Steagul Roşu, septembrie 1971 (Anul 23, nr. 6897-6921)

1971-09-26 / nr. 6918

• Mobilizare largă pentru recuperarea intîrzierilor la recoltat • Datoriile către stat să fie livrate direct din lan!• Grijă susţinută pentru valorificarea inte­grală a legumelor • Toată atenţia condiţiilor în care ■­­i se însămînţează griul Scrisoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresată organizaţiilor de partid, tuturor oamenilor muncii de pe ogoare, se află în continuare în centrul atenţiei unităţilor agri­cole socialiste, comuniştilor care, prin măsuri organizatorice eficiente, se străduiesc să lichideze rămînerea în urmă cauzată de ploile căzute în ultima perioadă. Munca politică desfăşurată larg în aceste zile, sub conducerea orga­nizaţiilor de partid, are drept prin­cipal obiectiv mobilizarea tuturor forţelor existente pentru executa­rea la timp şi în bune condiţiuni a întregului complex de lucrări care stau în faţa unităţilor agricole. Dar, deşi timpul s-a îmbunătăţit, deşi în mare parte s-au creat con­diţii favorabile desfăşurării la timp a lucrărilor, totuşi situaţia centra­lizată la data de 24 septembrie a.c. la Direcţia generală judeţeană a a­griculturii, demonstrează că rămî­­nerile în urmă sunt încă departe de a fi lichidate, că trebuie sporite eforturile pentru a încadra în tim­pul optim toate sarcinile care stau in faţa unităţilor agricole. Astfel, situaţia la RECOLTATUL PORUMBULUI continuă să fie ne­satisfăcătoare : din 138.000 hectare, producţia a fost strînsă numai de pe ceva mai mult de 25 000 hecta­re. Aceeaşi situaţie şi la floarea­­soarelui, unde s-a recoltat mai mult de jumătate din suprafaţă, însă tre­ieratul este mult decalat. In întregul judeţ continuă să se afle în cîmp mari cantităţi de le­gume care trebuie recoltate în scurt timp şi livrate beneficiarilor pen­tru a se evita pierderile şi depre­cierea calităţii produselor. în acest­­ scop este necesar ca întreprinderea judeţeană de producere şi valorifi­care a legumelor şi fructelor să a­­corde prioritate recoltării şi preluării legumelor, în special a celor cu pe­risabilitate mai mare. Zilnic, toate cantităţile recoltate trebuie trans­portate imediat spre pieţe şi fabri­cile de conserve, pentru a asigura o aprovizionare şi o producţie rit­mică. La fel trebuie procedat şi cu can­tităţile de porumb, floarea-soarelui şi alte produse de toamnă, datorate de unităţile agricole statului, în baza contractelor încheiate. Direct de pe cîmp, de la combine, produsele să fie transportate şi livrate la bazele de recepţie, fără întreruperi şi ma­nipulări suplimentare, care ar pro­duce­ întîrzieri şi ar crea riscul de­precierilor. A început, în aceste zile, şi re­coltatul orezului. Pînă acum reali­zările la această lucrare sunt nesem­nificative, astfel că va trebui, în perioada următoare, să se acorde cea mai mare atenţie recoltatului şi treieratului acestei culturi aducă­toare de mari venituri. Realizări ceva mai bune se în­scriu la arături şi pregătirea tere­nului pentru insăminţările de toamnă. Faţă de planul de 144.000 hectare, s-au arat pînă în pre­zent circa 100.000 de hectare şi s-au pregătit aproape 80.000 hec­tare. Nu trebuie să uităm însă că aceste lucrări au fost efectuate a­­proape exclusiv pe terenuri care au fost eliberate încă din vară , or, acum trebuie să se are şi să se pre­gătească terenurile care abia ur­mează să fie eliberate. Este limpe­de că în aceste condiţii, consiliile de conducere ale C.A.P., organiza­ţiile de partid, specialiştii trebuie să dea o atenţie sporită stabilirii priorităţilor, mobilizării tuturor for­ţelor, intr-un cuvînt organizării exemplare a muncii, astfel incit să se creeze cele mai bune condiţii pentru ca însămînţatul griului, care va