Steaua Roşie, septembrie 1953 (Anul 2, nr. 103-111)

1953-09-02 / nr. 103

7 Septembrie 1953. Zilele trecute a avut loc ple­nara Comitetului de partid al Regiunii Autonome Maghiare. Pe baza unor rapoarte, Plenara a analizat munca organizaţiilor şi organelor de partid, cu pri­vire la primirea de candidaţi de partid. La baza rapoartelor, a discu­ţiilor, precum şi a n­otarurilor aduse stau Rezoluţia C. C. al PMR din Iulie 1950 şi Instruc­ţiunile C.C. al PMR cu privire la primirea de noi membri şi candidaţi în partid, hotărîre şi instrucţiuni izvorîte din învăţă­tura leninist-stalinistă. Cu acest prilej a reieşit că, in marea lor majoritate, organiza­ţiile de bază şi comitetele raio­nale şi cel orăşenesc de partid au obţinut o seamă de succese în munca de primire a candida­ţilor de partid. Comitetul raional de partid Odorhei, de exemplu, s-a ocupat intens de această problemă, îndrumând organiza­ţiile de bază să împletească strâns munca de primire a can­didaţilor cu munca concretă, de zi cu zi, a activităţii de partid, să ajute pe cei mai buni oameni ai muncii spre aşi îndeplini do­rinţa lor arzătoare de a fi pri­miţi în rândurile candidaţilor de partid. Comitetul raional de partid a acordat o deosebită a­­tenţie reglementării creşterii rândurilor partidului. Astfel, în marea lor majoritate candidaţii primiţi sunt muncitori cali­ficaţi.­Acest fapt urmăreşte păs­trarea purităţii rândurilor parti­dului, precum şi creşterea gra­dului de combativitate revolu­ţionară a organizaţiilor sale. Succesele dobândite de către organizaţiile de bază din raio­nul Odorhei se datoresc şi fap­tului că în acest raion au fost ţinute, în cadrul adunărilor des­chise ale organizaţiilor de bază, conferinţe politice legate de primirea candidaţilor de partid. Deasemenea gazetele de perete prin articolele publicate au o­­glindit această problemă. Cu toate rezultatele obţinute Comitetul raional de partid O­­dorhei mai are încă linele lip­suri în munca de primire a can­didaţilor. In raion mai sunt în­că multe organizaţii de bază ca­re nu au trecut la primirea can­didaţilor de partid. Atât în raionul Odorhei cât şi in celelalte raioane zac prin ser­tare, necomplectate, o serie de dosare ale candidaţilor. Comitetul raional de partid Odorhei a îndrumat întregul său activ în munca de primire a candidaţilor, bazându-se pe fap­tul că­­ această sarcină este a întregului partid şi nu numai a unor membri şi activişti de partid. Totuşi munca de primire a candidaţilor este desfăşurată, în cea mai mare parte, numai de către activiştii secţiei orga­nizaţiilor de partid, sindicat şi de UTM. Această nepăsare faţă de primirea candidaţilor de partid se manifestă şi în raioa­nele Sf. Gheorghe, Reghin şi Miercurea-Ciuc. Ca o dovadă că nu toţi activiştii de partid se interesează de ajutorarea orga­nizaţiilor de bază in privinţa primirii de membri şi candidaţi în partid, o constitue şi faptul că unii tovarăşi, cum sunt de exemplu Andrási Ioan, Szű­cs An­drei, Molnár Ignat, László Ca­rol, Bárányi Rozalia, activişti ai Comitetului raional de partid Miercurea-Ciuc, nu se ocupă de loc de această problemă. Cazuri asemănătoare sunt şi la Reghin, unde o parte din activişti nu cunosc munca acelor organiza­ţii de bază, pe care le contro­lează în ce priveşte primirea candidaţilor de partid. Toate a­cestea dovedesc