Steagul Roşu, decembrie 1958 (Anul 4, nr. 1447-1472)

1958-12-23 / nr. 1465

Pag. 4-a Un buget care reflectă politica de pace a statului sovietic Raportul prezentat de ministrul finanţelor al U.R.S.S. la şedinţa Sovietului Suprem MOSCOVA 22 (Agerpres), — TASS. L­a 22 decembrie, la ora 11 :30 a în­ceput la Kremlin şedinţa comună a celor două camere ale Sovietului Su­prem al U.R.S.S. Arseni Zverev, ministrul finanţe­lor al U.R.S.S., a prezentat raportul cu privire la bugetul de stat al U.R.S.S. pe anul 1959 — primul an al planului septanal de dezvoltare a economiei naţionale —­ şi cu privire la executarea bugetului de stat al U.R.S.S. pe anul 1957. In anul 1959, a comunicat Arseni Zverev, volumul bugetului de stat al U.R.S.S. va crește din nou conside­rabil. El este prezentat spre exami­nare și aprobare Sovietului Suprem după cum urmează: la capitolul veni­turi — suma de 722,7 miliarde ruble, iar la capitalul cheltuieli — 707,2 mi­liarde ruble, adică cu un excedent al veniturilor faţă de cheltuieli de 15.500.000.000 ruble. In comparaţie cu datele preliminare ale executării buge­tului pe anul 1958, veniturile vor creşte cu 61,6 miliarde ruble, adică cu 9,3 la sută,, iar cheltuielile cu 68,7 miliarde ruble adică cu 10,8 la sută. Bugetul de stat este alcătuit po­trivit sarcinilor prevăzute în proiec­tul planului de dezvoltare a econo­miei naţionale a U.R.S.S. pe anul , 1959. Producţia industrială globală va creşte în anul 1959 cu 7,7 la sută faţă de anul 1958. Va spori de ase­menea simţitor producţia agricolă. Numărul muncitorilor şi funcţiona­rilor care lucrează în domeniul econo­miei naţionale se va mări cu 1,3 milioane oameni. Venitul naţional al U.R.S.S. va creşte, faţă de anul 1958 cu 8 la sută şi va fi de 2,4 ori mai mare decît în anul 1950. Arseni Zverev a citat în continuare cifrele bugetelor republicilor unionale pe anul 1959. Capitolul venituri al bugetelor republicilor unionale se a­­sigură în întregime prin încasările provenite din economia aflată în subordinea lor, prin cota parte a ve­niturilor și impozitelor de stat. Cheltuielile pentru dezvoltarea eco­nomiei naţionale a ţării sunt prevăzute în sumă de 308,7 miliarde ruble în loc de 257,2 miliarde ruble în anul 1958, pentru măsurile sociale şi culturale — 232 miliarde ruble în loc de 212,8 miliarde ruble în anul 1958, pentru apărarea ţării — 96,1 miliarde ruble în lote de 96,3 miliarde ruble în anul 1958, pentru administraţia de stat — 11,5 miliarde ruble în loc de 11,9 miliarde ruble în anul 1958. Pentru economia naţională, în a­fara fondurilor bugetare se prevede să se cheltuiască 175,6 miliarde ruble pe seama veniturilor şi a mobilizării resurselor proprii ale întreprinderilor. Aşadar, a arătat Arseni Zverev, suma globală a cheltuielilor statului pentru dezvoltarea economiei socia­liste va fi de 484,3 miliarde ruble, adică cu 71,4 miliarde ruble mai mare decît suma aprobată în anul 1958. Investiţiile capitale în economia na­ţională sînt prevăzute în proiectul planului de stat în s­um­ă de 224,2 miliarde ruble, înregistrînd o creştere de 11 la sută faţă de anul 1958.­ Raportorul a vorbit apoi despre sporirea cantităţii de produse marfă şi a rentabilităţii producţiei colhoz­nice,, lărgirea raporturilor băneşti din colhozuri precum şi între colhozuri şi stăt. In anul 1958 veniturile băneşti ale colhozurilor vor însuma peste 135 miliarde ruble adică cu 40 mi­liarde ruble mai mult decît în anul 1957. In 1959 veniturile băneşti ale colhozurilor vor crește, ajungînd la sum­a de 147—150 miliarde ruble. Pînă la începutul lunii decembrie anul curent aproximativ 80 la sută din totalul colhozurilor şi-au procu­rat tractoare şi alte mijloace tehnice agricole. Costul mijloacelor tehnice procurate de colhozuri reprezintă 21 miliarde ruble. Aproximativ 9 miliarde ruble vor fi încasate anul acesta, iar restull va fi achitat de colhozuri în rate. Dezvoltarea considerabilă a col­hozurilor în acest an permite multora dintre ele să plătească înainte de ter­men mașinile procurate. Arseni Zverev a vorbit apoi despre vastul program al măsurilor în dome­niul ridicării nivelului material şi cultural al oamenilor muncii pre­văzut pentru următorii şapte ani. In anul 1959 cheltuielile pentru mă­surile social-culturale vor creşte cu 19,2 miliarde ruble faţă de cheltuielile aprobate în anul 1958 şi vor fi de 232 miliarde ruble. In bugetul de stat al U.R.S.S., după cum rezultă din cifrele menţionate mai sus, este reflectată politica de pace a statului sovietic. Arseni Zverev a prezentat spre a­­probare Sovietului Suprem al U.R.S.S. darea de seamă cu privire la executa­rea bugetului de stat al U.R.S.S. pe anul 1957; capitolul venituri a însu­mat 626.900.000.000 ruble, iar capito­lul cheltuieli a însumat 607.300.000.000 ruble, cu un excedent al veniturilor asupra cheltuielilor de 619.600.000.000 ruble. RIMUL CUPTOR AUTOMAT PENTRU TRATAMENTUL TERMIC AL ȘINELOR DE CALE FERATA DIN U.R.S.S. KIEV 21 (Agerpres), TASS trans­mite: La uzina metalurgică „Dzerjin­­ski“ din orașul Dnîprodzerjinsk din R. S. S. Ucraineană a fost pus în ex­ploatare primul cuptor automat pen­tru tratamentul termic al şinelor de cale ferată din U.R.S.S. Primirea unei delegaţii poloneze MOSCOVA 22 (Agerpres). TASS La 22 decembrie N. S. Hruşciov a primit delegaţia poloneză de construc­tori în frunte cu Jerzy Albrecht, se­cretar al Comitetului Central all Par­tidului Muncitoresc Unit Polonez. In timpul întrevederii a avut loc un schimb de păreri în legătură cu de N. S. Hruşciov vizitarea de către delegaţie a uzine­lor de produse din beton armat, des­pre construcţia de case din blocuri prefabricate mari şi despre larga lor folosire pe viitor în construcţii. ieipipee îi furopie e­lintralei Sfilfetria STALINGRAD 22 (Agerpres). — TASS transmite: La 22 decembrie, ora 22:45, ora Moscovei, hidroelectrocentrala Stalin­grad, de pe Volga, a început să furni­zeze curent industrial, cu un an îna­inte de termenul stabilit iniţial. Această staţiune hidraulică este cea mai mare din lume. Semnarea unei înţelegeri de colaborare ştiinţifică româno- polonă VARŞOVIA 22. — Corespondentul Agerpres transmite: In ziua de 22 decembrie a.c. la prezidiul Academiei Polone de Ştiinţe s-a semnat înţelegerea pe anii 1959— 1960 cu privire la colaborarea ştiinţi­fică între Academia R. P. Romíné şi Academia Polonă de Ştiinţe în cadrul acordului dintre guvernul R. P. Ro­míné şi guvernul R. P. Polone privi­tor la colaborarea culturală în scopul dezvoltării continue a colaborării în­tre oamenii de ştiinţă români şi polo­nezi. Din partea Academiei R. P. Romíné înțelegerea a fost semnată de acad. Ștefan S. Nicolau, iar din partea A­­cademiei Polone de Științe de acad. W. Stefanski. O mare victorie a poporului chinez Producţia de oţel a R. P. Chineze a ajuns la 10.730.000 tone PEKMN 22 Corespondentul Agerpres transmite : Producţia anuală de oţel a Chinei a ajuns la 10.730.000 tone. Sarcina trasată în luna august de Biroul Po­litic al C.C. al Partidului Comunist Chinez în şedinţa de la Petaiho a fost astfel îndeplinită şi depăşită. Pro­ducţia anuală de oţel a Chinei a cres­cut de la 5.350.000 tone, cit era la începutul acestui an, la 10.730.000 tone. Se prevede ca pină la sfîrşituil anului producţia de oţel să atingă cifra de 11.000.000 tone. La Ansan — cetatea de oţel a Chir­îi —producţia anuală de oţel s-a ridicat la 4.500.000 tone. In sprijinul siderurgiei ţăranii, funcţionarii, stu­denţii au construit de la un capăt la altul al Chinei aproape 1.000.000 de cuptoare mici ale căror flăcări îm­prumută câmpurilor în timpul nopţii un aspect feeric, puţin obişnuit. Chi­na a primit de asemenea sprijinul frăţesc al Uniunii Sovietice şi al altor ţări socialiste surori. Combinatul