Steaua Roşie, februarie 1957 (Anul 6, nr. 466-473)

1957-02-13 / nr. 469

Interesele popoarelor sovietic şi german cer o cotitura hotărîta în relaţiile dintre U. R. S. S. şi R. F. Germana MOSCOVA (Agerpres). —• TASS transmite: La 1 februarie A A. Smirnov, ambasadorul extraordinar şi pleni­potenţiar al U.R S.S. în Republica Federală Germană, a vizitat pe can­celarul federal K Adenauer şi i-a inminat următorul mesaj al lui ,V. A Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R S.S Moscova, Kremlin 5 februarie 1957 Stimate domnule Cancelar Federal! Ambasadorul nostru se înapoiază la Bonn şi îl însărcinez să vă trans­mită acest mesaj in care sunt expuse unele considerente în legătură cu dezvoltarea relaţiilor dintre­ Uniunea Sovietică şi Republica Federală Ger­mană A trecut peste un an de cînd între delegaţiile guvernamentale ale Uni­unii Sovietice şi Republicii Federale Germane au avut loc la Moscova tratative ample şi sincere în urma cărora între ţările noastre au fost stabilite relaţii diplomatice. Delega­ţiile ţărilor noastre şi-au exprimat părerea unanimă că aceasta va con­stitui începutul unei etape noi în re­laţiile dintre Uniunea Sovietică şi Republica Federală Germană, în in­teresul păcii şi securităţii în Euro­pa. Noi am pornit de la faptul că stabilirea relaţiilor diplomatice nor­male va contribui la dezvoltarea în­ţelegerii şi a colaborării între ţările noastre şi la rezolvarea problemelor nereglementate ale perioadei postbe­lice, care interesează atît Uniunea Sovietică şi Republica Federală Ger­mană, cît şi alte state. Aş dori să vă spun, domnule Can­celar Federal, cu aceeaşi sinceritate care a caracterizat convorbirile noas­tre la Moscova, că atît colegii mei cît şi eu personal nu suntem­ satis­făcuţi de felul in care au evoluat relaţiile dintre ţările noastre după stabilirea relaţiilor diplomatice şi în­­­fiinţarea ambasadelor. Avem impresia că multe posibili­tăţi favorabile pentru dezvoltarea în­ţelegerii şi a colaborării nu au fost folosite. Nu voi ascunde nici faptul că ur­mărim nu fără îngrijorare cum în Republica Federală Germană îşi in­tensifică activitatea, fiind sprijinite din afară, acele forţe care caută să împiedice îmbunătăţirea relaţiilor din­tre ţările noastre şi vor să împingă Republica Federală pe drumul peri­culos al aventurilor militare. Judecind după cele declarate de delegaţia R. F. Germane în timpul tratativelor de la Moscova, puteţi afirma că în Germania occidentală nu există forţe şi oameni politici care să dorească un război de agre­siune. Noi vedem însă rolul pe care organizatorii alianţei nord-atlantice il rezervă Republicii Federale Ger­mane şi forţelor sale armate. Ei vor să folosească R. F. Germană într-un război de agresiune pentru interese străine poporului german. De asemenea noi nu împărtăşim părerea unor cercuri din Germania occidentală potrivit căreia crearea unor mari forţe armate şi înzestra­rea lor cu arma atomică va întări situaţia Republicii Federale Germane pe planul politicii externe. După pă­rerea noastră lucrurile stau tocmai invers. Orice nou miliard cheltuit pentru înarmare, orice nouă divizie nu vor face decit să complice situa­ţia externă a Republicii Federale, să sporească neîncrederea şi suspiciu­nea altor state faţă de ea şi în spe­cial a vecinilor ei. Toate acestea vor îndepărta Republica Federală Ger­mană şi de rezolvarea problemei principale a întregului popor german­­ , restabilirea unităţii statului de­mocrat german. Vă scriu despre toate acestea