Steagul Roşu, ianuarie 1959 (Anul 5, nr. 1473-1497)

1959-01-06 / nr. 1475

Pag. 2-a Viaţa d© partid Două feluri de a educa candidaţii de partid început bun Agitatorul îmi povestea despre munca lui. încerca să-şi aducă amin­te fapte, întîmplări. Vedeam că se străduieşte să redea cît mai concret o experienţă cîştigată nu într-o zi, nici în două şi de aceea la un mo­ment dat l-am întrebat: — De cînd ești agitator, tovarășe ? — Păi, să vedeți... am fost eu mai de mult. Dar de fapt consider că sînt agitator de cînd am­ devenit candidat de partid. Atunci tovarășii mi-au dat această sarcină. Ion Gh. Badea este într-adevăr un bun agitator. II preocupă nu numai munca sa dar şi cea a tovarăşului care munceşte alături de ei. Cînd a văzut că Alexandru Guţu, lucrător ca şi el în, brigada legumicolă mai "pier­­de timpul, l-a sfătuit" tovărăşeşte. Şi se poate spune că urmîndu-i exem­­plul Alexandru Guţu a devenit un colectivist harnic. In gospodăria agricolă colectivă „Griviţa Roşie“ din Bolintin, raionul Domneşti sînt mai mulţi candidaţi de partid. Biroul organizaţiei de bază se ocupă de creşterea lor. „Stagiul de candidat trebuie să-i ajute pe oa­meni, să însemne de fapt o şcoală. Candidatul va simţi astfel că în via­ţa lui a intervenit ceva nou“ — mi-a spus tovarăşul Lupu Tudor, secretarul organizaţiei de bază. Astfel, toţi can­didaţii au sarcini, sînt controlaţi­­ şi­­ajutaţi să le îndeplinească, participă la învăţămîntul de partid, au fost îndrumaţi să se aboneze la presa de partid. La început, în şedinţe candi­daţii nu prea îşi spuneau părerea. O­­dată secretarul organizaţiei de bază i-a îndemnat să ia şi ei cuvîntul. Candidaţii s-au gîndit că într-adevăr trebuie să participe mai mult la dez­baterea problemelor, împreună cu to­varăşii lor. De aceea, nu rareori, înainte de şedinţă se pregăteau să-şi spună cuvîntul. Cînd s-a discutat des­­pre dezvoltarea gospodăriei colective mai mulţi candidaţi au făcut propu­neri bune, legate de dezvoltarea sec­toarelor zootehnic, legumicol, etc. — Să dezvoltăm o ramură care­ creiază fonduri băneşti serioase, a spus unul dintre ei. Iată, noi de pe patru ha. cu legume am obţinut 50.000 lei. Anul acesta să lărgim su­prafaţa cultivată cu legume şi vom creia posibilităţi băneşti mai mari. Colectiviştii trebuie să fie cei mai buni propagandişti pentru munca în comun. Lucrul acesta l-a înţeles şi tovarăşa Floarea Prejmereanu, candi­dată de partid. In cercul de citit, în discuţiile cu femeile, ea aduce vorba adesea despre gospodăria colectivă şi despre superioritatea ei. Astfel, a lă­murit mai mulţi cetăţeni printre care se află şi Alexandru Constantin. To­varăşa Prejmereanu este deputată co­munală şi regională.. Biroul organi­zaţiei de bază a chemat-o, a între­bat-o cum îşi îndeplineşte mandatul, i-a dat îndrumări. Pe Zamfira Cris­­tică, care a fost aleasă secretara co­misiei de femei, biroul a îndrumat-o să scrie la gazeta de perete, să popularizeze munca femeilor, rezul­tatele obţinute în producţie, preocu­pările lor. La educarea candidaţilor de partid contribuie fără îndoială şi faptul că biroul organizaţiei de bază pune în discuţie probleme legate de educarea tuturor comuniştilor. Cînd Tănase Ionescu­, care a ţinut o vreme loc de brigadier s-a supărat spunînd că nu mai vine la lucru decit dacă răm­îne brigadier, comuniştii, în adunare ge­nerală, l-au