siderurgic din Uhan, construit cu ajutorul Uniunii Sovietice, a intrat în funcţiune cu mult înainte de termen şi in curînd va da o pro­­d­­cţie de 3.000.000 tone oţel pe an. Ziarele de duminică închină pagini întregi noii victorii obţinute de po­porul chinez. Pină la sfîrşitul anului viitor China va avea, aşa cum pre­văd obiectivele planului economic, o producţie anuală de 18.000.000 tone oţel, ceea ce va însemna un nou şi însemnat pas înainte pe drumul in­dustrializării şi construcţiei sale so­cialiste. I VEDEREA INTENSIFICĂRII CAMPANIEI PENTRU INTERZICEREA EXPERIENŢELOR CU ARMA NUCLEARĂ HELSINKI 22 (Agerpres). — In zilele de 19 şi 20 decembrie a avut loc la Helsinki şedinţa Comi­tetului Executiv al Consiliului Mondial al Păcii în cadrul căreia­ au fost examinate problemele intensificării campaniei pentru interzicerea experienţe­lor cu arma nucleară. Comitetul Executiv a adoptat următoarele documente: îşi va sărbători cea de-a 10-­a aniversare In legătură cu aceasta, Consiliul Mondial al Păcii va ţine la Stockholm in mai 1959 o sesiune extraordinară. Mişcarea mondială a partizanilor păcii a o­cupau­ un loc important în rîndul forţelor păcii care au silit războiul să bată în retra­gere. E­ă a contribuit într-o mă­sură însemnată la înţelegerea de că­tre popoare a răspunderii lor şi a posibilităţilor lor în lupta pentru pace. Fiind convins de puterea for­ţelor păcii, Consiliul Mondial trece cu hotărîre la îndeplinirea sarcinilor care mai trebuie rezolvate. Popoarele continuă să fie ameninţate de un război atomic. Deşi şi-au asumat obligaţia cu pri­vire la demilitarizarea Germaniei, pu­terile occidentale o transformă într-o importantă forţă militară a Europei. In continuare, se arată că situaţia inadmisibilă în care se află Berlinul — rodul acestei politici — sporeşte primejdia în centrul Europei. Pentru securitatea Europei şi pentru pace în întreaga lume se impune lichida­rea grabnică a acestei situaţii pericu­culoa­se. De aceea Consiliul Mondial al Păcii continuă să ceară, aşa cum a mai făcut în trecut, retragerea tu­turor trupelor străine din cele două state germane şi neutralizarea aces­tor state. Forţele păcii trebuie să continue e­­forturile pentru a sili Statele Unite să-şi retragă trupele de pe teritoriul chinez, Taivanul, să înceteze ameste­DECLARAŢIA COMITETULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI MONDIAL Al PĂCII Anul viitor — se spune în Declaraţie — mişcarea mondială a partizanilor păcii cul lor în treburile interne ale Chim­ei, Biroul Consiliului Mondial al Păcii care se va întruni la 21 februarie la Moscova va examina diferite probleme care interesează toate ţările globului în vederea pregătirii condiţiilor pentru desfăşurarea activităţii viitoare a tu­turor forţelor păcii. CHEMAREA COMITETULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI MONDIAL AL PĂCII PEKIRI MARFA EXPERIENŢELOR CU ARMA NUCLEARĂ Conferinţa de la Geneva cu privire la încetarea experienţelor cu arma nu­cleară a ajuns într-o fază critică. S-a realizat un progres însemnat: s-a reu­şit să se ajungă la un acord de prin­cipiu cu privire la necesitatea încetării experienţelor şi la necesitatea unui a­­cord efectiv acceptabil pentru toţi. Dar după două luni de activitate nu au fost încă lichidate obstacolele serioase. Guvernele Statelor Unite şi Regatu­lui Unit continuă să se menţină pe po­ziţia potrivit căreia experienţele trebuie să înceteze numai pe un an. Popoarele doresc ca experienţele să înceteze chiar acum şi pentru totdeau­na. Consiliul Mondial al Păcii, care cere neîncetat interzicerea totală a armei nucleare şi lichidarea tuturor stocurilor ei, cheamă toate organizaţiile pacifiste, politice, religioase şi sociale din lumea întreagă să exercite presiuni directe a­­supra participanţilor la conferinţă, sub toate formele­ pe care le vor considera ca cele