Steaua Roşie, noiembrie 1956 (Anul 5, nr. 439-446)
1956-11-07 / nr. 440
Au trecut 39 de ani de când tunurile „Aurorei” au vestit lumii întregi începutul unei ere noi în istoria omenirii, era prăbuşirii sistemului capitalist şi începerea unei vieţi noi pentru cei mulţi şi asupriţi, era comunismului. 39 de ani au trecut de atunci şi leninismul, marxismul epocii noastre care s-a materializat prin Revoluţia din Octombrie 1917, a cuprins teren tot mai mult, sub steagul lui înrolîndu-se nu numai proletariatul internaţional, dar şi multe popoare din ţările coloniale şi dependente — neproletare, care, aşa cum genial a prevăzut Lenin, luptă împotriva înrobirii naţionale, pentru libertate şi independenţă. De la un capăt la celălalt al lumii contemporane pilda Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie a semănat în inimile şi conştiinţa popoarelor nu numai dorinţa de libertate, dar a demonstrat în practică şi una din formele de schimbare — cea mai principală — a societăţii bazată pe exploatare, într-o societate în care să dispară exploatarea omului de către om. Desfăşurarea evenimentelor care s-au succedat după victoria revoluţiei, celei mai mari dintre revoluţii, dovedesc imensa influenţă pe care revo, luţia a avut-o asupra dezvoltării isto-t rice a societăţii, faptul că ea const-. tuie piatra fundamentală a sistemului socialist mondial din zilele noastreL. Revoluţia din octombrie 1917, a ridi/ cat pentru prima dată în istoria so-j cietăţii omeneşti proletariatul din claţ asuprită şi exploatată la rangul de clasă conducătoare. Acest lucru a fost posibil pentru că clasa muncitoare din Rusia a avut în fruntea un partid revoluţionar înarmat cu teoria ştiinţifică marxist-leninistă, pentru că în fruntea acestui partid a stat cel mai mare strateg al tuturor timpurilor, Vladimir Ilici Lenin. Acest lucru a fost posibil pentru că proletariatul rus, îndeplinindu-şi rolul de hegemon în revoluţie, a încheiat o alianţă trainică cu ţărăniţeşţi şi cu celelalte pături neproletare, caire ducîndu-le, sub conducerea partidului lui Lenin, la victoria socialismului a 6-a parte a globului pămîntesc, /vc//^ staurînd dictatura proletariatului, sfâr-'ț mînd „închisoarea popoarelor” şi nînd pe picior de egalitate toate ţipoarele asuprite din fosta Rusie ţaristă. Astfel a luat fiinţă marea familie a popoarelor sovietice. In cei 39 de ani orînduirea socialistă sovietică sub conducerea înţeleaptă a P.C.U.S., în ciuda tuturor greutăţilor de ordin intern şi extern, s-a dezvoltat mereu şi s-a întărit, bucurîndu-se de simpatia şi sprijinul moral al proletariatului internaţional, şi nu numai al acestuia. Construirea comunismului în U.R.S.S., dezvotarea economiei şi culturii, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a oamenilor sovietici, demonstrează cu prisosinţă, superioritatea sistemului socialist asupra celui capitalist. In perioada anilor 1929— 1937 producția industrială a crescut în U.R.S.S. de 4,3 ori, în timp ce în întreaga lume capitalistă n-a crescut decît cu 4 la sută. Intre 1937— 1955 producția industrială a crescut în U.R.S.S. de 4,8 ori, în timp ce în întreaga lume capitalistă n-a crescut nici măcar de 1,3 DatojJ rită sistemului e^atifULt sjMzfcst ’m a superiorită^^u^M |fi^ie^p^et^ și al doihm^ifn, hm (Jtfjfyf/J&ni ce' prt ■ veste producțiÂidu^tială.' L"'.. După cel de'^i-doileSt^azhoi morc - dial, în condițiil^ztlrp^tÂi fascismuM. hitleristsSSf către. VglgrMfesef^'' arm. t«rsovafefigfi6 și celelalte stoflșți țarfî.au ă cut -patie din jepahfia awildt\erista, ș popoaiprMor' dip, Wurhite ț ir (#n^âiroffa și Xsia./ au '.lua'ț 'fiii ts_ S ttsfgr Alemocrat-Coms*iMv«at£ cotuTM- ismițdsc cy' suedes . Boti ițiisnîi . t Ast-y [elf trăsătura ^fundppiqniprai tepoaji -geastre 'constă în aparițiartiH dfezvol» t 3area , sistemului ' Jsoci. Nfj j nondial,^ .din/iare faci par/e biytarji jTM»stră.\ 5 Poporul-nostru ca, SV fewfW a'e rturor țărilor sotiale.țn l o dragoste fiijfbinte.'