criticat. De curînd a fost analizată şi munca tovarăşei Maria Dinu, preşedinta gospodăriei. Candi­daţii de partid şi-au dat seama că în faţa comuniştilor se pun sarcini mari şi ei se străduie să corespundă înaltului titlu de membru de partid. Nu se poate spune că organizaţia de bază a făcut totul pentru educa­rea candidaţilor în spirit comunist. Se poate spune însă că a făcut un început bun SLABA PREOCUPARE.. Ţinea Ciab­i­a, a venit la şedinţă. Stătea în bancă, şuşotea cu tovară­şi,­ de alături. Se vedea cu­ colo că are ceva de spus. La un moment dat i-a şoptit colectivistului care stătea lingă la : „Spune dumneata că nu e bun să fie ales“. — De ce nu spui tu, Tinco ? — Eu? Nu-mi vine să vorbesc în şedinţă. Cînd s-a terminat adunarea am stat de vorbă cu tovarăşa Cial­ina. Am aflat că de cînd e candidată de partid n-a primit nici o muncă ob­ştească. Aceeaşi situaţie este cu toţi tinerii care au fost primiţi candidaţi. Biroul organizaţiei de bază nu sa ocupă de ei cu atenţie şi grijă. To­varăşul Radu Fişoaică, secretarul orga­nizaţiei, crede că odată ce au fost dis­cutaţi în adunarea generală şi pri­miţi în rîndul candidaţilor, misiunea biroului s-a terminat. De aceea, nu­­dă atenţie mobilizării lor la şedinţe, la învăţămintul de partid. Candidaţii de partid nu urmăresc zilnic presa, puţini dintre ei cu atitudine comba­tivă faţă de lipsuri. La toate acestea contribuie într-o măsură însemnata faptul că faţă de manifestările nega­tive, biroul or­ganizaţiei nu ia o ati­tudine hotărită, care să contribuie la educarea lor. Iată im exemplu. Boboc Paştin e candidat de partid. Dar nu întotdeauna se comportă aşa cum trebuie. Adesea el a manifestat indisciplină atît în munca profesio­nală cit şi în cea obştească. La şe­dinţe, la învăţămînt vine greu, ,p,re­­text'nd mereu că e foarte­ ocupat. Multă vreme, biroul organizaţiei de bază nu s-a preocupat de Boboc Paş­tin lăsîndu-1 la voia întimplării. La un moment dat însă atitudinea sa a fost pusă în discuţia adunării gene­rale. Dar chiar şi în acea adunare candidatul de partid nu a respectat disciplina d­e partid. In loc să răs­pundă tovarăşilor, să-şi facă auto­critica pen­tru lipsurile sale, a căutat să vină cu scuze şi nu a ţinut seama de recomandările biroului organizaţiei de bază. Ce măsuri au luat comuniştii? Din păcate ei n-au luat o atitudine hotărită, n-au ajutat cum trebuie pe acest tînăr. In organizaţia de bază a gospodă­riei agricole colective „Al II-lea Con­gres“ din­ Stăneşti, raionul Giurgiu mai sînt lipsuri legate de educarea candidaţilor şi membrilor de partid. Instructorul comitetului raional, tova­răşul Ion Sidon, va trebui să ajute mai temeinic organizaţia, de bază a gospo­dăriei în muzica ei de educare a oa­menilor şi în primul rînd a membrilor şi candidaţilor de partid. ADA SAICIUC Închieie contracte pentru recolta acestui an Convinşi de avantaj­ele ce le au vîn­­zînd statului cereale pe bază de con­tracte, întovărăşită şi colectiviştii din cuprinsul raionului Lehliu, continuă să încheie contracte cu I.R.A.C.