începe în aceste zile, să se des­făşoare la un nivel calitativ supe­rior, în cadrul perioadei optime. Nu trebuie scăpat din vedere faptul că, alături de recoltări şi însămînţat, in faţa unităţilor agri­cole stă fie asemenea sarcina de a completă* urgent baza furajeră, în special cu nutreţuri însilozate, pre­cum şi de a termina lucrările în­cepute în cadrul acţiunii de dese­cări. Deşi sarcinile sunt multe şi grele, deşi timpul aflat la dispoziţie este relativ scurt, totuşi se poate afirma că în condiţiile unei activităţi po­litice de masă de largă rezonanţă, în condiţiile aplicării în practică a măsurilor indicate în scrisoarea to­varăşului Nicolae Ceauşescu, oame­nii muncii de pe ogoarele judeţului Ilfov vor putea raporta îndeplini­rea la timpul cuvenit a tuturor obli­gaţiilor. LA CAP. SĂRULEŞTI Completări de ordin calitativ in balanţa de furaje Din punct de ve­dere cantitativ, fu­rajele fibroase au ,,greutatea“ cuveni­tă în balanţa de fu­raje a fermei zoo­tehnice a C.A.P. Să­­ruleşti. Calitativ, însă, deficitul la fin de lucernă şi bor­­ceag se ridică, în momentul de faţă, la 30 de tone. Ingine­rul Petre Munteanu, preşedintele coope­rativei, ne înfăţişa cîteva aspecte dem­ne de relevat în le­gătură cu preocupă­rile actuale ale con­siliului de conduce­re şi cadrelor tehni­ce pentru completă­rile cuvenite. Cam tardive, ce e drept, dar importante prin faptul că obiectivul principal al acestor preocupări îl consti­tuie nu numai aco­perirea cantitativă a deficitului ci şi asi­gurarea unor fibroa­se de calitate.­­ Mai avem 20 de hectare de lucer­nă ce se va cosi a patra oară, dar pro­ducţia obţinută va fi destul de modes­tă. Deci nu ne ră­­mîne decit s-o re­coltăm şi s-o depo­zităm în condiţii foarte bune, pentru a-şi păstra însuşirile nutritive, şi să va­lorificăm toate re­sursele naturale de care dispune coope­rativa. Mă refer în special la mohorul ce s-a dezvoltat după ploile din ul­tima vreme. Recol­tat şi balotat, mo­horul va umple un gol în depozitul de fin, deşi ca valoare nutritivă este infe­rior finului de bor­­ceag. Reuşita acţiu­nii, în curs de des­făşurare, depinde însă şi de S.M.A. Săruleşti. Se resim­te în special lipsa sîrmei pentru lega­tul baloţilor. Preocupări susţi­nute sînt de consem­nat la Săruleşti şi în privinţa însilozării. Pînă la jumătatea lunii, în această u­­nitate se însilozase o cantitate de 80 de tone de porumb în cultură succesivă, a­­­mestecat cu ierburi și produse secunda­re de la grădină. In continuare, se recol­­ tE OGOARE Eforturi sporite, muncă eficientă pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor din campanie t­ rează coceni, în a­­mestec cu vegetaţia de pe terenurile îm­­buruienate, colete de sfeclă şi resturi fu­rajere de grădină. „Lecţia“ cu finul, din care specialiştii şi consiliul de con­ducere au tras învă­ţămintele cuvenite, i-a determinat să nu aştepte totul de la recolta de porumb semănat spre a fi însilozat.­­ Ne-am propus ca pentru viitorul an să asigurăm cel pu­ţin 800 de tone de furaje suculente şi realizarea acestei cantităţi ne obligă să valorificăm în întregime toate re­sursele de care dis­­­­pune cooperativa. Preşedintele C.A.P. ne-a spus că în a­­ceastă acţiune se cu­vin evidenţiate şi eforturile colectivu­lui secţiei de meca­nizare, prin promp­titudinea cu care răspunde solicitării unităţii, prin calita­tea lucrărilor execu­tate. GH. TAPIRDEA Se pregăteşte terenul în vederea începerii însămîntârilor de toamnă PROLETARI DIN TO­A­TE Ţ­RILE, M­ ifi- VA ! ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P. C R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII — Nr. 6918 Duminică 26 septembrie 1971 4 pagini 30 bani in prag de iarnă la I. T. A. Ţinind seama de sezonul răco­ros şi de apropiatele schimbări de temperatură, I.T.A. Bucureşti a luat o serie de măsuri in ve­derea stabilirii creșterii gradului de confort al transporturilor in comun, avîndu-se In vedere, in primul rind, amenajarea cores­punzătoare a autobuzelor care deservesc traseele­ respective. Printre alte măsuri figurează re­organizarea autogării Filaret care urmează a fi prezentată ca auto­­coloana model ; de asemenea s-au luat măsuri pentru pregă­tirea aerotermelor destinate în­călzirii autobuzelor în sezonul friguros, pregătirea tuturor auto­buzelor şi autogărilor pentru iar­nă şi, în sfirşit, amenajarea d de magazii-tampon şi pregătirea e­­chipelor speciale de meseriaşi la autocoloane în vederea reme­dierii operative a unor defecţiuni curente. Noi modele de ceasuri deşteptătoare In perioada care a trecut din acest an fabrica de ceasuri „Victoria“ din Arad a produs 10 000 ceasuri peste sarcinile de plan. Această cifră depăşeşte cu mult angajamentul anual luat de co­lectivul fabricii. In acelaşi timp specialiştii fabricii au finalizat pentru producţia de serie mică şi mijlocie noi modele de ceasuri deşteptătoare, printre care se află unul cu dispozitiv muzical şi unul cu sistem de iluminat pe bază de baterie, care permite „citirea orei“ şi in timpul nopţii. Alte două modele prevăzute cu cadrane viu colorate şi cu figu­rine mişcătoare, sunt destinate camerelor de copii. (Agerpres) Construcţii noi la Buftea LA ŞANTIERUL NAVAL OLTENIŢA Un caracter activ, convingător, formelor muncii politice Bilanţ edificator : în acest an, o dată cu executarea şi altor lucrări, au fost lansate la apă întocmai pre­vederilor şapte motonave de 5.000 tone şi două pasagere de 300 locuri fiecare. In acelaşi timp, pe cală, se desfăşoară multiple operaţii pen­tru a primi „botezul“ apei alte două motonave şi un pasager. Cât priveşte perspectiva, sunt asigurate condiţiile pentru ca la finele anu­lui, colectivul şantierului să rapor­teze depăşirea sarcinilor de plan prin producerea în plus a unei mo­tonave. Acest fapt ce onorează ac­tivitatea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de aici, ca însăşi ex­perienţa oricărui colectiv, ne de­ de masă monstrează că între rezultatele ob­ţinute în producţie şi nivelul con­ştiinţei socialiste există o strînsă interdependenţă , cu cit societatea evoluează, tot ceea ce se obţine pe planul producţiei materiale se re­percutează favorabil asupra con­ştiinţei, iar, la rîndul ei, dezvolta­rea conştiinţei determină partici­parea tot mai activă a oamenilor muncii la activitatea economică. Cunoscînd acest adevăr, comitetul de partid al S.N.C. (secretar — ing. P. Pavel) şi-a dirijat întreaga mun­că către ridicarea nivelului de con­ştiinţă a tuturor muncitorilor şi ca­drelor tehnice, avînd drept carac­teristică preocuparea de a contribui la formarea omului nou, la com­baterea unor fenomene negative din producţie, din viaţa socială, în acest sens un sprijin eficient a fost găsit în ideile profund novatoare şi mobilizatoare ce reies din expune­rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru a activu­lui de partid din domeniul ideolo­giei şi al activităţii politice şi cul­tural-educative. Caracteristic în această direcţia , ni se pare un fapt, deosebit de esenţial. Comitetul de partid al S.N.D. utilizînd forme şi mijloac­e variate de înarmare a oamenilor cu principiile de bază ale politicii partidului nostru, de educare în spiritul moralei comuniste, a ţi­nut seama de specificul procesului de producţie din sectoarele de lu­cru ale şantierului, ceea ce a per­mis desfăşurarea unor acţiuni va­loroase, urmărite cu interes de că­tre participanţi. Dar să exempli­ficăm. Este ştiut că una dintre principalele îndatoriri ale construc­torilor