Steagul Roşu, decembrie 1958 (Anul 4, nr. 1447-1472)

1958-12-23 / nr. 1465

VIAŢA DE PARTID Succese care pot fi lărgite Dragoş Vodă, Ceacu, Călăraşii­­Vechi. Denumiri obişnuite ale unor­­aşezări obişnuite de pe întinsul şi mă­nosul Bărăgan. Ce anume le-a făcut cunoscute şi peste hotarele regiunii ? Iată, Gospodăria colectivă „Gheorghi Dimitrov“ din Ceacu, e printre pri­mele gospodării milionare. Comuna Dragoş Vodă e acum o singură mare familie — a colectiviştilor. Din Călă­raşii Vechi a plecat de curînd che­marea la întrecere în creşterea secto­rului zootehnic. Fapte, cifre, exemple, prezente , în­tarea de seamă au ilustrat grăitor schimbările în bine, petrecute în via­ţa celor peste 9.000 de familii colec­tiviste. Producţia medie de cereale la ha., mult sporită faţă de cea obţinută în urmă cu ani pe terenuri fărâmi­ţate, dezvoltarea fermelor anexe, mă­rirea fondului de bază la 21.249.000 lei, ridicarea a numeroase construcţii proprietate obştească, a sute de case noi, creşterea valorii zilei-muncă de la 29 la 35 lei, toate schimbările pe­trecute în viaţa, în casele oamenilor dovedesc că unicul drum al ţăranului muncitor spre belşug este cel al mun­cii unite, pe întinderi mari de pămînt, cu maşini şi mijloace agrotehnice înaintate. Acest lucru l-au subliniat din nou lucrările conferinţei raionale. Darea de seamă ca şi participanţii la discuţii au evidenţiat faptul că da­torită superiorităţii lor reale, recunos­cute, gospodăriile colective au atras în acest an, aproape 2.500 de noi familii. Două comune — Modelu şi Dragoş Vodă — au fost complet colecti­vizate. Conferinţa organizaţiei raionale de partid Călăraşi a apreciat că în anul care a trecut s-au obţinut însemnate succese în toate sectoarele vieţii eco­nomice şi culturale. Aceste succese se datoresc faptului că rolul conducător şi îndrumător al organelor şi orga­nizaţiilor de partid a crescut simţitor. Documentele Plenarei C.C. al P.M.R. din iunie au contribuit la creşterea combativităţii comuniştilor, la sporirea exigenţei lor. Aceasta a avut o in­fluenţă pozitivă asupra muncii­ In­creiarea unui belşug de produse animale G.A.C. sunt chemate să aducă o importantă contribuţie. Pornind de la aceasta, mai cu seamă în urma Consfătuirii de la Constanţa, comite­tul raional de partid, biroul său, au dat atenţie cîtorva probleme princi­pale. In primul rînd, pe baza studierii condiţiilor şi posibilităţilor specifice, gospodăriile colective din Rasa, Mihai Viteazu, Dorobanţii, Tonea, au fost îndrumate să-şi dezvolte sectorul zo­otehnic care rămăsese mult în urmă. Potrivit înţeleptului proverb popular „Boli ară şi caii mănîncă" s-a acor­dat atenţie reducerii simţitoare a ca­balinelor în scopul creşterii număru­lui de taurine. Şeptelul a crescut ast­fel cu 642 capete taurine, aproape 5.000 de oi, peste 1.800 de porci, etc. Anul acesta s-au însilozat pentru hra­na animalelor 10.421 tone nutreţuri. Care sînt aceste succese incontes­tabile, pe măsura posibilităţilor şi ne­cesităţilor existente ? Conferinţa a dat răspunsul la aceasta. Creşterea ani­malelor, mai cu seamă a taurinelor n-a devenit însă o îndeletnicire prin­cipală, de bază în multe gospodării colective din raion. Şi doar se ştie că e destul de bănoasă. Colectiviştii din Radu Negru au primit numai pentru