că, o parte din activiştii comitetelor raionale de partid, neglu­ează una din sarcinile lor permanente şi că birourile comitetelor raionale de partid nu-şi controlează în mod satisfăcător activul. Plenara a scos la iveală că u­­nele birouri ale organizaţiilor de bază nu cunosc întocmai In­­strucţiunile C.C. al PMR privi­toare la primirea de noi membri şi candidaţi în partid. Astfel secretarul organizaţiei de bază a gospodăriei agricole de stat „Stahanov“ din Reghin încă nu a citit Instrucţiunile. Membrii bi­roului organizaţiei de bază de la SMT Sf. Gheorghe de asemenea nu cunosc Instrucţiunile. In raionul Gheorgheni, de pildă, sunt activişti şi secretari ai organizaţiilor de bază care nu cunosc temeinic Instrucţiu­nile şi precizările Comitetului Central în ce priveşte primirea de noi candidaţi în­­partid. A­­ceastă stare de lucruri este cu a­­tât mai­­gravă, cu cât precizări­le Comitetului Central au fost ţinute vreme îndelungată de to­varăşul primsecretar Erdélyi în sertar, fără să fie date activiş­tilor să le studieze. Lipsite de ajutorul Comitete­lor raionale de partid, unele bi­rouri ale organizaţiilor de bază neglijează rezolvarea actelor ce­lor care cer să fie primiţi în rândurile candidaţilor. Astfel, biroul organizaţiei de bază a sfatului popular raional Odor­hei, cu toate că din Noembrie 1952 dosarul lui Horváth Géza este complectat, nici până azi nu i s-a dat curs. La organiza­ţia de bază de la IFIL Reghin deasemenea există încă din a­­nul trecut un însemnat număr de dosare nerezolvate. Pe a­­ceeaşi poziţie se situiază şi bi­roul organizaţiei de bază Nr. 2 de la fabrica de textile „Gheor­ghe Doja“ din Sf. Gheorghe. Plenara Comitetului regional atrage atenţia comitetelor raio­nale şi orăşenesc, precum şi or­ganizaţiilor de bază, şi în spe­cial organizaţiilor de bază de la CFR, SMT-uri, gospodării agri­cole de stat, gospodării agricole colective, să lichideze cu atitu­dinea de neglijare a muncii în vederea primirii de membrii şi candidaţi de partid. Comitetele raionale şi orăşenese de partid sunt obligate să respecte întoc­mai Instrucţiunile Comitetului Central cu privire la primirea de noi membri şi candidaţi în partid. Ele vor trebui să spriji­ne organizaţiile de bază în a­­ceastă muncă şi să treacă la in­struirea membrilor birourilor organizaţiilor de bază care încă nu au fost instruiţi. Comitetele raionale şi orăşe­nese de partid trebue să priveas­că primirea de noi membrii şi candidaţi în partid ca pe una din sarcinile lor con­tinue. Ele trebue să îndrume organizaţiile de bază pentru o creştere sănătoasă a rândurilor partidului, a reglementării com­poziţiei sale sociale. De organizaţiile de bază, de nivelul muncii lor, depinde suc­cesul primirii şi educării mem­brilor şi candidaţilor de partid. Organizaţiile de bază au princi­pala răspundere în educarea politică a candidaţilor, în pregă­tirea lor pentru a deveni mem­bri de partid. Primirea de candidaţi şi de noi membri în partid duce la întărirea rândurilor partidului şi a unităţii sale. Organele şi or­ganizaţiile de partid, şi fiecare comunist, au datoria să lupte pentru continua întărire a rân­durilor partidului, conducătorul şi îndrumătorul iubit al oame­nilor muncii din ţara noastră. V. CAMPIANU VIAŢA DE PARTID Munca de primire a candidaţilor de partid în discuţia plenarei