Steagul Roşu, ianuarie 1959 (Anul 5, nr. 1473-1497)

1959-01-06 / nr. 1475

ANCHETA NOASTRĂ CE MASURI ATI LUAT pentru extinderea culturii florii soarelui si sfeclei de zahăr ? Răspund 3 preşedinţi de gospodărie colectivă Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, in Expunerea făcută la Şedinţa ple­nară a C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 acordă o mare atenţie problemei creşterii producţiei bunurilor de consum menită să satisfacă Intr-o măsură crescindă cerinţele oamenilor muncii. In privinţa aprovizio­nării cu zahăr a populaţiei, in Expunere se subliniază că: „Putem şi tre­buie să luăm toate măsurile pentru dezvoltarea culturii sfeclei de zahărr cit şi pentru mărirea capacităţilor de producţie, astfel ca în 1960 importul de zahăr să fie lichidat, iar în anul 1964 să ajungem la un consum de zahăr de 20 kg. socotit pe cap de locuitor, faţă de 5,5 kg. cit era în 1938 — şi să dispunem în acelaşi timp de însemnate cantităţi pentru export“. O altă sarcină de seamă care reiese din Expunere este aceea a dezvol­tării culturii de floarea soarelui şi a altor plante oleaginoase care să asigure materia primă necesară fabricilor de ulei. „(­a urmare a aplicării măsurilor agrotehnice înaintate, precum şi a cointeresării materiale a producătorilor — se arată în Expunere — vom putea ajunge ca în 1960 să renunţăm la importul de ulei, iar în 1964 să obţinem o producţie de 650.000 tone floarea soarelui, cu care să satis­facem pe deplin cerinţele crescînde de consum ale populaţiei“. In această perioadă — prima lună a noului an — in gospodăriile colec­tive se elaborează planurile de producţie pe care ulterior le vor supune spre aprobare adunărilor generale. In acest sens dorind să cunoaştem care sunt măsurile luate de către consiliile de conducere ale unor gospo­dării colective, in ceea ce priveşte traducerea in viaţă a sarcinilor care reies din Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, în privinţa dezvoltării culturii sfeclei de zahăr şi a florii soarelui, ne-am­ adresat unor pre­şedinţi de gospodării colective din raionul Călăraşi. Ion Florea Preşedintele G­AC. „Gheorghi Dimitrov" seful Ceacu „In anii, trecuţi se obişnuia cu­ floarea soarelui să fie cultivată prin­tre lanurile de porumb. Recolta do­­bîndită era uneori mult prea mică. La îndemnul inginerului agronom, am început să cultivăm floarea soa­relui în loturi compacte. In aceste condiţii rezultatele obţinute au fost îm­bucurătoare, floarea soarelui dove­­dindu-se a fi o cultură rentabilă. Hotărîţi fiind să aplicăm în prac­tică sarcinile care reies din Expune­rea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, noi am prevăzut ca în­ 1959 să culti­văm cu floarea soarelui 100 de hec­tare in loc de 80 oiţe aveam în 1958, şi să folosim sămînţa soţul wnmnk, care după cum se ştie, conţine pînă la 30 la sută grăsimi. Cit priveşte cultura sfeclei de za­hăr, vreau să precizez că anul trecut am avut doar 25 de hectare cu o pro­ducţie globală de 250.000 kg. — 10.000 kg. sfeclă la hectar, ceea ce înseamnă o cantitate destul de mică. Am fi dobîndit mai mult la hectar dacă n-ar fi fost atacată de dăună­tori. Pentru anul 1959 am propus să mărim suprafaţa la 40 de hectare cu o producţie medie de 20.000 kg. la ha., şi ne vom strădui să irigăm o parte din această suprafaţă. Nicolae Tudor Preşedintele G.A.C. „Victoria" comuna Dragoş Vodă La 18 decembrie 1958 comuna Dra­goş Vodă a fost complect colectivi­zată, ceea ce constituie o victorie de seamă. Noi, membrii gospodăriei colective „Victoria“ — în comună mai sînt două gospodării colective — am rea­lizat în 1958 o producţie record la floarea soarelui, 1750 kg. la hectar. Explicaţia constă în aceea că am fo­losit sămînţă de bună calitate şi am aplicat întocmai regulile agrotehnice. Am avut însăm­înţare 80 ha. cu floa­rea