și WW?0 | WrB1 ,eSn'c* ^față dp Uniunea Aovic ire nu\ Lnumai că n»i ajtyiit i k mi eliberat, de asltl' '0HV cu to^tâjbp^rj|e| M|M^jie Vărsat /af^zboii^entteZjBte^endenta M st#a %ii ^str^K Î87^^ri ^tâijles î^cel ^fe-al^loilea cufe (^i^sii^^vietici^'-ă^ ^%rs^din ;^celsi^ sîn^^^lăti^; de i^asif^ontfrți iiv țiizb^w anti-f^cist, f®éntru///^odrea'^ limiane, / L VW. . K14 . .cSL pentru libertatea și independența Rominiei și a altor state. Datorită ajutorului multilateral dat de Uniunea Sovietică, pe baza tratatelor unice în istoria relațiilor diplomatice universale, avînd la bază respectul şi ajutorul reciproc de la egal la egal, în ţările democrat-populare nivelul antebelic al producţiei industriale a fost depăşit în 1955 în R.P. Chineză de peste 2 ori ; în R. P. Polonă de peste 4 ori ; în R. D. Germană de peste 2 ori; în Cehoslovacia de peste 2 ori; în R. P. Ungară de 2,5 ori; în Bulgaria de peste 5 ori, iar în ţara noastră de aproape 3 ori. Ca un rezultat al eforturilor depuse de oamenii muncii din patria noastră, în urma succeselor obţinute în construirea socialismului, C.C. al P.MR. guvernul şi C.C.S. au adus recenta Hotărîre privind îmbunătăţirea nivelului de viaţă, al oamenilor muncii. Oamenii muncii din Regiunea Autonomă Mj^iarăjj/omîni, maghiari şi de a'.te ajgsOTidtumit partidului si 'gftyet^ui^ff^iitiftg ni însufleţite luat noFti sprijinirea 'hbtărîrii, angajam^SSigf îndeplinirea și dtpăștlea r ctfrora ei «3? să einst as,-rii . »iua de. 7 Noiembrie, ^ziua prin drumul poporului nostru, i fjjtjc.are a intrat nu numai în istora mondială și o sărbătorește muncitor traji nder'Jte glob, dar care a deveni/ ^ trhtli.ijtp l Muncitosii/noștri, țănftflffisN noștri, ijfn/j telpetuafínatea noastra/w&ață de ptjf/f,' por,, jfii/u că viața/nwa pe'^are alfi * trâie/cVși pe care înmc sub conduce- f. Veam/rudului totfrumoasă, o datA toofat Marii Rwj^țiivSocialiste dirw/. o/t/mbrie, o dat^Msăc Marți și puter te mrifi Uniuni s/^Mite născut« din re- h Foruţie. De ac^e^!în "fiecare afr, de jt v MHembrie, deti/M Rev^Ltiţiei, ginuut'.bfr. t /tpastre se îB^dceaptă odatol mai imiţi?/ f wre eliberatpjroa "și prietena noastră^ jsinceră, U tyid^a Sovietică, care ne-jEg /ajutat și na Mptă să he^urii* B%ia^ / ță așa cur* »ja^iSijljplPcti'care au I răsturnat txMWUifWLtr'țlll voluție dis J T'~/ W La cea ±1 a. R^b—Liitiei Smf alj^te^ OCorpbrie. lagar .jawaJiMiuțrfb^e' mai i cî nd..Ttpa I i MrTfom oa stfgw uray/pn^feblog/^ no ^fi ivee sa^Spuijwfce fidw.' ne|1&. buciov»L//^Tociii^/ dejjx ac&^l dij^ i^ani^^^»ftă|ii soc/rosmi^v ^^utiiwproa^wipf» noro^^n ^zăr£^ not^-e ^n'i^se dtâi în slăbeşte vigilenţa noastra revoluţionară de clasă. Poporul nostru şi popoarele frăţeşti din lagărul socialist au primit cu ură şi indignare provocarea fascistă de la Budapesta din zilele acestea, cînd bande de huligani înarmaţi pînă-n dinţi cu armament american, crescuţi la şcoala crimei a lui Hitler şi Horthy, şi mai apoi la şcoala spionajului imperialist anglo american, în g ura lor de moarte faţă de popor, au tăbărît asupra poporului frate maghiar, încercînd să restaureze puterea capitalului şi să arunce din nou ştreangul exploatării şi umilinţei pe gîtul poporului care şi-a cîştigat libertatea cu multe jertfe de sînge. In aceste zile de grea încercare pentru clasa muncitoare şi poporul maghiar, oamenii muncii din regiunea noastră, alături de întregul popor, îşi exprimă solidaritatea şi simpatia faţă de lupta eroicului popor maghiar şi îi urează să obţină — sub conducerea guvernului muncitoresc-ţărănesc — succes deplin în zdrobirea bandelor de asasini plătiţi cu dolari americani, succes deplin în păstrarea şi dezvoltarea cuceririlor revoluţionare, in mitingul de protest, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii de la fabrica „Simo Géza” din Tg. Mureş, înfierînd atrocităţile săvîrşite de bandele fasciste contrarevoluţionare în Ungaria, au dat un serios avertisment celor care mai visează, să lovească în puterea noastră populară, precizînd în rezoluţia mitingului că „această putereeste mai sfîntă şi mai presus de orice. yPentru ea nu ridicăm numai glasul lapstru, — au spus ei — dar la ne,voie vom sta alături de ea şi o vom pipăra pînă la ultima suflare”. Şi ca au spus toţi oamenii muncii din f'Jfegiunea noastră, exprimîndu-şi convingerea că clasa muncitoare şi po■ C*rul maghiar vor avea putere sufi^^ntă să zdrobească şi să nimiceasforţele întunecate ale reacţiunii i interne şi externe, şi să păzească ca lumina ochilor, cea mai mare cucerire a lor — regimul de democraţie rpopulară. La cea de-a 39-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, oameni muncii romîni, maghiari şi de alte naţionalităţi din regiunea noastră sunt mai uniţi ca oricînd în jurul partidului şi guvernului şi hotărîţi să apere şi să consolideze cuceririle ipoporului nostru muncitor care sînt şi cuceririle lor proprii. Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a luminat şi va lumina mereu flupta maselor care mai gem încă sub povara exploatării şi asupririi capitaliiste, imperialiste, lupta popoare or pentru eliberarea lor naţională, lupta pentru consolidarea socialismului şi comunismului în întreaga lume. P.C.U.S., al cărui exemplu ii urmează partidul nostru, este şi va rămîne mereu un exemplu de luptă pentru triumful comunismului, de devotament faţă de principiile măreţe ale internaţionalismului proletar. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ^" ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ȘI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE Anul V. Nr. 440 I Miercuri, 7 noiembrie 1956. 4 pagini 20 bani Produse lemnoase peste plan Precum, la sfîrşitul unei perioade a anului şcolar, elevii prezintă părinţilor certificatele, care oglindesc sîrguinţa lor, la marile sărbători ale clasei muncitoare colectivele întreprinderilor raportează partidului rezultatele lor, cît mai multe note, în certificatul producţiei. Bunăoară, colectivele întreprinderilor care au ca obiect exploatarea şi transportul lemnului din regiunea noastră, au produs peste sarcinile lor de plan, de la începutul anului curent, diferite materiale lemnoase într-o valoare ce se ridică la 15 milioane lei. Prin reducerea preţului de cost planificat, în primele 9 luni ale anului aceleaşi întreprinderi au economisit 2.124.000 lei. De la data de 1 noiembrie Trustul silvic din regiunea noastră lucrează în contul celei de a doua decadă din luna decembrie. Mai multe întreprinderi din cadrul acestui trust şi-au realizat în întregime sarcinile planului anual. Printre acestea se numără şi I.F.E.T. Breţcu, muncitorii căreia au produs de la începutul anului peste plan 11.000 mc buşteni răşinoase, peste 2.000 mc buşteni de fag şi alte materiale lemnoase. Colectivul I.F.E.T.-ului Sovata raportează la 7 Noiembrie o producţie de material lemnos peste plan în valoare de 3.471.000 lei. Numai în cursul lunii octombrie colectivul I.F.E.T.-ului Miercurea Ciuc a dat peste prevederile planului 2.000 mc buşteni fag. Valoarea materialelor lemnoase produse de harnicii muncitori ai acestei întreprinderi de la începutul anului se ridică la 3.098.000 lei. Prin buna organizare a muncii şi folosirea la maximum a capacităţii maşinilor şi utilajului întrebuinţat la exploatarea lemnului preţul de cost a fost redus considerabil, economisindu-se de la începutul anului 424.000 lei. Trăiască cea de a 39-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie! ...Al căror calendar marchează: 1957 Cu două zile înaintea aniversării Marelui Octombrie din acest an, muncitorii întreprinderii industriale locale „Internaţionala“ din Tg.-Mureş au întors ultima filă a calendarului anului 1956. Un aport însemnat au adus la înfăptuirea acestui rezultat muncitorii fabricii de biscuiţi care in cele 10 luni trecute de la începutul anului au produs cu 373 tone de biscuiţi mai mult, decit în aceeaşi perioadă a anului trecut Una din ramurile importante ale acestei întreprinderi este cea a materialelor de construcţii. De la începutul anului au fost produse în cadrul acestei întreprinderi cu 206.000 cărămizi presate mai mult decît în întregul an 1955, respectiv cu 290.000 bucăţi ţigle şi 1708 tone var mai mult decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. Lucrează cu un avans de 30 de zile Marea sărbătoare a aniversării Revoluţiei Socialiste din Octombrie, a fost întîmpinată de muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii fabricii „Ludovic Minszki“ din Tg.-Mureş, cu frumoase realizări în producţie. Cu începere de la 1 noiembrie acest colectiv lucrează în contul ultimei luni a anului. Numai de la începutul lunii septembrie muncitorii acestei fabrici au economisit 113 kg oţel pentru scule, şi mari cantităţi de alte materiale, reuşind să reducă astfel cheltuielile de fabricaţie în secţiile întreprinderii cu 2,8% faţă de trimestrul III. LA A 39-A ANIVERSARE A MARII REVOLUȚII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE .