Steagul Roşu, ianuarie 1959 (Anul 5, nr. 1473-1497)
1959-01-06 / nr. 1475
Pag. 2-a Viaţa d© partid Două feluri de a educa candidaţii de partid început bun Agitatorul îmi povestea despre munca lui. încerca să-şi aducă aminte fapte, întîmplări. Vedeam că se străduieşte să redea cît mai concret o experienţă cîştigată nu într-o zi, nici în două şi de aceea la un moment dat l-am întrebat: — De cînd ești agitator, tovarășe ? — Păi, să vedeți... am fost eu mai de mult. Dar de fapt consider că sînt agitator de cînd am devenit candidat de partid. Atunci tovarășii mi-au dat această sarcină. Ion Gh. Badea este într-adevăr un bun agitator. II preocupă nu numai munca sa dar şi cea a tovarăşului care munceşte alături de ei. Cînd a văzut că Alexandru Guţu, lucrător ca şi el în, brigada legumicolă mai "pierde timpul, l-a sfătuit" tovărăşeşte. Şi se poate spune că urmîndu-i exemplul Alexandru Guţu a devenit un colectivist harnic. In gospodăria agricolă colectivă „Griviţa Roşie“ din Bolintin, raionul Domneşti sînt mai mulţi candidaţi de partid. Biroul organizaţiei de bază se ocupă de creşterea lor. „Stagiul de candidat trebuie să-i ajute pe oameni, să însemne de fapt o şcoală. Candidatul va simţi astfel că în viaţa lui a intervenit ceva nou“ — mi-a spus tovarăşul Lupu Tudor, secretarul organizaţiei de bază. Astfel, toţi candidaţii au sarcini, sînt controlaţi şiajutaţi să le îndeplinească, participă la învăţămîntul de partid, au fost îndrumaţi să se aboneze la presa de partid. La început, în şedinţe candidaţii nu prea îşi spuneau părerea. Odată secretarul organizaţiei de bază i-a îndemnat să ia şi ei cuvîntul. Candidaţii s-au gîndit că într-adevăr trebuie să participe mai mult la dezbaterea problemelor, împreună cu tovarăşii lor. De aceea, nu rareori, înainte de şedinţă se pregăteau să-şi spună cuvîntul. Cînd s-a discutat despre dezvoltarea gospodăriei colective mai mulţi candidaţi au făcut propuneri bune, legate de dezvoltarea sectoarelor zootehnic, legumicol, etc. — Să dezvoltăm o ramură care creiază fonduri băneşti serioase, a spus unul dintre ei. Iată, noi de pe patru ha. cu legume am obţinut 50.000 lei. Anul acesta să lărgim suprafaţa cultivată cu legume şi vom creia posibilităţi băneşti mai mari. Colectiviştii trebuie să fie cei mai buni propagandişti pentru munca în comun. Lucrul acesta l-a înţeles şi tovarăşa Floarea Prejmereanu, candidată de partid. In cercul de citit, în discuţiile cu femeile, ea aduce vorba adesea despre gospodăria colectivă şi despre superioritatea ei. Astfel, a lămurit mai mulţi cetăţeni printre care se află şi Alexandru Constantin. Tovarăşa Prejmereanu este deputată comunală şi regională.. Biroul organizaţiei de bază a chemat-o, a întrebat-o cum îşi îndeplineşte mandatul, i-a dat îndrumări. Pe Zamfira Cristică, care a fost aleasă secretara comisiei de femei, biroul a îndrumat-o să scrie la gazeta de perete, să popularizeze munca femeilor, rezultatele obţinute în producţie, preocupările lor. La educarea candidaţilor de partid contribuie fără îndoială şi faptul că biroul organizaţiei de bază pune în discuţie probleme legate de educarea tuturor comuniştilor. Cînd Tănase Ionescu, care a ţinut o vreme loc de brigadier s-a supărat spunînd că nu mai vine la lucru decit dacă rămîne brigadier, comuniştii, în adunare generală, l-au criticat. De