laptele livrat 111.100 lei, iar­ cei din Călăraşii Vechi şi-au mărit veniturile băneşti cu 353.000 lei din vînzarea animalelor. Cifrele demonstrează că sectorul zootehnic e un izvor nelimi­tat de venituri. Cum se face totuşi că la suta de ha, în joc de 16 vaci cu lapte, în gospodăriile colective din Călăraşi revin doar 1,6. Explicaţia nu e greu de dat. Mai sînt gospodă­rii colective care consideră că dez­voltarea septelului nu e o treabă ren­tabilă. Organizaţiile de bază din a­­ceste gospodării, agitatorii n-au des­făşurat o temeinică noică de con­vingere a­­ colectiviştilor, n-au popu­larizat cu­­ perseverenţă Învăţămintele Consfătuirii de la Constanţa, ca şi rezultatele obţinute de gospodăriile vecine­lor. Referindu-se la posibilităţile gos­podăriei,­­tovarăşul Ion Florea preşe­dintele G.A.C. „Gheorghi Dimitrov“ din Ceacu a spus printre altele: „Sec­torul zootehnic este un cîmp nelimi­tat de muncă. E nevoie însă să fim ajutaţi în dezvoltarea bazei furajere. Cele 260 ha. teren pe care le-am re­partizat pentru aceasta sînt insufi­ciente. In creşterea animalelor se pot face economii de grăunţe care să fie vîndute statului. Aceasta presupune să ni se repartizeze cantităţi însem­nate de diferite reziduri*. Întovărăşirea agricolă este o for­mă cooperatistă accesibilă masei largi de ţărani muncitori. De aceea şi pe meleagurile Călăraşului, aproape 12.000 de familii, prin proprie convingere au hotărit să îşi unească pămintul, să Pe marginea conferinţei raionale de partid Călăraşi coopereze în muncă. Darea de seamă a scos în evidenţă faptul că lucrînd în comun, întovărăşirea „Drum Nou“ din Călăraşi a strîns de pe ogor rod mai spornic, la grîu mediu pe hectar a fost de 1.600 kg. O altă întovără­şire vecină, „Viaţa Nouă“ din Dichi­­seni a obţinut doar 980 kg. grîu la ha. Delegaţii au arătat că şi intr-o comună şi­­ în alta pămintul este la fel de fertil, condiţiile climatice sînt aceleaşi. Numai că, prima întovărăşire lucrează conform statutului, cea de a doua­ lucrează după vechile rinduieli. Participanţii la discuţii au criticat faptul că aceste probleme — organi­zarea muncii în comun pe brigăzi şi echipe şi constituirea fondului de bază — probleme de importanţă vitală n-au preocupat comitetul raional de partid în măsura cuvenită. Doar 6 din înto­vărăşirile existente au organizat par­ţial munca în comun. In această direcţie, comitetul raio­nal de partid a manifestat lipsuri serioase. Biroul raional în frunte cu tovarăşul Constantin Predescu, fost prim secretar a adoptat o concepţie greşită, socotind că trebuie acordată mai multă atenţie convingerii întovă­­răşiţilor să păşească în gospodăria colectivă, indiferent dacă ei lucrează sau nu în comun. Hotărîrea votată de conferinţă pre­vede ca în timpul iernii să se desfă­şoare o temeinică muncă politică de masă în aşa fel, incit, în primăvară toate întovărăşirile să lucreze în co­mun. Ea prevede de asemenea sarcina de a se creia nuclee de partid în în­tovărăşirile unde nu există ca şi lua­rea unor măsuri pentru întărirea con­ducerilor întovărăşirilor cu elemente cinstite, devotate şi eliminarea acelora care strecurîndu-se în conducerile unor întovărăşiri au acţionat duşmănos. In hotărîre sînt prevăzute cele mai im­portante sarcini cu privire la aplica­rea în viaţă a