Steagul Roşu, iulie 1956 (Anul 3, nr. 701-726)
1956-07-10 / nr. 708
Tribuna inovatorului Cum lupt pentru introducerea tehnicii noi Meseria de sudor nu este chiar aşa de uşoară cum ar putea sâ-şi închipuie cineva. Ea cere multă pricepere, indemnnare şi perseverenţă. Personal am îndrăgit această meserie şi caut s-o practic cit mai bine pentru a-mi spori rezultatele in muncă in vederea îndeplinirii sarcinilor de plan de către întreprindere. In acest scop mi-am îmbunătăţit simţitor modul de organizare a activităţii. Am căutat să aduc şi unele perfecţionări In domeniul sudurii. Este vorba de înlocuirea sudurii autogene cu sudură electrică la piese de bronz care din cauza turnării defectuoase prezentau fisuri, goluri de material, provocînd greutăţi lucrătorilor din sectorul mecanic. Am studiat mai multe cărţi sovietice de specialitate, şi am cerut şi sprijinul cabinetului tehnic. Aşa am izbutit să confecţionez din resurse proprii un electrod dintr-un aliaj de cupru şi cositor care permite sudarea electrică a bronzului. Cu ajutorul acestui electrod reduc timpul de sudare cu circa 70 la sută. înainte, un lagăr de la vagoneţi era sudat în 60 de minute, iar acum în 20 de minute. Cu mai mult de jumătate s-a redus durata lucrului la coroanele dinţate de la morile de ciment. Consumul de oxigen şi carbid destul de ridicat la sudura autogenă se elimină complet. Totodată sudura electrică a bronzului face posibil ca piesele să nu se mai deformeze iar cele mai mici defecte provenite din turnare să se elimine. Perfecţionarea procesului de producţie este o sarcină permanentă care ne revine nouă muncitorilor. Piesele din oţel mangan cum sunt plăcile de blindaj de la morile de ciment ies citeodată cu lipsă de material la turnătorie sau etapă la călire. Se înţelege că asemenea piese se rebutează. Ca defecţiunile ce le prezintă aceste piese să fie înlăturate şi deci să se poată întrebuinţa am conceput un nou electrod special cu ajutorul căruia aplic pe piese sudura electrică. Lucrările se experimentează, şi primele rezultate se arată a fi bune. Nu numai în ce priveşte folosirea sudurii electrice am confecţionat dispozitive, ci şi pentru a-mi uşura munca. La sudarea schelelor metalice „I.C.E.R." necesare construcţiilor am confecţionat un număr de 5 dispozitive care îmi permit să desfăşor o activitate mai rodnică. „ Şi în viitor mă voi strădui să studiez reviste de specialitate, să consult temele de inovaţii lansate de cabinetul tehnic pentru a aduce o contribuţie substanţială la perfecţionarea procesului tehnologic, pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. NICOLAE ALECU sudor la atelierele „9 Mai“ Bucureşti Consiliul Central A. S. I. T. a organizat conferinţă pe marginea utilizării radiaţiilor infraroşii Constitul Central A.S.I.T. a organizat sâmbătă în Capitală o consfătuire pe ţară cu tema : „Utilizarea în industrie a procedeului de încălzire şi uscare cu radiaţii infraroşii“. In referatul său ing. Armand Berman de la întreprinderea „Efectrofar“ din Capitală, care a realizat lămpile pentru radiaţii infraroşii, a dat numeroase exemple privind avantajele folosirii procedeului de încălzire şi uscare cu radiaţii infraroşii în industrie. In cadrul consfătuirii reprezentanţi ai industriilor: electrotehnică, alimentară, de medicamente şi din industria lemnului au prezentat referate privind realizările obţinute în urma aplicării procedeului de încălzire şi uscare de radiaţii infraroşii. Vorbitorii au arătat că este inexplicabilă încetineala cu care se Introduce în unele ramuri ale industriei acest procedeu înaintat. Îndeosebi la construcţia vagoanelor de calie ferată şi a vagoanelor de tramvai undte folosirea radiaţiilor infraroşii la uscarea îmbrăcăminiţii de tablă dă rezultate foarte