Steagul Roşu, iulie 1956 (Anul 3, nr. 701-726)

1956-07-10 / nr. 708

Pag. 2-t PENTRU O MAI BUNA DIFUZARE A PRESEI In anii puterii populare presa din tara noastră, con­dusă de partid, cunoaşte o dezvoltare tot mai mare. Colectivele redacţiilor se străduiesc zi de zi pentru a preze­nta maselor Largi de oameni ai muncii ziare tot mai atrăgătoare, cu un conţinut bogat. In care sunt oglindite problemele cele mai importante, faptele care reflectă activit­a­­tea creatoare a celor ce muncesc pe drumul construcţiei socialiste. Muncitorii, colectiviştii, In­tovărăşiţii, ţăranii muncitori cu gos­podării individuale şi intelectualii din oraşele, satele şi comunele re­giunii , noastre, ca şi cei din întreaga ţară, aşteaptă cu interes presa pentru a cunoaşte tot ceea ce se Intîmplă In cuprinsul patriei şi peste hotare. In acţiunea de răspindire a presei in masa largă a celo­r ce muncesc, un rol deosebit de impo­rtant d­­au secţiile de difuzare a presei, factorii poştali, difuzorii voluntari, etc. In unele raioane din regiunea noastră, s-au obţinut pînă acum o seamă de succese In această direcţie. In alte locuri, se constată Insă o seamă de deficienţe in legă­tură cu ajungerea la timp a ziarelor In mina abonaţilor, o seamă de lipsuri In organizarea difuzării presei. Redăm mai jos ctteva as­pecte în legătură cu munca de difu­zare a presei In cuprinsul regiunii noastre. Un difuzor voluntar fruntaş Cînd ziarele sosesc tîrziu în comună De cum a venit,la ţesătoria din co­­muna Buftea raionul Răcari, atelimatul Traian Bercea a observat că oamenii Lipsă de control­­ şi îndrumare La Oficiul P.T.T.R.-Brăneşti, numărul abonamentelor la diverse publicaţii a crescut faţă de tre­cut. Cu toate că aici presa soseşte la 7 dimineaţa, ceea ce dă posibilitatea factorilor poştali şi difuzărilor voluntari să distri­buie ziarele chiar In aceeaşi zi, ac­est lucru insă nu se face. De multe ori factorii poştali negli­jează să ducă ziarele la abonaţi In aceeaşi zi. Uneori factorii poştali pleacă In­­cursă, fără să mai aştepte I.R.T.A. de orele 10. In gospodă­riile agricole colective din Live­­dea, Dri­goeşti, Cucuieşti şi Pa­sărea nu există nici un abona­ment. In unele instituţii raionale, cum sunt Şcoala profesională de silvicultură, sfatul popular raio­nal şi altele există un număr re­dus de abonamente. Tovarăşul Io­sif Pavel care se ocupă cu con­trolul abonamentelor şi tov. Nico­­lae Lincan şeful secţiei difuzare a presei din acest raion, şi-au luat întotdeauna angajamente pe care nu le-au respectat. Oare această situaţie va mai dăinui multă vreme? GH. POPESCU citesc prea puţin presa. Din cele cîte­­va sute de salariaţi, abia cîţiva erau abonaţi. Majoritatea dintre aceştia fiind cei din conducere. De aceea, în­­tr-o adunare a organizaţiei U.T.M. el şi-a luat angajamentul ca în mai­­puţin de un an să sporească simţi­tor numărul abonaţilor. La început Bekea a luptat şi cu unele greutăţi, dar nu s-a lăsat. A or­ganizat cititul în comun al ziarelor. In fiecare zi afişa la panoul din incin­­ta întreprinderii cite un ziar. Oamenii se strîngeau ciucure să citească. Nu după mult timp muncitorii au început să fie abonaţi la ziare. Gusttul pentru citit a crescut. A crescut şi numărul abonaţilor. Astăzi la ţesătoria din comuna Buf­­tea, sunt peste 300 de abonamente, adică 95% din cei care lucrează aici, sunt abonaţi la diferite ziare şi pu­blicaţii. Difuzorul voluntar Traian Bercea se mîndreşte pe bună dreptate cu re­zultatele obţinute. Este unul din difu­zorii fruntași din regiunea noastră. Pe Dinu Tudor l-am găsit la sfa­­­tul popular al comunei Grosu, raio­nul Alexandria, unde lucrează ca referent. Nu am putut intra imediat in vorbă cu dinsul, deoarece, tocmai era ocupat la telefon. — Aloi Alexandria? Centrul de difuzare a presei? Tovarăşe Ilies­cu, de ce mă faceţi să roşesc în faţa copiilor din sat? Am făcut 31 abonamente la „Luminiţa“ şi nu am primit decit 26. Mă iau copiii la zor şi nu ştiu ce