indicaţiilor izvorîte din Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu- Dej la plenara din 26—28 noiembrie a. c. La lucrările conferinţei a participat tovarăşul Pavel Daju membru al C.C. al P.M.R. In cuvîntul său, tovarăşul Daju a subliniat problemele principale din recenta expunere a tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej ca şi pers­pectivele şi sarcinile de dezvoltare a raionului în anul care urmează. Dis­cuţiile purtate în conferinţă, — a spus­­ vorbitorul, — arată creşterea maturităţii politice şi a spiritului de răspundere al comuniştilor. Aceasta este­­ garanţia traducerii în fapt a sarcinilor pe care le ridică viaţa. S-a vorbit aici de realizări de or­dinul milioanelor în gospodăriile co­lective. Iată de ce colectiviştii, cei mai înaintaţi ţărani muncitorii pot şi trebuie să fie principalii propagan­dişti pentru munca în comun. Folo­­sind climatul favorabil colectivizării, vor atrage pe baza liberului con­­simţămînt,­ noi familii pe făgaşul so­cialismului. In continuare, vorbitorul s-a referit la necesitatea îmbunătăţirii conţinutului propagandei de partid, a vieţii interne de partid, la unele pro­bleme privind selecţionarea şi educa­rea cadrelor, conducerea organizaţiilor de masă, perfecţionarea stilului de muncă al biroului raional de partid. Nu 3—4 zile pe săptămînă în şedinţe ci 4—5 zile pe teren, în mijlocul oa­menilor, acolo unde se hotărăşte soarta planurilor, trebuie să se gă­sească membrii biroului raional,­­ a spus tovarăşul Pavel Daju. In încheierea discuţiilor a luat cu­vîntul tovarăşul V­asile Mateescu, membru al biroului Comitetului regio­nal de partid Bucureşti care s-a re­ferit In mod special la sarcinile pri­vind dezvoltarea agriculturii pe melea­gurile raionului Călăraşi. Vorbitorul a­­ arătat că e necesară mai multă grijă pentru ridicarea gospodăriilor colective rămase în urmă, care trebuie să devină în acest an un exemplu viu pentru ceilalţi ţărani muncitori. In gospodăriile colective să se intro­ducă plata suplimentară, după produc­ţia obţinută, să se aplice normele in­dividuale de muncă. Tendinţa de a împărţi toate produsele între colecti­vişti nu contribuie la creşterea avu­tului obştesc şi a valorii zilei-muncă. Organele şi organizaţiile de partid vor trebui să îmbunătăţească munca edu­cativă în aşa fel încît colectiviştii şi întovărăşiţii, convingîndu-se de avan­tajele reale existente, să vîndă sta­tului mai multe produse agro-alimen­­tare. Tovarăşul Mateescu a vorbit apoi despre problemele legate de ri­dicarea producţiei la hectar, irigarea porumbului, creşterea rentabilităţii gospodăriilor de stat, îmbunătăţirea organizării în staţiunile de maşini şi tractoare, dezvoltarea industriei locale In partea a doua a conferinţei s-a trecut la alegerea comitetului raional de partid şi a comisiei de revizie. Pri­ma plenară a Comitetului raional a ales pe tovarăşul David Vasilescu în funcţia de prim secretar şi pe tovară­şii Ion Sorescu, Nicolae Maria, Mihai Popovici, secretari. Tovarăşul Nicolae Ciortan a fost ales preşedinte al co­misiei de revizie, ADA SAICIUC la unul din restaurantele: Athénée Palace Lido Parcul Trandafirilor Ambasador Bucureşti Continental Berlin Cina Batistei Pensiune-Bulevard Victoria Meniu bogat — Băuturi alese — Preţuri accesibile