soarelui. Pentru anul 1959 am­ re­zervat culturii de floarea soarelui suprafaţa de 180 ha. deci cu 100 ha. mai mult. Cît priveşte sfecla de zahăr şi a­­ceastă cultură va cunoaşte o mare dezvoltare. In loc de 15,6 ha vom cultiva 60 ha. Astfel vom avea posi­bilitatea să împărţim colectiviştilor zahăr şi ulei, atâ­t de necesare în fie­care gospodărie. Iulian Voicu Preşedintele G.A.C. „9 Mai" din din comuna Dragalina In gospodăria noastră colectivă, floarea soarelui s-a bucurat de multă atenţie. Aceasta o putem dovedi a­­mintind suprafeţele pe care le-am re­partizat an de an acestei culturi şi chiar recoltele obţinute. In 1957 am cultivat 60 ha. cu floarea soarelui, în 1958 suprafaţa de 80 ha., iar în 1959 vom însămînţa 100 ha. Recoltele dobîndite au fost bune. In 1957 producţia medie a fost de 1.200 kg. la ha. iar în 1958 de 1.74­1 kg. la ha La acestea se adaugă şi preţul a­­vantajos la care vindem statului floa­rea soarelui. O altă cultură care a căpătat o mare dezvoltare este aceea a sfeclei de zahăr. Dacă în 1957 am cultivat 12 ha. cu un an mai tîrziu am avut 36 ha., iar în 1959 vom cultiva 55 ha. Anul trecut am vindut statului 43 vagoane de sfeclă de zahăr, iar contractul încheiat pentru noul an prevede că vom preda cantitatea de 77 vagoane sfeclă de zahăr. Din celelalte răspunsuri primite din partea preşedinţilor gospodăriilor a­­gricole colective din comunele Roseţi, Radu Negru, Ciocăneşti, Tonea şi Ni­­colae Fleva, rezultă cu toată tăria că membrii gospodăriei colective sunt hotărîţi să aplice în practică sarci­nile cuprinse, în Expunerea făcută de către tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej, la plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958, contribuind în felul acesta la aprovizionarea cu cantități sporite de materie primă a fabricilor de zahăr și ulei. 10έ ­­ngrij­oarea de vaci Lucreţia Ale­xandru de la G.A.S. Urziceni este o pildă de hărnicie pentru tovarăşii săi de muncă. Ea a obţin­ut însem­nate cantităţi de apte peste p­an. Succesele tractoriştilor în campania de reparaţii De cîteva zile şi ultimul tractor ce aparţine S.M.T. Călugăreni, a fost retras de pe cîmp. Toate tractoarele şi maşinile au intrat în reparaţii, mai mari sau mai mici, după cum a fost nevoie. Pentru a se executa reparaţii cali­tativ superioare şi într-un­­ termen scurt, conducerea S.M.T. Călugăreni a luat o seamă de măsuri, echipele de reparaţii­­ lucrează sub suprave­gherea directă a mecanicului de a­­telier care controlează fiecare opera­ţiune în parte. Fiecare tractorist par­ticipă la reparatul tractorului cu care a muncit în timpul campaniilor a­­gricole, astfel ca el să-şi cunoască şi mai bine maşina la timpul exploatării. Din timp s-a făcut aprovizionarea în cantităţi corespunzătoare cu piese de schimb Deşi reparaţiile s-au început de scurt timp totuşi mecanizatorii au obţinut unele succese. Pînă la data de 3 ianuarie erau complect reparate: 2 tractoare, 2 transmisii complecte de K.D., 5 diferenţiale I.A.R., 2 mo­toare K.D., 2 motoraşe de pornire 7 linii de arbore I.A.R. şi K.D. precum şi 13 pluguri, 2 semănători, 2 pompe de irigat. Printre cei care s-au­ evidenţiat in munca de reparaţii se află şefii de brigadă Constantin Ciolmec şi Gheor­gh­e Manolache, mecanicul de atelier Vîrs­tilă Stanciu, fierarul Grigore Pe­traiche şi alţii. In scopul executării la timp şi în bune condiţiuni a reparaţiilor la trac­toarele şi maşinile agricole, la S.M.T Călugăreni s-au aplicat unele raţiona­lizări. Astfel a intrat în funcţiune o bor ştângă pentru biele, realizată de către un colectiv din care fac parte: ingi­nerul mecanic Sergiu Cara, mecanicul controlor Mihail Gherman, mecanicul de sector Gh. Rădulescu. înainte în 8 ore se alezau doar 4 biele de K.D. Acum se fac în acelaşi timp 8 bucăţi, reducâ todu-se timpul la jumătate. Intrucît