Steagul Roşu, decembrie 1958 (Anul 4, nr. 1447-1472)
1958-12-23 / nr. 1465
Pag. 4-a Un buget care reflectă politica de pace a statului sovietic Raportul prezentat de ministrul finanţelor al U.R.S.S. la şedinţa Sovietului Suprem MOSCOVA 22 (Agerpres), — TASS. La 22 decembrie, la ora 11 :30 a început la Kremlin şedinţa comună a celor două camere ale Sovietului Suprem al U.R.S.S. Arseni Zverev, ministrul finanţelor al U.R.S.S., a prezentat raportul cu privire la bugetul de stat al U.R.S.S. pe anul 1959 — primul an al planului septanal de dezvoltare a economiei naţionale — şi cu privire la executarea bugetului de stat al U.R.S.S. pe anul 1957. In anul 1959, a comunicat Arseni Zverev, volumul bugetului de stat al U.R.S.S. va crește din nou considerabil. El este prezentat spre examinare și aprobare Sovietului Suprem după cum urmează: la capitolul venituri — suma de 722,7 miliarde ruble, iar la capitalul cheltuieli — 707,2 miliarde ruble, adică cu un excedent al veniturilor faţă de cheltuieli de 15.500.000.000 ruble. In comparaţie cu datele preliminare ale executării bugetului pe anul 1958, veniturile vor creşte cu 61,6 miliarde ruble, adică cu 9,3 la sută,, iar cheltuielile cu 68,7 miliarde ruble adică cu 10,8 la sută. Bugetul de stat este alcătuit potrivit sarcinilor prevăzute în proiectul planului de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S. pe anul , 1959. Producţia industrială globală va creşte în anul 1959 cu 7,7 la sută faţă de anul 1958. Va spori de asemenea simţitor producţia agricolă. Numărul muncitorilor şi funcţionarilor care lucrează în domeniul economiei naţionale se va mări cu 1,3 milioane oameni. Venitul naţional al U.R.S.S. va creşte, faţă de anul 1958 cu 8 la sută şi va fi de 2,4 ori mai mare decît în anul 1950. Arseni Zverev a citat în continuare cifrele bugetelor republicilor unionale pe anul 1959. Capitolul venituri al bugetelor republicilor unionale se asigură în întregime prin încasările provenite din economia aflată în subordinea lor, prin cota parte a veniturilor și impozitelor de stat. Cheltuielile pentru dezvoltarea economiei naţionale a ţării sunt prevăzute în sumă de 308,7 miliarde ruble în loc de 257,2 miliarde ruble în anul 1958, pentru măsurile sociale şi culturale — 232 miliarde ruble în loc de 212,8 miliarde ruble în anul 1958, pentru apărarea ţării — 96,1 miliarde ruble în lote de 96,3 miliarde ruble în anul 1958, pentru administraţia de stat — 11,5 miliarde ruble în loc de 11,9 miliarde ruble în anul 1958. Pentru economia naţională, în afara fondurilor bugetare se prevede să se cheltuiască 175,6 miliarde ruble pe seama veniturilor şi a mobilizării resurselor proprii ale întreprinderilor. Aşadar, a arătat Arseni Zverev, suma globală a cheltuielilor statului pentru dezvoltarea economiei socialiste va fi de 484,3 miliarde ruble, adică cu 71,4 miliarde ruble mai mare decît suma aprobată în anul 1958. Investiţiile capitale în economia naţională sînt prevăzute în proiectul planului de stat în sumă de 224,2 miliarde ruble, înregistrînd o creştere de 11 la sută faţă de anul 1958. Raportorul a vorbit apoi despre sporirea cantităţii de produse marfă şi a rentabilităţii producţiei colhoznice,, lărgirea raporturilor băneşti din colhozuri precum şi între colhozuri şi stăt. In anul 1958 veniturile băneşti ale colhozurilor vor însuma peste 135 miliarde ruble adică cu 40 miliarde ruble mai mult decît în anul 1957. In 1959 veniturile băneşti ale colhozurilor vor crește, ajungînd la suma de 147—150 miliarde ruble. Pînă la începutul lunii decembrie anul curent aproximativ 80 la sută din totalul colhozurilor şi-au procurat tractoare şi alte mijloace tehnice agricole. Costul mijloacelor tehnice procurate de colhozuri reprezintă 21 miliarde ruble. Aproximativ 9 miliarde ruble vor fi încasate anul acesta, iar