ARTISTIC - MUZICA —­­ ANTREN - SURPRIZE DESERVIRE IREPROŞABILĂ Consumaţi delicioasa maioneză produsă de Coop. „Munca Alimentară“ de vinzare la magazinele alimentare şi la unităţile de desfacere ale cooperativei Preţul unui borcan lei 4,90 înscrieţi-vă în rîndul membrilor de­ Cr­i­ce Roşie ! *—' IZISL.. * STEAGUD ROŞU De la Marea Adunare Națională Biroul Marii Aduniri Nationale a Republicii Populare Române convoacă Comisia economici fi­nanciari pentru ziua de 28 de­cembrie, ora­li,­in sediul Marii Aduniri Nationale, pentru a dez­bate proiectul de buget al Re­publicii Populare Române pe anul 1959. INFORMAŢII Delegaţia Com­s­om­at­ului condusă de Serghei Pavlov, secretar al C.C. al U.T.O.L., c­a­re ne vizitează ţara la in­vitaţia C.C. al U.T.M., a vizitat du­minică dimineaţa Palatul Pionierilor din Bucureşti. Oaspeţii s-au interesat de activitatea educativă, de cercurile care funcţionează pe­­ diferite specia­lităţi, precum şi de istoricul Palatu­lui Pionierilor. Atenibrii delegatei s-au bucurat de o primire deosebit de căl­duroasă din partea pionierilor bucu­­reştenii. Duminică, înainte de masă, mem­brii delegaţiei au depus o co­roană de flori la Monumentul Eroilor Sovie­tici din Capitală. Au fost de faţă membri ai Biroului C.C. al U.T.M., activişti ai C.C. al U.T.M. şi ai Co­mitetului Orăşenesc U.T.M. Bucureşti. Au fost prezenţi V. F. Nicolaev, însărcinat cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti şi a­lţi membri ai ambasadei. Luni a părăsit ţara un grup de oa­meni de artă pentru a participa la deschiderea Expoziţiei de artă plas­tică a ţărilor socialiste care va avea loc la Moscova la 26 decembrie. Grupul este alcătuit din artistul po­porului Ion Jalea, preşedintele Uniu­nii Artiştilor Plastici din R. P. Ro­mina, Virgil Florea, director general al Artelor în Ministerul Invăţămîntu­­lui şi Culturii, maeştrii emeriţi ai ar­tei Al. Ciucurencu şi Ion Irimescu, secretari ai Uniunii Artiştilor Plas­tici din R. P. Romină, Corneliu Baba, maestru emerit al artei, Ştefan Szony, artist emerit, Zoltán Andrassy, Eugen Popa, Ion Vlad, Teodor Harşia. In zilele de 20 şi 21 decembrie s-au desfăşurat la Casa de cultură „Gri­­gore Preoteasa“ din Capitală lucrările celei de a treia conferinţe orăşeneşti a asociaţiilor studenţilor din centrul universitar Bucureşti. In planul de măsuri pentru munca de viitor ca şi în concluziile conferin­ţei, expuse de tov. Ion Iliescu, secre­tar al C.C. al U.T.M., preşedintele Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din R. P. Romînă, s-a arătat că asocia­ţiile trebuie să acorde o mai mare atenţie conţinutului politic-educativ al întregii lor activităţi. Conferinţa a ales noul Consiliu al Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din Capitală. • Preşedinte al acestui consiliu a fost ales tov. Ion Teoreanu iar secretar tov. Cornel Burtică. (Agerpres) Succesul baschetbaliştilor romîni Jocul de baschet dintre R.P.R. şi R.P.Fr. a fost cişligat pe merit de echipa noastră, jucind aşa cum aş­teptam, arătind clasa pe care o are. Meciul nu a fost uşor, căc­i partenerul de joc, încurajat de partida din ajun, a aruncat in luptă, toate resursele sale, mizînd pe o nouă victorie. Şi de aci s-a ajuns la meciul excepţional pe care l-am văzut duminică la Floreasca. Formaţia