operaţiunea se face mecanic, precizia este mare. Totodată se dă posibilitate de verificare a piesei în timpul lucrului fără a opri maşina şi a demonta biela din dispozitiv. Totodată motoarele reparate înainte de a fi date în exploatare trebuiesc îodate. Această operaţiune de verifi­care a motorului este foarte impor­tantă şi durează un timp destul de Inrirr__Fristă nnsibilitatp.i_r a să se ardă siguranţa de la o fază a electro­motorului care acţionează motorul în timpul rodajului la rece şi care se poate sconta cu­ arderea motorului şi deci rebobinarea lui. Pentru a se evita acest neajuns, un colectiv for­maţi din inginerul mecanic Sergiu Cara, electrician Cornel Podeanu şi mecanic de sector Gh. Rădulescu au creiat un dispozitiv de 3 becuri roşii care semnalizează care fază nu func­ţionează. In momentul cînd se stinge lin bec se opreşte electromotorul şi se îndepărtează defecţiunea, evitîndu-se posibilitatea arderii lui. In sala de rodaj funcţionează două bancuri pentru motoare mari şi unul pen­tru motoarele P.D.-10 (de pornire). Normal se produce un zgomot foarte puternic. Din această cauză mecanicii nu pot şti care electromotor funcţio­nează şi care nu. Pentru a se evta eventualele accidente de muncă, me­canicii de la acest sector au găsit un procedeu pe cît de simplu, pe atît de original. Au instalat, la un pupitru, două becuri albe, semnalizatoare, care arată care electromotor este în st­re de funcţionare. Toate acestea contri­buie la executarea unor lucrări de re­paraţii calitativ superioare, astfel ca tractoarele şi maşinile odată ieşite în cîmp să poată lucru în cele mai bun­e condiţiuni. C. POPESCU încălţăminte din piele de lac pentru copii La fabrica „Flacăra Roşie“ din Capitală a început pentru prima oară producţia pieilor de lac. De aseme­nea, fabrica a fost profilată pentru producţia de încălţăminte de copii numerele 20—28 care se vor fabrica din piele de lac şi din piele presată. Pentru asigurarea măririi capacităţii de producţie a fost dată în Emoţie o nouă bandă rulantă INFORMA­ŢII • La 4 ianuarie a părăsit apitala plecând în R. Cehoslovacă delegația Academiei R. P. Romíné care va semna zilele acestea la Praga con­venţia de colaborare ştiinţifică pe a­­nul 1959 dintre Academia R. P. Ro­míné şi Academia de Ştiinţe a R. Cehoslovace. Delegaţia este alcătuită din acad. prof. dr. N. Gh. Lupu­, conducătorul­ delegației, prof. Eugen Angelescu, membru corespondent al Academiei R. P. Romíne, și ing. Radu Bogdan, director adjunct științific al Institutu­lui de mecanică aplicată „Traian Vuia" al Academiei R. P. Romíne. • Luni seara conf. univ. Aurel Duma a conferenţiat la Casa priete­niei romîno-sovietice A.R.L.U.S. din Capitală despre: „Planul de şapte ani, un mesaj adresat lumii capitaliste pentru întrecerea paşnică". • La 5 ianuarie a sosit în Capitală delegaţia guvernamentală economică a R. P. F. Iugoslavia condusă de Lati­­novic Laza, ministru­­ ambasador din Secretariatul de Stat pentru Afacerile Externe al R.P.F. Iugoslavia, pentru ducerea tratativelor în vederea înche­ierii Portocoluilui comercial între R.P. Rom­înă şi R.P.F. Iugoslavia pe anul 1959. La sosire delegaţia iugoslavă a fost întâmpinată de A. Toma, adjunct al­ ministrului Comerţului al R. P. Ro­mâne, şi de funcţionari superiori din Ministerul Comerţului. (Agerpres) Fruntaşi la repararea tractoarelor Brigada de tractorişti de la G..4.S. Mir­ea (raionul Videle) condusă de Dumitru G. Ion este fruntaşă la repararea tractoarelor şi maşinilor agricole __________________depăşind zilnic norma cu 10—15 la sută._______________ STEAGUL ROŞU Conferinţa Secretariatului Consiliului Mondial al Păcii SOFIA 5 (Agerpres). După cum anunţă ATS, in vara zilei de 4 ianuarie s-a deschis la Sofia conferința Secretariatului Consiliului Mondial al Păcii la care participă