curînd a fost analizată şi munca tovarăşei Maria Dinu, preşedinta gospodăriei. Candidaţii de partid şi-au dat seama că în faţa comuniştilor se pun sarcini mari şi ei se străduie să corespundă înaltului titlu de membru de partid. Nu se poate spune că organizaţia de bază a făcut totul pentru educarea candidaţilor în spirit comunist. Se poate spune însă că a făcut un început bun SLABA PREOCUPARE.. Ţinea Ciabia, a venit la şedinţă. Stătea în bancă, şuşotea cu tovarăşi, de alături. Se vedea cu colo că are ceva de spus. La un moment dat i-a şoptit colectivistului care stătea lingă la : „Spune dumneata că nu e bun să fie ales“. — De ce nu spui tu, Tinco ? — Eu? Nu-mi vine să vorbesc în şedinţă. Cînd s-a terminat adunarea am stat de vorbă cu tovarăşa Cialina. Am aflat că de cînd e candidată de partid n-a primit nici o muncă obştească. Aceeaşi situaţie este cu toţi tinerii care au fost primiţi candidaţi. Biroul organizaţiei de bază nu sa ocupă de ei cu atenţie şi grijă. Tovarăşul Radu Fişoaică, secretarul organizaţiei, crede că odată ce au fost discutaţi în adunarea generală şi primiţi în rîndul candidaţilor, misiunea biroului s-a terminat. De aceea, nudă atenţie mobilizării lor la şedinţe, la învăţămintul de partid. Candidaţii de partid nu urmăresc zilnic presa, puţini dintre ei cu atitudine combativă faţă de lipsuri. La toate acestea contribuie într-o măsură însemnata faptul că faţă de manifestările negative, biroul organizaţiei nu ia o atitudine hotărită, care să contribuie la educarea lor. Iată im exemplu. Boboc Paştin e candidat de partid. Dar nu întotdeauna se comportă aşa cum trebuie. Adesea el a manifestat indisciplină atît în munca profesională cit şi în cea obştească. La şedinţe, la învăţămînt vine greu, ,p,retext'nd mereu că e foarte ocupat. Multă vreme, biroul organizaţiei de bază nu s-a preocupat de Boboc Paştin lăsîndu-1 la voia întimplării. La un moment dat însă atitudinea sa a fost pusă în discuţia adunării generale. Dar chiar şi în acea adunare candidatul de partid nu a respectat disciplina de partid. In loc să răspundă tovarăşilor, să-şi facă autocritica pentru lipsurile sale, a căutat să vină cu scuze şi nu a ţinut seama de recomandările biroului organizaţiei de bază. Ce măsuri au luat comuniştii? Din păcate ei n-au luat o atitudine hotărită, n-au ajutat cum trebuie pe acest tînăr. In organizaţia de bază a gospodăriei agricole colective „Al II-lea Congres“ din Stăneşti, raionul Giurgiu mai sînt lipsuri legate de educarea candidaţilor şi membrilor de partid. Instructorul comitetului raional, tovarăşul Ion Sidon, va trebui să ajute mai temeinic organizaţia, de bază a gospodăriei în muzica ei de educare a oamenilor şi în primul rînd a membrilor şi candidaţilor de partid. ADA SAICIUC Închieie contracte pentru recolta acestui an Convinşi de avantajele ce le au vînzînd statului cereale pe bază de contracte, întovărăşită şi colectiviştii din cuprinsul raionului Lehliu, continuă să încheie contracte cu I.R.A.C.