R.P. Romíno, a dovedit din plin ce ştie, cit de frumos poate să joace, ce baschet valoros reuşeşte, in­­firmind rezultatul din ajun. Schemele tactice pe care le-au făcut romînii au depăşit, cu uşurinţă, de m­o­dul acesta, apărarea oaspeţilor, care simbătă părea de netrecut. Trecerile executate au surprins, au făcut „mat" apărătorii iugoslavi, care nici pină la final, nu au putut găsi antidotul. Cir­culaţia mingii, pe care au făcut-o re­­nartă, le-a permis venirea cu uşurinţă sub panoul advers, unde Novacek, a­­flat in zi bună, servit mereu de un Nedeff inepuizabil şi un mare vervă de joc, cum şi de către Fodor, Fol­­bert, secondaţi bine de Popovici şi Costescu, cum şi de Nedelea, au rea­lizat victoria (81-74 la pauză 36-30). Conducerea de pe margine a antreno­rului Herold, a fost excelentă. Introdu­cerea lui Cucoş, la momentul potrivit, a dat un randament bun. Superiori­tăţii românilor, marcată clar prin per­manenta conducere a scorului, iugo­slavii nu i-au putut face faţă. De­cite ori s-au apropiat, de romîni, ca scor, imediat aceştia au găsit porţi de ieşire, au înscris şi diferenţa era refăcută. Victoria obţinută este preţioasă, mai ales acum după ce am văzut pe oas­peţi lucind. Ne dăm seama de impor­tanţa succesului, tocmai pentru că for­maţia iugoslavă este cea pe care ţara vecină o pregăteşte pentru olimpiada din 1960. Un succes frumos, un succes meritat, clar, oglindă reală a diferen­ţei de valoare dintre cele două echipe. Jucători şi antrenor au dreptul la elo­gii, pentru realizarea lui. Intilnirea a plăcut mult, căci a fost dominată de la un cap la altul de spectaculosul joc al romi­­ilor, cărora oaspeţii le-au opus o mare putere de luptă. Un duel baschetbalistic care merita să fie urmărit, pentru frumu­seţea lui. O propagandă excelentă pentru acest sport dinamic. O fază din meci Jocuri bune la volei Meciul de volei cel mai atractiv din­­ programul zilei de duminică, a fost cel­­ dintre Rapid şi Dina­­no. Miza partidei, era locul de frunte în campionatul de­­ toamnă. Feroviarii au terminat victorioşi­i cu 3-1, după un meci în care au arătat­­ mai multă varietate în joc, o mai bună­­ primire a balonului la servicii, au tras­­ mai decisiv. Dinamoviștii nu s-au pri­­­­ceput să termine bine seturile, au jucat­­ slab în fin­aluri și în volei. Asemenea­­ scăderi se plătesc scump. Deci fero­­­­viarii sînt campioni de toamnă. La fe­­­­minin, de asemenea, pe primul loc al­­ campionatului de toamnă, se află echipa I Rapid, care duminică a întrecut cu 3 0 I Ştiinţa Cluj. Alte rezultate: Cetatea I Bucur — Voinţa Bucureşti 3-1, Ştiinţa I Cluj — CCA 3-1, Metalul MIG — Some- I şui 3-1, Constructorul — Victoria 3-2, Dinamo — Progresul 3-2, Combinatul Pol­I­ligrafic Bucureşti — Voința Oraşul Sta­lin 3-2. I Pentru calificarea în campionatul rc- I publican de hochei pe anul 1959, s au I disputat meciuri de baraj. Aceste part I­­de au dat cîştig de cauză echipelor­­ Ştiinţa Cluj şi Recolta Miercurea Ciuc. I Faptul că două echipe (Alimentara Sl­­ Nicovala) a­vea­u un avans de d­o­uă­­ puncte (aşa prevedea regulamentul..?!) , din disputarea meciurilor preliminare din serii, celelalte două Ştiinţa Cluj 1 şi Recolta, porneau de la început cu un * mare handicap. Totuşi acestea au putut­­ să remonteze şi s-au calificat