reprezentanți ai mişcării pentru pace din mai multe țări. Acad. G. Nadjakov, preşedintele Comitetului naţional bulgar pentru apărarea păcii, a rostit un cuvînt de salut. Fernand Vigne, secretarul gene­ral al Consiliului Mondial al Păcii, a analizat rezultatele mişcării pen­tru pace din întreaga lume. In continuarea lucrărilor au înce­put discuții. Lucrările conferinței continuă. Otto Grotewohl a sosit la Cairo CAIRO 5 (Agerpres). — La 4 ianuarie, răspunzînd­ invitaţiei preşedintelui R.A.U., Gamal Abdel Na­sser, a sosit la Cairo Otto Grotewohl, preşedintele Consiliului de Miniştri ai R.D. Germane. Otto Grotewohl este însoţit de Lothar Rolz, vicepreşedinte al consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Ex­terne, sepp Schwab, locţiitor al minis­trului Afacerilor Externe, Gerhardt Weiss, locţiitor al ministrului Comerţu­lui Exterior şi Intergerman, Manfred von Ardeiine, membru al Consiliului ştiin­ţific pentru folosirea paşnică a ener­giei atomice, şi de alte persoane ofi­ciale, precum şi de un grup de ziarişti din R.D.G. CAIRO 5 (Ag­rpres).­­In seara zilei de 4 ianuarie Gamal Abdel Nasser, preşedintele R.A.U., l-a primit pe Otto Grotewohl, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, care vizitează R.A.U. la invitaţia personală a preşedin­telui. Intre Nasser şi Grotewohl a avut loc o convorbire amicala care a durat două ore. Preşedintele Nasser i-a înmînat lui Otto Grotewohl ordinul „Colierul Nilului", lui Lothar Bolz, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul Afacerilor Externe al R.D.G. - ordinul Republicii clasa l-a­­ „Marele cordon a! Ordinului Nilului". El a decorat şi pe ceilalţi membri ai dele- Bajiti. In seara zilei de 4 ianuarie preşedintele Nasser a oferit o recepţie în cinstea lui O. Grotewohl. Pag. 3-a UN LARG PROGRAM IN CONSTRUCŢIA DE REACTORI IN UNIUNEA SOVIETICĂ MOSCOVA 5 (Agerpres). — TASS: După cum relatează ziarul „Stroi­­telnaia Gazeta" din 4 ianuarie, UNA DIN PRINCIPALELE ORIENTĂRI IN CONSTRUCŢIA DE REACTORI IN UNIUNEA SOVIETICA O CONSTI­TUIE LUCRĂRILE IN DOMENIUL PRO­IECTĂRII UNUI REACTOR CU NEU­TRONI RAPIZI. Coeficientul de re­producere a combustibilului la reactorii energetici industriali de acest tip, sublimează ziarul, depă­șește unitatea. Aceasta înseamnă că la un kilogram de combustibil nuclear primar consumat, de exem­plu uraniu, se oleține mai mult de un kilogram de combustibil nuclear secundar (de exemplu plutoniu), tot atît de adecvat pentru a fi fo­losit în alţi reactori. In momentul de faţă reactorii cu neutroni rapizi sunt în curs de în­cercare. După obţinerea datelor experimentale definitive, PE VOLGA VA FI CONSTRUITA O CENTRALA ELECTRICA DE 50.000 kW, ÎNZES­TRATA CU UN REACTOR CU NEU­TRONI RAPIZI. Prima centrală atomoelectrică din lume a fost construită în apro­pierea Moscovei. Puterea ei este de 5.000 kW. Cea de-a doua cen­trală atomică, care a fost dată în exploatare parţial în septembrie, va avea o putere finală de 600.000 kW. LA BAZA CELEI DE-A TREIA CENTRALE ATOMOELECTRICE CU O PUTERE DE 400.000 kW, CARE SE AFLA IN CURS DE CONSTRUCTIE IN URAL, STA IDEEA OBTINERII ABURULUI SUPRAÎNCĂLZIT CHIAR IN REACTOR. CEA DE-A PATRA CENTRALA ATOMOELECTRICA SE CONSTRUIESTE IN REGIUNEA VO­­RONEJ DIN R.S.F.S.R. PUTEREA EI PREVĂZUTĂ IN PROIECT ESTE DE 420.000 KW. LA ACEASTA CENTRA­LA VOR FI INSTALATE DOUA REAC­TOARE CU APA. IN REGIUNEA LE­NINGRAD VA FI CONSTRUITA CEA DE-A 5-A CENTRALA ATOMICA CARE VA FI DE ACELAȘI TIP, INSA CU UNELE MODIFICĂRI CONSTRUC­TIVE ALE REACTORULUI. Reactorii sus-menţionaţi, subli­niază articolul, nu epuizează în­treaga varietate a căutărilor crea­toare ale oamenilor de ştiinţă, e­­nergeticienilor şi proiectanţilor sovietici. Vizita lui mioian in S. U­. A. NEW YORK 5 (Agerpres). — TASS transmite: La 4 ianuarie a sosit la New York