-Re­­colta, pentru a vinde statului cereale din noua recoltă. Fruntaşe la încheierea contractelor sînt întovărăşirile „Ogorul roşu“ din comuna Pelinu, „Viaţa nouă“ din co­muna Raşi, „Aşa s-a călit oţelul“ din comuna Tăriceni. G.A.C. „8 Martie” din raionul Căm­aşi a contractat 372 tetre aeroaie Membrii gospodăriei colective „6 Martie" din comuna Crucea, raionul Călăraşi sînt vechi şi consecvenţi con­tractanţi de cereale cu statul. An de an ei au obţinut însemnate sume de bani pe cerealele vîndute statului, fapt ce le-a dat posibilitatea să împartă la fiecare zi-muncă tot mai mulţi lei. Pen­tru anul 1959 ei au contractat 372 tone cereale dintre care 180 tone porumb, 120 tone grîu şi 72 tone floarea soare­lui. In acest sens ei au asigurat şi pentru anul în curs repartizarea unei mari sume de bani la zi-muncă. Arta plastică în sectorul ceramicii In sectorul sticlei şi ceramicii, au fost realizate recent o serie de noi articole de menaj (servicii de masă, de ceai, cafea, etc.) din fa­ianţă superioară. Aceste servicii, minunat lucrate, sînt adevărate realizări artistice prin frumuseţea desenelor executate. De asemenea, din această faianţă, se vor­­ produce şi diferite articole decorative (vaze, bibelouri, etc.) foarte căutate. De semnalat desenele realizate la vă­­săria destinată gospodăriilor ţără­neşti care se armonizează perfect cu interioarele acestor gospodării. Veşti din raionul Urziceni . In comuna Manasia se continuă acţiunea de electrificare. Astfel în ul­tima vreme s-au plantat stîlpi pe o distanţă de 3 km. Materialul lemnos este procurat din resurse locale. La această acţiune participă peste 900 de brate de muncă în fruntea cărora se găsesc, deputaţii Alexandru Vasie şi Ion Munteanu. • Din iniţiativa sfatului popular din comuna Sf. Gheorghe, peste 500 de gospodari au efectuat 1600 ore muncă voluntară, reuşind să repare 2 km. de şosea. • Din iniţiativa deputaţilor din cir­cumscripţiile electorale ,1, 9, 15 din comuna Dridu­a au cărat 70 vagoane pietriş pentru întreţinerea a diferite căi rutiere. In această muncă s-au evidenţiat gospodarii Simion Radu, Constantin Matache, Alexandru Gh Vasile şi alţii. la latreprin­derea „Flamura roşie“ In primele zile de lucru ale noului an textiliştii de la „Flamura Roşie“ din Capitală au obţinut noi succese in producţie. In clişeu, ing. C. Popescu din cadrul secţiei de creaţie şi ing. şef M. Abram­ovici stabilind articolele şi mo­delele noi care vor fi lucrate pe scară industrială in acel an Noi tipuri de mobilă pe 1959 In anul acesta, Ministerul Construc­ţiilor, Industriei Materialelor de Con­strucţii şi Industriei Lemnului va fur­niza comerţului noi tipuri de mobilă atît din panel cît şi din plăci agro­meraice ,din lem­n. 1 PROFIL „Sava Géza“ ,din Tîrgu Mureş va începe sa producă în serie, încă din trimestrial­­, garnitura „Diana“. Această gar­nitură este compusă din dulap cu 3 uși, divan studio, masă și 4 scaune tapisate. „1PROFIL“ București va în­cepe să producă noua garnitură „București­­“, compusă din: du­lap cu 3 uși, pat dublu cu somieră, 2 noptiere, toaleta, masă de radio și un taburet. Ambele garnituri de mo­­­­bilă vor fi furniruite cu nuc. Articole de uz casnic Odată cu noul an au intrat în rate de diferite forme ,a unor modele producţia întreprinderilor de indus­ noi de pensule de ras, 5 modele noi tine uşoară o serie de articole noi de , , . , , ... ., , , larg consum pentru uz casnic. Astfel de nastui de galatit’ clrente modele a început producția unor tăvi unche­ de catarame, etc. întreprinderea Horticola „1 Mai“ cu sediul în Bucureşti Bd. Schitu Măgureanu nr. 10, Raionul Gh. Gheorghiu-Dej, telefon 16.01.93, e­­xecută în anul 1959, pentru