să le mai spun... Cînd s-a întors spre mine, supă­rarea dispăruse de pe faţa lui. De obicei, vorbăreţ din fire, de astă dată Dinu Tudor părea puțin în­curcat, cînd am adus vorba despre munca lui de difuzor voluntar. — Să vorbesc despre munca mea ? Nu sînt’ decit de trei luni­ difuzor voluntar, dar o să încerc să spun cum am muncit și dumneata o să reții ce crezi mai interesant. Și Dinu Tudor începu să-mi isto­risească. „In luna aprilie, cînd am început această muncă, situaţia abo­namentelor nu era prea strălucită. Cei care primeau ziarele erau destul de puţini. Primul lucru pe care tre­buia să-l fac, era acela de a trezi în sufletul oamenilor gustul pentru ci­tit, de a le arăta cît de necesar este pentru munca şi viaţa lor să citeas­că ziarul, să fie la curent cu cele ce se întimplă în ţara noastră şi peste hotare. Pe înserat, cînd ieşeau oamenii pe uliţele satului să mai schimbe o vorbă, ieşeam şi eu ca de obicei, numai că acum aveam grijă să iau şi citeva ziare la mine. După ce vorbeam de una, de alta, scoteam ziarele şi începeam să le citesc. Oa­menii ascultau cu interes şi încingeau noi discuţii pe marginea celor citite. Intr-o zi, l-am întîlnit pe deputatul Faţă de­­ prima jumătate a acestui an, în cuprinsul raionului Slobozia, numărul, abonamentelor pe luna iulie la unele ziare a scăzut. Cu toate a­­cestea, la secţia raională de difuzare a presei, este linişte deplină. Tovară­­şul Marin Matei, şeful secţiei, aruncă toată vina pe­ campania agricolă de vară, cînd, după părerea lui „este ,normal, să­ fie aşa“, pentru că în toţi anii nu a fost altfel. Dar faptele sunt în totală contradicţie cu afirmaţiile to­varăşului Marin Matei. Cauza este că cei ce se ocupă cu difuzarea presei în acest raion se deplasează rar pe te­ren şi nu se străduie suficient pentru colectarea abonamentelor. La oficiul din comuna Ciochina a­­bonamentele au scăzut cu mult pe luna iulie. La unele gospodării co­­lective ca de pildă cele din comunele Brîncoveni, Slobozia Nouă sau Valea In oraşul Roşiorii de Vede sosesc zil­nic zeci de publicaţii care sunt citite cu mult interes de către oamenii muncii din oraş şi din satele raionului. Din zia­rele şi revistele pe care le citesc, el se informează asupra evenimentelor Inter­ne şi Internaţionale şi Învaţă din expe­rienţa înaintată a muncitorilor fruntaşi şi a ţăranilor muncitori care, aplicînd regulile agrotehnice avansate, obţin an de an recolte bogate. Comparînd însă dorinţa oamenilor mun­cii de a primi zilnic ziarele şi revistele la care s-au abonat şi munca pe care o desfăşoară secţia de difuzare a presei a raionului Roşiori pentru ca abonamen­tele să ajungă la timp în mîna cititori­lor, se observă că în această direcţie, mai există deficienţe serioase. Cîteva exemple ne demonstrează cu prisosinţă acest lucru. La oficiul de reşedinţă Ro­şiorii de Vede distribuirea presei în me­diul rural, se face de multe ori a doua zi. Din această cauză ziarele sosesc In Neagu Manea, care nu prea era în apele lui. Mi-a destăinuit „of"-ul ce-l avea la inimă: nu ştia cum să facă să-i antreneze pe cetăţenii din cir­cumscripţia sa la reparatul drumu­lui. L-am poftit la mine acasă şi i-am scos din colecţie ziarul „Stea­gul roşu", în care deputatul­ Nicolae Lazăr din comuna Năsturelu, raio­nul Zimnicea, scria tocmai despre a­­cest lucru. A văzut atunci Neagu Manea cum trebuie să stea de vorbă cu oamenii şi că nu trebuie să-i che­me la lucru în zilele ctnd sunt prinşi de munca dnvpului, ci atunci cînd sunt mai liberi şi treaba a început să meargă. De atunci ,Neagu Manea se abonează cu regularitate la ziar şi îl citeşte cu interes. Fraţilor Ştefan C. Lică şi Ion C. Lică ce mai stăteau la îndoială să intre în întovărăşire sau nu, le-am citit de multe­ ori articolele apărute pe marginea scrisorii „Vă chemăm alături de noi". Astăzi, ei sunt membri ai întovărăşirii „Partizanul“ din comuna noastră şi totodată, ci­titori sîrguincioşi ai ziarelor". Muncind în