în mod sincer nu pentru că ţara noastră se teme de armata care se crează din nou in Republica Federală Ger­mană, ci pentru că suntem­ animaţi de sentimentul grijii şi răspunderii pentru destinele păcii în Europa. Cind ne-aţi spus la Moscova că poporul german se gîndeşte cu groa­za la război şi la consecinţele sale destructive, că suprema fericire pen­tru el este pacea, am înţeles acest lucru pentru că ştim foarte bine ce suferinţe a indurat şi ce sacrificii a adus poporul german în cele două războaie mondiale. Noi înţelegem ura sa faţă de război, năzuinţa sa spre o viaţă paşnică Poporul german ştie de asemenea bine ce lipsuri şi sacri­ficii imense a avut de suportat po­porul sovietic în primul şi în spe­cial în cel de al doilea război mon­dial In războiul trecut popoarele sovie­tic şi german au adus cele mai mari sacrificii. Pieirea a milioane din cei mai buni fii şi fiice, distrugerea a zeci de mii de oraşe şi sate, nimi­cirea unor uriaşe valori materiale şi culturale, iată ce au trebuit să plă­tească popoarele ţărilor noastre şi alte popoare. Pot fi oare uitate toate acestea? Considerăm că ar fi o crimă să se uite aceste învăţăminte ale istoriei. Iată de ce suntem­ ferm convinşi că pentru ca aceasta să nu se mai re­pete niciodată, pentru a se asigura pacea în Europa, trebuie să se sta­bilească relaţii trainice de prietenie şi o colaborare paşnică intre popoa­rele sovietic şi german. Dacă nu Europa va fi pace sau război, aceasta depinde în primul rind de felul în care vor evolua re­laţiile dintre popoarele noastre. Iată de ce cele două guverne ale noastre trebuie să fie pătrunse de conştiinţa răspunderii atît pentru soarta po­poarelor ţărilor lor, cît şi pentru soarta păcii în Europa. Or, se poate spune, aceasta are o importanţă ho­­tărîtoare pentru menţinerea păcii în lumea întreagă. Apreciind minuţios situaţia creată, colegii mei şi cu mine ajungem la concluzia că interesele fundamentale atît ale poporului sovietic, cît şi ale poporului german, cer ca în relaţiile dintre U.R.S.S. şi R.F. Germană să MESAJUL LUI N. A. BULGANIN CĂTRE K. ADENAUER se facă o cotitură hotărîtă de la ne­încrederea reciprocă şi chiar de la o anumită duşmănie la încredere şi prietenie, şi că posibilităţile necesare pentru aceasta există, nefiind nici pe departe epuizate. Numai o asemenea cotitură în re­laţiile dintre ţările noastre poate ga­ranta că două popoare mari — so­vietic şi german — nu vor mai fi niciodată nevoite să-şi irosească for­ţele şi bogăţiile, slăbindu-se reciproc. Ştim că există forţe care împiedi­că în fel şi chip dezvoltarea relaţii­lor normale dintre Uniunea Sovieti­că şi Republica Federală Germană. Urmărind interesele lor egoiste în­guste, aceste forţe instigă Republica Federală şi o împing pe calea duş­măniei împotriva Uniunii Sovietice, într-un nou conflict militar cu ea şi cu celelalte ţări socialiste. O dova­dă suficient de grăitoare sunt cere­rile permanente adresate R.F. Ger­mane de a grăbi crearea unor mari forţe armate, de a spori cheltuielile pentru înarmare şi pentru întreţine­rea trupelor străine In acelaşi scop a fost necesar să se statueze ca tru­pele străine să­ rămină pe teritoriul Republicii Federale timp de multe decenii. Mai mult, în ultimul timp se fac pregătiri directe în vederea folosirii teritoriului Germaniei oc­cidentale drept cap de pod pentru un război atomic. Se fac încercări de a camufla toate acestea prin re­feriri la o pretinsă agresivitate a Uniunii Sovietice. Aceasta nu este însă decit