restull va fi achitat de colhozuri în rate. Dezvoltarea considerabilă a colhozurilor în acest an permite multora dintre ele să plătească înainte de termen mașinile procurate. Arseni Zverev a vorbit apoi despre vastul program al măsurilor în domeniul ridicării nivelului material şi cultural al oamenilor muncii prevăzut pentru următorii şapte ani. In anul 1959 cheltuielile pentru măsurile social-culturale vor creşte cu 19,2 miliarde ruble faţă de cheltuielile aprobate în anul 1958 şi vor fi de 232 miliarde ruble. In bugetul de stat al U.R.S.S., după cum rezultă din cifrele menţionate mai sus, este reflectată politica de pace a statului sovietic. Arseni Zverev a prezentat spre aprobare Sovietului Suprem al U.R.S.S. darea de seamă cu privire la executarea bugetului de stat al U.R.S.S. pe anul 1957; capitolul venituri a însumat 626.900.000.000 ruble, iar capitolul cheltuieli a însumat 607.300.000.000 ruble, cu un excedent al veniturilor asupra cheltuielilor de 619.600.000.000 ruble. RIMUL CUPTOR AUTOMAT PENTRU TRATAMENTUL TERMIC AL ȘINELOR DE CALE FERATA DIN U.R.S.S. KIEV 21 (Agerpres), TASS transmite: La uzina metalurgică „Dzerjinski“ din orașul Dnîprodzerjinsk din R. S. S. Ucraineană a fost pus în exploatare primul cuptor automat pentru tratamentul termic al şinelor de cale ferată din U.R.S.S. Primirea unei delegaţii poloneze MOSCOVA 22 (Agerpres). TASS La 22 decembrie N. S. Hruşciov a primit delegaţia poloneză de constructori în frunte cu Jerzy Albrecht, secretar al Comitetului Central all Partidului Muncitoresc Unit Polonez. In timpul întrevederii a avut loc un schimb de păreri în legătură cu de N. S. Hruşciov vizitarea de către delegaţie a uzinelor de produse din beton armat, despre construcţia de case din blocuri prefabricate mari şi despre larga lor folosire pe viitor în construcţii. ieipipee îi furopie elintralei Sfilfetria STALINGRAD 22 (Agerpres). — TASS transmite: La 22 decembrie, ora 22:45, ora Moscovei, hidroelectrocentrala Stalingrad, de pe Volga, a început să furnizeze curent industrial, cu un an înainte de termenul stabilit iniţial. Această staţiune hidraulică este cea mai mare din lume. Semnarea unei înţelegeri de colaborare ştiinţifică româno- polonă VARŞOVIA 22. — Corespondentul Agerpres transmite: In ziua de 22 decembrie a.c. la prezidiul Academiei Polone de Ştiinţe s-a semnat înţelegerea pe anii 1959— 1960 cu privire la colaborarea ştiinţifică între Academia R. P. Romíné şi Academia Polonă de Ştiinţe în cadrul acordului dintre guvernul R. P. Romíné şi guvernul R. P. Polone privitor la colaborarea culturală în scopul dezvoltării continue a colaborării între oamenii de ştiinţă români şi polonezi. Din partea Academiei R. P. Romíné înțelegerea a fost semnată de acad. Ștefan S. Nicolau, iar din partea Academiei Polone de Științe de acad. W. Stefanski. O mare victorie a poporului chinez Producţia de oţel a R. P. Chineze a ajuns la 10.730.000 tone PEKMN 22 Corespondentul Agerpres transmite : Producţia anuală de oţel a Chinei a ajuns la 10.730.000 tone. Sarcina trasată în luna august de Biroul Politic al C.C. al Partidului Comunist Chinez în şedinţa de la Petaiho a fost astfel îndeplinită şi depăşită. Producţia anuală de oţel a Chinei a crescut de la 5.350.000 tone, cit era la începutul acestui an, la 10.730.000 tone. Se prevede ca pină la sfîrşituil anului producţia de oţel să atingă cifra de 11.000.000 tone. La Ansan — cetatea de oţel a Chirîi —producţia anuală de oţel s-a ridicat la 4.500.000 tone. In sprijinul siderurgiei ţăranii, funcţionarii, studenţii au construit de la un capăt la altul al Chinei aproape 1.000.000 de cuptoare mici ale căror flăcări împrumută câmpurilor în timpul nopţii un aspect feeric, puţin obişnuit. China a primit de asemenea sprijinul frăţesc al Uniunii Sovietice şi al altor ţări socialiste