felul acesta, zi de zi, Dinu Tudor a reuşit ca de la 20 a­­bonamente cite erau în luna mai în comuna Grosu să ajungă la 50 abo­namente în luna iunie şi la 115 abo­namente in luna iulie. — Pe luna august o să am peste 200 de abonaţi, — îmi spune Dinu Tudor. Să nu crezi că spun asta ca să mă laud. Peste puţin o să înceapă treieratul şi acolo la aici, unde se string oameni mulţi, este cel mai bun loc unde poţi sta de vorbă cu ei mai pe îndelete. In aceste zile, o să fiu nelipsit de la aici şi n-o să uit să iau şi ziarele cu mine. ŞT. MOLDOVAN corespondent al ziarul „Steagul roşu“, pentru raionul Alexandria Ciorii, nu există nici un fel de abona­­ment. Aci tot vara e de vină? Este de asemenea surprinzător faptul că Înşişi activiştii comitetului raional U.T.M. Slobozia, care în luna iunie a­­veau abonamente, pe luna iulie nu­­mărul acestora a scăzut la 14. Care este explicaţia? Tot vara e de vină? Mai sunt şi alte aspecte. La sediul regional de difuzare a presei au stat adunate ziarele pentru S.M.T. Slobo­­zia de la 30 iunie pînă la 4 iulie, fără a fi distribuite. Comitetul raional de partid Slobo­zia trebuie să analizeze de îndată sta­diul actual al difuzării presei pe ra­­ion și să ia cele mai urgente măsuri pentru îndreptarea lucrurilor. H. 11RSU corespondentul ziarului „Steagul roşu" pentru raionul Slobozia multe comune In mina abonaţilor deabia a treia zi. Sa luăm de pildă una din co­munele apropiate oraşului Roşiorii de Vede. Comuna Măldăeni se află la 4 km. distanţă de oraş. Cînd ajung ziarele In această comună? Fiind distribuite a doua zi după apariţie de către oficiul Ro­şiori ele ajung în comună seara. Sosind seara slnt distribuite abonaţilor In cea de a treia zi. De sosirea cu întîrziere a ziarelor la abonaţi se face vinovat şi factorul poştal care de multe ori pleacă In cursă numai cu scrisorile şi celelalte corespondente, neglijînd transportarea ziarelor la agenţie. Difuzarea defectuoasă a presei In ra­ionul Roşiorii de Vede se mai explică şi prin faptul că unele oficii şi unii factori poştali comit o serie de încurcă­turi iar drept consecinţă abonaţii nu primesc ziarele solicitate, ci alte pu­blicaţii. iartă un exemplu. Un număr de 19 tineri din comuna Merişani s-au abonat la „Scinte­ia Tineretului“, dar spre marea lor nedumerire au primit „Scinteia Pionierului“. Deşi această stare de lucruri a fost cunoscută de către factorul poştal Marin Mircovnicu şi oficiul Bălăci, totuşi nu au interve­nit la vreme pentru distribuirea ziare­lor la care tinerii din Merişani s-au abonat. Cazuri de încurcături şi întlr­­zieri In difuzarea presei se pot Intîlni şi In comunele Ciolăneşti, Zimbreasca, Peretu, etc. Din cele constatate reiese că difuzarea presei, pătrunderea ei In comunele şi satele raionului, nu constituie unul din sectoarele importante ale muncii sec­ţiei, difuzării presei şi a Oficiului raio­nal P.T.T.R. Roşiorii de Vede. De aceea este necesar ca secţia de propagandă şi agitaţie a comitetului ra­ional de partid să Îndrume În mod sis­tematic secţia difuzării presei, pentru a se pune capăt modului defectuos la di­fuzarea ziarelor şi revistelor. V. GLAVAN corespondent al ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Roşiori IN REGIUNEA NOASTRA Nu-i de vină vara... Din munca rodnică a lui Dinu Tudor „Pionierii’ au primit ziarele­­... desen de F. GRONSKY „PLINGEREA” UNUI... DOSAR! „Uff! NU mai pot! Sunt un biet dosar, umflat cu fel de fel de situaţii şi ra­poarte. Nimeni nu se uită la mine, la chinurile mele. Stau in fundul unui ser­tar, la secţia de propagandă şi agitaţie a comitetului raional de partid Vidra. Tovarăşul Stavrică Roman, şeful acestei secţii, e ocupat cu alte treburi, aşa că de difuzarea presei nu are timp. Şi dacă m-ar răsfoi cit de puţin, ce lucruri ar mai afla ! Ar putea afla bunăoară’, că cu difu­zarea presei sîntem al doilea din coa­dă pe regiune, „performanţă" realizată cu concursul tuturor, de la tov. Flo­rian Grigore, dirigintele