de nave din Olteniţa, este economisirea de metal. Ca atare, s-a recomandat organizaţiei de par­tid nr. 1 confecţionat (secretar "Va­­sile Ghiţă) să-şi orienteze munca către acest obiectiv. Organizaţia respectivă nu s-a limitat la mijloa­cele agitaţiei vizuale ci, antrenîn­­du-i pe agitatori, pe cei mai buni lucrători, a iniţiat discuţii concrete privind modul de croire a tablei, procedeele folosite de unii munci- TR. POPESCU LA PORŢILE DE FIER ULTiMUL HIDROAGREGAT A FOST PUS IN MIŞCARE Sîmbătă la ora 14:25 apele Dunării au pus în mişcare ultimul hidro­­agregat al puternicei centrale electrice româneşti de la Porţile de Fier. Montorii şi constructorii scriu astfel epilogul celei mai memorabile opere de pînă acum a programului de electrificare a ţării, Sistemul hidroener­getic şi de navigaţie de pe Dunăre, a cărui construcţie a început cu mai bine de 7 ani în urmă, în colaborare cu popoarele Iugoslaviei socialiste. Prima rotire a turbinei, moment care marchează începerea probelor sale tehnologice, a decurs în condiţii foarte bune, ceea ce demonstrează pe de o parte, buna calitate a subansamblelor livrate de către întreprin­derile industriei noastre constructoare de maşini, iar pe de alta , cali­tatea ireproşabilă a lucrărilor de montaj. PLENARA LĂRGITĂ A COLEGIULUI JUDEŢEAN AL MEDICILOR ŞI FARMACIŞTILOR Înaltele responsabilităţi etice şi politice ale lucrătorului pe tărîmul ocrotirii sănătăţii Cele mai reprezentative cadre ale personalului medico-sanitar din judeţ, directori de unităţi medicale, secretari ai organizaţiilor de partid, preşedinţi ai comitetelor sindicale, medici de întreprindere, medici şefi de circumscripţii sanitare rurale şi farmacişti s-au întrunit zilele trecute într-o amplă plenară, convocată de Colegiul judeţean al medicilor şi far­maciştilor în colaborare cu Consiliul judeţean litogc­al sindicatelor pentru a dezbate programul de perfecţionare a activităţii politico-ideologice şi cultural-educative elaborat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU şi pen­tru a adopta măsurile ce se impun sectorului ocrotirii sănătăţii publice, pentru promovarea in rindul tuturor lucrătorilor din acest domeniu a unui inait comportament etic şi a unei conştiinţe politice corespunzătoare cerinţelor actuale. Un raport amplu, caracterizat prin spirit analitic, critic şi auto­critic, prezentat de dr. Stelian Ivaş­­cu, directorul Sanatoriului Baloteşti, preşedintele Colegiului, a chemat la reflecţie şi opinie întregul au­ditoriu. Dezvoltînd tradiţiile luminoase ale medicinei româneşti, lucrătorii din domeniul ocrotirii sănătăţii, medici, farmacişti, chimişti, asis­tente medicale şi de ocrotire, su­rori medicale, personalul îngrijitor din spitalele, policlinicile, dispen­sarele, unităţile de igienă şi epi­demiologie, precum şi din alte uni­tăţi medico-sanitare din judeţul Ilfov, integrîndu-se cu dragoste şi devotament operei de construire a societăţii socialiste multilateral dez­voltate au obţinut rezultate remar­cabile în apărarea şi ocrotirea să­nătăţii publice. Astfel pe primele 6 luni ale anului în curs s-a rea­lizat la sporul natural al populaţiei un indice constant bun, egal celui obţinut pe ţară, iar la mortalita­tea generală şi cea infantilă s-au înregistrat în Ilfov Indicatori mai scăzuţi decit mediile realizate pe ţaţă. Ca urmare a aplicării în prac­tică, pe scară din ce în ce mai largă a sarcinilor cuprinse în di­rectivele Comitetului Central al partidului privind îmbunătăţirea asistenţei medicale a populaţiei s-au obţinut progrese importante în: îmbunătăţirea comportamentului etic al majorităţii cadrelor medico­­sanitare, în atitudinea acestora faţă de omul bolnav. Dublînd buna pregătire profesională cu o înaltă