A. I. Mikoian, prim-vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. La aeroport, A. I. Mikoian, la rugămintea corespondenţilor, a făcut următoarea declaraţie: îmi face o mare plăcere, a spus A. I. Mikoian, să vizitez din nou Sta­tele Unite şi minunatul dv. oraş, New York. Am vizitat Statele Unite acum mai bine de 22 de ani şi m-am întors atunci cu cele mai bune im­presii. Atunci am avut posibilitatea să cunosc ţara dv., să călătoresc timp de două luni prin ţară, să mă întîl­­nesc cu oameni de afaceri, cu frun­taşi ai vieţii publice, cu oameni poli­tici şi cu americani simpli, să cu­nosc viaţa poporului american. Acum va fi interesant pentru mine să văd schimbările care au avut loc în viaţa ţării dv. în ultimele două decenii, să mă întîlnesc cu vechi cunoscuţi, să fac noi cunoştinţe. Păşind pe pămînt american, a spus A. I. Mikoian, vreau să transmit poporului american din partea poporului sovietic şi din par­tea mea un salut cordial şi urări de fericire pentru noul an, urări de via­ţă liniştită în condiţiile păcii gene­rale. La întrebarea corespondenţilor: Nu aveţi de transmis ceva poporului a­­merican din partea lui N. S. Hruş­­ciov­­. A. I. Mikoian a spus : N. S. Hruşciov m-a rugat să transmit ame­ricanilor cele mai bune urări de pros­peritate, fericire şi viaţă paşnică, urări cuprinse şi în mesajul lui de Anul Nou către poporul american. Răspunzînd la întrebarea în legă­tură cu scopul vizitei sate în S.U.A. și cu planurile sale, A. I. Mikoian a spus că el a sosit ca oaspete al am­basadorului U.R.S.S., M. A. Menși­kov, pentru a-și petrece o parte din concediu. A. I. Mikoian a adăugat că el nu are planuri precise şi că, după cum a mai spus, speră să se întîlnească cu vechii lui cunoscuţi şi să facă noi cunoştinţe. La întrebarea unui corespondent dacă A. I. Mikoian intenţionează să se întîlnească cu preşedintele S.U.A., Eisenhower, A. I. Mtikoian a spus: Preşedintele Eisenhower se bucură de respect în ţara noastră şi mi-ar face plăcere să mă întilnesc cu el dacă preşedintele va avea timp pentru a­­ceasta. La rugămintea de a comenta lan­sarea cu succes a rachetei cosmice sovietice, A. I. Mikoian a spus: A­­ceasta este o nouă dovadă grăitoare a marilor realizări ale ştiinţei şi teh­nicii sovietice şi a contribuţiei la cu­noştinţele întregii omeniri. Noi facem totul pentru ca aceste realizări să fie în folosul păcii şi nu al războiului. •­ WASHINGTON 5 (Agerpres) TASS: La 4 ianuarie au sosit la Washing­ton, venind din New York, A. I. Mi­koian, prim-vicepreşedinte al Consiliu- lui de Miniştri al U.R.S.S., şi M. A. Menşikov, ambasadorul U.R.S.S. in S U. A.­­ In drum spre capitala S.U.A., A. I. Mikoian a luat dejunul într-un restau­rant pentru călători aparţinînd firmei „Howard Johnson“. A. I. Mikoian s-a interesat de modul în care este orga­nizată munca în acest restaurant, cum este utilat acesta și a stat de vorbă cu personalul de serviciu. Dorind să cunoască cum arată hote­lurile pentru automobiliști denumite „motel", A. I. Mikoian s-a oprit în­­tr-unul din aceste hoteluri situate pe şoseaua New York — Washington. El a vizitat hotelul, a stat de vorbă cu patronul şi personalul de serviciu, care au răspuns bucuroşi şi atenţi la în­trebările oaspetelui. La Washington, în faţa ambasadei sovietice s-a adunat un mare grup de corespondenţi ai ziarelor şi posturilor de radio americane şi străine, care aş­teptau sosirea lui A. I. Mikoian. Co­­respondenţii i-au pus lui A. I. Mikoian numeroase întrebări. Printre altele A. I. Mikoian a decla­rat : Sînt foarte bucuros că am sosit la Washington. Voi rămîne aici cîteva zile şi voi vizita capitala dv. Vreau să transmit din partea poporului so­vietic locuitorilor ei şi întregului popor american urări sincere de fericire. ★ WASHINGTON 5 (Agerpres). — TASS transmite : In cursul zilei de luni