un paravan Republica Federală Germană este împinsă spre agresiune, pe o cale nefastă pentru ea- Această cale nu are nimic comun cu adevăratele interese naţionale ale poporului german, care nu pot fi des­­părţite de interesele păcii şi securi­tăţii în Europa. Nu este greu de în­ţeles că acei care vor să îndrepte Republica Federală Germană pe ca­lea războiului sunt cel mai puţin în­grijoraţi de soarta, ei, de interesele poporului german. Ei scontează în mod evident să abată de la sine contralovitura ato­mică şi să expună Republica Fede­rală Germană acestei lovituri, spe­­rînd că vor reuşi să scoată castanele din foc cu mîinile altuia şi, profitînd de condiţiile geografice, să stea ne­­pedepsiţi in colţuri îndepărtate ale globului pămintesc. Ei uită însă că în actualul secol de dezvoltare a teh­nicii nu mai există asemenea colţuri inaccesibile. Sperăm insă că in Republica Fede­rală Germană vor învinge forţele na­ţionale patriotice, care nu vor permi­te că ţara lor să fie atrasă în aven­turi militare. .Nimeni,­ şi cu atit mai puţin ■ po­porul german, nu poate fi interesat să apuce din nou calea duşmăniei cu Uniunea Sovietică, calea pe care Germania nu poate decit să piardă totul şi să nu cîştige nimic. Nu în zadar în trecut cei mai clarvăzători oameni de stat din Germania, atri­buind o mare importanţa întăririi relaţiilor germano-ruse, au condam­nat cu hotărire încercările de a se­măna discordie intre Germania şi Rusia. Guvernului Republicii Federale îi este cunoscut că baza politicii guver­nului sovietic o constituie pacea şi colaborarea cu toate statele, indife­rent de sistemele lor politice inter­ne. Suntem­ ferm convinşi că toate problemele, litigiile şi divergenţele internaţionale pot fi rezolvate prin tratative între ţările interesate, pe cale paşnică şi nu prin război. In relaţiile sale cu R. F. Germană, ca şi cu alte ţări, Uniunea Sovietică respectă ferm aceste principii. Sun­tem­ convinşi că măreţia Germaniei şi adevărata înflorire a geniului crea­tor al poporului german nu pot fi realizate decit pe calea dezvoltării paşnice. Nu vom exagera dacă vom spune că există posibilităţi imense pentru o dezvoltare largă a legăturilor eco­nomice multilaterale între Uniunea Sovietică şi Republica Federală Ger­mană în avantajul reciproc al celor două părţi. Republica Federală dispune de o industrie multilateral dezvoltată şi poate conta pe obţinerea de comenzi mari şi avantajoase din partea Uni­unii Sovietice. La rîndul ei Uniunea Sovietică dispune de asemenea de largi posibilităţi de a vinde R. F. Germane mărfuri care interesează industria şi agricultura acesteia. Ridicăm problema dezvoltării legă­turilor comerciale cu Republica Fe­derală şi pentru că Uniunea Sovie­tică consideră că dezvoltarea acestor legături constituie o bază sigură pentru îmbunătăţirea şi a relaţiilor politice dintre state. Aş dori să subliniez că vorbind despre necesitatea şi avantajele sta­bilirii unor bune relaţii între ţările noastre, pornim in mod invariabil de la faptul că dezvoltarea unor ase­menea relaţii nu poate şi nu trebuie să aducă nici un prejudiciu relaţii­lor Uniunii Sovietice sau Republicii Federale cu­­ alte state. Dimpotrivă, suntem­ convinşi că relaţii bune, de prietenie între U.R.S.S. şi R. F. Ger­mană n-ar putea decit să contribuie la lărgirea continuă a legăturilor in­ternaţionale ale celor două ţări în interesul general al întăririi păcii. întărirea încrederii şi stabilirea unei colaborări prieteneşti intre ţă­rile noastre ar