între­prinderile şi Instituţiile din Capi­tală şi provincie tot felul de spaţii verzi, plantaţii şi terenuri sportive cu plata prin virament . I.R.T.A. Bucureşti Autobaza nr. 1 Marfa din Şoseaua Viilor nr. 40 ra­ionul N. Bălcescu. Angajează conducători auto, pentru camioane Diesel­, electricieni forţă şi auto, mecanici motoare, toţi cu prac­tică de cel puţin trei ani în meserie. Prezentarea zilnic după orele 12. STEAGUL ROŞU Răspîndind lumina slovelor Pe şoseaua asfaltată ce duce din­spre Afumaţi spre Cătunaşti ne-am întilnit într-una din aceste zile cu o tînără ce purta un pachet voluminos sub braţ. — E bibliotecara noastră, ne spuse însoţitorul, un bărbat cu tîmplele încărunţite. Abia s-a făcut ziua şi ia­răşi a plecat pe la cititori. Intr-ade­văr, Mădălina Jingra, responsabila bibliotecii săteşti din Afumaţi se în­drepta spre marginea satului la cer­cul de citit condus de Nicolae Cîr­­stea. Mai tîrziu am trecut pragul biblio­tecii săteşti, situată în mijlocul co­munei unde am întilnit pe tînăra bi­bliotecară în mij­locul cititorilor săi. Alături de întovărăşitul Anghel N. Anghel şi bătrinica Maria Cantara­giu, se aflau pionierii şi elevii Laură Nicolae, Iordan Alexandra, Spînu Vasile şi alţii. Tov. Jingra găsea pen­tru fiecare o vorbă bună, o recoman­dare pentru o nouă carte apărută în bibliotecă, înregistrînd totodată căr­ţile solicitate de cititori. Sprijinită de cadrele didactice, Lucreţia Georgescu, Ecaterina Nica şi alţii, tînăra biblio­tecară a reuşit să organizeze în scurt timp 4 cercuri de citit pe la casele întovărăşiţilor din sat, 2 case de ci­tit care funcţionează la întovărăşitul Gheorghe Panescu şi pensionara Vic­toria Doich­i, precum şi o bibliotecă mobilă la G.A.C. „Al doilea Congres al P.M.R.“ din comună. Acestor suc­cese li se mai adaugă numeroase re­cenzii şi seri literare ţinute în ca­drul căminului­­cultural, fapt ce a influenţat în mod pozitiv asupra creşterii numărului de cititori. Fără îndoială că Mădălina Jingra are cu ce să se mîndrească, expozi­ţia de cărţi cu caracter agrotehnic, intitulată „Casa agrotehnică ne aju­tă să făurim belşugul“, creşterea nu­mărului de participanţi la concursul „Iubiţi cartea“ dintre­­care 50 de ci­titori sînt deja purtători ai insignei de „Prieten al cărţii“, constituie o mărturie a dragostei cu care această tînără venită aci din raionul Fe­teşti, înţelege să-şi îndeplinească sar­cina nobilă de a desfășura munca cu cartea la sate. GH. POPESCU CONCURSUL NOSTRU întrebarea Nr­. 10 Care sînt bolile împotri­va cărora se luptă prin tratarea semințelor ? (Material bibliografic : Ing. P. Stănculescu — „Lu­crările pregătitoare pentru însămînțările de primăva­ră''. Biblioteca Agricolă — broșura nr. 5 — Editura Agrosilvică de Stat Secţie de filatură pentru fire pieptănate La fabrica „Filatura Rom­ânească de Bumbac“ din Capitală a intrat în funcţiune o nouă secţie de filatură pentru fire pieptănate. Maşinile care au fost montate în acest sens sînt din cele mai moderne şi de o mare productivitate. Capacitatea de pre­lucrare a acestei secții va fi de 400 tone fire pieptănate pe an, ech­iva­lând cu 2.000.000 m.p.­ ţesături supe­rioare (balonseide, dejalon, etc.