Steaua Roşie, septembrie 1953 (Anul 2, nr. 103-111)
1953-09-02 / nr. 103
7 Septembrie 1953. Zilele trecute a avut loc plenara Comitetului de partid al Regiunii Autonome Maghiare. Pe baza unor rapoarte, Plenara a analizat munca organizaţiilor şi organelor de partid, cu privire la primirea de candidaţi de partid. La baza rapoartelor, a discuţiilor, precum şi a notarurilor aduse stau Rezoluţia C. C. al PMR din Iulie 1950 şi Instrucţiunile C.C. al PMR cu privire la primirea de noi membri şi candidaţi în partid, hotărîre şi instrucţiuni izvorîte din învăţătura leninist-stalinistă. Cu acest prilej a reieşit că, in marea lor majoritate, organizaţiile de bază şi comitetele raionale şi cel orăşenesc de partid au obţinut o seamă de succese în munca de primire a candidaţilor de partid. Comitetul raional de partid Odorhei, de exemplu, s-a ocupat intens de această problemă, îndrumând organizaţiile de bază să împletească strâns munca de primire a candidaţilor cu munca concretă, de zi cu zi, a activităţii de partid, să ajute pe cei mai buni oameni ai muncii spre aşi îndeplini dorinţa lor arzătoare de a fi primiţi în rândurile candidaţilor de partid. Comitetul raional de partid a acordat o deosebită atenţie reglementării creşterii rândurilor partidului. Astfel, în marea lor majoritate candidaţii primiţi sunt muncitori calificaţi.Acest fapt urmăreşte păstrarea purităţii rândurilor partidului, precum şi creşterea gradului de combativitate revoluţionară a organizaţiilor sale. Succesele dobândite de către organizaţiile de bază din raionul Odorhei se datoresc şi faptului că în acest raion au fost ţinute, în cadrul adunărilor deschise ale organizaţiilor de bază, conferinţe politice legate de primirea candidaţilor de partid. Deasemenea gazetele de perete prin articolele publicate au oglindit această problemă. Cu toate rezultatele obţinute Comitetul raional de partid Odorhei mai are încă linele lipsuri în munca de primire a candidaţilor. In raion mai sunt încă multe organizaţii de bază care nu au trecut la primirea candidaţilor de partid. Atât în raionul Odorhei cât şi in celelalte raioane zac prin sertare, necomplectate, o serie de dosare ale candidaţilor. Comitetul raional de partid Odorhei a îndrumat întregul său activ în munca de primire a candidaţilor, bazându-se pe faptul că această sarcină este a întregului partid şi nu numai a unor membri şi activişti de partid. Totuşi munca de primire a candidaţilor este desfăşurată, în cea mai mare parte, numai de către activiştii secţiei organizaţiilor de partid, sindicat şi de UTM. Această nepăsare faţă de primirea candidaţilor de partid se manifestă şi în raioanele Sf. Gheorghe, Reghin şi Miercurea-Ciuc. Ca o dovadă că nu toţi activiştii de partid se interesează de ajutorarea organizaţiilor de bază in privinţa primirii de membri şi candidaţi în partid, o constitue şi faptul că unii tovarăşi, cum sunt de exemplu Andrási Ioan, Szűcs Andrei, Molnár Ignat, László Carol, Bárányi Rozalia, activişti ai Comitetului raional de partid Miercurea-Ciuc, nu se ocupă de loc de această problemă. Cazuri asemănătoare sunt şi la Reghin, unde o parte din activişti nu cunosc munca acelor organizaţii de bază, pe care le controlează în ce priveşte primirea candidaţilor de partid. Toate acestea dovedesc că, o parte din activiştii comitetelor raionale de partid, negluează una din sarcinile lor permanente şi că birourile comitetelor raionale de partid nu-şi controlează în mod satisfăcător activul. Plenara a scos la iveală că unele birouri ale organizaţiilor de bază nu cunosc întocmai Instrucţiunile C.C. al PMR privitoare la primirea de noi membri şi candidaţi în partid. Astfel secretarul organizaţiei de bază a gospodăriei agricole de stat „Stahanov“ din Reghin încă nu a citit Instrucţiunile. Membrii biroului organizaţiei de bază de la SMT Sf. Gheorghe de asemenea nu cunosc Instrucţiunile. In raionul Gheorgheni, de pildă, sunt activişti şi secretari ai organizaţiilor de bază care nu cunosc temeinic Instrucţiunile şi precizările Comitetului Central în ce priveşte primirea de noi candidaţi