surori. Combinatul siderurgic din Uhan, construit cu ajutorul Uniunii Sovietice, a intrat în funcţiune cu mult înainte de termen şi in curînd va da o prodcţie de 3.000.000 tone oţel pe an. Ziarele de duminică închină pagini întregi noii victorii obţinute de poporul chinez. Pină la sfîrşitul anului viitor China va avea, aşa cum prevăd obiectivele planului economic, o producţie anuală de 18.000.000 tone oţel, ceea ce va însemna un nou şi însemnat pas înainte pe drumul industrializării şi construcţiei sale socialiste. I VEDEREA INTENSIFICĂRII CAMPANIEI PENTRU INTERZICEREA EXPERIENŢELOR CU ARMA NUCLEARĂ HELSINKI 22 (Agerpres). — In zilele de 19 şi 20 decembrie a avut loc la Helsinki şedinţa Comitetului Executiv al Consiliului Mondial al Păcii în cadrul căreia au fost examinate problemele intensificării campaniei pentru interzicerea experienţelor cu arma nucleară. Comitetul Executiv a adoptat următoarele documente: îşi va sărbători cea de-a 10-a aniversare In legătură cu aceasta, Consiliul Mondial al Păcii va ţine la Stockholm in mai 1959 o sesiune extraordinară. Mişcarea mondială a partizanilor păcii a ocupau un loc important în rîndul forţelor păcii care au silit războiul să bată în retragere. Eă a contribuit într-o măsură însemnată la înţelegerea de către popoare a răspunderii lor şi a posibilităţilor lor în lupta pentru pace. Fiind convins de puterea forţelor păcii, Consiliul Mondial trece cu hotărîre la îndeplinirea sarcinilor care mai trebuie rezolvate. Popoarele continuă să fie ameninţate de un război atomic. Deşi şi-au asumat obligaţia cu privire la demilitarizarea Germaniei, puterile occidentale o transformă într-o importantă forţă militară a Europei. In continuare, se arată că situaţia inadmisibilă în care se află Berlinul — rodul acestei politici — sporeşte primejdia în centrul Europei. Pentru securitatea Europei şi pentru pace în întreaga lume se impune lichidarea grabnică a acestei situaţii pericuculoase. De aceea Consiliul Mondial al Păcii continuă să ceară, aşa cum a mai făcut în trecut, retragerea tuturor trupelor străine din cele două state germane şi neutralizarea acestor state. Forţele păcii trebuie să continue eforturile pentru a sili Statele Unite să-şi retragă trupele de pe teritoriul chinez, Taivanul, să înceteze amesteDECLARAŢIA COMITETULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI MONDIAL Al PĂCII Anul viitor — se spune în Declaraţie — mişcarea mondială a partizanilor păcii cul lor în treburile interne ale Chimei, Biroul Consiliului Mondial al Păcii care se va întruni la 21 februarie la Moscova va examina diferite probleme care interesează toate ţările globului în vederea pregătirii condiţiilor pentru desfăşurarea activităţii viitoare a tuturor forţelor păcii. CHEMAREA COMITETULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI MONDIAL AL PĂCII PEKIRI MARFA EXPERIENŢELOR CU ARMA NUCLEARĂ Conferinţa de la Geneva cu privire la încetarea experienţelor cu arma nucleară a ajuns într-o fază critică. S-a realizat un progres însemnat: s-a reuşit să se ajungă la un acord de principiu cu privire la necesitatea încetării experienţelor şi la necesitatea unui acord efectiv acceptabil pentru toţi. Dar după două luni de activitate nu au fost încă lichidate obstacolele serioase. Guvernele Statelor Unite şi Regatului Unit continuă să se menţină pe poziţia potrivit căreia experienţele trebuie să înceteze numai pe un an. Popoarele doresc ca experienţele să înceteze chiar acum şi pentru totdeauna. Consiliul Mondial al Păcii, care cere neîncetat interzicerea totală a armei nucleare şi lichidarea tuturor stocurilor ei, cheamă toate organizaţiile pacifiste, politice, religioase şi sociale din lumea întreagă să exercite presiuni directe asupra participanţilor la conferinţă, sub toate formele pe care le vor considera ca cele