Comitetului regional STEAUA ROȘIE Modul de funcţionare al facultăţilor muncitoreşti 9 9 9 începând din anul şcolar 1953-1954, în baza Decretului Nr. 343/953 fostele şcoli speciale de 2 ani s-au transformat în fa­cultăţi muncitoreşti. Ele vor funcţiona pe lângă instituţiile de învăţământ superior, sau­ în oraşele unde acestea lipsesc, sub directa conducere a Ministeru­lui învăţământului Superior sau a unor instituţii stabilite de a­­cest minister. Cursurile de zi şi serale vor dura 2 ani. Studenţii acestor facultăţi vor primi cunoştinţe de cultură generală pentru a putea apoi continua studiile in instituţiile de învăţământ su­perior. Facultăţile muncitoreşti vor funcţiona cu trei secţii: Secţia A va da o pregătire bazată îndeosebi pe matematici, fizică şi chimie. Secţia B, pe ştiinţele natura­le, matematici, chimie. Secţia C, pe studiul limbii şi literaturii române, istoriei, con­­stituţiei. Pentru conducerea, îndruma­rea şi controlul activităţii facul­tăţii muncitoreşti se va numi un decan, rectorul (directorul) instituţiei de învăţământ supe­rior, pe lângă care funcţionează facultatea muncitorească, răs­punzând de buna sa funcţiona­re. In oraşele unde nu există instituţii de învăţământ supe­rior, facultăţile muncitoreşti vor fi conduse de un director şi un director adjunct. Pentru activitatea didactică din facultăţile muncitoreşti, ca­re cuprinde­: cursuri, consultaţii, seminarii, lucrări practice de laborator, probleme de control şi studiu individual vor fi nu­miţi conferenţiari, lectori şi a­­sistenţi. Pe baza unui examen d­e ad­mitere, vor fi primiţi ca stu­denţi în facultăţile muncitoreşti: muncitori industriali, agricoli, colectivişti, ţărani organizaţi în întovărăşiri agricole şi ţărani cu gospodării individuale mici. Vor fi preferaţi fruntaşi în produc­ţie şi stahanovişti care au cel puţin 4 clase elementare. Absol­venţii a 7 clase elementare sau al şcolilor profesionale pot in­tra, în urma unui examen, in anul II. In vederea examenelor de ad­mitere se vor înfiinţa cursuri de pregătire de 1-2 luni. Pe toată durata cursurilor de pregătire ca şi a studiului de 2 ani, candidaţii şi studenţii vor fi scoşi din producţie. Ei vor a­­vea asigurate burse de stat, transportul integral în vacanţe, ca şi un salariu de 300.600 lei, socotindu-se: • — salariul tarifar integral primit de student înainte de in­trarea în facultate, dacă e că­sătorit şi are copii. — 75 la sută din salariul ta­rifar dacă e căsătorit, fără co­pii sau îşi întreţine părinţii ori copiii din căsătoria desfăcută. — 50 la sută din salariu dacă e necăsătorit. Studenţilor acestor facultăţi, proveniţi din gospodării agrico­le colective li se vor calcula co­tele respective la câştigurile rea­lizate în cele 12 luni premergă­toare scoaterii din producţie, în raport cu numărul zilelor efec­tuate şi valoarea medie a unei zile-muncă (care se va stabili de către Ministerul Agriculturii, împreună cu Ministerul de Fi­nanţe). Studenţilor nesalariaţi înainte de intrarea în facultate şi care nu sunt nici colectivişti,­ li se vor acorda cotele de salariu, calculate la suma de 300 lei lu­nar. Localurile, căminele şi canti­nele actualelor şcoli speciale de doi ani, împreună cu întregul lor inventar, ca şi bugetul aces­tor şcoli trec asupra facultăţilor muncitoreşti respective. Studenţii vor putea folosi de­­asemeni sălile de curs, labora­toarele, bibliotecile, căminele şi cantinele instituţiilor de învă­ţământ superior. (Agerpres). 