-Recolta, pentru a vinde statului cereale din noua recoltă. Fruntaşe la încheierea contractelor sînt întovărăşirile „Ogorul roşu“ din comuna Pelinu, „Viaţa nouă“ din comuna Raşi, „Aşa s-a călit oţelul“ din comuna Tăriceni. G.A.C. „8 Martie” din raionul Cămaşi a contractat 372 tetre aeroaie Membrii gospodăriei colective „6 Martie" din comuna Crucea, raionul Călăraşi sînt vechi şi consecvenţi contractanţi de cereale cu statul. An de an ei au obţinut însemnate sume de bani pe cerealele vîndute statului, fapt ce le-a dat posibilitatea să împartă la fiecare zi-muncă tot mai mulţi lei. Pentru anul 1959 ei au contractat 372 tone cereale dintre care 180 tone porumb, 120 tone grîu şi 72 tone floarea soarelui. In acest sens ei au asigurat şi pentru anul în curs repartizarea unei mari sume de bani la zi-muncă. Arta plastică în sectorul ceramicii In sectorul sticlei şi ceramicii, au fost realizate recent o serie de noi articole de menaj (servicii de masă, de ceai, cafea, etc.) din faianţă superioară. Aceste servicii, minunat lucrate, sînt adevărate realizări artistice prin frumuseţea desenelor executate. De asemenea, din această faianţă, se vor produce şi diferite articole decorative (vaze, bibelouri, etc.) foarte căutate. De semnalat desenele realizate la văsăria destinată gospodăriilor ţărăneşti care se armonizează perfect cu interioarele acestor gospodării. Veşti din raionul Urziceni . In comuna Manasia se continuă acţiunea de electrificare. Astfel în ultima vreme s-au plantat stîlpi pe o distanţă de 3 km. Materialul lemnos este procurat din resurse locale. La această acţiune participă peste 900 de brate de muncă în fruntea cărora se găsesc, deputaţii Alexandru Vasie şi Ion Munteanu. • Din iniţiativa sfatului popular din comuna Sf. Gheorghe, peste 500 de gospodari au efectuat 1600 ore muncă voluntară, reuşind să repare 2 km. de şosea. • Din iniţiativa deputaţilor din circumscripţiile electorale ,1, 9, 15 din comuna Dridua au cărat 70 vagoane pietriş pentru întreţinerea a diferite căi rutiere. In această muncă s-au evidenţiat gospodarii Simion Radu, Constantin Matache, Alexandru Gh Vasile şi alţii. la latreprinderea „Flamura roşie“ In primele zile de lucru ale noului an textiliştii de la „Flamura Roşie“ din Capitală au obţinut noi succese in producţie. In clişeu, ing. C. Popescu din cadrul secţiei de creaţie şi ing. şef M. Abramovici stabilind articolele şi modelele noi care vor fi lucrate pe scară industrială in acel an Noi tipuri de mobilă pe 1959 In anul acesta, Ministerul Construcţiilor, Industriei Materialelor de Construcţii şi Industriei Lemnului va furniza comerţului noi tipuri de mobilă atît din panel cît şi din plăci agromeraice ,din lemn. 1 PROFIL „Sava Géza“ ,din Tîrgu Mureş va începe sa producă în serie, încă din trimestrial, garnitura „Diana“. Această garnitură este compusă din dulap cu 3 uși, divan studio, masă și 4 scaune tapisate. „1PROFIL“ București va începe să producă noua garnitură „București“, compusă din: dulap cu 3 uși, pat dublu cu somieră, 2 noptiere, toaleta, masă de radio și un taburet. Ambele garnituri de mobilă vor fi furniruite cu nuc. Articole de uz casnic Odată cu noul an au intrat în rate de diferite forme ,a unor modele producţia întreprinderilor de indus noi de pensule de ras, 5 modele noi tine uşoară o serie de articole noi de , , . , , ... ., , , larg consum pentru uz casnic. Astfel de nastui de galatit’ clrente modele a început producția unor tăvi unche de catarame, etc. întreprinderea Horticola „1 Mai“ cu sediul în Bucureşti Bd. Schitu Măgureanu nr. 10, Raionul Gh. Gheorghiu-Dej, telefon 16.01.93, execută în anul 1959, pentru întreprinderile şi