raionului Vi­dra, Tom­a Drăgan şeful secţiei difu­zare a acestui raion şi pînă la factorii Vlad Nicolae din Colibaşi, Gheorghe Panţă din Grădiştea şi Lazăr Petre din Adunaţii-Copăceni, care nu numai că nu se ocupă de colectarea de abo­namente, dar duc ziarele abonaţilor cu intîrzieri de 3—4 zile. Şi dacă m-ar mai răsfoi, ar mai vedea şi alte deficienţe. Bunăoară, sînt sate care depind de comunele Frumuşani şi Ştiubei-Orăşti, unde de mult timip nu a pătruns nici un fel de ziar. Că de multe ori ziarele care sosesc în gară cu trenul de 10, rămîn aici pînă a doua zi­şi cite altele". p. conf. ION SECOŞANU ★ D­upă cum se observă, difuzarea presei se desfăşoară nesatisfă­cător în raionul Vidra şi nimeni nu ia nici o măsură, iar abonaţii aşteaptă publicaţiile... Adresînd aceste pincturi celor în drept, socotim că cei în drept vor lua măsuri pentru ca difuzarea presei în raionul VI­ Sfaturile populare, factor activ în aplicarea legalităţii populare O dată cu Instaurarea regimului de democraţie populară în ţara noastră, a luait fiinţă şi s-a dez­voltat o legislaţie nouă, ca expresie a voinţei clasei muncitoare şi a ma­­selor largi de oameni ai muncii care contribuie la făurirea or­oduirii în care să nu mai existe exploatarea omului de către om. Respectarea cu stricteţe a legilor create de poporul muncitor constituie însuşi conţinu­tul noii legalităţi — a legalităţii populare. Spre deosebire de statele capita­liste, unde legea apără interesele ex­­ploatatoriilor, fiind îndreptată împo­triva celor exploataţi, în marea ţară a socialismului Uniunea Sovie­tică şi în ţările de democraţie popu­lară, legea este chezăşia asigurării dreptului poporului muncitor, pro­tejează şi garantează aceste drepturi şi învaţă milioanele de oameni să trăiască şi să muncească într-un mod nou, socialist In acest sens legali­tatea populară, ca element de supra­structură, are un rol esenţial nu numai în acţiunea de consolidare a bazei economice, dar şi a supra­structurii însăşi a orînduirii noastre socialiste. Sfaturile populare care conduc şi îndrumă întreaga activitate locală pe plan economic, social şi cultural au şi rolul de a asigura menţine­rea disciplinei de stat de a lupta împotriva tuturor încercărilor de de­naturare birocratică a legalităţii şi împotriva samavolniciei, pentru res­pectarea­­drepturilor legale şi a cetă­­ţenilor. In acest scop formele organizato­rice ale muncii organelor locale ale puterii de stat (sesiunile, comisiile permanente, comitetele de cetăţeni, comisiile de femei, ş.a.) constituie o şcoală de conducere pentru zeci şi sute de mii de muncitori şi ţărani muncitori, în vederea respectării le­galităţii populare.­­ MIHAI ULEIA secretarul comitetului executiv al sfatului popular al regiunii Bucureşti Pentru comitetul executiv al sfatu­lui popular al regiunii Bucureşti, res­­pectarea legalităţii populare, sub tri­plul său aspect şi anume de către lucrătorii sfaturilor populare, de in­stituţiile şi organizaţiile în subordine şi die masele de cetăţeni, constituie o preocupare permanentă. Comitetul executiv al sfatului popu­­lar regional a căutat şi se străduie să ia măsurile organizatorice cele mai corespunzătoare de educare a or­ganelor in subordine şi a aparatului lor în spiritul respectului faţă de lege, atît prin acţiunea s­a directă de îndrumare, şi control, cît şi prin instructaje, conferinţe, consfătuiri şi folosirea pe scară largă a multiplelor forme organizatorice de masă. Astfel, s-a asigurat primirea în audienţă, zilnic, a cetăţenilor de că­tre toate comitetele executive ale sfaturilor populare, începînd de la regiune şi pînă la comune. Au fost înfiinţate pe lîngă sfatul popular regional şi în cadrul sfaturilor popu­lare raionale şi orăşeneşti — bi­rouri pentru primirea şi rezolvarea scrisorilor, sezisărilor şi reclamaţii­­lor oamenilor muncii. Rezultatele ob­­ţinute prin această nouă formă de legătură cu masele au contribuit la respectarea