3 întrecerea dintre gazetele de perete La 23 August a luat sfârşit întrecerea pe ţară între colecti­vele de redacţie ale gazetelor de perete, iniţiată de colectivul de redacţie al­ gazetelor de pere­te din uzinele „Boleslav Bierut“ raionul Gr­iviț­a Roşie, „F.R.B.“, raionul 23 August din Bucureşti şi gospodăria agricolă colectivă ’,30 Decembrie“ din Conteşti .-— raionul Zimcea, regiunea Bucu­reşti. In regiunea noastră această chemare la întrecere a stârnit un puternic ecou în rândurile celor mai multe colective de redacţie. Analiza întrecerii făcu­tă în zilele acestea a scos la iveală o serie de realizări. Astfel, în raionul Tg. Secu­iesc printre colectivele de redac­ţie care s-au evidenţiat se află şi cel din gospodăria agricolă co­lectivă din Turia. Cele 200 artico­le care au fost publicate pe gaze­ta acestei gospodării au contri­buit mult la lămurirea ţărănimii muncitoare asupra­­ politicii partidului privind transforma­rea socialistă a agriculturii. Cei 36 de corespondenţi activi ai gazetei, dintre care­ s-au eviden­ţiat Opra B. Maria, Zölde Gyu­la, Zölde Antal şi Sándor Zol­tán, prin articolele lor au avut un rol important în mobilizarea masselor ţărănimii muncitoare în diferitele acţiuni iniţiate de organizaţia de bază. In comună Poiana, activul de corespondenţi a făcut ca gazeta de perete să poată contribui din plin la des­coperirea şi demascarea unor e­­lemente duşmănoase. Corespon­denţii Kovács István II şi Dénes Marta s-au remarcat prin arti­­cole de un înalt conţinut. In raionul Sf. Gheorghe cele 145 colective de redacţie ale ga­zetelor de perete au dus o mun­că intensă. Acest raion este printre primele în întrecerea pe regiune. întreprinderea de Con­strucţii a construit un panou pentru gazeta de perete. Aici, spre a ţine permanent în atenţia muncitorilor, problemele întrece­rii socialiste, corespondenţii ga­zetei de perete trimit informaţii zilnice şi materiale în care se vorbeşte despre realizările mun­­citorilor. Aceiaşi metodă este întrebuinţată şi de întreprinde­rea „Gábor Aron“. Colectivele de redacţie din cadrul întovărăşirii din Sântion­­lunca şi a gospodăriei agricole colective din comuna Valea Gri­şului popularizează regulile a­­grotehnice, considerând aceasta ca o problemă centrală în mobi­lizarea colectiviştilor şi întovă­­răşiţilor pentru o recoltă boga­tă. Colectivele de redacţie din ra­ionul Miercurea-Ciuc, care în anii trecuţi au avut o activitate slabă d­in această Întrecere au devenit fruntaşe. Colectivele din comunele Mihaileni, Cârţa, Fru­moasa, Tomeşti, Sântim­bru şi Sânsimion au ca obiective prin­cipale popularizarea realizărilor în gospodăriile agricole colecti­ve. Ele arată ţăranilor munci­tori avantajele pe care le vor a­­vea prin cultivarea în comun a pământului, cu mijloace înain­tate. La IFIL Topliţa, IFIL şi IFET Reghin, lărgirea necontenită a întrecerii socialiste este unul din obiectivele de seamă urmă­rite de colectivele de redacţie ale gazetelor de perete. Popu­larizarea metodelor de muncă ale stahanoviştilor sovietici con­stitue un factor deosebit de im­portant în lupta pe care mun­citorii acestor fabrici o duc pen­tru depăşirea planului. La Hodoşa, Ruşii Munţi (raio­nul Topliţa),la gospodăriile agri­cole colective din Lueriu şi Ide­­ciul de Sus, colectivele de redac­ţie ale gazetelor de perete au reuşit să oglindească în artico­lele lor sarcinile ce decurg din hotărârile partidului şi guvernu­lui şi să mobilizeze oamenii muncii la aplicarea acestor sar­cini. La fabrica „Simo Géza“ din Tg.