}. MARŢI 6 IANUARIE 1959 Orele 19,00: Informaţiile d­upă amie­zii! 19,05 Emisiune pentru cei mici: „Povestea fulgilor de nea" şi filmul „Orăşelul copiilor”; 19,30: Emisiune de Ştiinţă şi Tehnică; 19,50: Qinteriul de suflători „George Enesicu”; 20,05: Jur­nalul Televiziunii; 20,25: Filmul artistic „Fata cu chitara”; 21,55: Program de cîntece macedo-românce 22,25: Ultimele știri. TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R orele 19,30: Rusalka; Teatrul de Stat de Operetă orele 19,30: Vânză­torul de păsări; Teatrul Naţional „I. L Caragiale” (Sila Comedia) orele 19,30: Bădăranii; Sala Studio orel­e 19,30: Omul cu mîrţoaga; Teatrul Municipal „Matei Milo’’ orele 20: Soţul Ideal; Sala „FIU Iuan Sîrboi” orele 20: Tache, Ianke Şi Cadîr; Teatrul „C. Nottara” orele 16: Nota zero la purtare; orele 20: Nota zero la purtare; Teatrul Tineretului orele 20: Viforul; Teatrul Armatei orele 20: Fe­meia îndărătnică; Sala Uranus orele 19: Impărăţiţa lui Machidon; Teatrul Sati­ric­ Muzical orele 20: Revista 58; Sala Victoria orele 20: Intre noi femeile; Tea­trul Evreiesc de Stat orele 20: Serbarea FABRICA DE UTILAJ CHIMIC FAG A?. AS Telefon 443 ANGAJEAZA URGENT: MARTI 6 Programul I 6.15 Emisiune pentru sate: Sfatul a­gronomului. Să folosim timpul prielnic pentru executarea arăturilor adinei. 6.25 Melodii populare romîneşti. 6.45 C­ubiul curioşilor. 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul presei centrale. 7.15 Cîntece. 7.30 Suita de Weinberg. 7.50 Anunţuri şi muzică. 8.00 Materiale din presă. 8.30 Campioanelor; Teatrul Ţăndărică (Orftru) orele 10: Fraţii Liu; Sala Academiei o­rele 16: O călătorie prin ţări minunate; O.S.T.A, Casa Prieteniei Romîno-Sovie­­tice orele 20,30: Dansul notelor; An­samblul C.C.S. orele 20: Din cîntecele şi dansurile popoarelor. CINEMATOGRAFE: Patria, Bucureşti, Gh. Doja; Alo? ...Aţi greşit numărul; Republica, I. C. Frimu, înfrăţirea intre popoare; Legea mării; Magheru, Victo­ria, Mioriţa: Misterul castelului pără­sit; V. Alecsand­ri, Lumina, V. Roaită, Al. Sahia: Vraja dragostei; E. Pavel: Cu întîlnire la toi; Central, 1 Mai: Că­lătorie peste trei mări; 13 Septembrie, 1 Martie: Romanţa periferiei; M. Gorki: Isprăvile cîrlonţatului; T. Noi: Pago­dele din Vietnam, Cîntece ardeleneşti de nuntă, Nasul furat, Viţelul de pat, Curajosul pui de cerb, Jurnalul spor­tiv Nr. 8, Actualitatea în imagini nr. 52; Tineretului, 8 Mai: S-a întîmplat la Pen­­kov; Al. Popov: Lacul Roşu, Farmecul adînipurilor, Fetiţa mincinoasă1, Să zîm­­bească toţi copiii, Actualitatea în ima­­­gini nr. 52; Griviţa: Don Giovani; Cul­tural; A. Vlaicu: Idolul de sare; Unirea: Bomba; C. David: Serenada mexicană; Flacă­ra: Zile de dragoste; Arta: Anul 1918; Munca: Un nou număr de atrac­ţie: 23 August, Libertăţii; B. Delavran­­cea: Fata cu chitara; D. simo: vrăji­toarele din Salem; Popular: Clinele grănicerului; I. Pintilie: Bravul soldat Svejk; M Eminescu, George Bacovia: Pe Donul liniştit (II); N. Bălcescu: Pasagerul clandestin; Gh. Coşbuc; Ulise: O. Bzincic: Pe Donul liniştit (III); Dru­mul serii: Trapez; 30 Decembrie: Inimă de oţel; 16 Februarie; Articolul 420. IANUARIE 1059 M­uzică pop­ulară romînească. 8.55 Trio opus 8 nr. 1 în Si major de Brahms 930 prietena noastră cartea. 10.00 Muzică de estradă. 10.40 Jocuri populare romi­­neşti. 11.00 Buletin de ştiri. 11.03 Cintece de muncă. 11.20 Muzică uşoara. r.x,­ Radio Prichindel: „Cei 7 Moş Gerilă . 12 00 „Pagini de mare popularitate din opere”. 12.30 Caracterul democratic al legislaţiei noastre penale. 12.40 Dinia Emil Gavriş. 