legalităţii populare. Din sezisările şi reclamaţiile înregis­trate la biroul regional şi rezolvate de comitetul executiv, fie direct, fie prin comitetele executive ale sfatu­rilor populare subordonate sau sec­­ţiuniie de resort, foarte multe au fost juste şi de un real folos în munca noastră. Spre exemplu, un grup de locui­tori din comuna­ Budeşti, raionul Olteniţa, a semnalat comitetului e­­xecutiv regional că la fabrica de tîmplărie Budeşti s-au comis o serie de nereguli. Pe baza acestei sezisări, care s-a dovedit a fi justă, au fost trimişi în faţa justiţiei la Tribunalul popular al raionului Olteniţa şi Tri­bunalul popular al raionului T. Vla­­dimirescu Bucureşti — Iosipovici Io­­sif, referent tehnic, Marin Petrescu gestionar şi Ion Nicolae, responsa­bilul producţiei — pentru sustrageri de materiale şi folosirea unor acte fictive în gestiune. Comitatul executiv al sfatului popular regional a fost sezisat prin­­tr-o scrisore trimisă de un grup de ţărani muncitori că în raionul Dom­neşti nu se aplică just Hotărîrea Consiliului de Miniştri cu privire la acordarea creditelor pentru construc­ţii în mediul rural. In urma cercetă­rilor făcute s-au constatat unele de­fecţiuni în această problemă, luîn­­du-se măsuri de îndreptare. Cîţiva ţărani muncitori din comu­­na Brăneşti au semnalat de aseme­nea sfatului popular regional faptele necinstite ale colectorului Alexandru Georgescu. Cercetîndu-se cazul s.a constatat că Intr-adevăr acest colec­tor a înşelat un număr de ţărani mun­citori, fapt pentru care a fost deferit justiţiei. Cazuri de încălcări a dispoziţiilor legale există şi în cooperaţie privitor la deschiderea magazinelor la timp, la unele întreprinderi economice lo­cale sau staţiuni de maşini şi trac­toare şi G.A.S. în legătură cu pro­­tecţia muncii, precum şi în alte sec­toare. Pentru a se imprima respectul faţă de legi, sfaturile populare din re­­giunea noastră au folosit în acest scop o serie de metode practice care au dat bune rezultate. De pildă în campaniile agricole din anul 1955, la fel ca şi în cadrul ac­+ îlititî . n (»nlftAfora­t.r­­om-hona 4ao la comunele din regiunea Bucureşti, sfaturile populare au organizat co­­lective din membrii comitetelor exe­cutive, deputaţi, delegate ale comisii­lor de femei, activişti ai sfaturilor populare, care au desfăşurat zi de zi o largă muncă de lămurire vizitînd aproape fiecare gospodărie în parte, pentru a aduce la cunoştinţă cetăţe­nilor dispoziţiile legale. Uiunca aces­tor colective a contribuit ca raioanele Călăraşi şi Vidra să fie fruntaşe la colectări. La fel căminele culturale săteşti sînt larg folosite pentru a populari­­za în rîndurile ţărănimii muncitoare cele mai importante legi, hotărîri şi dispoziţii. La căminele culturale din raioanele săteşti ale regiunii Bucu­­reşti prin grija­ comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale, s-au prelucrat: legea pentru dezvol­tarea şeptalului; Hotărîrile Consi­liului de Miniştri pentru reglementa­­rea contribuţiei în muncă; organiza­­rea pazei obşteşti; înlăturarea in­­cendiilor; obligativitatea învăţărrîîn­­tului elementar, alfabetizarea neştiu­torilor de carte şi altele. ★ In aplicarea actelor cu caracter general mai sînt încă unii con­ducători ai organelor locale ale pu­­terii de stat, care nesocotesc dispo­ziţiile legale şi încearcă uneori să o­­colească legea, sub pretextul „parti­cularităţii locale“ sau al aşa zisei „o­­rientări locale“, uitînd că legalitatea nu poate fi una în raionul Lehliu şi alta în ..raionul Vida, ea fiind unică în întreaga regiune şi în toată ţara. Fără a pune capăt unor asemenea practici profund dăunătoare, nu se poate­­asigura întărirea legalităţii populare. Trebuie remarcat că mai sunt nu­meroase fapte de încălcare a statu­­tului gospodăriilor agricole colec­tive şi al întovărăşirilor, a bazelor democratice de conducere, a princi­piilor de cointeresare materială a membrilor, lovindu-se astfel în creş­terea