contribui fără îndoia­lă şi la rezolvarea principalei pro­bleme naţionale a poporului german, unificarea Germaniei. Oamenii sovie­tici îşi dau bine seama că germanii din răsăritul şi din apusul Germa­niei sunt profund preocupaţi de pro­blema restabilirii unităţii naţionale a ţării lor. Simpatizăm în mod sincer cu aceste aspiraţii juste şi suntem gata, ca şi pînă acum, să acordăm poporului german tot ajutorul în în­deplinirea principalei sale sarcini na­ţionale. Problema unificării Germa­niei nu va progresa însă atit timp cit vor continua încercările de a se ignora faptul că există două state germane. Viaţa confirmă tot mai evident că rezolvarea problemei germane poate fi găsită numai pe calea apropierii dintre R. D. Germană şi R. F. Ger­mană. Este tot atît de evident şi faptul că la unificarea Germaniei nu va contribui orientarea spre remili­­tarizarea Germaniei occidentale, spre îngrădirea drepturilor democratice ale populaţiei ei şi continuarea politicii ostile faţă de statele iubitoare de pa­ce vecine cu Germania. Pentru a apropia ziua unificării Germaniei vor trebui biruite multe greutăţi. Este necesar ca toate­­ sta­tele interesate să-şi unească efortu­rile în acest scop. Cu cît aceasta se va face mai repede cu atît va fi mai bine. In ce priveşte guvernul sovietic, el este gata să acorde gu­vernelor celor două state germane ajutor în rezolvarea problemei uni­ficării Germaniei. Îngăduiţi-mi să­­mi exprim convingerea că îmbunătă­ţirea relaţiilor dintre ţările noastre va fi foarte utilă şi în această pri­vinţă. Aş dori, de asemenea, ca să atrag atenţia asupra propunerilor din 17 noiembrie 1956 ale guvernului sovie­tic în problema dezarmării şi a micşorării încordării internaţionale, propuneri care au fost adresate gu­vernului Republicii Federale. Aceste propuneri prevăd, după cum se ştie, o serie de măsuri printre care măsuri privind Germania. înfăptuirea acestor măsuri ar avea după părerea guvernului sovietic o importanţă ho­­tărîtoare pentru însănătoşirea situaţiei în Europa. Credem că a sosit acum timpul ca, în deplină conformitate cu hotărîrile adoptate de comun acord in timpul tratativelor de la Moscova din 1955, guvernele celor două ţări ale noastre să ia măsuri concrete în direcţia îm­bunătăţirii simţitoare a­ relaţiilor din­tre Uniunea Sovietică şi Republica Federala Germană, bazîndu-se în a­­ceasta pe experienţa deja acumulată, ce-i drept extrem de modestă, dar to­tuşi utilă, a dezvoltării legăturilor re­ciproce în diferite domenii. Ar putea fi în special examinate probleme atît de actuale ca sporirea considerabilă a schimburilor comercia­le dintre cele două ţări şi încheierea unui tratat comercial; încheierea unei convenţii cu privire la colabora­rea culturală şi tehnico-ştiinţifică, pre­cum şi a unei convenţii consulare ca­re să determine drepturile părţilor în ce priveşte apărarea intereselor cetăţe­nilor lor şi să uşureze rezolvarea pro­blemelor în legătură cu repatrierea cetăţenilor. Totodată aş dori să subliniez că noi, desigur, considerăm că nu este just să limităm relaţiile noastre exclu­siv la problemele de colaborare eco­nomică, culturală şi tehnico-ştiinţifică. Acordăm o mare importanţă glasului poporului german în discutarea princi­palelor probleme internaţionale. Am şi discutat şi am ajuns la o înţelege­re cu guvernul Republicii Democrate Germane asupra unor probleme de cea mai mare importanţă cum sunt dezar­marea, asigurarea securităţii în Eu­ropa şi asupra altor probleme in a căror rezolvare sunt