mai indicate — trimiterea de delegaţii, mesaje, petiţii. Regimul dictatorului Batista Cuba, pe care literatura a con­sacrat-o drept „perla Antilelor", împărăţia chitarei şi a cîntecului murmurat cu lirism, — nu mai re­prezintă de mult acel tablou idi­lic, fascinant, care l-a copleşit pe Columb făcîndu-1 să exclame : „este cea mai frumoasă ţară"... Contemporaneitatea leagă numele Cubei de lupta îndîrjită şi gene­roasă a unui popor de şase mili­oane, stăpîn legitim al unei patrii bogate, dar sărăcit de un regim despotic, operând după tipicul co­rupţiei şi teroarei. Devenită veri­tabilă colonie a S.U.A., Cuba s-a transformat în pradă lesnicioasă pentru nesăţioasele companii a­­mericane „Cuban Atlantic Sugar", „West Indies Sugar", „United Fruit“, „Hershey Corporation“, în vreme ce o şesime din populaţia locală se află în ghiarele şomaju­lui, iar 41,7 la sută din locuitorii satelor sunt analfabeţi. Aşa cum reiese chiar din datele oficiale, din producţia de zahăr a ţării care în anul trecut a atins 5.140.000 tone, mai mult de jumă­tate a luat calea Statelor Unite. Fulgencio Batista, acest sîngeros despot, care cu de la sine putere şi-a schimbat galoanele de sergent cu epoleţi de general, este trădă­torul odios al poporului cubanez, asupritorul maselor populare şi sluga prea plecată a puterilor stră­ine care încearcă să-l menţină cu preţul ajutoarelor militare la con­ducerea Cubei. „Umbra protectoare" a dictato­rului sunt bineînţeles Statele Unite ale căror interese pentru planta­ţiile de trestie de zahăr, tutun şi cacao ale Cubei precum şi pentru zăcămintele de nichel, cupru şi fier sînt maxime şi în afara oricăror scrupule. Poporul cubanez, în frunte cu trupele de insurgenţi conduse de Fidel Castro poartă în condiţii grele o luptă aprigă şi îndelungată pentru libertate, împotriva dicta­ se clatină... turii şi exploatării, incercînd să înăbuşe acest val al miniei popu­lare, Batista foloseşte ajutorul a­­merican precum şi al altor ţări capitaliste aruneînd cu disperare în luptă aviaţie, tancuri, nedîndu-se înapoi nici de la incendierea cu napalm. Oficial, S.U.A. au preten­ţia că nu acordă sprijin lui Ba­tista. Dar armamentul pe care a­­cesta îl primeşte din partea celor­lalţi dictatori cum este Trujillo, este fără excepţie de fabricaţie a­­mericană. Falsa „neutralitate“ a S.U.A. în evenimentele din Cuba nu mai poate înșela pe nimeni. De a­­ceea, cînd nu de mult noul amba­sador al S.U.A., Smith a venit pentru a se instala în Cuba, un lung cortegiu de femei îndoliate au venit să-l întîmpine. Este limpede pentru oricine că fără armament american trădăto­rul Cubei de mult ar fi fost azvirlit de la cîrma ţării. Lupta poporului împotriva acestui feroce agent al imperialismului este cu atît mai impetuoasă, marcînd noi victorii de la zi la zi. Recenta acţiune a in­surgenţilor în urma căreia comu­nicaţiile dintre Havana şi Santa Cruz au fost întrerupte, permit izo­larea capitalei de partea răsări­teană a ţării, grăbind tnfringerea forţelor arm^^ ale^c^^ului Cu tot ajutorul american direct sau deghizat, tiranul Batista, nu va putea să reziste dreptei uri a po­porului său răsculat. „Scaunul* său se clatină încă de pe acum şi fără să treacă multă vreme Ful­gencio Batista va avea soarta­ tu­turor dictatorilor pe care popoarele îi înlătură din calea aspiraţiilor lor de libertate şi fericire. ADRIAN DUMITRAŞCU DEZVELIREA UNUI MONUMENT ÎNCHINAT LUI F. DZERJINSKI LA MOSCOVA La 20 decembrie, în centrul Moscovei a avut loc solemnitatea dezvelirii un­­ mo­nument ridicat în memoria lui I. Dzer­­jinski, cunoscut activist al partiadului co­munist (1877-1926). Monumentul a fost ri­dicat în piața cu același nume. La solemnitatea dezvelirii monumentului au luat parte conducătorii partidului co­munist şi guvernului sovietic şi zeci de mii de locuitori ai Moscovei. A pa­t­ipat de asemenea o delegaţie