mai indicate — trimiterea de delegaţii, mesaje, petiţii. Regimul dictatorului Batista Cuba, pe care literatura a consacrat-o drept „perla Antilelor", împărăţia chitarei şi a cîntecului murmurat cu lirism, — nu mai reprezintă de mult acel tablou idilic, fascinant, care l-a copleşit pe Columb făcîndu-1 să exclame : „este cea mai frumoasă ţară"... Contemporaneitatea leagă numele Cubei de lupta îndîrjită şi generoasă a unui popor de şase milioane, stăpîn legitim al unei patrii bogate, dar sărăcit de un regim despotic, operând după tipicul corupţiei şi teroarei. Devenită veritabilă colonie a S.U.A., Cuba s-a transformat în pradă lesnicioasă pentru nesăţioasele companii americane „Cuban Atlantic Sugar", „West Indies Sugar", „United Fruit“, „Hershey Corporation“, în vreme ce o şesime din populaţia locală se află în ghiarele şomajului, iar 41,7 la sută din locuitorii satelor sunt analfabeţi. Aşa cum reiese chiar din datele oficiale, din producţia de zahăr a ţării care în anul trecut a atins 5.140.000 tone, mai mult de jumătate a luat calea Statelor Unite. Fulgencio Batista, acest sîngeros despot, care cu de la sine putere şi-a schimbat galoanele de sergent cu epoleţi de general, este trădătorul odios al poporului cubanez, asupritorul maselor populare şi sluga prea plecată a puterilor străine care încearcă să-l menţină cu preţul ajutoarelor militare la conducerea Cubei. „Umbra protectoare" a dictatorului sunt bineînţeles Statele Unite ale căror interese pentru plantaţiile de trestie de zahăr, tutun şi cacao ale Cubei precum şi pentru zăcămintele de nichel, cupru şi fier sînt maxime şi în afara oricăror scrupule. Poporul cubanez, în frunte cu trupele de insurgenţi conduse de Fidel Castro poartă în condiţii grele o luptă aprigă şi îndelungată pentru libertate, împotriva dicta se clatină... turii şi exploatării, incercînd să înăbuşe acest val al miniei populare, Batista foloseşte ajutorul american precum şi al altor ţări capitaliste aruneînd cu disperare în luptă aviaţie, tancuri, nedîndu-se înapoi nici de la incendierea cu napalm. Oficial, S.U.A. au pretenţia că nu acordă sprijin lui Batista. Dar armamentul pe care acesta îl primeşte din partea celorlalţi dictatori cum este Trujillo, este fără excepţie de fabricaţie americană. Falsa „neutralitate“ a S.U.A. în evenimentele din Cuba nu mai poate înșela pe nimeni. De aceea, cînd nu de mult noul ambasador al S.U.A., Smith a venit pentru a se instala în Cuba, un lung cortegiu de femei îndoliate au venit să-l întîmpine. Este limpede pentru oricine că fără armament american trădătorul Cubei de mult ar fi fost azvirlit de la cîrma ţării. Lupta poporului împotriva acestui feroce agent al imperialismului este cu atît mai impetuoasă, marcînd noi victorii de la zi la zi. Recenta acţiune a insurgenţilor în urma căreia comunicaţiile dintre Havana şi Santa Cruz au fost întrerupte, permit izolarea capitalei de partea răsăriteană a ţării, grăbind tnfringerea forţelor arm^^ ale^c^^ului Cu tot ajutorul american direct sau deghizat, tiranul Batista, nu va putea să reziste dreptei uri a poporului său răsculat. „Scaunul* său se clatină încă de pe acum şi fără să treacă multă vreme Fulgencio Batista va avea soarta tuturor dictatorilor pe care popoarele îi înlătură din calea aspiraţiilor lor de libertate şi fericire. ADRIAN DUMITRAŞCU DEZVELIREA UNUI MONUMENT ÎNCHINAT LUI F. DZERJINSKI LA MOSCOVA La 20 decembrie, în centrul Moscovei a avut loc solemnitatea dezvelirii un monument ridicat în memoria lui I. Dzerjinski, cunoscut activist al partiadului comunist (1877-1926). Monumentul a fost ridicat în piața cu același nume. La solemnitatea dezvelirii monumentului au luat parte conducătorii partidului comunist şi guvernului sovietic şi zeci de mii de locuitori ai Moscovei. A patipat de asemenea o delegaţie a Partidului