conştiinţă politică, muncind fără preget şi antrenînd alături de ei şi pe cei din jur, numeroase ca­dre medico-sanitare fac zi de zi dovada, prin rezultatele muncii a eficienţei activităţii profesionale, dar şi al rolului pe care-l au în oferirea exemplului personal cins­tea şi corectitudinea, activitatea plină de înaltă răspundere faţă de sănătatea oamenilor muncii. Spiritul combativ al referatului s-a făcut simţit in dezvăluirea cu curaj a unor manifestări negative, străine eticii medicale, care şi-au făcut loc în unele colective de unităţi sani­tare. Condiţionarea prestaţiilor me­dicale de obţinere a unor avantaje materiale directe şi indirecte, ati­tudini birocratice ori lipsite de soli­­citudinie a unor cadre medicale în relaţiile cu bolnavii, acordarea de concedii medicale nejustificate, ne­­respectarea programului de lucru în unităţi, au fost supuse focului viu al criticii în luările de cuvînt ale medicilor Vasile Toncescu, directo­rul spitalului Ghimpaţi, Mihai Ri­­ga­ni medic — circumscripţia sani­tară Brăneşti, Popi Dan, directorul spitalului din Giurgiu şi Mircea Gherasim — medic, circumscripţia sanitară Axintele. Medicul Mircea Gherasim, mani­­festîndu-şi dezaprobarea faţă de a­­baterile grave de la deontologia me­dicală socialistă a unor cadre, fapt pentru care cei aflaţi în cauză au fost analizaţi de colegiul medicilor şi, ce-i mai grav, unii din ei au fost judecaţi şi condamnaţi, a făcut o amplă referire la ceea ce ar tre- M. STEFANESCU (Continuare in pag. a 3-a) Ferma de vaci a I.A.S. Mihăilenl Foto : I. DUMITRU (Continuare in pag. a 3-a) Prognoza meteorologică In cursul săptămînii care se în­cheie astăzi, vremea în ţara noas­­stră, ca de altfel şi într-o mare parte a Europei centrale şi de sud-est, a evoluat, de la o zi la alta, din ce in ce mai frumoasă şi călduroasă. Această situaţie a rezultat din amplificarea treptată a unui reg­im baric, format la la­titudinile geografice mijlocii, fapt care a antrenat un transport de aer mai cald, însem­nările au fost persistente. Condiţiile pentru for­marea brumei au fost destul de limitate. Numai de citeva ori, şi aceasta pentru zone limitate, au fost semnalate cazuri izolate de apariţia acestui fenomen în partea de vest a ţării, in zonele depresio­­nare intramontane din podişul Transilvaniei şi in regiunile sub­carpatice. Această perioadă de timp, care s-a încadrat minunat în caracte­risticile zilelor de toamnă, cu o vreme liniştită şi inuit însorită, va fi in săptămina care urmează în­locuită, la început in partea de no­d­­vest a ţării apoi şi în rest, cu o vreme schimbătoare, mai noroasă şi cu ploi locale, dar fără impor­tanţă cantitativă. Temperatura ae­rului va fi în scădere cu 5—6 grade faţă de situaţia de pină a­­cum. Temperaturile minime vor coborî deseori sub 5 grade în Ba­nat, Crişana, Maramureş şi Tran­silvania, condiţie prielnică produ­cerii brumelor, iar cele maxime nu vor mai depăşi 20 de grade decit întimplător în zonele de şes din sudul ţării. IN BUCUREŞTI ŞI IN CUPRIN­SUL JUDEŢULUI ILFOV, în in­tervalul dintre 27 septembrie şi 3 octombrie a.c. în aspectul vre­mii se vor produce schimbări mai importante doar către mijlo­cul săptămînii. Acestea vor în­trerupe temporar şirul zilelor fru­moase şi însorite. Inourările şi ploile vor fi aşa­dar pasagere. Temperatura aerului va marca însă o scădere apreciabilă, in spe­cial la valorile din timpul zilei. Coloana de mercur a termometre­lor nu va mai depăşi decit intîm­­plător valoarea de 20 de grade. Probabilitatea de realizare a u­­nor condiţii care să ducă la pro­ducerea brumelor va fi foarte re­dusă. Vintul va prezenta în a doua parte a săptămînii sau că­tre mijlocul acesteia, intensificări din sectorul estic- C. STOICA

Next