a Partidului Mun­citoresc Unit Polonez. MOARTEA SCRIITORULUI GERMAN FEUCHTWANGER Scriitorul german Lien Feuchtwanger a murit luni 22 decembrie, în vîrsta de 74 ani. In anul 1933 el a emigrat în Franța de unde în anul 1937 a plecat în U.R.S.S., iar în 1940 s-a stabilit definitiv în S.U.A. El si-a cîștigat o faima mondiala prin romanele sale „Ducesa urîta", „Evreul Süss", „Goya", „Succes" fi­iiţele, traduse In numeroase limbi. Pentru opera sa literară dedicată luptei pentru umanism f! democraţie, care a con­stituit o parte esenţiala a literaturii ger­mane contemporane, lui L. Feuchtwanger i s-a decernat în 1953 cea mai înaltă dis­tincţie a R.D. Germane - Premiul naţional clasa I-a pentru arta şi literatura. GREVA­­ UNOR PILOŢI AMERICANI La 21 decembrie piloţii de la compania aeriană „American Airlines" au declarat greva în semn de protest împotriva res­pingerii revendicărilor lor de către con­ducerea companiei. Greva afectează 20.000 de salariați ai companiei. Conducerea com­paniei ameninţă pe grevişti cu concedie­rea. Agenţia Reuter anunță că greva meca­nicilor de avioane de la compania „'‘Eas­tern Airlines", declarată la 24 noiembrie, continuă. Cele două greve afectează peste 36.000 de salariaţi ai companiilor. MAPI INUNDAŢII IN BRAZILIA Inundaţiile datorate violenţelor ploi to­renţiale care s-au abătut asupra Braziliei au provocat numeroase victime omeneşti şi mari pagube materiale. La Pirai, im­portant nod feroviar situat la 100 km. de Rio de Janeiro, 50 de persoane au fost ucise din cauza unei alunecări de teren provocate de ploi. La Rio de Janeiro transporturile sunt dezorganizate și curen­tul electric a fost întrerupt în unele car­tiere. Multe străzi au dispărut aproape complet sub apele care au atins un nivel de 2 metri. DE 3059 ORI IN­­JURUL PAMINTULUI Pînâ la 23 decembrie ora şase dimi­neaţa , cel de-al treilea satelit sovietic a înconjurat pămîntul de 3059 ori. PUTERNICE VISCOLE IN ITALIA Viscolele care au bîntuit zilele acestea în Italia, avalanşele de zăpadă şi alune­cările de teren au dus la înrăutăţirea cir­culaţiei rutiere şi au cauzat important“, pagube materiale. In nordul Piemontului, cinci avalanşe de zăpadă căzute din munţii Chamberton, au blocat şoselele care leagă Italia de Franţa. In alte regiuni din nordul Italiei stratul de zăpadă depăşeşte în multe locuri un metru. Numeroşi stîlpi de telefon au fost doborîţi la pămînt. In regiunea Genua grindina căzută a produs mari pagube culturilor. Alunecările de teren au cauzat întreruperea traficului rutier în regiunea Carrara şi în împreju­rimile regiunii Caltanisetta din Sicilia. LION STEAGUL ROŞU Puternicul răsunet al Plenarei CC al P.C.I.S. MOSCOVA 21 (Agerpres). — Lucrările Plenarei Comitetului Central al P.G.UB. pe marginea repot­­tului prezentat de N. S. Hruşciov se află in atenţia opiniei publice mondiale. R. F. Chineză PEKMN 21 (Agerpres). — Presa chi­neză acordă o mare atenţie Plenarei Comitetului Central al P.C.U.S., care şi-a încheiat lucrările. Toate ziarele din Pekin au publicat la 21 decembrie reportaje asupra dezbaterilor pe mar­ginea raportului tovarăşului N. S. Hruşciov, precum şi expunerea hotărî­­rii plenarei C.C. Ziarele subliniază îndeosebi că plenara a aprobat în în­tregime linia politică şi activitatea practică a Prezidiului C.C. al P.C.U.S. în traducerea în viaţă a hotărîrilor plenarei din septembrie 1953, pre­cum şi a plenarelor C.C., care au ur­mat, şi hotărîrilor Congresului al XX-lea a! partidului in problemele a­­griculturii. R. P. Polonă Comentînd lucrările plenarei, presa poloneză centrală din 20 decembrie subliniază că plenara sprijină în în­tregime linia politică şi activitatea practică a Prezidiului G.C. al P.C.U.S. pentru traducerea în viaţă a hotărî­rilor Plenarei din septembrie 1953, precum şi a plenarelor ulterioare ale C.C. şi Hotărîrile Congresului al XX-lea