înpartid. Această stare de lucruri este cu atât maigravă, cu cât precizările Comitetului Central au fost ţinute vreme îndelungată de tovarăşul primsecretar Erdélyi în sertar, fără să fie date activiştilor să le studieze. Lipsite de ajutorul Comitetelor raionale de partid, unele birouri ale organizaţiilor de bază neglijează rezolvarea actelor celor care cer să fie primiţi în rândurile candidaţilor. Astfel, biroul organizaţiei de bază a sfatului popular raional Odorhei, cu toate că din Noembrie 1952 dosarul lui Horváth Géza este complectat, nici până azi nu i s-a dat curs. La organizaţia de bază de la IFIL Reghin deasemenea există încă din anul trecut un însemnat număr de dosare nerezolvate. Pe aceeaşi poziţie se situiază şi biroul organizaţiei de bază Nr. 2 de la fabrica de textile „Gheorghe Doja“ din Sf. Gheorghe. Plenara Comitetului regional atrage atenţia comitetelor raionale şi orăşenesc, precum şi organizaţiilor de bază, şi în special organizaţiilor de bază de la CFR, SMT-uri, gospodării agricole de stat, gospodării agricole colective, să lichideze cu atitudinea de neglijare a muncii în vederea primirii de membrii şi candidaţi de partid. Comitetele raionale şi orăşenese de partid sunt obligate să respecte întocmai Instrucţiunile Comitetului Central cu privire la primirea de noi membri şi candidaţi în partid. Ele vor trebui să sprijine organizaţiile de bază în această muncă şi să treacă la instruirea membrilor birourilor organizaţiilor de bază care încă nu au fost instruiţi. Comitetele raionale şi orăşenese de partid trebue să privească primirea de noi membrii şi candidaţi în partid ca pe una din sarcinile lor continue. Ele trebue să îndrume organizaţiile de bază pentru o creştere sănătoasă a rândurilor partidului, a reglementării compoziţiei sale sociale. De organizaţiile de bază, de nivelul muncii lor, depinde succesul primirii şi educării membrilor şi candidaţilor de partid. Organizaţiile de bază au principala răspundere în educarea politică a candidaţilor, în pregătirea lor pentru a deveni membri de partid. Primirea de candidaţi şi de noi membri în partid duce la întărirea rândurilor partidului şi a unităţii sale. Organele şi organizaţiile de partid, şi fiecare comunist, au datoria să lupte pentru continua întărire a rândurilor partidului, conducătorul şi îndrumătorul iubit al oamenilor muncii din ţara noastră. V. CAMPIANU VIAŢA DE PARTID Munca de primire a candidaţilor de partid în discuţia plenarei Comitetului regional STEAUA ROȘIE Modul de funcţionare al facultăţilor muncitoreşti 9 9 9 începând din anul şcolar 1953-1954, în baza Decretului Nr. 343/953 fostele şcoli speciale de 2 ani s-au transformat în facultăţi muncitoreşti. Ele vor funcţiona pe lângă instituţiile de învăţământ superior, sau în oraşele unde acestea lipsesc, sub directa conducere a Ministerului învăţământului Superior sau a unor instituţii stabilite de acest minister. Cursurile de zi şi serale vor dura 2 ani. Studenţii acestor facultăţi vor primi cunoştinţe de cultură generală pentru a putea apoi continua studiile in instituţiile de învăţământ superior. Facultăţile muncitoreşti vor funcţiona cu trei secţii: Secţia A va da o pregătire bazată îndeosebi pe matematici, fizică şi chimie. Secţia B, pe ştiinţele naturale, matematici, chimie. Secţia C, pe studiul limbii şi literaturii române, istoriei, constituţiei. Pentru conducerea, îndrumarea şi controlul activităţii facultăţii muncitoreşti se va numi un decan, rectorul (directorul) instituţiei de învăţământ superior, pe lângă care funcţionează facultatea muncitorească, răspunzând de buna sa funcţionare. In oraşele unde nu există instituţii de învăţământ superior, facultăţile muncitoreşti vor fi conduse de un director şi un director adjunct. Pentru activitatea didactică din facultăţile muncitoreşti, care cuprinde: cursuri, consultaţii, seminarii, lucrări practice de laborator, probleme de control şi studiu individual vor fi numiţi conferenţiari, lectori şi asistenţi. Pe baza unui examen de admitere, vor fi primiţi ca studenţi în facultăţile muncitoreşti: muncitori