî? îi? îî? ÎI?îjf tf? îi? îi? îi? îl? îi? fr? ft» »r* » ?-• i-T« »?■» • Ca şi celelalte ţesătoare din secţia lor, tovarăşele Ioana Popa şi Ecaterina Burnete primesc cu atenţie Îndrumările maistrului Tudor Şi fraţii Tudorei şi Gheorghe Chioreanu vor să devină meşteri-ţesători în­ zilele verii, familia ţesătorului Tudor Chioreanu ia masa în grădină UN COMUNICAT AL AGENŢIEI TASS MOSCOVA 13 (Agerpres).­­ TASS transmite : Faptele din ultimul timp şi Îndeosebi rezultatele Conferinţei de la Geneva a şefilor guvernelor celor patru puteri dovedesc că s-a realizat o oarecare micşorare a încordării in relaţiile internaţionale. In scopul slăbirii continue a încordării internaţionale şi al stabilirii încrederii intre state, Guvernul sovietic a hotărît să reducă pînă la 15 decembrie 1955 efectivul forţelor armate ale Uniunii Sovietice cu 640.000 de oameni. Militarilor din rîndurile armatei şi flotei lăsaţi la vatră, li se va asigura de lucru în Întreprinderi, sovhozuri şi colhozuri, ţinîndu-se seama de domiciliu. " . Tractoare sovietice pe ogoarele regiunii noastre An de an creşte numărul tractoarelor şi maşinilor agricole ce lucrează pe ogoarele patriei noastre. Staţiunile de maşini şi tractoare şi gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră, înzestrate cu tractoare şi maşini agricole moderne, construite in ţara noastră şi in Uniunea Sovietică, demonstrează practic in faţa ţă­ranilor muncitori superioritatea pe care o reprezintă munca făcută cu maşinile pe suprafeţe mari. Alături de tractoarele R.D.-35 şi I.A.R., construite în Republica Populară Ro­­mână cu ajutorul Uniunii Sovietice, străbat întinsul ogoarelor puternice tractoare Stalineţ şi D. T.-54, expresie a dragostei pe care poporul sovietic o nutreşte faţă de poporul român. Astfel de tractoare sunt multe in regiunea noastră şi numărul lor creşte neîncetat. Zilele trecute au sosit în gara Andră­şeşti, venind din Uniunea Sovietică, noi tractoare de tip M.T.Z. şi D.T.-54. Aceste tractoare au şi fost repartizate gospodăriilor agricole de stat. La sosirea lor, mecanizatorii de la G.A.S. Andrăşeşti au manifestat dragoste şi recunoştinţă faţă de marele popor sovietic constructor al comunismului, care ne ajută să­ construim socialismul in ţara noastră. In clişeu: Tractoare M.T.Z. şi D.T.-54 care vor lucra pe ogoarele gospodăriilor agricole de stat din regiunea noastră. Zeci de unităţi agricole socialiste au terminat treierişul Apropiata sărbătoare a poporului nostru — ziua de 23 August, — a prilejuit pentru cei ce muncesc pe ogoarele regiunii noastre sporirea elanului în muncă, în întrecerea socialistă şi pa­triotică pentru termi­narea grabnică a treierişului. Aşa, bunăoară, pînă la data de 10 august, au mai terminat treierişul păioaselor 56 gos­podării agricole colective şi 243 întovărăşiri agricole. Printre acestea se numără gospodăriile colective din Polceşti, raionul Btrăneşti, Pl­op­ii - Sl­ă­v­ite­şti, raionul Drăgăneşti, Paicu, raionul Lehliu, Letca-Veche, raionul Mihăileşti, Tudor Vladimi­­rescu, raionul Răcari, Mun­­tenii-Buzău, raionul Slobo­zia, Uda-Clocociov, raionul Turnu Măgurele, Slăveştii, raionul Vîrtoape, Negreni, raionul Vida, Prundu, raio­nul Vidra şi multe altele. Pilda muncitorilor din S.M.T. şi G.A.S., a colecti­viştilor şi întovărăşiţilor este urmată cu elan de că­tre ţăranii muncitori cu gospodării individuale. Pe întreaga regiune numărul comunelor care au terminat treierişul depăşeşte acum 40 De exemplu, in raionul A­lexandria, pînă acum, au terminat treierişul comunele Vităneşti şi Grosu, în raio­nul Răcari, comunele Titu Buftea, Cosoba, Trestieni şi altele, în raionul Ro­şiori, comunele Pîrlita, Pe­­retu, Cucuieţi şi Roşiori, în raionul Slobozia, co­munele Bucu, Poiana, în raionul Snagov, comunele Ciolpani și Snagov, în raio­nul Turnu Măgurele comu­nele Salcia, Răduleasa, Cîr­­nigați, Dracea și altele. O noua întovărăşire agricolă Muncind pămîntul cu tractoarele şi maşi­nile statului, membrii întovărăşirilor agri­cole din satele