al P.C.U.S., în problemele agriculturii. Franţa Ziarul „L’Humanité“ subliniază că prin trecerea în revistă a realizărilor şi prin perspectivele pe care Ie des­chide, Plenara C.C. al P.C.U.S. a confirmat din nou justeţea liniei trasate de Congresul al XX-lea, a demonstrat puterea Ţării Sovietelor. Grecia Publicind la loc de frunte o expu­nere a hotăririi plenarei C. C. al P.C.U.S., ziarul „Arghi” deoare in evidenţă pasajele in care se arată­­ că măsurile elaborate şi traduse in viaţă de către P.C.U.S. au marcat o nouă etapă in dezvoltarea şi întă­rirea princigitii colhoznice, a între­gului sistem socialist. Ziarul relevă uriaşa însemnătate internaţională a acestei hotăriri, Japonia La 20 decembrie, toate ziarele de seară din capitala Japoniei au anun­ţat sub titluri mari hotărîrea Ple­narei C.C. al P.C.U.S. Ziarele japo­neze acordă o deosebită importanţă directivelor plenarei cu privire la necesitatea elaborării în toate colho­zurile, a planurilor septenale în sco­pul sporirii simţitoare a producţiei agricole. Italia Lucrările Plenarei C.C. al P.C.U.S.­­au fost urmărite cu deosebit interes în întreaga Italie. Presa democrată publică la loc de seamă expunerea hotăririi plenarei, subliniind uriaşa ei însemnătate pentru dezvoltarea continuă a agriculturii primei ţări so­cialiste. Ziarul „Unita“ scrie că urmărire politice ale plenarei „vor avea o mare însemnătate“. Ziarul atrage a­­tenţia că „temeinicia asprei condam­nări de către plenară a grupului Mo­lotov, Malenkov, Kaganovici, Bulga­nin şi Şepilov reiese chiar din fap­tele şi împrejurările care dovedesc dezvoltarea incontestabilă a produc­ţiei în agricultură". Procesul patriotului grec Glezos a fost aminat ATENA 22 (Agerpres). — TASS Procuratura din Atena a anunţat că procesul intentat lui Manolis Gle­­zos, directorul ziarului „Arghi“, acu­zat de „denigrare a guvernului şi autorităţilor“, fixat pentru 22 decem­brie, a fost amînat Alegerea preşedintelui Republicii Franceze PARIS 22 (Agerpres). — La 21 decembrie, ora 16, ora Pari­sului, s-a încheiat votul electorilor care au ales pe noul preşedinte al Repu­blicii Franceze. Potrivit datelor ofi­ciale, generalul de Gaulle a obţinut majoritatea de voturi necesară pen­tru alegerea în primul scrutin. Noul preşedinte este ales pe termen de şapte ani. Potrivit constituţiei, el dispune de o largă putere legisla­tivă şi executivă care îi permite să controleze nu numai activitatea guver­nului, ci şi pe aceea a Parlamentului. Lupte grele în Algeria PARIS 21 (Agerpres). — După cum reiese din ştirile sosite din Algeria luptele sîngeroase dintre detaşamentele Armatei de eliberare naţională din Al­geria şi trupele franceze continuă. Aproape în fiecare zi în diferite re­giuni ale ţării au loc ciocniri vio­lente. După cum relatează agenţia France Presse, la 17 decembrie, la o distanţă de aproximativ 60 km de oraşul Al­ger, un detaşament de partizani al pa­trioţilor algerieni a angajat o luptă cu o mare subunitate franceză. Aşa numitele „forţe pentru menţinerea or­­dinei“ (trupele franceze) au pierdut 14 oameni care au fost ucişi, iar aproxi­mativ 20 au fost răniți. Pierderile alge­rienilor se cifrează la 7 oameni care au fost ucişi. Programul . 6,00 Buletin de ştiri şi buletin meteo­rologic. 6,15 Emisiunea pentru sate. La sfat cu agronomul: Tratarea şi îngriji­rea vinurilor. 6,25 Melodii populare ro­­mîneşti. 6,45 Clubul curioşilor. 7,00 Bu­letin de ştiri şi sumarul presei cen­trale. 7,15 „In pas voios”, emisiune de marşuri pentru fanfară. 7,30 Muzică uşoară. 7,50 Anunţuri şi muzică. 8,00 Materiale din presă. 8,30 Muzica­. 9 00 Piese vocale. 10,00 Muzică de estradă. 10,40 Jocuri populare romîneşti. 11,00 Buletin de ştiri. 11,03 Cîntece. 11,20 Mu­zică uşoară. 11,45 Radio Prichindel. 12,00 Pagini de mare popularitate din opere. 12,30 Ştiinţa şi viaţa. 