Muncitoresc Unit Polonez. MOARTEA SCRIITORULUI GERMAN FEUCHTWANGER Scriitorul german Lien Feuchtwanger a murit luni 22 decembrie, în vîrsta de 74 ani. In anul 1933 el a emigrat în Franța de unde în anul 1937 a plecat în U.R.S.S., iar în 1940 s-a stabilit definitiv în S.U.A. El si-a cîștigat o faima mondiala prin romanele sale „Ducesa urîta", „Evreul Süss", „Goya", „Succes" fiiiţele, traduse In numeroase limbi. Pentru opera sa literară dedicată luptei pentru umanism f! democraţie, care a constituit o parte esenţiala a literaturii germane contemporane, lui L. Feuchtwanger i s-a decernat în 1953 cea mai înaltă distincţie a R.D. Germane - Premiul naţional clasa I-a pentru arta şi literatura. GREVA UNOR PILOŢI AMERICANI La 21 decembrie piloţii de la compania aeriană „American Airlines" au declarat greva în semn de protest împotriva respingerii revendicărilor lor de către conducerea companiei. Greva afectează 20.000 de salariați ai companiei. Conducerea companiei ameninţă pe grevişti cu concedierea. Agenţia Reuter anunță că greva mecanicilor de avioane de la compania „'‘Eastern Airlines", declarată la 24 noiembrie, continuă. Cele două greve afectează peste 36.000 de salariaţi ai companiilor. MAPI INUNDAŢII IN BRAZILIA Inundaţiile datorate violenţelor ploi torenţiale care s-au abătut asupra Braziliei au provocat numeroase victime omeneşti şi mari pagube materiale. La Pirai, important nod feroviar situat la 100 km. de Rio de Janeiro, 50 de persoane au fost ucise din cauza unei alunecări de teren provocate de ploi. La Rio de Janeiro transporturile sunt dezorganizate și curentul electric a fost întrerupt în unele cartiere. Multe străzi au dispărut aproape complet sub apele care au atins un nivel de 2 metri. DE 3059 ORI INJURUL PAMINTULUI Pînâ la 23 decembrie ora şase dimineaţa , cel de-al treilea satelit sovietic a înconjurat pămîntul de 3059 ori. PUTERNICE VISCOLE IN ITALIA Viscolele care au bîntuit zilele acestea în Italia, avalanşele de zăpadă şi alunecările de teren au dus la înrăutăţirea circulaţiei rutiere şi au cauzat important“, pagube materiale. In nordul Piemontului, cinci avalanşe de zăpadă căzute din munţii Chamberton, au blocat şoselele care leagă Italia de Franţa. In alte regiuni din nordul Italiei stratul de zăpadă depăşeşte în multe locuri un metru. Numeroşi stîlpi de telefon au fost doborîţi la pămînt. In regiunea Genua grindina căzută a produs mari pagube culturilor. Alunecările de teren au cauzat întreruperea traficului rutier în regiunea Carrara şi în împrejurimile regiunii Caltanisetta din Sicilia. LION STEAGUL ROŞU Puternicul răsunet al Plenarei CC al P.C.I.S. MOSCOVA 21 (Agerpres). — Lucrările Plenarei Comitetului Central al P.G.UB. pe marginea repottului prezentat de N. S. Hruşciov se află in atenţia opiniei publice mondiale. R. F. Chineză PEKMN 21 (Agerpres). — Presa chineză acordă o mare atenţie Plenarei Comitetului Central al P.C.U.S., care şi-a încheiat lucrările. Toate ziarele din Pekin au publicat la 21 decembrie reportaje asupra dezbaterilor pe marginea raportului tovarăşului N. S. Hruşciov, precum şi expunerea hotărîrii plenarei C.C. Ziarele subliniază îndeosebi că plenara a aprobat în întregime linia politică şi activitatea practică a Prezidiului C.C. al P.C.U.S. în traducerea în viaţă a hotărîrilor plenarei din septembrie 1953, precum şi a plenarelor C.C., care au urmat, şi hotărîrilor Congresului al XX-lea a! partidului in problemele agriculturii. R. P. Polonă Comentînd lucrările plenarei, presa poloneză centrală din 20 decembrie subliniază că plenara sprijină în întregime linia politică şi activitatea practică a Prezidiului G.C. al P.C.U.S. pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Plenarei din septembrie 1953, precum şi a plenarelor ulterioare ale C.C. şi Hotărîrile Congresului al XX-lea al