Instituţiile din Capitală şi provincie tot felul de spaţii verzi, plantaţii şi terenuri sportive cu plata prin virament . I.R.T.A. Bucureşti Autobaza nr. 1 Marfa din Şoseaua Viilor nr. 40 raionul N. Bălcescu. Angajează conducători auto, pentru camioane Diesel, electricieni forţă şi auto, mecanici motoare, toţi cu practică de cel puţin trei ani în meserie. Prezentarea zilnic după orele 12. STEAGUL ROŞU Răspîndind lumina slovelor Pe şoseaua asfaltată ce duce dinspre Afumaţi spre Cătunaşti ne-am întilnit într-una din aceste zile cu o tînără ce purta un pachet voluminos sub braţ. — E bibliotecara noastră, ne spuse însoţitorul, un bărbat cu tîmplele încărunţite. Abia s-a făcut ziua şi iarăşi a plecat pe la cititori. Intr-adevăr, Mădălina Jingra, responsabila bibliotecii săteşti din Afumaţi se îndrepta spre marginea satului la cercul de citit condus de Nicolae Cîrstea. Mai tîrziu am trecut pragul bibliotecii săteşti, situată în mijlocul comunei unde am întilnit pe tînăra bibliotecară în mijlocul cititorilor săi. Alături de întovărăşitul Anghel N. Anghel şi bătrinica Maria Cantaragiu, se aflau pionierii şi elevii Laură Nicolae, Iordan Alexandra, Spînu Vasile şi alţii. Tov. Jingra găsea pentru fiecare o vorbă bună, o recomandare pentru o nouă carte apărută în bibliotecă, înregistrînd totodată cărţile solicitate de cititori. Sprijinită de cadrele didactice, Lucreţia Georgescu, Ecaterina Nica şi alţii, tînăra bibliotecară a reuşit să organizeze în scurt timp 4 cercuri de citit pe la casele întovărăşiţilor din sat, 2 case de citit care funcţionează la întovărăşitul Gheorghe Panescu şi pensionara Victoria Doichi, precum şi o bibliotecă mobilă la G.A.C. „Al doilea Congres al P.M.R.“ din comună. Acestor succese li se mai adaugă numeroase recenzii şi seri literare ţinute în cadrul căminuluicultural, fapt ce a influenţat în mod pozitiv asupra creşterii numărului de cititori. Fără îndoială că Mădălina Jingra are cu ce să se mîndrească, expoziţia de cărţi cu caracter agrotehnic, intitulată „Casa agrotehnică ne ajută să făurim belşugul“, creşterea numărului de participanţi la concursul „Iubiţi cartea“ dintrecare 50 de cititori sînt deja purtători ai insignei de „Prieten al cărţii“, constituie o mărturie a dragostei cu care această tînără venită aci din raionul Feteşti, înţelege să-şi îndeplinească sarcina nobilă de a desfășura munca cu cartea la sate. GH. POPESCU CONCURSUL NOSTRU întrebarea Nr. 10 Care sînt bolile împotriva cărora se luptă prin tratarea semințelor ? (Material bibliografic : Ing. P. Stănculescu — „Lucrările pregătitoare pentru însămînțările de primăvară''. Biblioteca Agricolă — broșura nr. 5 — Editura Agrosilvică de Stat Secţie de filatură pentru fire pieptănate La fabrica „Filatura Românească de Bumbac“ din Capitală a intrat în funcţiune o nouă secţie de filatură pentru fire pieptănate. Maşinile care au fost montate în acest sens sînt din cele mai moderne şi de o mare productivitate. Capacitatea de prelucrare a acestei secții va fi de 400 tone fire pieptănate pe an, echivalând cu 2.000.000 m.p. ţesături superioare (balonseide, dejalon, etc.}. MARŢI 6 IANUARIE 1959 Orele 19,00: Informaţiile după amiezii! 