-Mureş, la Justiţie şi O.C.L. Alimentara, colectivele de redac­ţie au publicat o serie de artico­le critice şi satirice pe tema dis­ciplinei în muncă. Pe lângă toate aceste reali­zări analiza întrecerii dintre ga­zetele de perete a scos la ivea­lă şi o mulţime de lipsuri. In unele locuri colectivele de redac­ţie nu s‘au interesat de între­cerea ce s‘a desfăşurat. Altfel nu se explică dece cele două gazete de perete ale organiza­ţiei de bază de la IFIL Covas­­na (raionul Tg. Secuiesc), stă­teau săptămâni întregi fără niciun articol. Tipic este cazul colectivului de redacţie de la De­poul de locomotive CFR unde în loc să se îndosarieze artico­lele, ele au fost lăsate la voia întâmplării, pierzându-se. Sunt şi organizaţii de bază care n‘au stat la înălţimea sarcinilor lor. In adunările generale ale unor organizaţii de bază, ca ce­le din Tonciu’, Breaza, Hodac, Simbriaş, şi altele, nu s'a dis­cutat niciodată despre activita­tea gazetelor de perete şi nu s‘au luat măsuri pentru îmbu­nătăţirea muncii. Ba mai mult, secretarul organizaţiei de bază de la Complexul CFR, atunci când a fost criticat biroul or­ganizaţiei de bază, într-un arti­col de pe gazeta de perete, a rupt articolul, ameninţând co­lectivul de redacţie. In toată desfăşurarea întrece­­rii nu a fost satisfăcător ajutorul organizațiilor UTM. Aplică metode sovietice la desmeriştit şi treerat Aplicând metode sovietice, tr­actori­ştii Staţiunii de Maşini şi Tractoare din Reghin obţin­­­roi şi noi succese în realizarea planului lor de muncă. Tractoristul Matei loan, aju­­tat de şeful brigăzii şi de agro­­nomul Codan loan a reuşit să aplice metoda stahanovistului Ivan Bune­ev. El desmirişteşte acum 5,Ti­­ha, zilnic, în­ loc de 4.2.0 hp. cât desm­irişte şi înainte. La fei şi batozaru: Micloş Géza în urma aplicării metodei Brediuc la treerat, a reuşit sa obţină 21 000 kg. în loc de 14.000 kg. într’o zi de munci­. Olar­iu Trăiau corespondent Din comoditate ... Din cauza atitudinii impega­­tei Cornelia Dimitriev, la sta­ţia Brâncoveneşti, călătorii au întotdeauna nemulţumiri. Din comoditate, Cornelia Di­mitriev deschide cassa de bi­lete în preajma sosirii trenului, ca apoi, „ţinând seama de in­strucţiuni“ să închidă “ ghişeul imediat, deoarece trenul intră în gară. In ziua de 24 August ca de­­obicei a servit, cu mare întâr­ziere şi după multe discuţii, pe câţiva călători. Mulţi, însă, au rămas fără bilete. Tovarăşa Ichim Saveta, din comuna Ide­­ciul de Sus, a solicitat totuşi bilet. Trebuia să plece la o şcoală de instructori pentru pionieri. Cornelia Dimitriev s’a enervat. — Trebuia să vii mai devre­me tovarăşă- Lasă-mă’n pace! A trebuit să intervină şeful staţiei. Simţindu-se profund jignită, impegata a început să-l insulte cu grosolănie. Călătorii îşi pun pe bună dreptate întrebarea: câtă vreme va mai dura o asemenea stare de lucruri? Organele GFR trebue să ia măsurile necesare pentru ca im­pegata Cornelia Dimitrieva să-şi îndeplinească sarcinile. Petru Cireş corespondent

Next