bune. Participanţii ‘ la consfătuire' — ingineri şi tehnicieni din întreprinderi, ministere, institute de cercetări şi proiectări ale tuturor ramurilor industriale au hotărît să mobilizeze colective lărgite în această acţiune importantă de introducere şi extindere a procedeului de încălzire şi uscare cu radiaţii infraroşii. (Agerpres) Printr-o inovaţie — 100.895 lei economii De curând, comunistul Nicolae Niţu şi utemistul Iorgu Iordan din atelierul paturi metalice fabrica de biciclete „Bucureşti“ au realizat o inovaţie valoroasă: înlocuirea nituirii unor asamble de la patul „Doctor Lupu“ prin sudare electrică. In felul acesta au economisit materiale ca: nituri, sîrmă, bare de materiale şi au redus cu mult manopera. Economiile antecalculate pe timp de un an se ridică la suma de 100.895 lei, iar productivitatea muncii creşte cu 30 la sută. Inovatorii au fost recompensaţi I. MINCU , corespondent voluntar Ştiri din învăţ in vederea repartizării noii promoţii de profesori Peste citua timp, la 1 septembrie, cânoi va începe un nouan die învăţământ, în numeroase şcoli, vor urca pentru prima oară la catedră tineri profesori, absolvenţi ai facultăţilor noastre. Numai anul acesta au absolvit cursurile facultăţilor din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara aproape 1.600 de tineri profesori de diferite specialităţi. Pentru ca repartizarea acestora în şcolile medii să fie făcută în mod raţional, miercuri 11 iulie vor începe în Bucureşti în localul Facultăţii de Ştiinţe Juridice, lucrările necesare in acest scop. Au fost formate 6 comisii de specialităţi — filologie, istorie-fitozofie, matematică-fizică, chimie-ştiinţe naturale, geografie,geologie şi limba rusă, în cadrul cărora se va discuta cu fiecare absolvent în parte. Absolvenţii vor putea să-şi aleagă localitatea unde doresc să lucreze în limita locurilor disponibile şi care au fost afişate din timp pe un tabel special. Consfătuire Ieri a inceput în Capitală consfătuirea profesorilor de educaţie politică din Invăţămintul profesional. Consfătuirea aceasta, la care participă profesorii de educaţie poltică din toate şcolile profesionale, va constitui un rodnic schimb de experienţă atit prin referatele cît şi prin discuţiile care se vor purta. Profesorii vor putea discuta probleme importante legate de munca lor, de educarea viitoarelor cadre de muncitori. Se vor prezenta trei referate şi anume: „Predarea educaţiei politice in şcolile profesionale de ucenici“, „Desfăşurarea activităţii in afara orelor de clasă şi atelier in scopul educării politico-ideologice a ucenicilor” şi „Rolul organizaţiei de U.T.M. in educarea politică a utemiştilor“. Se înalţă construcţia unei noi fabrici de oxigen La marginea Bucureştiului se înalţă construcţia celei mai mari fabrici de oxigen din ţară. Datorită muncii neobosita cielini da avînt a constructorilor, hala de fabricaţie va intra în producţii, cu 3 luni înainte da termen, la clişeul un aspect al halal da fabricaţia. (Foto Agerpres) HIOLETARI Dtk TOATE TARILE, VNITI-VA1 Anul III —Nr. 708 Marți 10 iulie 1956 4 pagini 20 bani Să stringeni recolta la timp şi fără pierderi! Au obţinut chitanţa nr. 1 la predarea cotelor Zilele acestea membrii gospodăriei agricole colective „30 Decembrie“ din comuna Conţeşti, raionul Zimnicea, au terminat de treierat orzul de pe întreaga suprafaţă cultivată. Bine întreţinută, cultura a dat o producţie cu mult superioară celei obţinute anul trecut. Chiar de la batoză, colectiviştii din Conţeşti au trimis către baza de recepţie cotele datorate statului, obţinând chitanţa nr. 1 pe raion. Intrucît gospodăria are şi un puternic sector zootehnic, colectiviştii au trecut de îndată după seceratul orzului la însămînţarea suprafeţei de 20 ha cu porumb furajer. In momentul de faţă la G. A. C. „30 Decembrie“ şi această lucrare este terminată. In dorinţa de a obţine recolte sporite la hectar, brigada de cîmp a gospodăriei a început şi secerişul griului care a intrat în pîrgă. 