19,05 Emisiune pentru cei mici: „Povestea fulgilor de nea" şi filmul „Orăşelul copiilor”; 19,30: Emisiune de Ştiinţă şi Tehnică; 19,50: Qinteriul de suflători „George Enesicu”; 20,05: Jurnalul Televiziunii; 20,25: Filmul artistic „Fata cu chitara”; 21,55: Program de cîntece macedo-românce 22,25: Ultimele știri. TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R orele 19,30: Rusalka; Teatrul de Stat de Operetă orele 19,30: Vânzătorul de păsări; Teatrul Naţional „I. L Caragiale” (Sila Comedia) orele 19,30: Bădăranii; Sala Studio orele 19,30: Omul cu mîrţoaga; Teatrul Municipal „Matei Milo’’ orele 20: Soţul Ideal; Sala „FIU Iuan Sîrboi” orele 20: Tache, Ianke Şi Cadîr; Teatrul „C. Nottara” orele 16: Nota zero la purtare; orele 20: Nota zero la purtare; Teatrul Tineretului orele 20: Viforul; Teatrul Armatei orele 20: Femeia îndărătnică; Sala Uranus orele 19: Impărăţiţa lui Machidon; Teatrul Satiric Muzical orele 20: Revista 58; Sala Victoria orele 20: Intre noi femeile; Teatrul Evreiesc de Stat orele 20: Serbarea FABRICA DE UTILAJ CHIMIC FAG A?. AS Telefon 443 ANGAJEAZA URGENT: MARTI 6 Programul I 6.15 Emisiune pentru sate: Sfatul agronomului. Să folosim timpul prielnic pentru executarea arăturilor adinei. 6.25 Melodii populare romîneşti. 6.45 Cubiul curioşilor. 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul presei centrale. 7.15 Cîntece. 7.30 Suita de Weinberg. 7.50 Anunţuri şi muzică. 8.00 Materiale din presă. 8.30 Campioanelor; Teatrul Ţăndărică (Orftru) orele 10: Fraţii Liu; Sala Academiei orele 16: O călătorie prin ţări minunate; O.S.T.A, Casa Prieteniei Romîno-Sovietice orele 20,30: Dansul notelor; Ansamblul C.C.S. orele 20: Din cîntecele şi dansurile popoarelor. CINEMATOGRAFE: Patria, Bucureşti, Gh. Doja; Alo? ...Aţi greşit numărul; Republica, I. C. Frimu, înfrăţirea intre popoare; Legea mării; Magheru, Victoria, Mioriţa: Misterul castelului părăsit; V. Alecsandri, Lumina, V. Roaită, Al. Sahia: Vraja dragostei; E. Pavel: Cu întîlnire la toi; Central, 1 Mai: Călătorie peste trei mări; 13 Septembrie, 1 Martie: Romanţa periferiei; M. Gorki: Isprăvile cîrlonţatului; T. Noi: Pagodele din Vietnam, Cîntece ardeleneşti de nuntă, Nasul furat, Viţelul de pat, Curajosul pui de cerb, Jurnalul sportiv Nr. 8, Actualitatea în imagini nr. 52; Tineretului, 8 Mai: S-a întîmplat la Penkov; Al. Popov: Lacul Roşu, Farmecul adînipurilor, Fetiţa mincinoasă1, Să zîmbească toţi copiii, Actualitatea în imagini nr. 52; Griviţa: Don Giovani; Cultural; A. Vlaicu: Idolul de sare; Unirea: Bomba; C. David: Serenada mexicană; Flacăra: Zile de dragoste; Arta: Anul 1918; Munca: Un nou număr de atracţie: 23 August, Libertăţii; B. Delavrancea: Fata cu chitara; D. simo: vrăjitoarele din Salem; Popular: Clinele grănicerului; I. Pintilie: Bravul soldat Svejk; M Eminescu, George Bacovia: Pe Donul liniştit (II); N. Bălcescu: Pasagerul clandestin; Gh. Coşbuc; Ulise: O. Bzincic: Pe Donul liniştit (III); Drumul serii: Trapez; 30 Decembrie: Inimă de oţel; 16 Februarie; Articolul 420. IANUARIE 1059 Muzică populară romînească. 8.55 Trio opus 8 nr. 1 în Si major de Brahms 930 prietena noastră cartea. 10.00 Muzică de estradă. 10.40 Jocuri populare romineşti. 11.00 Buletin de ştiri. 11.03 Cintece de muncă. 11.20 Muzică uşoara. r.x, Radio Prichindel: „Cei 7 Moş Gerilă . 12 00 „Pagini de mare popularitate din opere”. 12.30 Caracterul democratic al legislaţiei noastre penale. 12.40 Dinia Emil Gavriş. 13.00 Buletin de ştiri. 