Fierbinţi Tîrg şi Grecii de Mijloc au obţinut anul acesta recolte cu mult mai mari faţă de anul trecut. Rezul­tatele dobîndite de întovărăşiţi au stîrnit un viu interes şi în rîmdul ţăranilor munci­tori cu gospodării individuale din satul Ba­­lamuci, fapt ce a dus la formarea unei noi întovărăşiri agricole. Comuniştii Dobre Vişan, Gheorghe Fur­tună, Elena Stanciu, Stanciu Ionescu şi alţii au fost printre primii care s-au înscris în întovărăşire. Iniţiativei comuniştilor i s-au alăturat şi alţi ţărani muncitori dir­ comună. De curînd a avut loc inaugurarea­­ întovărăşirii agricole căreia i s-a dat denu­mirea „Vas de Roaită“. Cu prilejul inaugu­rării, văduva Manda Avram a cerut să fie primită în întovărăşire luîndu-şi angaja­mentul de a munci alături de celelalte 16 familii pentru a smulge pămîntului roade bogate. Adunarea generală a aprobat în unanimitate această cerere. PĂUN STOICA şi DOBRE BARASCU corespondenţi voluntari A 10-a ANIVERSARE A ELIBERĂRII COREEI Tovarăşului KIM DU BON Preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme a Republicii Populare Democrate Coreene Cu prilejul celei de a 10-a aniversări a eliberării Coreei de către glorioasa Armată Sovietică, permiteţi-mi, tovarăşe preşedinte, să vă felicit din inimă în numele Fieziulului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române şi să vă urez dvs. şi prin dvs. întregului popor coreean, noi succese în opera de refacere a economiei naţionale şi în lupta pentru unificarea paşnică a Coreei. DI­. PETRU GROZA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului KIM IR SEN Preşedintele Cabinetului de Miniştri al Republicii Populare Democrate Coreene Cu ocazia marii sărbători a poporului coreean, cea de a 10-a aniversare a eliberării Coreei de sub jugul fascist, vă rog să primiţi, tovarăşe preşedinte, cele mai calde feliei­ ţări. Guvernul şi poporul romin urează poporului coreean succes deplin in opera de refacere şi dezvoltare a economiei şi de Înfăptuire a unităţii sale naţionale, pentru binele şi progresul poporului coreean şi pentru Întărirea păcii in lume. GH. GHEORGHIU­DE3 Preşedintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne Tovarăşului NAM­IR Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Democrate Coreene Implinindu-se 10 ani de la eliberarea Coreei de către glorioasa Armată Sovietică, vă rog să primiţi, tovarăşe ministru, călduroase felicitări şi sincere urări de noi succese în lupta paşnică a poporului coreean pentru unitatea sa națională, pentru pace și colaborare intre popoare. StIMION BUGHICI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române Adunarea festivă din Capitală Sîmbătă seara a avut loc în sala Teatru­lui C.C.S. din Capitală adunarea festivă con­sacrată aniversării a 10 ani de la eliberarea Coreei. La adunarea festivă au luat parte membri ai guvernului, conducători ai instituţiilor cen­trale şi ai organizaţiilor obşteşti, oameni ai artei şi culturii, ofiţeri superiori ai Forţelor noastre Armate, reprezentanţi ai presei. Au participat membri ai corpului diploma­tic. In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii: Al. Moghioroş, Den Em, ambasadorul R.P.D. Coreene la Bucureşti, Al. Drăghici, J. Faze­­kaş, A. Bunaciu, M. Roşianu, acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi, D. Simulescu, I. Dobre. Au fost intonate imnurile de stat ale R.P.R., R.P.D. Coreene şi U.R.S.S. Cuvîntul de deschidere a adunării a fost rostit de tov. I. Dobre, secretar al Consiliu­lui Central al Sindicatelor. Despre cea de a 10-a aniversare a elibe­rării Coreei a vorbit tov. M. Roşianu, preşe­dintele Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. A luat apoi cuvîntul ambasadorul R.P.D. Coreene la Bucureşti, Den Em. Participanţii la adunare au manifestat înde­lung pentru prietenia frăţească dintre po­porul român şi poporul coreean, pentru marea prietenă şi eliberatoare a celor două popoare, Uniunea Sovietică. In încheierea adunării a fost prezentat un program artistic. (Agerpres)

Next