P.C.U.S., în problemele agriculturii. Franţa Ziarul „L’Humanité“ subliniază că prin trecerea în revistă a realizărilor şi prin perspectivele pe care Ie deschide, Plenara C.C. al P.C.U.S. a confirmat din nou justeţea liniei trasate de Congresul al XX-lea, a demonstrat puterea Ţării Sovietelor. Grecia Publicind la loc de frunte o expunere a hotăririi plenarei C. C. al P.C.U.S., ziarul „Arghi” deoare in evidenţă pasajele in care se arată că măsurile elaborate şi traduse in viaţă de către P.C.U.S. au marcat o nouă etapă in dezvoltarea şi întărirea princigitii colhoznice, a întregului sistem socialist. Ziarul relevă uriaşa însemnătate internaţională a acestei hotăriri, Japonia La 20 decembrie, toate ziarele de seară din capitala Japoniei au anunţat sub titluri mari hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.U.S. Ziarele japoneze acordă o deosebită importanţă directivelor plenarei cu privire la necesitatea elaborării în toate colhozurile, a planurilor septenale în scopul sporirii simţitoare a producţiei agricole. Italia Lucrările Plenarei C.C. al P.C.U.S.au fost urmărite cu deosebit interes în întreaga Italie. Presa democrată publică la loc de seamă expunerea hotăririi plenarei, subliniind uriaşa ei însemnătate pentru dezvoltarea continuă a agriculturii primei ţări socialiste. Ziarul „Unita“ scrie că urmărire politice ale plenarei „vor avea o mare însemnătate“. Ziarul atrage atenţia că „temeinicia asprei condamnări de către plenară a grupului Molotov, Malenkov, Kaganovici, Bulganin şi Şepilov reiese chiar din faptele şi împrejurările care dovedesc dezvoltarea incontestabilă a producţiei în agricultură". Procesul patriotului grec Glezos a fost aminat ATENA 22 (Agerpres). — TASS Procuratura din Atena a anunţat că procesul intentat lui Manolis Glezos, directorul ziarului „Arghi“, acuzat de „denigrare a guvernului şi autorităţilor“, fixat pentru 22 decembrie, a fost amînat Alegerea preşedintelui Republicii Franceze PARIS 22 (Agerpres). — La 21 decembrie, ora 16, ora Parisului, s-a încheiat votul electorilor care au ales pe noul preşedinte al Republicii Franceze. Potrivit datelor oficiale, generalul de Gaulle a obţinut majoritatea de voturi necesară pentru alegerea în primul scrutin. Noul preşedinte este ales pe termen de şapte ani. Potrivit constituţiei, el dispune de o largă putere legislativă şi executivă care îi permite să controleze nu numai activitatea guvernului, ci şi pe aceea a Parlamentului. Lupte grele în Algeria PARIS 21 (Agerpres). — După cum reiese din ştirile sosite din Algeria luptele sîngeroase dintre detaşamentele Armatei de eliberare naţională din Algeria şi trupele franceze continuă. Aproape în fiecare zi în diferite regiuni ale ţării au loc ciocniri violente. După cum relatează agenţia France Presse, la 17 decembrie, la o distanţă de aproximativ 60 km de oraşul Alger, un detaşament de partizani al patrioţilor algerieni a angajat o luptă cu o mare subunitate franceză. Aşa numitele „forţe pentru menţinerea ordinei“ (trupele franceze) au pierdut 14 oameni care au fost ucişi, iar aproximativ 20 au fost răniți. Pierderile algerienilor se cifrează la 7 oameni care au fost ucişi. Programul . 6,00 Buletin de ştiri şi buletin meteorologic. 6,15 Emisiunea pentru sate. La sfat cu agronomul: Tratarea şi îngrijirea vinurilor. 6,25 Melodii populare romîneşti. 6,45 Clubul curioşilor. 7,00 Buletin de ştiri şi sumarul presei centrale. 7,15 „In pas voios”, emisiune de marşuri pentru fanfară. 7,30 Muzică uşoară. 7,50 Anunţuri şi muzică. 8,00 Materiale din presă. 8,30 Muzica. 9 00 Piese vocale. 10,00 Muzică de estradă. 10,40 Jocuri populare romîneşti. 11,00 Buletin de ştiri. 11,03 Cîntece. 11,20 Muzică uşoară. 11,45 Radio Prichindel. 12,00 Pagini de mare popularitate din opere. 12,30 Ştiinţa şi viaţa. 