A. I. Miko­ian, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., a avut o în­trevedere de o oră şi jumătate cu J. F. Dulles, secretarul de stat al S.U.A. La întrevedere au fost de faţă: din partea sovietică M. A. Menşikov, am­basadorul U.R.S.S. în S.U.A., iar din partea americană — L. Merchant, se­cretar de stat adjunct pentru proble­mele Europei, E. Freers, şeful Direcţiei pentru problemele Europei răsăritene din Departamentul de Stat, şi L. Thompson, ambasadorul S.U.A. In U.R.S.S. Manolis Glezos a fost transportat, în secret, din Atena în insula Creta ALENA 4 (Agerpres) TASS . Comitetul administrativ al EDA a publicat sîmbătă în ziarul „Arghi” o declaraţie în care se arată că în noaptea de Anul Nou Manolis Glezos a fost transportat în secret din Atena sub o pază puternică, într-o închisoare de pe insula Creta. Comitetul protestează categoric îm­potriva acestei opţiuni fără prece­dent a autorităţilor care are ca scop „să continue izolarea lui Glezos şi să împiedice organizarea apărării sale împotriva gravei acuzaţii respinse cu indignare de opinia publică“. Comite­tul cere punerea imediată in libertate a lui Manolis Glezos şi examinarea cazului său de către un tribunal obiş­nuit. Ziarul „Arghi“ anunţă că apărarea lui Glezos a fost asumată de jurişti greci celebri, printre care cunoscutul om politic şi jurist D. Papaspiru. A­­vocaţii lui Glezos au protestat pe lingă ministrul de Justiţie împotriva mutării lui Glezos într-o închisoare de pe insula Creta, arătînd că aceasta „contravine dreptului său la apărare" şi au cerut punerea imediată în liber­tate a lui Glezos. Protestul F.D.I.F. împotriva arestării lui Manolis Glezos BERLIN 4 (Agerpres). — Federaţia Democrată Internaţională a Femeilor a adresat primului ministru al Greciei, Karamanlis, o telegramă in care „se alătură nenumăratelor proteste ale opiniei publice mondiale şi îşi exprimă indignarea faţă de măsurile de persecutare a mişcării democratice EDA­. „Aceste măsuri — se spune in telegramă — constituie o grea lovitură dată 'drepptur'­lor democratice ale poporului grec şi dreptului, recent cucerit de femei, de a participa la viaţa politică a ţării. Noi cerem cu toată vigoarea punerea in libertate a tuturor deţinuţilor şi punerea de îndată in libertate a eroului naţional Manolis Glezos, care, prin lupta sa împotriva fascismului, a dobîndit respectul tuturor popoarelor". In telegrama adresată delegaţilor greci la al IV-Iea Congres al F.D.I.F., Federaţia Democrată Internaţională a Femeilor se solidarizează cu toţi băr­baţii şi cu toate femeile care au căzut victime asupririi şi care şi-au pierdut libertatea. UNIUNEA SOVIETICĂ VA CONTRIBUI IA DEZVOLTAREA INDUSTRIALĂ A INDONEZIEI DJAKARTA 5 (Agerpres). — TASS transmite : La 3 ianuarie 1959 B. M. Volkov, ambasadorul extraordinar şi plenipo­tenţiar al U.R.S.S. în Indonezia, şi Djuanda, primul ministru al Indone­ziei, au semnat un protocol la acordul general de colaborare economică şi tehnică încheiat între Uniunea Repu­­blicelor Sovietice Socialiste şi Repu­blica Indonezia la 15 septembrie 1956. Protocolul prevede că organizaţiile sovietice şi indoneziene vor colabora la construirea în Republica Indone­zia a două uzine metalurgice cu o ca­pacitate de cite 50.000 tone de oţel pe an, a unei uzine cu o capacitate de producţie pînă la 100.000 tone de superfosfaţi pe an, de autostrăzi cu o lungime totală de 662 km, precum şi la organizarea a două gospodării me­canizate pentru cultivarea orezului pe o suprafaţă de cite 10.000 hectare fie­care. Organizaţiile sovietice vor livra de asemenea Indoneziei utilaj pentru fabrica de înnobilare situată în apro­pierea minei de sulf Comentariile presei americane NEW YORK 5 (Agerpres) TASS: Presa americană acordă o mare a­­tenţie vizitei in S.U.A. a lui A.I. Mi­koian, prim vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri ai