industriali, agricoli, colectivişti, ţărani organizaţi în întovărăşiri agricole şi ţărani cu gospodării individuale mici. Vor fi preferaţi fruntaşi în producţie şi stahanovişti care au cel puţin 4 clase elementare. Absolvenţii a 7 clase elementare sau al şcolilor profesionale pot intra, în urma unui examen, in anul II. In vederea examenelor de admitere se vor înfiinţa cursuri de pregătire de 1-2 luni. Pe toată durata cursurilor de pregătire ca şi a studiului de 2 ani, candidaţii şi studenţii vor fi scoşi din producţie. Ei vor avea asigurate burse de stat, transportul integral în vacanţe, ca şi un salariu de 300.600 lei, socotindu-se: • — salariul tarifar integral primit de student înainte de intrarea în facultate, dacă e căsătorit şi are copii. — 75 la sută din salariul tarifar dacă e căsătorit, fără copii sau îşi întreţine părinţii ori copiii din căsătoria desfăcută. — 50 la sută din salariu dacă e necăsătorit. Studenţilor acestor facultăţi, proveniţi din gospodării agricole colective li se vor calcula cotele respective la câştigurile realizate în cele 12 luni premergătoare scoaterii din producţie, în raport cu numărul zilelor efectuate şi valoarea medie a unei zile-muncă (care se va stabili de către Ministerul Agriculturii, împreună cu Ministerul de Finanţe). Studenţilor nesalariaţi înainte de intrarea în facultate şi care nu sunt nici colectivişti, li se vor acorda cotele de salariu, calculate la suma de 300 lei lunar. Localurile, căminele şi cantinele actualelor şcoli speciale de doi ani, împreună cu întregul lor inventar, ca şi bugetul acestor şcoli trec asupra facultăţilor muncitoreşti respective. Studenţii vor putea folosi deasemeni sălile de curs, laboratoarele, bibliotecile, căminele şi cantinele instituţiilor de învăţământ superior. (Agerpres). 3 întrecerea dintre gazetele de perete La 23 August a luat sfârşit întrecerea pe ţară între colectivele de redacţie ale gazetelor de perete, iniţiată de colectivul de redacţie al gazetelor de perete din uzinele „Boleslav Bierut“ raionul Grivița Roşie, „F.R.B.“, raionul 23 August din Bucureşti şi gospodăria agricolă colectivă ’,30 Decembrie“ din Conteşti .-— raionul Zimcea, regiunea Bucureşti. In regiunea noastră această chemare la întrecere a stârnit un puternic ecou în rândurile celor mai multe colective de redacţie. Analiza întrecerii făcută în zilele acestea a scos la iveală o serie de realizări. Astfel, în raionul Tg. Secuiesc printre colectivele de redacţie care s-au evidenţiat se află şi cel din gospodăria agricolă colectivă din Turia. Cele 200 articole care au fost publicate pe gazeta acestei gospodării au contribuit mult la lămurirea ţărănimii muncitoare asupra politicii partidului privind transformarea socialistă a agriculturii. Cei 36 de corespondenţi activi ai gazetei, dintre care s-au evidenţiat Opra B. Maria, Zölde Gyula, Zölde Antal şi Sándor Zoltán, prin articolele lor au avut un rol important în mobilizarea masselor ţărănimii muncitoare în diferitele acţiuni iniţiate de organizaţia de bază. In comună Poiana, activul de corespondenţi a făcut ca gazeta de perete să poată contribui din plin la descoperirea şi demascarea unor elemente duşmănoase. Corespondenţii Kovács István II şi Dénes Marta s-au remarcat prin articole de un înalt conţinut. In raionul Sf. Gheorghe cele 145 colective de redacţie ale gazetelor de perete au dus o muncă intensă. Acest raion este printre primele în întrecerea pe regiune. întreprinderea de Construcţii a construit un panou pentru gazeta de perete. Aici, spre a ţine permanent în atenţia muncitorilor, problemele întrecerii socialiste, corespondenţii gazetei de perete trimit informaţii zilnice şi materiale în care se vorbeşte despre realizările muncitorilor. Aceiaşi metodă este întrebuinţată şi de întreprinderea „Gábor Aron“. Colectivele de redacţie din cadrul întovărăşirii din Sântionlunca şi a gospodăriei agricole colective din comuna Valea Grişului popularizează regulile agrotehnice, considerând aceasta ca o problemă centrală în mobilizarea colectiviştilor şi întovărăşiţilor pentru o recoltă bogată. Colectivele