15 hectare cultivate cu această cultură au şi fost secerate. S-a copt griul! Vestea a adus-o lui Nicolae Gh. Mihai, vecinul său Anghel Toader, ţăran muncitor din comuna Fundulea, raionul Brăneşti. De cum au început să îngălbenească lanurile, aceşti doi ţărani muncitori cu gospodării individuale, treceau în fiecare zi să vadă cum mai arată cîmpul cu holdele sale aurii. — S-a copt griul, îi zice intr-o zi Toader lui Mihai. — începem, chiar de mîine, răspunde Mihai. — Bine dar cum ? Eu zic să lucrăm tot ca şi la prăştie, adică şi la secere ne unim într-o „asociaţie simplă“, o grupă de intr-ajutorare. Lucrul merge mai bine, mai cu spori Propunerea lui Toader a fost primită. Cele două familii au lucrat în comun şi la prăşită ca şi acum la seceriş. Ei au făcut 2 praşile la porumb, 3 prăşite la sfeclă iar pînă în clipa de faţă, au secerat un ha. de griu, urmînd să termine şi celelalte 2 ha. care au mai rămas. Clişeul nostru arată cele 2 familii la lucru... Foto MIRCEA LASTNIC FLORINA PISLARU corespondent voluntar Vefti din raionul Domneşti (De la corespondentul nostru). • Zilele trecute la gospodăria agricolă colectivă „Griviţa Roşie" • din colmna Boimtirul din Deal s-a terminat recoltatul orzului. Colectiviştii au obţinut în medie la hectar 1.600 kg. In ziua de 5 iulie ei au început şi recoltatul griului secerînd in prima zi 3,500 ha. • Comitetul executiv al sfatului popular raional dă o atenţie deosebită instruirii delegaţilor de batoză. Astfel 60 delegaţi de batoze au fost convocaţi la un instructaj de 4 zile unde vor fi predate diferite lecţii legate de activitatea pe care aceştia trebuie să o desfăşoare în campania de vară. Prima lecţie a fost predată de tovarăşul Ion Mihuţ, împuternicit raional cu colectările şi a dezbătut problema importanţei colectărilor. Trebuie grăbit ritmul lucrărilor de recoltat Pina în seara zilei de 7 iulie a.c., s-au recoltat în regiunea Bucureşti, păioasele de pe o suprafaţă de peste 60.000 ha. Cele mai bune rezultate au fost obţinute în raioanele Olteniţa, Zimnicea şi Vidra, unde ţăranii muncitori au secerat între 30,5 şi 37,5 la sută din suprafaţa cultivată cu păioase. Totuşi, în întreaga regiune, strîngerea recoltei se desfăşoară într-un ritm nesatisfăcător. In cea mai mare parte a regiunii, grînele au dat în galben, fiind bune de recoltat. Cu toate acestea, într-o serie de raioane ca: Urziceni, Titu, Lehliu, Răcari, Olteni, Slobozia şi altele, suprafeţele recoltate nu însumează nici, 10 la sută din plan. Din constatările făcute pe teren se poate afirma că în unele locuri, organele de partid şi de stat tărăgănează organizarea muncii politice de masă pentru grăbirea recoltării pe motiv că ar mai fi şi unele suprafeţe de griu care nu au dat îfjeă în pîrg. Acestea nu vor să vadă însă că cea mai mare parte a culturilor de griu sunt bune de recoltat. E bine să se ştie că un singur bob de grâu scuturat din spicale de pe surafaţa de un hectar înseamnă o pierdere de 140 kg. cereale, ceea ce raportată la suprafaţa întregii regiuni înseamnă pagube de zeci de vagoane de griu. Acestepagube pot fi evitate secerînd griul în epoca optimă şi treierind în timpul cel mai scurt. Pentru asigurarea strîngerii la timp şi fără pierderi a întregii recolte este necesar să se treacă la secerişul griului pe măsura coacerii lui folosind la maximum maşinile şi atelajele existente. Este de datoria inginerilor agronomi să recunoască culturile de grîu şi să dea semnalul începerii recoltatului de îndată ce acestea au ajuns îrn stadiul de coacere în pîrgă. In acelaşi timp, trebuie dată mai multă atenţie terminării amenajării ariilor şi începerii din plin a treieratului. Ori, în raionul Olteniţa unde secerişul este mai avansat măi sunt încă de amenajat circa 40 de arii, iar din cele 93 de batoze existente nu au lucrat sîmbătă decît 6. Ţinând seamă de stadiul de coacere a griului, este posibil ca o serie de raioane în special cele din sudul regiunii să termine secerişul încă în această săptămână. Pentru aceasta este însă nevoie de desfăşurarea unei largi munci politice organizatorice în care să fie antrenaţi toţi membrii de partid, deputaţii sfaturilor populare, tehnicienii agronomi, cadrele didactice, fruntaşii recoltelor bogate. Paralel cu aceasta să se dea toată atenţia măsurilor organizatorice ce trebuie aplicate în vederea bunei desfăşurări a treierişului. Ţărani muncitori ! Urmaţi îndemnul agronomilor de a secera griul in pîrgă. Preţuiţi timpul şi nu-l irosiţi, deoarece odată cu aceasta irosiţi şi o parte din recoltă. Mecanizatori din S.M.T. şi G.A.S.! Folosiţi întreaga capacitate de lucru a maşinilor pentru a strînge o recoltă bogată și a dovedi astfel incă odată superioritatea muncii în comun cu ajutorul metodelor avansate. Echipa de handbal a R.P.R. a cîştigat campionatul mondial — Excelenta performanţă a jucătoarelor noastre — FRANKFURT PE MAIN 9 (Agerpres). — Prin telefon: Pe stadionul central din Frankfurt pe Main, plin pînă la refuz de cei peste 35.000 de spectatori, echipa feminină a R.P.R. a repurtat duminică o splendidă victorie, reuşind să învingă cu scorul de 6-5 (3-1), în finala campionatului mondial, redutabila echipă a R.F. Germane. Excepţionala performanţă a echipei feminine de handbal a R.P.R. adaugă o nouă verigă la lanţul succeselor internaţionale de prestigiu realizate in ultimii ani de tinăra mişcare sportivă din R.P.R. In lupta pentru cucerirea invidiatului titlu, jucătoarele noastre au avut de parcurs un drum foarte greu, învingînd rind pe rînd pe principalele protagoniste ale campioiatelor: Austria (3-1), Franţa (5-2) şi în sfîrşit, în meciul final, echipa R.F. Germane, marea favorită care juca pe teren propriu. Prin jocul excepţional de rapid, prin tehnica dovedită şi voinţa de-a dreptul extraordinară cele 11 jucătoare românce şi-au ciştigat imediat aprecieri unanime şi simpatia publicului german, care la sflrşitul jocului, în sunetele imnului R.P.R., le-a făcut o caldă manifestaţie. In încordata luptă pentru cucerirea titlului mondial întreaga noastră echipă a luptat cu o însufleţire care are valoare de exemplu. Portarul echipei noastre, Irina Nagy, deşi rănită a avut o comportare excepţională, apărarea directă formată din Aurelia Sălăgeanu, Iosefina Ugran şi Aurelia Popescu ca şi Maria Scheip şi Carolina Răceanu au făcut faţă cu succes in momentele dificile, iar linia de atac, magistral dirijată de căpitana echipei Elena Jianu, a reuşit datorită jocului avintat al componentelor sale: Lucia Dobre, Mera Windt, Elena Pădureanu şi Victoria Dumitrescu, să străpungă apărarea echipei germane. Jocul dintre echipa R.P.R. şi valoroasa formaţie a R.F. Germane s-a ridicat la un înalt nivel tehnic demn de o finală de campionat mondial. Victoria echipei româneşti a fost pe deplin meritată. Comentatorul agenţiei de presă „France Presse" scrie in comentariul său următoarele: „România a cîştigiat cu 6—5 o victorie meritată împotriva R.F. Germane, cucerind în faţa a 35.000 de spectatori cel de al doiilea campionat mondial feminin de handbal. Jucătoarele românce datoresc în parte victoria lor jocului acrobatic al portarului Irina Nagy care a avut cîteva intervenţii sanz-inele‘. Cele 11 goluri Desfăşurarea jocului a fost pasionantă şi a entuziasmat pe miile de spectatori. Chiar de la început echipa germană a lansat