12,40 Cîntă orchestra populară „Plaiurile Bistriţei” din Bacău, dirijor Aurel Iancovici 13,00 Buletin de ştiri. 13,05 Concertul „Şoapte de dragoste”. 13,45 Cotele apelor Dunării 14,00 „Strîns uniţi“ — emisiune de cîntece. 14,25 Din comoara folclorului nostru. 15,00 Buletin de ştiri. 15,05 Recomandări din program. 15,10 Muzică instrumentală. 15,40 Pe aripile valsului. 16,15 Vorbeşte Moscova! 16,45 Muzică corală romînească. 17,00 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 17,15 Anunţuri şi muzică. 17,25 „Din tezaurul muzicii romîneşti. 18,05 Emisiune literară. 16,15 Instituţii de Invăţămlnt pentru amatori în patria noastră. 19,00 Buletin de ştiri. 19,15 Revista economică radio. 19,30 Muzică populară romînească. 19,52 „Noapte bună, t copii: ,,Cearta rotiţelor”, povestire de Victor popa. 20,00 Radiojurnal. 20,15 Muzică uşoară. 20,45 Liomba noastră. Prezintă academician prof. Al. Graur. 20,55 Prelucrări de folclor ale compozitorilor noştri 21,20 Părinţi şi copii. 20,30 Vechi melodii romîneşti de muzică uşoară. 22,00 Radiojurnal, buletin meteorologic şi sport. 22,00 Jocuri populare romîneşti. 22,45 Marş de Intrare şi Sulta veche de Johan Halvorsen. 23,00 Muzică. 23,15 Muzică din operete. 23,52—23,55 Buletin de ştiri Programul II 14,00 Buletin de ştiri. 14,03 Recomandări din program. 14,07 Interpreţi de muzică uşoară din Cluj. 14,30 Program emis de Studioul Regional Cluj. 15,00 Muzică 15,40 „Popoarele socialiste slăvesc patria”, emisiune de cîntece. 16,00 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 16,15 Cîntece de Tiberiu Brediceanu. 16,45 1958 în carnetul reporterilor. 17,00 Din muzica popoarelor. 17,25 Sfatul medicului: Toxi-infecţiile alimentare. 17,30 Emisiune muzicală pentru copii: Cîntece populare romîneşti şi prelucrări de folclor interpretate de copii. 18,05 Buletin de ştiri 18,05 Muzică simfonică: Suita a II-a în si minor pentru flaut şi orchestră da Bach. 19,00 Anunţuri şi muzică. 19,10 Opera „Trubadurul” de Verdi. Transmisie de la Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. 22,45 Muzică uşoară. 23,00 Buletin de ştiri. 23,15—24,00 Muzică populară romînească. MARŢI 23 DECEMBRIE 1858 F O riposta hotarîta data rasiştilor fecare negru este obligat să poarte asupra sa o adeverință specială. Dacă el nu are un astfel de act, poate fi arestat in acest caz oricînd și oriunde. Acestea sint legile Uniunii Sud-Africane — o adevărată închisoare a popoarelor. Pină acum cîtva tipic, această sălbatecă lege privea doar pe bărbaţii negri. Dar rasiştii au hotărit să remedieze această „scăpare” şi „să egaleze în drepturi" după concepţia lor, pe femeile negre. Astfel, guvernul Uniunii Sud-Africane a tipărit de urgenţă 900.000 de adeverinţe speciale şi a ordonat că de acum încolo, toate fedirii autorităţii din Johannesburg care eliberă adeverinţele pentru negri. „Primul ministru să elibereze o adeverinţă şi soţiei sale!” scandau femeile sub ferestrele autorităţii respective. Împotriva participanţilor la demonstraţii, au fost aruncate însemnate forţe poliţieneşti. Numeroşi demonstranţi au fost arestaţi şi trimişi in faţa judecăţii samavolnice. Femeile demonstrante au fost condamnate la amendă şi închisoare. Dar represiunile poliţieneşti, teroarea din ce in ce mai apăsătoare, n-au fost in stare să îngenuncheze pe femeile negre vor trebui să poarte in nieile din Uniunea Sud-Africană, hopermanenţă asupra lor acest act rutărite să lupte cu toate forţele lor sinos... împotriva rasismului. După cum afir-Dispoziţia guvernului a umplut cumă revista americană „Time", toate virf şi îndesat cupa răbdării poporului sforţările guvernului de a înăbuşi din Uniunea Sud-Africană. Femeile campania femeilor negre îndreptată băştinaşe din această ţară s-au ridicat împotriva acestor adeverinţe ruşineacu hotărîre împotriva legislaţiei ruse, s-au soldat cu un eşec