73X6 Concert de prînz. 13.45 Cotele apelor Dunării. 14.00 „Din creaţia de cîntece a compozitorilor noştri’’. 14.23 Din folclorul popoarelor”. 15.00 Buletin de Ştfi 15.05 Recomandări din program. 15.16 Interpreţi romîni de lieduini”. 15.40 „Concertul fulgilor de rea”. 16.15 Vorbeşte Moscova! 16.45 Cîntece haiduceşti. 17.46 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 17.15 Anunţuri şi muzică. 17.25 „Lucrări concertante romîneşti. 17.54 Uvertura la opera „Vasul fantomă” de Wagner. 18.05 Seară de poezie: Federico Garcia Lorca. 18.15 Muzică de estradă1. 19.06 Buletin de ştiri. 19.05 Revista Economică Radio 19.30 Cîntece şi jocuiri populare romîneşti. 19.52 „Noapte bună, copii”. 20.00 Radiojurnal. 20.15 Muzică uşoară 20.45 Limba noastră. Prezintă acad. prof. Al. Graur. 20.55 „Muzica populară din Muntenia’’. 21.20 Cîntece. 21.35 Muzică uşoară de compozitori români. 22.00 Radiojurnal, buletin meteorologic şi sport. 22.30 „Muzicieni contemporani”. 23.15 Concert de muzică din operete. 23.52—23.55 Buletin de ştiri. Programul li 14.00 Buletin de ştiri. 14.03 Recomandări din program. 14.07 Suită pentru coarde de Rolf Kuhl. 14.30 Program emis de Studioul Regional Timişoara. 15.00 Muzică. 15.40 „Ne conduce partidul" — emisiune de cîntece. 16.60 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 16.15 Ciclul „Creatori ai muzicii romîneşti”. 16.45 Radioreportaj: Primele zile, primele succese. 17.00 „Vechi melodii populare romîneşti". 17.25 Sfatul medicului: Tratamentul cu tonicardiace în Insuficienţa cardiacă. 17.30 Emisiune muzicală pentru copil. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 „Din creaţia compozitorilor din tiri de democraţie populară”. 19.00 Anunţuri şi muzică. 19.10 „Din melodiile de muzică uşoară ale compozitorilor sovietici’ . 19.30 „Falstaff”. Operă de Verdi. 22.13 Program de doine 22.30 Cîntece lirice. 23.00 Buletin de ştiri. 23.15—24.00 Melodii populare romîneşti. — 20 strungari cat. 6—8 — 5 sudori electrici „ 5—7 — 4 sudori autogeni „ 5—7 — 15 lăcătuşi ajustori „ 6—8 — 7 frezori „ 6—8 — 5 cazangii „ 7—8 — 2 găuritori „ 6—8 JUCĂTORII NOŞTRI DE TENIS PARTICIPĂ LA CUPA DAVIS ŞI CUPA GALEA Federaţia română de tenis a trimis zilele acestea înscrierile la Cupă Davis şi Cupa Galea pe anul 1959. In cadrul uneia din aceste competiţii internaţionale, Cupa Galea, jucătorii rormtni au obţinut succese valoroase, calificindu-se prin D. Vizirii, I. Tiriac şi V. Serester în zoria finală care s-a disputat la Vichy. In Cupa Davis din anul 1957 am fost eliminaţi de jucătorii austrieci, iar d in anul 1958 echipa ţării noastre nu a participat la această competiţie. Se aşteaptă acum din partea forurilor internaţionale de specialitate celelalte amănunte privind rezultatele tragerii la sorţi a intilnirilor, precurm şi o serie de alte date asupra desfăşurării celor două competiţii importante. Participanţi de valoare la campionatele internaţionale de tenis de masă ale R. P. Romíné • După cum se ştie, în zilele de 16, 17 şi 18 ianuarie sala sporturilor din Constanța va găzdui campionatele internaţionale de tenis de masă ale R. P. Romíné. Până în prezent comisia de organizare a acestei tradiţionale competiţii a primit confirmările de participare din partea federaţiilor din R. P. Ungară, R. P. Polonă, R. P. Bulgaria, R. P. F. Iugoslavia,R. D. Germană, Suedia, Franţa