12,40 Cîntă or­chestra populară „Plaiurile Bistriţei” din Bacău, dirijor Aurel Iancovici 13,00 Buletin de ştiri. 13,05 Concertul „Şoapte de dragoste”. 13,45 Cotele apelor­ Dună­rii 14,00 „Strîns uniţi“ — emisiune de cîntece. 14,25 Din comoara folclorului nostru. 15,00 Buletin de ştiri. 15,05 Re­comandări din program. 15,10 Muzică instrumentală. 15,40 Pe aripile valsului. 16,15 Vorbeşte Moscova! 16,45 Muzică corală romînească. 17,00 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 17,15 Anunţuri şi muzică. 17,25 „Din tezaurul muzicii ro­­mîneşti. 18,05 Emisiune literară. 16,15 Instituţii de Invăţămlnt pentru amatori în patria noastră. 19,00 Buletin de ştiri. 19,15 Revista economică radio. 19,30 Muzică populară romînească. 19,52 „Noapte bună, t copii: ,,Cearta roti­ţelor”, povestire de Victor popa. 20,00 Radiojurnal. 20,15 Muzică uşoară. 20,45 Liomba noastră. Prezintă academician prof. Al. Graur. 20,55 Prelucrări de folclor ale compozitorilor noştri 21,20 Părinţi şi copii. 20,30 Vechi melodii romîneşti de muzică uşoară. 22,00 Radiojurnal, buletin meteorologic şi sport. 22,00 Jocuri populare romîneşti. 22,45 Marş de Intrare şi Sulta veche de Johan Halvorsen. 23,00 Muzică. 23,15 Muzică din operete. 23,52—23,55 Buletin de ştiri Programul II 14,00 Buletin de ştiri. 14,03 Recoman­dări din program. 14,07 Interpreţi de muzică uşoară din Cluj. 14,30 Program emis de Studioul Regional Cluj. 15,00 Muzică 15,40 „Popoarele socialiste slă­vesc patria”, emisiune de cîntece. 16,00 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 16,15 Cîntece de Tiberiu Brediceanu. 16,45 1958 în carnetul reporterilor. 17,00 Din muzica popoarelor. 17,25 Sfatul medicului: Toxi-infecţiile alimentare. 17,30 Emisiune muzicală pentru copii: Cîntece populare romîneşti şi prelucrări de folclor interpretate de copii. 18,05 Buletin de ştiri 18,05 Muzică simfonică: Suita a II-a în si minor pentru flaut şi orchestră da Bach. 19,00 Anunţuri şi muzică. 19,10 Opera „Trubadurul” de Verdi. Transmisie de la Teatrul de O­­peră şi Balet al R.P.R. 22,45 Muzică uşoară. 23,00 Buletin de ştiri. 23,15—24,00 Muzică populară romînească. MARŢI 23 DECEMBRIE 1858 F­ O riposta hotarîta data rasiştilor fecare negru este obligat să poarte asupra sa o adeverință specială. Dacă el nu are un astfel de act, poate fi arestat in ac­est caz oricînd și oriunde.­­ Acestea sint legile Uniunii Sud-Africane — o ade­vărată închisoare a popoarelor. Pină acum cîtva tipic, această săl­batecă lege privea doar pe bărbaţii negri. Dar rasiştii au hotărit să reme­dieze această „scăpare” şi „să egale­ze în drepturi" după concepţia lor, pe femeile negre. Astfel, guvernul Uniu­nii Sud-Africane a tipărit de urgenţă 900.000 de adeverinţe speciale şi a ordonat că de acum încolo, toate fe­dirii autorităţii din Johannesburg care eliberă adeverinţele pentru negri. „Primul ministru să elibereze o adeverinţă şi soţiei sale!” scandau fe­meile sub ferestrele autorităţii respec­tive. Împotriva participanţilor la demon­straţii, au fost aruncate însemnate for­ţe poliţieneşti. Numeroşi demonstranţi au fost arestaţi şi trimişi in faţa ju­decăţii samavolnice. Femeile demon­strante au fost condamnate la amendă şi închisoare. Dar represiunile poliţieneşti, teroa­rea din­ ce in ce mai apăsătoare, n-au fost in stare să îngenuncheze pe fe­meile negre vor trebui să poarte in nieile din Uniunea Sud-Africană, ho­­permanenţă asupra lor acest act ru­­tărite să lupte cu toate forţele lor sinos... împotriva rasismului. După cum afir-Dispoziţia guvernului a umplut cu­mă revista americană „Time", toate virf şi îndesat cupa răbdării poporului sforţările guvernului de a înăbuşi din Uniunea Sud-Africană. Femeile campania femeilor negre îndreptată băştinaşe din această ţară s-au ridicat împotriva acestor adeverinţe ruşinea­­cu hotărîre împotriva legislaţiei ru­­se, s-au soldat cu un eşec total. „Ti­­siste. Zi