13.00 Buletin de ştiri. 73X6 Concert de prînz. 13.45 Cotele apelor Dunării. 14.00 „Din creaţia de cîntece a compozitorilor noştri’’. 14.23 Din fol­clorul popoarelor”. 15.00 Buletin de Ştfi­ 15.05 Recomandări din program. 15.16 Interpreţi romîni de lieduini”. 15.40 „Concertul fulgilor de r­ea”. 16.15 Vor­beşte Moscova! 16.45 Cîntece haiduceşti. 17.46 Radiojurnal şi buletin meteorolo­gic. 17.15 Anunţuri şi muzică. 17.25 „Lu­crări concertante romîneşti. 17.54 Uver­tura la opera „Vasul fantomă” de Wag­ner. 18.05 Seară de poezie: Federico Gar­cia Lorca. 18.15 Muzică de estradă1. 19.06 Buletin de ştiri. 19.05 Revista Economică Radio 19.30 Cîntece şi jocuiri populare romîneşti. 19.52 „Noapte bună, copii”. 20.00 Radiojurnal. 20.15 Muzică uşoară 20.45 Limba noastră. Prezintă acad. prof. Al. Graur. 20.55 „Muzica­ populară din Muntenia’’. 21.20 Cîntece. 2­1.35 Mu­zică uşoară de compozitori români. 22.00 Radiojurnal, buletin meteorologic şi sport. 22.30 „Muzicieni contemporani”. 23.15 Concert de muzică din operete. 23.52—23.55 Buletin de ştiri. Programul li 14.00 Buletin de ştiri. 14.03 Recoman­dări din program. 14.07 Suită pentru coarde de Rolf Kuhl. 14.30 Program emis de Studioul Regional Timişoara. 15.00 Muzică. 15.40 „Ne conduce partidul" — emisiune de cîntece. 16.60 Radiojurnal şi buletin meteorologic. 16.15 Ciclul „Creatori ai muzicii romîneşti”. 16.45 Radioreportaj: Primele zile, primele suc­cese. 17.00 „Vechi melodii populare ro­mîneşti". 17.25 Sfatul medicului: Trata­mentul cu tonicardiace în Insuficienţa cardiacă. 17.30 Emisiune muzicală­ pen­tru copil. 18.00 Buletin­­ de ştiri. 18.05 „Din creaţia compozitorilor din tiri de democraţie populară”. 19.00 Anunţuri şi muzică. 19.10 „Din melodiile de muzică uşoară ale compozitorilor sovietici’ . 19.30 „Falstaff”. Operă de Verdi. 22.13 Program de doine 22.30 Cîntece lirice. 23.00 Buletin de ştiri. 23.15—24.00 Melodii populare romîneşti. — 20 strungari cat. 6—8 — 5 sudori electrici „ 5—7 — 4 sudori aut­ogeni „ 5—7 — 15 lăcătuşi ajustori „ 6—8 — 7 frezori „ 6—8 — 5 cazangii „ 7—8 — 2 găuritori „ 6—8 JUCĂTORII NOŞTRI DE TENIS PARTICIPĂ­ LA CUPA DAVIS ŞI CUPA GALEA Federaţia româ­nă de tenis a trimis zilele acestea înscrierile la Cupă Davis şi C­upa Galea pe anul 1959. In cadrul uneia din aceste competiţii internaţionale, Cupa Galea, jucă­torii rorm­tni au obţinut succese valoroase, calificindu-se prin D. Vizirii, I. Ti­riac şi V. Serester în zoria finală care s-a disputat la Vichy. In Cupa Davis din anul 1957 am fost eliminaţi de jucătorii austrieci, iar d in anul 1958 echipa ţării noastre nu a participat la această competiţie. Se aşteaptă acum din partea forurilor internaţionale de specialitate cele­­lalte amănunte privind rezultatele tragerii la sorţi a intilnirilor, precurm şi o serie de alte date asupra desfăşurării celor două competiţii importante. Participanţi de valoare la campionatele internaţionale de tenis de masă ale R. P. Romíné • După cum se ştie, în zilele de 16, 17 şi 18 ianuarie sala sporturilor din Constanța va găzdui campiona­­tele internaţionale de tenis de masă ale R. P. Romíné. Până în prezent comisia de organizare a acestei tra­diţionale competiţii a primit confir­mările de participare din parte­a federaţiilor din R. P. Ungară, R. P. Polonă, R. P. Bulgaria, R. P. F. Iu­­goslavia,R. D. Germană, Suedia, Franţa