mai de- 1 parte. Cu atît mai mare este deci meri- 1 tul acestora. In general jocurile de ba-­­ taj au fost aprig disputate, clştigătorul fiind cei mai tuni. Recolta a dispus de 1 Nicovala cu 14-2, Ştiinţa Cluj de Ali­­­mentara cu 5-1. Jocul dintre Recolta şi 1 Ştiinţa Cluj cîştigat de prima cu 3-0, 1 «Innantlnnof «Mh­m IITlhpItf 911 Ulo­cat fără convingere, d­înd impresia că se antrenează doar... Alimentara — Nico­vala 7*3. Clasamentul după acest© me­ciuri a fost: Ştiinţa Cluj, Recolta, Ali­mentara, Nicovala, primei© trei au tota­lizat 4 puncte, dar golaverajul superior al primelor două a dus la calificarea acestora. Luni a început pe patinoarul artificial din parcul „23 August" turneul final al campionatului republican de hochei pe gheața - ediția 1958. Rezultatele înregis­trate au fost următoarele: Progresul Gheor­­ghieni-Voința Miercurea Ciuc 0-5­­ C.C.A.­­Dincimo Tg. Mureș 2-0. Astăzi, au loc meciurile : C.C.A.-Progre­­sul Gheorghieni (ora 17) şi Voința Miercu­rea Ciuc-Dinamo Tg. Mureş (ora 19). gr. I. Meciurile de baraj la hochei pe gheaţă Perii de sîrmă industriale toate dimensiunile Circulare pentru polizor - Cu şi fără miner pentru sudură şi rugină — Cilindrice pentru curăţat ţevi şi tuburi precum şi orice perii la cerere. Execută conform Stas şi la preţuri de catalog. COOPERATIVA „PRESAJUL“ str. Sf. Apostoli 34 Telefon 15.71.76 BĂILE PUBLICE BUCUREŞTI Invită cetăţenii Capitalei să fo­losească cu Încredere băile pu­blice şi populare ce sunt dotate cu băi de cadă, băi de abur u­­med, aer uscat, individuale şi în comun. Personal de spe­cialitate calificat, masculi, pedi­­chiurişti, manichiurişti, frizeri asigură în permanenţă o bună deservire. BlUe publice Şi populare func­ţionează după cum urmează: — Baia Centrală cu sediul In str. Biserica Enei nr. 8-1, raio­nul I. V. Stalin, funcţionează In zilele de lucru de la orele 10-18, iar duminica de la orele 7-12, marţea fiind Închisă. — Baia Arcului cu sediul In str. Italiană nr. 2, raionul 1 Mai, funcţionează In zilele de lucru de la orele 11-19 iar duminica de la orele 7-12, miercurea fiind În­chisă. — Baia Dîmboviţa cu sediul în str. Oiţelor nr. 23, raionul Nico­­lae Bălcescu, funcţionează In zi­lele de lucru de la orele 10-18, iar duminica de la orele 7-12, lunea fiind închisă. — Baia Griviţa (Sf. Voevozi) cu sediul în str. sf. Voevozi nr. 1 raionul I. V. Stalin, funcţio­nează între orele 10 18 iar dumi­nica de la orele 7-12, lunea fiind Închisă. — Baia Mărgeanului cu sediul In str. Mărgeanului nr. 52 raio-­­­nul V. I. Lenin, funcţionează în zilele de lucru de la orele 11-19 iar duminica de la orele 7-12, lu­nea fiind închisă. — Baia Griviţa Roşie cu sediul în str. pieţii nr. 37, raionul Gri­viţa Roşie, funcţionează în zilele de lucru de la orele 11-19 Iar­­ duminica de la orele 7-12, lunea fiind închisă. — Baia 16 Februarie cu sediul­­ In şos. Giuleşti nr. 122 raionul­­ Gheorghe Gheorghiu-Dej fUnCţio-­­ nează în zilele de lucru de la orele 11-19 iar duminica de la orele 7-12, lunea fiind închisă. — Baia Apărătorii Patriei cu sediul în str. Panselelor nr. 35 raionul N. Bălcescu, funcţionează în zilele de lucru de la orele 11-19, iar duminica de la orele 7-12, lunea fiind închisă. — Baia Ferentari cu sediul in­­ str. Tutunari nr. 35, raionul