şi Belgia. Se aşteaptă răspunsul federaţiilor din Austria şi Anglia. Federaţia maghiară a trimis o telegramă prin care anunţă că va prezenta cea mai puternică echipa alcătuită din Z. Berezik, F. Side, Freudi, Ema Koczian şi L. Mossbci. Din Iugoslavia vor veni Marcovici II, recentul învingător al lui Berezik, Hrbud, Marcovici I şi Fronig, înaintea începerii campionatelor internaţionale de tenis de masă ale R. P. Romíné, amatorii de sport din Comstanţa vor avea ocazia să urmărească la 15 ianuarie dubla întănire internaţională dintre echipele selecţionate masculine şi femenine ale R. P. Romíné şi Suediei. Cei care au fost sîmbătă în sala Floreasca la handbal redkas, au asistat la un meci masculin, care le-a dat iuri emoţii prin desfăşurarea lui. „Titanii" au întrecut Politehnica civ. 20-19 (14-9). După cum se disputase prima repriză in care metalurgiştii au fost superiori, nimic nu lăsa să sa creadă că fie.''1'' va fi atît de dramatic. Politehnica a refăcut diferența și la un moment dat a egalat: 17-17. Aci „Titanii" ratează o penalizare dar înscriu totuşi mai tîrziu: 16-17. E rîndul Politehnicei să egaleze: 18-18 și chiar să ia «conducerea 19-18 pentru prima dată în meci (mai erau 10 minute de jucat). „Titanii“ forţează victoria şi reuşesc să egaleze, 19-19. Mai sunt trei minute de joc şi echipele joacă nervos, greşesc mult, ţin balonul, şi spre final, „Titanii“ marchează punctul victoriei. In cele două meciuri feminine, am avut de înregistrat surpriza de a vedea cîștigînd echipa CSU, în Jocul cu Cetatea Bucur, 12-10 (6-5). Joc frumos, echilibrat. Echipele au mers „cap la cap”, dar învingătoarele au fost mai eficace. Acest eșec suferit de Cetatea Bucur, a încurcat calculele în clasamentul seriei respective In deschidere , Rapid a dispus de Constructorul cu 10-7 (6-4), după un meci, în care echipa feroviară nu a avut un adversar periculos, In slaba formaţie a învinselor. Formaţia Constructorul nu ştie să joace, comite greşeli tactice. Şi mai ales în pase, care merg aiurea, nu unde trebuie. Duminică, din cele cinci partide programate, cea mai palpitantă a fost ceadintre CSU şi Dinamo. Studenţii au învins în mod neaşteptat un adversar care le este superior. Victoria studenţilor se datoreşte excepţionalei apărări pe care au avut-o. Un portar în zi mare şi un sistem defensiv, care a ţinut „în şah’, experimentata echipă a Dinamoului. Dar, CSU a avut şi o mare eficacitate în atac, înscriind uneori din unghiuri dificile. CSU a condus toată repriza întîia, terminată cu 10-8. Două minute de la reluare, Dinamo a egalati 10-19. De aci încolo echipele fac cita un punct, cealaltă egalind sau luând conducerea U-10, 11-11, 12-11 CSU. Dinamo rămâne in 5 jucători de cîmp, ca peste puţin şi CSU, să fie in aceeaşi situaţie. Jocul e dirz, dar uneori, de aci multe neregiulabrităţi. Scor 12-0, 13-19 pentru CSU, apoi 14-12. Cînd mai erau două minute de joc, Dinamo reduce« scorul 13-14. Acum CSU, ţine balonul, portarul iese şi vine în teren, luînd parte la combinaţii, Dinamo e pe punctul de a egala dar fluierul final opreşte o luptă epuizantă. CSU a Învins cu 14-13 (10-8) un Dinamo, care a părut ortofat după turneul din Polonia. Rapid a întrecut CCA Cu 23-17 (8-9). Intr-un meci frumos, tactic, în care ambele echipe au depins eforturi ,... , a a