şi Belgia. Se aşteaptă răs­punsul federaţiilor din Austria şi Anglia. Federaţia maghiară a trimis o telegramă prin care anunţă că va prezenta cea mai puternică echipa alcătuită din Z. Berezik, F. Side, Freudi, Ema Koczian şi L. Mossbc­i. Din Iugoslavia vor veni Marcovici II, recentul învingător al lui Berezik, Hrbud, Marcovici I şi Fronig, înaintea începerii campionatelor in­ternaţionale de tenis de m­asă ale R. P. Romíné, amatorii de sport din Comstanţa vor avea ocazia să urmă­­rească la 15 ianuarie dubla întănire internaţiona­lă dintre echipele selecţio­nate masculine şi femenine ale R. P. Romíné şi Suediei. Cei care au fost sîmbătă în sala Flo­­rea­sca la handbal redkas, au asistat la un meci masculin, care le-a dat i­uri emoţii prin desfăşurarea lui. „Titanii" au întrecut Politehnica civ. 20-19 (14-9). După cum se disputase prima repriză in care metalurgiştii au fost superiori, nimic nu lăsa să sa creadă că fie.''1­'' va fi atît de dramatic. Politehnica a re­făcut diferența și la un moment dat a egalat: 17-17. Aci „Titanii" ratează o penalizare dar înscriu totuşi mai tîrziu: 16-17. E rîndul Politehnicei să egaleze: 18-18 și chiar să ia «conducerea 19-18 pentru prima dată în meci (mai erau 10 minute de jucat). „Titanii“ forţează victoria şi reuşesc să egaleze, 19-19. Mai sunt trei minute de joc şi echipele joacă nervos, greşesc mult, ţin balonul, şi spre final, „Titanii“ marchează punctul vic­toriei. In cele două meciuri feminine, am avut de înregistrat surpriza de a vedea cîștigînd echipa CSU, în Jocul cu Ce­tatea Bucur, 12-10 (6-5). Joc frumos, echilibrat. Echipele au mers „cap la cap”, dar învingătoarele au fost mai eficace. Acest eșec suferit de Cetatea Bu­cur, a încurcat calculele în clasa­mentul seriei respective In deschidere , Rapid a dispus de Con­structorul cu 10-7 (6-4), după un meci, în care echipa feroviară nu a avut un adversar periculos, In slaba formaţie a învinselor. Formaţia Constructorul nu ştie să joace, comite greşeli tactice. Şi mai ales în pase, care merg aiurea, nu unde trebuie. Duminică, din cele cinci partide pro­gramate, cea mai palpitantă a fost cea­­dintre CSU şi Dinamo. Studenţii au în­vins în mod neaşteptat un adversar care le este superior. Victoria studen­ţilor se dato­reşte excepţionalei apărări pe care au avut-o. Un portar în zi mare şi un sistem defensiv, care a ţinut „în şah­’, experimentata echipă a Dinamou­­lui. Dar, CSU a avut şi o mare efica­citate în atac, înscriind uneori din un­ghiuri dificile. CSU a condus toată re­priza întîia, terminată cu 10-8. Două minute de la reluare, Dinamo a egalati 10-19. De aci încolo echipele fac cita un punct, cealaltă egalind sau luând conducerea U-10, 11-11, 12-11 CSU. Di­namo rămâne in 5 jucători de cîmp, ca peste puţin şi CSU, să fie in aceeaşi si­tuaţie. Jocul e dirz, dar uneori, de aci multe neregiulabrităţi. Scor 12-0, 13-19 pentru CSU, apoi 14-12. Cînd mai erau două minute de joc, Dinamo reduce« scorul 13-14. Acum CSU, ţine balonul, portarul iese şi vine în teren, luînd parte la combinaţii, Dinamo e pe punc­tul de a egala dar fluierul final opreşte o luptă epuizantă. CSU a Învins cu 14-13 (10-8) un Dinamo, care a părut o­­rtofat după turneul din Polonia. Rapid a întrecut CCA Cu 23-17 (8-9). Intr-un meci frumos, tactic, în care ambele echipe au dep­ins eforturi ,... , a a cîştiga. Militarii au jucat