U.R.S.S. Ziarele ,,New York Times“ şi ,,Neza York Herald Tribune“ publică in pri­mele pagini informaţii cu privire la sosirea in S.U.A. a acestui eminent om politic sovietic. ,J­ew York Times" a publicat date biografice ale Lui A. I. Mikoian. ,J New York Herald Tribune" arată că in S.U.A. „se pune in prezent un mare accent pe organizarea a tot fe­lul de schimburi si contacte intre S.U.A. şi Uniunea Sovietică atît la nivel oficial, cit şi neoficial". ,,Vizita lui Mikoian, scrie ziarul, va fi urmă­rită cu un deosebit interes". Ziarul presupune că A.I. Mikoian ar putea să aibă întrevederi cu preşedintele Eisenhower şi vicepreşedintele Nixon. Intr-un articol redacţional ziarul „Journal of Commerce" exprimă pă­rerea că „călătoria in ţara noastră a d-lui Anastas Mikoian, ar putea să constituie un punct de cotitură în răz­boiul rece". In această ordine de idei ziarul subliniază că tratative comer­ciale intre cele două ţări „ar putea prevesti o atmosferă politică mai pri­elnică în relaţiile dintre Est şi Vest". ..Ziarul nostru, se arată un articol, ar saluta asemenea tratative com­er­­ciale cu condiţia ca ele să fie sincere şi ca părţile să nu manifeste suspiciu­ni una faţă de cealaltă. Astăzi nu este important să se stabilească cine a început „războiul rece" sau „cine contribuie cel mai mult la continuarea lui... acum sarcina constă in a studia posibilitățile pentru a se obține o co­titură in sens invers in războiul rece". EVENIMENTELE DIN CUBA A fost constituit un guvern provizoriu — Fidel Castro numit comandant suprem al forţelor armate — HAVANA 4 (Agerpres). — Agenţiile de presă ameri­cane anunţă că Manuel Urrutia, preşedintele provizoriu al Cubei, a numit guvernul provizoriu. Roberto Agramonte, fost lider al partidului popular şi fost candidat la preşe­dinţie, a fost numit ministru de stat. In guvernul provi­zoriu au mai fost numiţi: Angel Fernandez, ministru al Justiţiei; Raul Chibas (conducător al partidului popular) ministru al Finanţelor ; Raul Capere Bonilla, ministru al Comerţului; Julio Martinez Paez, ministru al Sănătăţii; Manuel Fernandez, ministru al Muncii; P. Ernandez, mi­nistru pentru problemele restituirii proprietăţilor însuşite ilegal. Agenţiile de presă americane, anunţă de asemenea, că pre­şedintele provizoriu al Cubei, Manuel Urrutia, l-a numit pe dr. Fidel Castro in funcţia de comandant suprem al forţelor armate ale Cubei. Potrivit relatărilor presei, generalul Cantillo, numit de Batista în fruntea juntei militare, a fost arestat. Prin­cipala sarcină a acestei junte era, după cum se ştie, de a nu admite ca puterea să cadă în mîinile insurgenţilor. Can­tille este acuzat că a permis lui Ba­tista şi altor criminali şi asasini să­ fugă din ţară luînd cu ei uriaşe valori aparţinînd statului. Potrivit datelor co­respondentului agenţiei Associated Press, numai Batista a transferat în contul său la bănci din străinătate 200 de milioane de dolari. Potrivit relatărilor presei, în Cuba se instaurează într-un ritm rapid or­dinea. Poporul salută cu căldură eli­berarea de sub dictatura sîngeroasă a lui Batista. Se așteaptă încetarea gre­vei generale declarată la 2 ianuarie în semn de protest împotriva uneltirilor juntei militare. Sărbătorind victoria asupra dictaturii sîngeroase a lui Batista, poporul cuban nu uită cine a sprijinit-o pînă în ul­tima zi. După cum transmite Herbert Matthews, corespondentul din Havana al ziarului „New York Times“, cubanii declară că Statele Unite au sprijinit pe Batista pînă în momentul fugii sale din ţară. „Istoria va arăta, scrie el, că dictatorul a fost cu adevărat susţinut de către Statele Unite­. Din proprie iniţiativă sau pe baza ordinelor primite de la Departamentul de stat, ambasadorii Statelor Unite au avut o atitudine prietenească faţă de Batista şi nici nu au ascuns acest lucru. Statele Unite îi vindeau arme lui Batista, ceea ce i-a permis să ră­­mînă la putere...