de zi femeile negre organi­­me" socoteşte că această campanie dau puternice demonstraţii in faţa d­ă­ „de abia a început", de cau-Cad lovituri bastoane de ciuc cu nemiluita. Aşa luptă poliţtiştii rasiişti împotriva populaţiei din Jo­hannesburg. âJIIIII ÎÎK' O mare de capete şi mîini... Sînt bărbaţii şi femeile negre care protes­tează împotriva legisla­ției rasiste în faţa Tribunalului din Johannesburg TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R., orele 19,00 Trubadurul; Tea­trul de Stat de Operetă orele 19,30: Stu­dentul cerşetor; Teatrul Naţional „I. I­­ Caragiale” (Comedia) orele 19,30: Bădă­rănii; Teatrul Naţional „Studio” orele 19,30: Miminata pantofăreasă; Teatrul Municipal „Matei Millic’» orele 20: Sfînta Ioana; Sala „Filimon Sirbu” orele 20: Tache, Ianko și Cadar; Teatrul „c. Not­­tara” orele 80: F­ormema Marturano; Teatrul Tineretului orele 20: Alitigona; Teatrul Armatei orele 20: Fintîna Blan­­duziei; Sala Uranus orele 20: Imipărătita lui Machidon; Teatrul Satiric Muzical „C. Tănase” (Savoy) orele 20: Te aş­tept diseară la concert; Sala Victoria, orele 20: Intre noi femeile; Teatru­ ţăndărică (sala Orfeu) orele 15: Fraţii Mu; Sala Academiei orele 10: Păţ­anie unei păpuşi de lemn; Circul de Stat orele 20,30: Premieră la circ. A"----"***”0 C.C.S. orele 20: Din cintecele şi damu­rile popoarelor. CINEMATOGRAFE: Patria: Alo? ...aţi greşit numărul; Republica: M. Gorki, înfrăţirea între popoare. Libertăţi:: Romanţa periferiei; Magheru, Lumina: Pasagerul clandestin; V. Alecsandri, E. Pavel, Al. Sabla: Vrăjitoarele din Sa­lem; Bucureşti, Gh. Doja, N. Bălcescu: Legenda dragostei; I. C. Frimu, 1 Mai, Mioriţa: Fata cu chitara; Central, Fla­căra; Călătorie peste trei mări; Victo­ria, Popular: Surorile; 13 Septembre: Rio Escondido; Timpuri Noi. Vă invităm in Uzbekistan, Volga de jos, Barza, Pi­soiul neascultător In lumea păpuşilor; Tineretului, C. David: Anul 1918; Al. Popov: Porumbelul călător, ştiinţă Şi tehnică, Povestea automobilului, Ţapul cel Isteţ; 8 Martie: Serenada mexicană, Griviţa, Drumul Serii: Afacerea nu s-a clasat; V. Roaită: Pescarii din Arai; Cultural; Gh. Coşbuc: S a Int­mplat la pencov; Unirea: Pe Donul­­inhrilt (III)1­8 Mai: Acţiunea „Sabia teutonă”; Arta; Trapezul; 23 August: S-au cunoscut cu toţii; D. simo: Idolul de sare; I. Pinti­­lie: Dincolo de lor zi; M F.minescu; G. Bacovia: Zile de dragoste; 6. Banele: Pe Donul liniştit (I); A. Vlaicu: Inma nu uită; 30 Decembrie: Deasupra noastră este acelaşi cer; 16 Februarie: clinele grănicerului; B. Delavrancea: Pe Donul liniştit (II). MARŢI, 23 DECEMBRIE (58 19.00: Din programul săptămînii; 19 03: Informaţiile după-amiezii; 19,05: Emi­siune pentru copii Filmul „Telegrama”; 19,20: Jurnalul televiziunii; 19,40: Actua­litatea în imagini; 19,50: Clubul televi­ziunii; 20,50: Bădăranii de Carlo Gol­doni; 22,35: Ultimele știri Timpul probabil §g§§ Vremea se menţine umedă şi căldu­roasă cu cerul schimbător mai mult no­­ros. Dimineaţa şi seara ceaţă, tempera­tura staţionară noaptea va fi cuprinsă intre 4 şi 6 grade iar ziua între 10 şi 12 grade. Vint slab din sud-vest Pentru următoarele trei zile: Vremea se menţine călduroasă cu cer sshiri­­­fcător, temporar noros cind vor cădea precipitații sub formă de ploaie. sînt potrivit cu unele Intensificări. Tempe­ratura în general staționară. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bu­curești str. Brezoianu­ nr. 23-25 Cen­trala telefonică ■6.23.36 16.23.37. 16 23.38.Sectia scrisori 13.33.94. STAS 2452-53. Tipa: Intr. Poligrafică nr. 2 str. Brezoianu nr. 23-25. Abonamente individuale Iei 5 colective pentru X X X X X muncitori, farani si intelectuali 4. Abonamen­tele se fac la Oficiile poştale prin fac­torii poştali şi difuzori voluntari din întreprinderi şi instituţii. Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării Di­ Gen. P.T.T."

Next