bine In re­priza initia, în care au şi condus, dar râmaşi în 5 jucători de cimp, nu au mai putut ţine piept feroviarilor, care în ultimele minute au egalat, prin contraatacuri şi au şi luat conducerea, CCA, dezorientată, nu a mai făcut faţă, asistînd pur şi simplu la iureşul ceferiş­tilor. Clubul sportiv­ şcolar a cîştigat co­mod, cu 31-17 jocul cu Acvila, în ale cărui rînduri am avut surpriza de a-l vedea pe jucătorul de... volei, plocon. Ca pauză scorul a fost 10-9 pentru învin­gători... Acvila nu a făcut faţă ritmului de joc impus de tinerii săi adversari şi are scuza de a fi rămas, mult timp în cinci jucători. La fete, Cetatea Bucur, a dispus ca­tegoric cu 14-2 (7-1) de Constructorul, care făcea impresia unei echipe în care componentele ei jucau pentru prima oară împreună. Olimpia a obţinut o victorie muncită asupra Rapidului cu 9-8 (5-4). Joc plăcut, strîns, în care O­­limpia, deşi inferioară numeric, a în­scris totuşi. Două echipe care ştiu să joace handbal, ca şi Cetatea Bucur şi CSU. (Agerpres) Campionatul de handbal redus Fază din jocul Ti­tanit — Politehnica 8 In continuarea turneului pe care-l „1860 M­unchen”. Gazdele au repurtat întreprinde în­­R.F. Germană, echipa victoria cu scorul de 3-1. La Offenbach, cehoslovacă de fotbal Spartak-Praga a Partizan Belgrad a terminat la egali­jucat la München cu formaţia locală tate, 2-2 cu echipa locală „Kickers”. 6) Recent a avut loc la Szczecin, întîl­­nirea internaţională de handbal redus dintre echipele selecţionate masculine ale Franţei şi R.P. Polone. Handbaliştii po­lonezi au practicat un joc rapid şi efica­ce obţinînd victoria cu scorul de 22-0 (11-3).­­ Echipa suedeză de fotbal Norrkoe­­ping a susţinut o nouă întîlnire In Peru jucînd la Lima cu echipa Castilia, jocul a luat sfîrşit cu un rezultat de egalitate 2-2. 8 După cum se ştie in competiţia in­ternaţională­ de fotbal „Cupa Europei Înter-ţări” echipa R.D. Germane va juca in primul tur cu naţionala Portugaliei. Federaţia de specialitate a R.D. Germa­ne a propus ca cele două Intîlniri să ai­d­ă loc la următoarele darte: 24 m 1 (Berlin) şi 28 iunie (Lisabona) Concursurile cluburilor şcolare In zilele de 10 şi 1L ianuarie a.c. Clubul Sportiv Şcolar din Bucureşti cu sprijinul Ministerului Invăţămln­­tului şi Culturii organizează în capi­tală „CONCURSURILE CLUBURI­LOR ŞCOLARE" la atletism de sală, volei băieţi Şi fete, baschet băieţi. Vor participa echipele reprezenta­tive alle Cluburilor sportive şcolare din oraşele Bucureşti, Cluj, Timi­­şoara, Oraşul Stalin şi Tîrgu M­ureş. Competiţia organizată la sfîrşitul vacanţei şcolare de iarnă are drept scop verificarea gradului de pregă­tire al elevilor din cluburile sportive şcolare precum şi realizarea unui schimb de experienţă între antreno­rii cluburilor. Cu această ocazie se va f­ii şi un instructaj în prezenţa secretarilor al tehnicienilor cluburilor la care se vor discuta probleme privind activi­tatea anului 1959. Competiţiile de volei şi baschet se vor desfăşura în sala Floreasca şi Dinamo şi cea de attletism în sala Floreasca II. I ATLETISM . Concursul de atletism se organi­­i­zează şi în vederea concursului TSR , publicat din 24-25 ianuarie 1950, la ■­­rmătoarele probe: 50 m plat, 55 ht­­ garduri (b) 40 m garduri (f), prăjus,­­ lungime și greutate. Concursurile se vor organiza dumi- t nică Ol­ian,, orele 9—13.

Next