“ Toate acestea, subliniază în încheiere corespondentul ziarului „New York Times“, au dus la intensificarea spi­ritului antiamerican în Cuba. HAVANA 5 (Agerpres).­­ După cum relatează agenţiile an­e­ricane de presă la Havana sînt ares­taţi şi deferiţi justiţiei cei care s-au făcut vinovaţi de crime sub odiosul regim al lui Batista. Printre cei ares­taţi se află Herman Hernandez, şeful poliţiei din Havana împreună cu nu­meroşi ofiţeri din poliţia secretă a fos­tului dictator, preşedintele băncii na­ţionale a Cubei, preşedintele Băncii agricole şi industriale. Corespondentul ziarului „New York Herald Tribune“ scrie că, potrivit ultimelor calcule, Batista şi cei din anturajul său au scos ilegal din ţară bunuri în valoare de circa 600.000.000 de dolari. Fidel Castro, conducătorul „Mişcării 26 iulie“ şi Ernesto Guevara, unul din principalii săi colaboratori, au anunţat că intenţionează să procedeze la o re­organizare radicală a armatei cubane. Guevara s-a referit la ameninţarea care provine din partea Republicii Do­minicane, unde s-a refugiat Batista și unde mai dăinuie încă regimul dicta­torial al lui Leonidat Trujillo. Reluarea lucrărilor conferinţei de la Geneva GENEVA 5 (Agerpres). — TASS: La 5 ianuarie după o întrerupere de două săptămîni au fost reluate lucrările conferinţei reprezentanţilor U.R.S.S., S.U.A. şi Angliei în proble­ma încetării experienţelor cu arma nucleară. La sfîrşitul şedinţei din 5 ianuarie a fost dat publicităţii un comunicat în care se arată că participanţii la conferinţă au examinat documentele prezentate anterior de delegaţii. Următoarea şedinţă a fost fixată la 6 ianuarie. GRAVE TULBURĂRI LA LEOPOLDVILLE la 4 şi 5 ianuarie au avut loc la Leopold capitala Congoului Belgian, grave tu.L... . Populaţia de culoare dintr-o importanta a­­burbie a oraşului a demonstrat împr­e­va interzicerii de către autorităţi a­juns­ în­truniri ce urma să aibă loc în această su­burbie. Poliţia belgiană a atacat pe de­monstranţi ranind un mare număr dintre ei. In încăierarea care a urmat au fost răniţi mc,i . rîtull­ poliţîşti, iar două vehicule ale poliţiei au fost incendiate. ALASKA - AL 49-LEA STAT AMERICAN ' Simbata la ora 12 (ora locală) la Casa Albă a avut­ loc ceremonia oficială a sem­­narii de către preşedintele Eisenhower a actului prin care Alaska este primită în com­ponenţa Statelor Unite ale Americii ca al 49-lea stat. Corespondentul din Washington al agen­ţiei United Press International arată că Sta­tele Unite „intenţionează să înarmeze al 49-lea stat, care ocupă o poziţie strategică importantă, cu rachete balistice şi cu proiec­­tile teleghidate prevăzute cu încărcături atomice". Afirmînd că acest program ar avea „un caracter defensiv", corespondentul arată că, după părerea specia­l­işti­lor militari de la Washington, Alaska, care este despărţită de Siberia prin strîmtoarea Bering, „ocupă o situaţie ideală" pentru „rolul de tram­bulină"... Referindu-se la declaraţiile unor ,,per­soane autorizate", corespondentul arată că „în Alaska vor fi create baze pentru ra­chete balistice cu rază medie de acţiune". SUCCESUL BOICOTULUI ELECTORAL DIN ADEN După cum rezultă din datele cu pr. , la rezultatele „alegerilor" pentru Consiliul Legislativ din Aden, care au avut loc la 5 ianuarie, autorităţile britanice au suferit un eşec total. Populaţia Adenului a răspuns chemării adresate de organizaţiile patriotice de a boicota alegerile organizate de colo­nialiştii­­englezi. „Alegerile" de duminică urmau să desemneze 12 membri ai Consiliu­lui Legislativ. In ultimul moment şi-au retras candidaturile 7 candidaţi. Pe străzile la care patrulau unităţi ale forţelor armate en­gleze, grupuri de locuitori îşi manifestau opoziţia faţă de aceste „alegeri".___________

Next