total. „Tisiste. Zi de zi femeile negre organime" socoteşte că această campanie dau puternice demonstraţii in faţa dă „de abia a început", de cau-Cad lovituri bastoane de ciuc cu nemiluita. Aşa luptă poliţtiştii rasiişti împotriva populaţiei din Johannesburg. âJIIIII ÎÎK' O mare de capete şi mîini... Sînt bărbaţii şi femeile negre care protestează împotriva legislației rasiste în faţa Tribunalului din Johannesburg TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R., orele 19,00 Trubadurul; Teatrul de Stat de Operetă orele 19,30: Studentul cerşetor; Teatrul Naţional „I. I Caragiale” (Comedia) orele 19,30: Bădărănii; Teatrul Naţional „Studio” orele 19,30: Miminata pantofăreasă; Teatrul Municipal „Matei Millic’» orele 20: Sfînta Ioana; Sala „Filimon Sirbu” orele 20: Tache, Ianko și Cadar; Teatrul „c. Nottara” orele 80: Formema Marturano; Teatrul Tineretului orele 20: Alitigona; Teatrul Armatei orele 20: Fintîna Blanduziei; Sala Uranus orele 20: Imipărătita lui Machidon; Teatrul Satiric Muzical „C. Tănase” (Savoy) orele 20: Te aştept diseară la concert; Sala Victoria, orele 20: Intre noi femeile; Teatru ţăndărică (sala Orfeu) orele 15: Fraţii Mu; Sala Academiei orele 10: Păţanie unei păpuşi de lemn; Circul de Stat orele 20,30: Premieră la circ. A"----"***”0 C.C.S. orele 20: Din cintecele şi damurile popoarelor. CINEMATOGRAFE: Patria: Alo? ...aţi greşit numărul; Republica: M. Gorki, înfrăţirea între popoare. Libertăţi:: Romanţa periferiei; Magheru, Lumina: Pasagerul clandestin; V. Alecsandri, E. Pavel, Al. Sabla: Vrăjitoarele din Salem; Bucureşti, Gh. Doja, N. Bălcescu: Legenda dragostei; I. C. Frimu, 1 Mai, Mioriţa: Fata cu chitara; Central, Flacăra; Călătorie peste trei mări; Victoria, Popular: Surorile; 13 Septembre: Rio Escondido; Timpuri Noi. Vă invităm in Uzbekistan, Volga de jos, Barza, Pisoiul neascultător In lumea păpuşilor; Tineretului, C. David: Anul 1918; Al. Popov: Porumbelul călător, ştiinţă Şi tehnică, Povestea automobilului, Ţapul cel Isteţ; 8 Martie: Serenada mexicană, Griviţa, Drumul Serii: Afacerea nu s-a clasat; V. Roaită: Pescarii din Arai; Cultural; Gh. Coşbuc: S a Intmplat la pencov; Unirea: Pe Donulinhrilt (III)18 Mai: Acţiunea „Sabia teutonă”; Arta; Trapezul; 23 August: S-au cunoscut cu toţii; D. simo: Idolul de sare; I. Pintilie: Dincolo de lor zi; M F.minescu; G. Bacovia: Zile de dragoste; 6. Banele: Pe Donul liniştit (I); A. Vlaicu: Inma nu uită; 30 Decembrie: Deasupra noastră este acelaşi cer; 16 Februarie: clinele grănicerului; B. Delavrancea: Pe Donul liniştit (II). MARŢI, 23 DECEMBRIE (58 19.00: Din programul săptămînii; 19 03: Informaţiile după-amiezii; 19,05: Emisiune pentru copii Filmul „Telegrama”; 19,20: Jurnalul televiziunii; 19,40: Actualitatea în imagini; 19,50: Clubul televiziunii; 20,50: Bădăranii de Carlo Goldoni; 22,35: Ultimele știri Timpul probabil §g§§ Vremea se menţine umedă şi călduroasă cu cerul schimbător mai mult noros. Dimineaţa şi seara ceaţă, temperatura staţionară noaptea va fi cuprinsă intre 4 şi 6 grade iar ziua între 10 şi 12 grade. Vint slab din sud-vest Pentru următoarele trei zile: Vremea se menţine călduroasă cu cer sshirifcător, temporar noros cind vor cădea precipitații sub formă de ploaie. sînt potrivit cu unele Intensificări. Temperatura în general staționară. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA București str. Brezoianu nr. 23-25 Centrala telefonică ■6.23.36 16.23.37. 16 23.38.Sectia scrisori 13.33.94. STAS 2452-53. Tipa: Intr. Poligrafică nr. 2 str. Brezoianu nr. 23-25. Abonamente individuale Iei 5 colective pentru X X X X X muncitori, farani si intelectuali 4. Abonamentele se fac la Oficiile poştale prin factorii poştali şi difuzori voluntari din întreprinderi şi instituţii. Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării Di Gen. P.T.T."