productivităţii agricole şi în dezvoltarea organizatorico,economică a acestor unităţi socialiste. Au fost şi unele cazuri d­e im­puneri nejuste a producătorilor la cotele obligatorii de produse vegetale şi animale, la impozite, contribuţia în muncă şi altele. Toate aceste manifestări de încăl­­care a dispoziţiilor legale fie ele chiar izolate, trebuiesc stîrpite din rădăcină. Nici un conducător, nici un om al muncii­ nu trebuie să uite în­văţătura marelui Lenin că: „Cea mai neînsemnată abatere de la lege, cea mai mică încălcare a ordinei sovie­tice înseamnă o spărtură pe care o vor folosi de îndată duşmanii celor ce muncesc...“ întreaga experienţă a orînduirii noastre de stat, practica justiţiei noastre populare,­ confirmă în mod limpede şi convingător jus­­teţea acestei învăţături. S-a mai constatat că uneori chiar actele­­cu caracter general comise de unele organe ale pu­terii de stat nu au fost conforme cu dispoziţiile le­gale.­­Astfel, comitetul executiv al sfatului popular raional Brăneşti a emis o d­ecizie pentru sancţionarea unor contravenţii imaginare; ace­laşi lucru se poate spune şi despre decizia comitetului executiv al sfa­­tului popular raional Tr. Măgurele, prin care se interzicea tăierea unor animale, împotriva Hotărîrii Consi­­liului de Miniştri care reglementea­­ză aceste tăieri. La fel comitetele executive ale sfa­turilor populare Vidra şi Tr. Mă­gurele, prevalindu-se în mod greşit de dispoziţiunile unui decret, au a­­tribui­t loturi de case unor cetăţeni ce nu aveau dreptul, iar comitetul executiv al sfatului popular raional Călăraşi a tolerat comitetului execu­­tiv al sfatului popular comunal Do­­robanţu, să atribuie loturi de casă din izlazul comunal. Dacă mai sunt astfel de lipsuri în practica organelor locale ale puterii de stat, ele mai persistă şi în mun­ca unor organe de revizie şi control şi ale controlului Intern financiar, precum şi la unele organe de miliţie care nu întotdeauna descoperă la­­i I. Matei din Bucureşti str. Fluie­rului nr. 14 ne întreabă: dacă în ca­zul înfierii unui copil, acesta mai trebuie să poarte şi numele părin­ţilor săi fireşti, pe lingă numele nou? De asemenea, cum se poate , transforma adopţia,­­în înfiere, cu toate efectele filiaţiei fireşti? RĂSPUNS: Veţi consulta şi „Curie­rul Juridic“ apărut în „Steagul roşu" din 6.Vil.1956. In plus, vă arătăm că art. 78 al. 3 din Codul familiei preve­de că autoritatea tutelară poate încu­viinţa ca Înfiatul să continue a purta vechiul său nume, adăugîndu-1 la cel dobindit prin înfiere. In cazul pe care-1 Indicaţi, legea 4 din 1956 prevede în art. 6 că în ter­men de un an de la intrarea ei în vi­goare, adică pînă la 29 martie 1957, adopţia încuviinţată înainte de 1 ianua­rie 1954 va putea fi transformată în înfiere cu toate efectele filiaţiei fireşti, prevăzută de art. 79 din Codul familiei dacă sunt îndeplinite cerinţele Codului familiei. De la data cînd această Înfiere îşi produce efectele, înfiatul devine rudă cu rudele celor care-l înfiază, ca un copil firesc al acestora din urmă, timp şi în mod concret infracţiunile ce se săvîrşesc. Pentru lichidarea acestor stari de lucruri, organele menţionate trebuie să lupte pentru o mai bună califi­­care profesională a aparatului lor, astfel ca toţi lucrătorii din aceste domenii să fie mai operativi şi să analizeze întregul complex al fapte­lor ce-l au în cercetare. In a­ceastă privinţă avem datoria să veghem cu toartă vigilenţa ca să nu se strecoare elemente duşmănoase nepedepsite la timp datorită unor slăbiciuni ale noastre. Oamenii muncii trebuie să fie pro­fund convinşi că marile lor drepturi şi cuceriri sunt apărate de lege şi că legea nu iartă şi­ va pedepsi cu asprime pe cei care atentează la a­­ceste drepturi, şi cuceriri ale po­­porului. Grija pentru proprietatea socialistă — baza economică a orinduirii noas­­tre — a fost, este şi va fi o importantă sarcină a oamenilor muncii şi a tuturor organelor locale ale puterii