de redacţie din raionul Miercurea-Ciuc, care în anii trecuţi au avut o activitate slabă din această Întrecere au devenit fruntaşe. Colectivele din comunele Mihaileni, Cârţa, Frumoasa, Tomeşti, Sântimbru şi Sânsimion au ca obiective principale popularizarea realizărilor în gospodăriile agricole colective. Ele arată ţăranilor muncitori avantajele pe care le vor avea prin cultivarea în comun a pământului, cu mijloace înaintate. La IFIL Topliţa, IFIL şi IFET Reghin, lărgirea necontenită a întrecerii socialiste este unul din obiectivele de seamă urmărite de colectivele de redacţie ale gazetelor de perete. Popularizarea metodelor de muncă ale stahanoviştilor sovietici constitue un factor deosebit de important în lupta pe care muncitorii acestor fabrici o duc pentru depăşirea planului. La Hodoşa, Ruşii Munţi (raionul Topliţa),la gospodăriile agricole colective din Lueriu şi Ideciul de Sus, colectivele de redacţie ale gazetelor de perete au reuşit să oglindească în articolele lor sarcinile ce decurg din hotărârile partidului şi guvernului şi să mobilizeze oamenii muncii la aplicarea acestor sarcini. La fabrica „Simo Géza“ din Tg.-Mureş, la Justiţie şi O.C.L. Alimentara, colectivele de redacţie au publicat o serie de articole critice şi satirice pe tema disciplinei în muncă. Pe lângă toate aceste realizări analiza întrecerii dintre gazetele de perete a scos la iveală şi o mulţime de lipsuri. In unele locuri colectivele de redacţie nu s‘au interesat de întrecerea ce s‘a desfăşurat. Altfel nu se explică dece cele două gazete de perete ale organizaţiei de bază de la IFIL Covasna (raionul Tg. Secuiesc), stăteau săptămâni întregi fără niciun articol. Tipic este cazul colectivului de redacţie de la Depoul de locomotive CFR unde în loc să se îndosarieze articolele, ele au fost lăsate la voia întâmplării, pierzându-se. Sunt şi organizaţii de bază care n‘au stat la înălţimea sarcinilor lor. In adunările generale ale unor organizaţii de bază, ca cele din Tonciu’, Breaza, Hodac, Simbriaş, şi altele, nu s'a discutat niciodată despre activitatea gazetelor de perete şi nu s‘au luat măsuri pentru îmbunătăţirea muncii. Ba mai mult, secretarul organizaţiei de bază de la Complexul CFR, atunci când a fost criticat biroul organizaţiei de bază, într-un articol de pe gazeta de perete, a rupt articolul, ameninţând colectivul de redacţie. In toată desfăşurarea întrecerii nu a fost satisfăcător ajutorul organizațiilor UTM. Aplică metode sovietice la desmeriştit şi treerat Aplicând metode sovietice, tractoriştii Staţiunii de Maşini şi Tractoare din Reghin obţinroi şi noi succese în realizarea planului lor de muncă. Tractoristul Matei loan, ajutat de şeful brigăzii şi de agronomul Codan loan a reuşit să aplice metoda stahanovistului Ivan Buneev. El desmirişteşte acum 5,Tiha, zilnic, în loc de 4.2.0 hp. cât desmirişte şi înainte. La fei şi batozaru: Micloş Géza în urma aplicării metodei Brediuc la treerat, a reuşit sa obţină 21 000 kg. în loc de 14.000 kg. într’o zi de munci. Olariu Trăiau corespondent Din comoditate ... Din cauza atitudinii impegatei Cornelia Dimitriev, la staţia Brâncoveneşti, călătorii au întotdeauna nemulţumiri. Din comoditate, Cornelia Dimitriev deschide cassa de bilete în preajma sosirii trenului, ca apoi, „ţinând seama de instrucţiuni“ să închidă “ ghişeul imediat, deoarece trenul intră în gară. In ziua de 24 August ca deobicei a servit, cu mare întârziere şi după multe discuţii, pe câţiva călători. Mulţi, însă, au rămas fără bilete. Tovarăşa Ichim Saveta, din comuna Ideciul de Sus, a solicitat totuşi bilet. Trebuia să plece la o şcoală de instructori pentru pionieri. Cornelia Dimitriev s’a enervat. — Trebuia să vii mai devreme tovarăşă- Lasă-mă’n pace! A trebuit să intervină şeful staţiei. Simţindu-se profund jignită, impegata a început să-l insulte cu grosolănie. Călătorii îşi pun pe bună dreptate întrebarea: câtă vreme va mai dura o asemenea stare de lucruri? Organele GFR trebue să ia măsurile necesare pentru ca impegata Cornelia Dimitrieva să-şi îndeplinească sarcinile. Petru Cireş corespondent