cîştiga. Militarii au jucat bine In repriza initia, în care au şi condus, dar râmaşi în 5 jucători de cimp, nu au mai putut ţine piept feroviarilor, care în ultimele minute au egalat, prin contraatacuri şi au şi luat conducerea, CCA, dezorientată, nu a mai făcut faţă, asistînd pur şi simplu la iureşul ceferiştilor. Clubul sportiv şcolar a cîştigat comod, cu 31-17 jocul cu Acvila, în ale cărui rînduri am avut surpriza de a-l vedea pe jucătorul de... volei, plocon. Ca pauză scorul a fost 10-9 pentru învingători... Acvila nu a făcut faţă ritmului de joc impus de tinerii săi adversari şi are scuza de a fi rămas, mult timp în cinci jucători. La fete, Cetatea Bucur, a dispus categoric cu 14-2 (7-1) de Constructorul, care făcea impresia unei echipe în care componentele ei jucau pentru prima oară împreună. Olimpia a obţinut o victorie muncită asupra Rapidului cu 9-8 (5-4). Joc plăcut, strîns, în care Olimpia, deşi inferioară numeric, a înscris totuşi. Două echipe care ştiu să joace handbal, ca şi Cetatea Bucur şi CSU. (Agerpres) Campionatul de handbal redus Fază din jocul Titanit — Politehnica 8 In continuarea turneului pe care-l „1860 Munchen”. Gazdele au repurtat întreprinde înR.F. Germană, echipa victoria cu scorul de 3-1. La Offenbach, cehoslovacă de fotbal Spartak-Praga a Partizan Belgrad a terminat la egalijucat la München cu formaţia locală tate, 2-2 cu echipa locală „Kickers”. 6) Recent a avut loc la Szczecin, întîlnirea internaţională de handbal redus dintre echipele selecţionate masculine ale Franţei şi R.P. Polone. Handbaliştii polonezi au practicat un joc rapid şi eficace obţinînd victoria cu scorul de 22-0 (11-3). Echipa suedeză de fotbal Norrkoeping a susţinut o nouă întîlnire In Peru jucînd la Lima cu echipa Castilia, jocul a luat sfîrşit cu un rezultat de egalitate 2-2. 8 După cum se ştie in competiţia internaţională de fotbal „Cupa Europei Înter-ţări” echipa R.D. Germane va juca in primul tur cu naţionala Portugaliei. Federaţia de specialitate a R.D. Germane a propus ca cele două Intîlniri să aidă loc la următoarele darte: 24 m 1 (Berlin) şi 28 iunie (Lisabona) Concursurile cluburilor şcolare In zilele de 10 şi 1L ianuarie a.c. Clubul Sportiv Şcolar din Bucureşti cu sprijinul Ministerului Invăţămlntului şi Culturii organizează în capitală „CONCURSURILE CLUBURILOR ŞCOLARE" la atletism de sală, volei băieţi Şi fete, baschet băieţi. Vor participa echipele reprezentative alle Cluburilor sportive şcolare din oraşele Bucureşti, Cluj, Timişoara, Oraşul Stalin şi Tîrgu Mureş. Competiţia organizată la sfîrşitul vacanţei şcolare de iarnă are drept scop verificarea gradului de pregătire al elevilor din cluburile sportive şcolare precum şi realizarea unui schimb de experienţă între antrenorii cluburilor. Cu această ocazie se va fii şi un instructaj în prezenţa secretarilor al tehnicienilor cluburilor la care se vor discuta probleme privind activitatea anului 1959. Competiţiile de volei şi baschet se vor desfăşura în sala Floreasca şi Dinamo şi cea de attletism în sala Floreasca II. I ATLETISM . Concursul de atletism se organiizează şi în vederea concursului TSR , publicat din 24-25 ianuarie 1950, la ■rmătoarele probe: 50 m plat, 55 ht garduri (b) 40 m garduri (f), prăjus, lungime și greutate. Concursurile se vor organiza dumi- t nică Olian,, orele 9—13.