de stat. Documentele Congresului al II-lea al P.M.R. cît și hotărîrille Congresu­lui al XX-laa al P.C.U.S. au subliniat însemnătatea care trebuie acordată respectării stricte a legalității. Dată fiind importanța aplicării le­­gillor din organele locale ale puterii de stat, — fiecare activist al sfatu­rilor populare are sarcina perma­­nentă de a studia şi cunoaşte cît mai temeinic dispoziţiile legale şi actele cu caracter general ale organelor centrale şi locale, pentru aplicarea lor justă­­şi la timp. Sfaturile populare, — baza poli­tică a regimului democrat popular — au datoria de a aduce la cunoştinţa maselor populare fiecare lege, astfel ca orice cetăţean să devină un fac­tor activ al apărării legalităţii popu­­lare şi proprietăţii obşteşti contri­­buind astfel la înflorirea Republicii noastre populare, la construirea so­cialismului şi ţara noastră. Serviciul de Stare Civilă va întocmi în acest caz în registru un nou act de naştere al celui înfiat in care cei care înfiază vor fi trecuţi ca părinţii săi fireşti. Cu această ocazie se va modifi­ca şi numele în sensul cerut de dvs. Menţionăm că tot art. 79 prevede că înfierea, cu toate efectele unei filia­­ţiuni fireşti, poate fi încuviinţată de autoritatea tutelară la cererea comună a tuturor celor îndreptăţiţi să consim­tă la înfiera. Udrişte Ilie de la S.M.T. Vînătorii Mici, raionul Titu şi Stoica Con­stantin din Bucureşti, ne cer unele precizări în legătură cu condiţiile în care se acordă divorţul.­I RĂSPUNS: Art. 38 din Codul fami­liei prevede că la cererea de divorţ a oricăruia dintre soţi, căsătoria poate fi desfăcută prin hotărîre judecăto­rească dacă, din pricina unor motive temeinice, continuarea căsătoriei nu mai este cu putinţă pentru cel care cere desfacerea ei. Temeinicia motivelor se va aprecia ţinîndu-se seama şi de interesele co­piilor dacă aceştia sînt minori. Printre motivele temeinice, care pot duce la desfacerea căsătoriei, desigur că face parte şi părăsirea domiciliului conjugal de către unul din soţi, in sensul că soţul părăsit va putea invo­ca acest motiv. Soţul care a părăsit domiciliul con­jugal poate şi el intenta acţiune de divorţ, arătînd motivele temeinice cara l-au determinat să plece de-acasă. In privinţa consecinţelor, instanţa a­­preciază pe baza probelor administra­te, dacă e cazul să se desfacă căsăto­ria, aceasta putîndu-se face din vina unuia dintre soţi sau din vina ambilor. Cu privire la bunuri articolul 60 din Codul familiei prevede ca bunurile do­­bîndite în timpul căsătoriei, de oricare, dintre soţi, sînt de la data dobîndirii lor, bunuri comune ale soţilor Această calitate de bun comun nu trebuie dovedită! In cazul dvs. aţi avea deci dreptul la jumătate din casa construită in timpul căsătoriei. Dat fiind însă că terenul pe care e construită casa a­­parţine soţiei, dinainte de căsătorie, veţi cădea la învoială, iar în caz con­trar urmează să hotărască instanţa judecătorească. „ Mai mulţi salariaţi din Slobozia ne întreabă ce drepturi au salariaţii care se mută dintr-o localitate în­­tr-alta odată cu întreprinderea? RĂSPUNS: Conform articolului 18 din Codul Muncii, în acest caz anga­jaţii vor primi fiecare cheltuielile efec­tive de transport atît pentru ei cît şi pentru familiile şi gospodăriile lor, precum şi o indemnizaţie echivalentă pe 14 zile calculată la cîştigul mediu zilnic pe ultimele 3 luni. Fraga Gh. Victor din Bucureşti str. Cezar Boliac 33, ne întreabă dacă un salariat care se deplasează din regiune în Capitală în interes de serviciu are dreptul la diurnă? RĂSPUNS: H.C.M. nr. 484/952 pre­vede printre altele că salariaţii care se deplasează o singură zi, in afara localităţii de reşedinţă, pentru un timp care nu totalizează 24 ore, pot primi în afară de cheltuielile de transport, diurna respectivă cu condiţia ca de­plasarea să fi durat minimum 12 ore. In cazul cînd deplasarea durează între 8—12 ore, salariaţii primesc 50 la sută din indemnizaţia de