V. I. Lenin, funcţionează în zilele de­­ lucru de la orele 11—19 iar duminica de la orele 7-12, lunea fiind închisă. Pag. 3-a Handbal redus Cupa „30 Decembrie’* In zilele de 20 și 21 decembrie s-au desfăşurat la baza sportivă „R­îcolta” din Capitală, întrecerile din cadrul cam­pionatului regional de handbal în 7, do­tat cu „Cupa 30 Decembrie“. Au parti­cipat echipele remenine: „Fulgeniu’-Că­­lăraşi, „Dunărea­’-Tu­rnu Măgurele, „Spi­­ruil”-Căzăneşti (Slobozia), „ştiinţa”-Ro­­şiori, „Fulgerul”-01teniţa, Şcoala medie din Giurgiu, şi echipele masculine: „Re­­colta”-Domneşti, „ştiinţa”-Slobozia, Şti­ Inţa-Călăraşi, Şcoala medie Giurgiu, „Voinţa­’-01teniţa, „O1tul”-Turnu Măgu­rele, Ştiinţa-Roşiori. In general, meciurile din turneul fi­nal s-au desfăşurat la un nivel mulţu­mitor, aşa cum au fost întîlnirile dintre echipele Ştiinţa Slobozia — ştiinţa Că­lăraşi, (scor final 9-9); Ştiinţa Călăraşi — Şcoala medie Giurgiu (îb­-11); Ştiinţa Călăraşi — „Voinţa”-Olteniţa (20-14), .Recolta” Domneşti — ştiinţa Slobozia (10-12). In special s-a remarcat echipa Recolta Domneşti, care s-a dovedit mai bine pregătită şi care a aliniat un lot omogen. Aceasta a terminat turneul fără nici o înfrîngere, cucerind astfel, pri­mul loc. Pe locurile 2 şi 3 s-au clasat echipele ştiinţa Slobozia şi C­ă­lăraşi. La fete, în finală, echipele „Fulg­­­rul”-Călăraşi şi „Dunârea”-Lumu Mă­gurele au oferit spectatorilor o partidă viu disputată, care a revenit primei formaţii cu scorul de 6-3, după ce la pauză a fost condusă cu 3*2. :­­% Echipele clasate pe primele locuri. Recolta Domneşti (băeţi) şi Fulgerul Că­lăraşi (fete) s-au calificat pentru faza de zonă a campionatului republican de handbal în 7 0 echipă de baschet rămasă pe teren cu un­ singur jucător... In campionatul de baschet, am avut de înregistrat un fapt iar. Echipa Di­namo Oradea, nu a mai putut continua jocul cu Dinamo Tg. Mureş, disputat la Tg. Mureş, deoarece a rămas pe te­ren doar cu un... jucător, ceilaţi patru fiind eliminaţi pentru 5 greşeli perso­nale. In minutul 33, meciul a fost în­­­re­iuipt la scorul de 74-45 pentru mure­şeni. La feminin, se relevă rezistenţa pe care a op­us-o CCA, echipei Frogrei­sur prerzînd doar cu 44-42. Alte rezul­tate: Olimpia — Voinţa 65-32, Voinţa Oraşul Stalin — CSU 47-31, Rapid — A­­limentara 51-42, Constructorul — Vo­inţa Tg. Mureş 58-15. Coop. „ARTA ŞI PRECIZIE“ BUCUREŞTI Sediul: Str. 30 Decembrie nr. 13 Execută reparaţiuni de ceasornice cu piese originale din import. Transformă ceasornice modele vechi în ceasornice moderne. Confecţionează şi transformă bijuterii, verighete din aur cu materialul clientului, prin unităţile sale: Centru 1 — Str. 30 Decembrie, 30 Centru 13 — Str. Nicos Beloianis, 3 „ 2 Calea Griviţei, 169 „ 14 _1 Calea Griviţei, 107 „ 3 Bul. 6 Martie, 11 C raiei Văcăreşti 52 „ 4­­ Bul. N. Bălcescu, 26 * 1& Calea Văcăreşti, 52 „ 5 — Bul. Republicii, 39 » 16 — Pasajul Victoria „ 6 — Str. 30 Decembrie, 13 „ 17 — Bul. Bucureştii Noi, 3 „ 7 — Cal. Şerban Vodă, 235 (Bloc) „ 8 — Str. Dobrogeanu Ghe- (0 ' I . . .. rea 4 s „ 18 — Str. Smirdan, 18 „ 9 — Şos. Ştefan cel Mare. .. 19 — Str. Aristide Briand, 6 210 „ 20 — Calea Dudeşti, 144 - 10 — A lea Moşitor, 315 „ 21 - Piaţa [lie Pintilie, 6 ’ m CU' - 22 - Bul- l848 nr. 3 . 12 - Bul. 1 Mai. 79

Next