cîteva atacuri energice și în minutul 2 marchează primul punct prin Hannen care a transformat imparabil o lovitură de 13 m. După numai 4 minute Jianu trimite balonul lui Windt care trage splendid aducînd egalarea echipei noastre. Echipa R.P.R preia conducerea, în minutul 13 printran punct, înscris de Ji?,nu. Replica echipei germane este foarte dîrză, însă apărarea noastră joacă cu mult succes iar portarul Irina Nagy apără spectaculos cîteva lovituri dificile. Spre sfîrșitul reprizei echipa R.P.R. contraatacă viguros şi reuşeşte să ridice scorul la 3-1 în urmea unei lovituri de 13 m, executată cu precizie de Dumitrescu, încurajată frenetic de spectatori, echipa germană atacă vijelios în partea a doua a meciului. După 6 minute Hannen reduce scorul la 3-2 însă imediat Pădureanu la capătul unei curse spectaculoase înscrie imparabil și scorul devine 4-2 pentru echipa R.P.R. Jocul continuă într-un ritm foarte rapid. In minutul 29 Burmeister înscrie un nou punct (Continuare In pag. 3-a) folosesc fiecare ora Membrii întovărăşirii agricole „Steagul roşu“ din comuna Aprozi, raionul Olteniţa, au început secerişul griului pe data d.. :2 iulie a.c. cu ajutorul a 2 secerători legători de la S.M.T. Buderşti. Pînă în seara zilei de 3 iulie, întovărăşiţii au recoltat griul de pe o suprafaţă de peste 20 ha. In fruntea întrecerii existente s-au situat comuniştii şi deputaţii Zlate Florea, Iliescu N., Ilie şi Stellam D. Angliei, care au antrenat şi pe ceilalţi tovarăşi în grăbirea acestor lucrări.. Mecani-5 pul Cristea Stan,de la S.M.T. Budeşti se ocupa îndeaproape de buna funcţionare a tractoarelor şi seceratoarelor folosind din plin fiecare oră bună de lucru. Membrii întovărăşirii agricole „Steagul roşu“ au recoltat pînă acum cele 90 ha. de griu şi au început treierişul. PETRE D. GHEORGHE corespondent voluntar Framîntare în faţa şcolii era adunat tot satul. Intr-acolo ne îndreptam şi noi. Pe drum top. Gheorghe Nuţu preşedintele comitetului executiv al sfatului popular comunal îmi povestea: „Satul Tatina este primul din comuna noastră care s-a înscris complet în cele două întovărăşiri existente...“. Intre timp am ajuns la şcoală. Aci erau printre alţii şi Marin Iosif secretarul organizaţiei de bază, Ilie Slavu, preşedintele întovărăşirii „11 Martie“, Vasile Costea şi Tudor Olteniceanu, gospodari din sat, care asistaseră la serbarea copiilor lor la încheierea anului şcolar. — Bună ziua şi noroc! Dar despre ce mai discutaţi ? — Ia, despre copilaşii noştri, care ne-au făcut astăzi mare bucurie, şi despre alte treburi de-ale noastre, — îmi spune iov Ilie Slavu. — Vă văd insă parcă puşi de ginduri... — Păi sigur că sintem. Tocmai le spuneam intovărăşiţilor că trebuie să mergem„ încânte să ne îndreptăm către gospodăria colectivă. Unii suntem gata, iar după ce la căminul cultural am discutat Statutul gospodăriilor colective, numărul nostru al celor care vrem să transformăm întovărăşirea incolectivă a crescut. Acum ne sfătuim cum să facem ca să-i lămurim pe toţi şi un loc de două întovărăşiri cu 120 familii să fim o gospodărie colectivă cu 120 famii. — Pînă în toamnă trebuie să reuşim, adăugă Marin Iosif. Rezultatele li vor convinge pe toţi, adică, dacă colectiviştii din Clinciu, Stancea, Spanţov, scot rod bogat, noi de ce să nu scoatemsă trăim şi mai bine ? Această frăminare a cuprins la început cîţiva întovărăşiţi, apoi mai mulţi şi acum întreg satull-am lăsat tirziu, spre seară pe întovărăşiţii din Tatina, comuna Spanţov, raionul Olteniţa Din gund insă nu-mi ieşea frământarea lor, care sunt sigur că-i va duce pe drumul belşugului. V. TOLEA Străzi pavate in raionul Griviţa Roşie Dan,mică dimineaţa, în prezenţa a numeroşi cetăţeni, s-au inaugurat In raionul Griviţa Roşie, două străzi nou pavate : Vasiile Goniţă şi Poetului, situatepe şoseaua Chitilei în dreptul staţiei Stejarului. In total s-au pavat 7500 m.ip. La lucrările de amenajare a străzilor locuitorii celor două străzi şi-au dat contribuţia ajutînd la săpături, încărcările şi descărcările materialelor. Ei au realizat numeroase ore de muncă voluntară. , La inaugurarea străzilor Vasile Conta şi Poetului au participat şi cetăţenii din alte străzi învecinate care s-au angajat să contribuie şi el la munca obştească pentru amenajarea străzilor unde locuiesc, pentru înfrumuseţarea cartierului, lor... . Duminică va începe Faza regională a concursului etilicelor artistice de antalil In cadrul celui de al patrulea Concurs al echipelor de artişti amatori, se va desfăşura cu începere de la 15 iulie faza regională a căminelor culturale şi a caselor de culturi. Prezentat sub formă de spectacole, concursul este eşalonat pe trei etape în zilele de 15, 22 şi 29 iulie, zile cînd îşi vor prezenta programele echipele respective ale diferitelor raioane. Reprezentaţiile ce vor aduce pe scenă coruri, dansuri, solişti, formaţiuni instrumentale şi brigăzi de agitaţie, vor avea loc în sala Teatrului Armatei din B-dul Magheru , în prima duminică, urmînd ca în celelalte două duminici să fie prezentate în sala Teatrului C. C. S., toate desfăşurîndu-se între orele 9-14 şi 16-21. Aceste reprezentaţii vor culmina cu un spectacol festiv ţinut in ziua de 5 august, la care vor participa echipele selecţionate în cadrul celor 3 etape, spectacol care va avea loc într-o reşedinţă de raion ce se va anunţa ulterior. Ţara noastră va fi reprezentată la Festivalul internaţional de folclor de la Nissa Lin, trenul s-a desprins de la peron plecind. L-au însoţit zeci de priviri, zeci de unduiri ale batistelor ce fluturau pretutindeni. Erau în aceste semne ale dragostei, toată încrederea şi speranţa puse în măiestria membrilor Ansamblului de amatori C.F.R. Giuleşti care la cel de al 21-lea festival internaţional de folclor dela Nissa, vor reprezenta critecul şi dansul poporului român. , , ■ ■ Din nou bogăţia şi frumuseţea'folclorului nostru vor face cunoscut lumii întregi dragostea de viaţă şi de muncă a poporului nostru, comoara creaţiei populare strânsă de-a lungul veacurilor. Au, plecat la Nissa, tineri dansatori, şi muzicanţi, muncitori şi intelectuali. Cu toţii poartă ,in Suflet dorinţa ■ să impună arta nouă a ţării noastre, arta creatoare, izvorită din sufletul unui popor liber. Şi vor reuşi, căci muncitorul, ceferist Radu Constantin cu acelaşi entuziasm , ce-l depune în muncă, pe şantier, va juca şi „Căluşul“, cu aceeaşi dragoste dovedită in orele de studii, tinăra Felicia Dumitrescu va dansa ,Suita de pe Mureş“, aceeaşi bucurie ce dăinuie in sufletul fiecărui tinăr şi tinără, va izvorîdin jocul Elenei Popescu, Geta Petrov, Sandu Zainescu, Costea Constantin. Mindre şi strălucitoare vor fi, dansurile ,,Sărbătoare in Banat", „Hora de femei“.. .,Leliţă Ioană“, „Variante de Rusteme“ în care se vădeşte strguinţa în munca artiştilor. Vor putea admirapartitipanţii acestui fes- - tîval, pe Ungă complexitatea jocului rominesc şi bogăţia costumelor. ■ • Va tulbura liniştea oraşului mediteranian, ritmul învolburat al acordeonului mînait de Ilie Udilă, domi-■ tul fluieraşului lui Grigore Vasile, vioiciunea „Horei de concert“ executată la ţambal de Dumitru Muscali, tureşul sirbei lui Fănică Luca, cîntată la nai de Constantin Dolbre. Aceşti maeştri ai datului popular rominesc vor face cunoscute la Nissa, lumii întregi nemuritoarele melodii rominești: „Clocirea", „Doina Oltului“, „Geambaralele", „Ertui“. Vor face muzicii noastre populare, cunoscut lumii farmecul TRAIAN POPESCU In cliseu , dansul „Suita de pe Murei“ ce va fi prezentat in cadrul festivalului. " -