deplasare. Pentru deplasările ce durează mai puţin de 8 ore nu se acordă diurnă. STELGUC ROŞU mam La rampă, talentele poporului C­u mişcări graţioase, uşor un­duitoare, fetele înaintează în linie dreaptă către scenă. Fetele lor, cusute cu ar­ni­ci de culoa­rea macilor ,îngerii, contrastează cu albul maramelor dantelate, a­­ducînd parcă ceva din farmecul vîlcelelor scăldate de apele Oltu­lui. Băieţii, cu cuşme negre şi vestoane cu tighel de culoarea murelor, se apropie de grupul fe­telor, bătînd uşor şi ritmic cu paşii podeaua, ca apoi, dansul să izbucnească năvalnic. Privind perechile de dansatori din faţa ta, îţi pui întrebarea dacă nu cumva tinerii artişti au sosit chiar acum de pe întinsul gliei olteneşti. Dar ce să admiri mai­ întii în jocul lor? Inimă şi suflet, vir­tuozitate şi talent, sau autentici­tate şi dragoste pentru artă? De­sigur, pe toate la un loc,­­pentru că numai toate aceste însuşiri le-au dat a­tîta forţă şi elan ca să ne transmită prin interpretarea, lor de pe scenă, ceva din savoarea mult îndrăgitului nostru joc ol­tenesc. Şi artiştii, creează atîta însufleţire printre spectatori. Incit cu greu pot desluşi frunturile din­­tr-o discuţie ce se înfiripă lingă mine: „De unde-s oltenii ăştia, frate? De la fni sau de la Olt?“. „Ba sînt de la... la minorul no­stru, de la uzinele „Republica“... Ce au mai discutat vecinii mei de stat, nu ştiu, deoarece aplau­zele şi chemările la rampă au acoperit cu tumultul lor discuţia începută. Curînd, ritmul sprinten al „Dansului oltenesc“ prezentat de echipa de la uzinele „Republi­ca" este înlocuit cu ritmul lent şi mlădios al „Dansului bulgă­resc" prezentat de artiştii amatori de la întreprinderea „N. Bălces­­cu". Cînd jocul s-a terminat, din nou aplauzele, şi chemările la rampă inundă scena, ca apoi, prin faţa spectatorilor să-şi arate mă­­estria alte noi formaţii artistice ce se întrec aici, în sala Teatrului C.C.S., în cadrul fazei orăşeneşti a celui de al IV-lea concurs al cercurilor artistice de amatori ale sindicatelor. Este mult entuziasm sărbătoresc in sală şi mult elan domneşte printre participanţi. Rind pe rând, pe scena scăldată de lumina reflectoarelor faci cu­noştinţă cu minunatele creaţii ale folclorului nostru muzical şi co­regrafic, cu adevărate comori ar­tistice, şlefuite de-a lungul veacu­rilor de popor şi scoase acum la lumină de urmaşii celor ce le-au făurit. Da! Acesta este tezaurul artis­tic al poporului, în care el a a­­dm­at de milenii toată dragostea lui de artă şi de frumos, toate sentimentele şi dorul lui de liber­tate. Am simţit acest lucru în con­ţinutul creaţiilor prezentate aci pe scenă de cei care se străduie să le dea o cit mai reuşită inter­pretare. Alături de dansurile ol­teneşti şi bulgare, au putut fi ad­mirate cele bănăţene, interpretate de soliştii din formaţia artistică de la uzinele „21 Decembrie", „Geampanlele", prezentate de ar­ti­ştii amatori de la „Gara de Nord", şi „Căluşul", în interpre­tarea formaţiei de dansuri de la ICECHIM. Şi-au dovedit mă­­i­estria corul Clubului învăţămînt şi cel al uzinelor „Mátyás Rá­kosi", orchestra de mandoline a Ministerului Căilor Ferate şi co­rul cu orchestră simfonică al Mi­nisterului Metalurgiei. S-au în­trecut pe scenă brigăzi artistice de agitaţie fruntaşe ca cele de la F.R.B. şi uzinele „Mátyás Ba­­hysi", am ascultat cu emoţie interpretările solistelor Dumitru Scordariu de la Electroaparataj şi Hampell Constanţa de la Casa de Cultură a Sindicatelor din Bucureşti, care au dntat arii din opera „Cio Cio­ san" şi opereta ,"Vinzătorul de păsări". Şi cite nu am mai ascultat... Dar acestea numai intr-o sin­gură zi. Concursul continuă. Lu­minile din sală s-au stins din nou, acum rampa e iarăşi inun­dată de razele reflectoarelor, iar prezentatorul îşi face apariţia, începe un nou spectacol. Deci a­­tenţie: La rampă... talentele poporului. MIHAIL GOSPODIN Corul clubului învăţămînt prezentînd programul său în cadrul concursului

Next