interesate atît poporul sovietic cît şi poporul german. Considerăm că apropierea punctelor de vedere ale Uniunii Sovietice şi Re­publicii Federale Germane asupra a­­­cestor probleme ar fi extrem de utilă. Sperăm că considerentele expuse mai sus vor fi examinate de guvernul federal în spiritul colaborării priete­neşti şi constructive. Este de la sine înţeles că atît eu cit şi colegii mei — membrii guvernu­lui sovietic — vom fi bucuroşi, dom­nule cancelar, să studiem cu atenţie propunerile, pe care, la rîndul dv, veţi considera că este posibil să le expuneţ in scopul întăririi acestor relaţii în con­formitate cu interesele vitale ale po­poarelor celor două ţări. Cu stimă N. BULGANIN închiderea lucrărilor sesiunii Sovietului Suprem al U.R.S.S Eri au luat sfîrşit lucrările celei de punct la ordinea de zi prin prezenta a Vl-a sesiuni a Sovietului Suprem al rea de către D. T. Şepilov, ministrul U.R.S.S. Afacerilor Externe al U.R S.S.. a In şedinţa din 12 februarie, a celor portului „Problemele situaţiei i­nterna­­două camere, a fost epuizat ultimul ţionale şi politica externă a U.R.S.S.“ Flamura roşie Alimentara—Tg.Mureş şi Voinţa —Miercurea Ciuc ne-au reprezentat cu cinste regiunea noastră la hochei pe ghiaţă Miercuri noaptea , (deoarece ziua graiaţa se topea) au continuat la Rădăuţi întrecerile din cadrul cam­pionatului republican al categoriei B la hochei pe ghiaţă. In primul joc s-au întilnit echipele Fl.­R Alimen­tara—Tg. Mureş şi Recolta—Sebeş Alba. Meciul a fost foarte dîrz dispu­tat. Mureşenii avind un patinaj mai rapid au reuşit să se impună pînă la urmă, cîştigind cu 8:4, (4:2, 1:1, 3:1). Au marcat: Auer (3), Incze I, Filip, Pirchan, Vakarcs şi Bird pentru mureşeni, respectiv Visauer, Kulcsár, Munteanu şi Hăpreanu pentru în­vinşi. In continuare a avut loc importan­tul joc între Progresul—Rădăuţi (ne­învinsă pînă atunci) şi Voinţa—Mier­curea Ciuc. Tinerii jucători ai coope­rativelor din Miercurea Ciuc nu s-au speriat de faima adversarului care a jucat încrezut şi şi-a subestimat adversarul în primele reprize ale me­ciului. După multe faze palpitante şi spectaculoase victoria a revenit Voin­ţei cu 5:3 (0:2, 2:1, 3:0). Publicul spectator a aplaudat mult frumosul joc prestat de învingători. Alte rezul­tate : Locomotiva—Cluj—Locomotiva TA.R­O.M. 5:3 (2:1, 1:0, 2:2), Recolta—Sebeș — Energia—Tîrnăveni 3:3 (2:1, 0:2, 1:0). Toate eforturile organizatorilor au fost zădărnicite de temperatura care a continuat să fie ridicată, astfel in­ert s-a hotârît întreruperea campiona­tului republican de hochei pe ghiaţă al categoriei B. La întrerupere iată primii clasaţi: 1. Fl. R. Alimentara—Tg. Mureş 5—5—0—0—45 : 11—10 2. Voinţa—Miercurea Ciuc 5-4-1-0-50: 14-9 Competiţia de volei „cupa 18 februa­rie", organizată de către colectivul sportiv Locomotiva—Tg. Mureş, ini­ţiată în amintirea luptei muncitorilor ceferişti de la Griviţa, se apropie de sfîrşit. Meciurile disputate între cele 6 echipe (Voinţa, Dinamo, Armata, Progresul I şi II, Locomotiva) s-au bucurat de un frumos succes. Şanse mari de a câştiga trofeul pus în joc le au echipele Voinţa şi Locomotiva. Cu­ o săptămînă înaintea startului campionatului republican masculin de baschet, echipa care ne reprezintă re­giunea, Dinamo—Tg- Mureş, a susţi­nut o partidă amicală de verificare în compania echipei divizionare Energia* Cluj. Jocul a corespuns doar in repri­za secundă cînd mureşenii au jucat intr-adevăr la valoarea lor. Scor 93 : 69 (37 : 35) pentru Dinamo—Tg. Mureş. In deschidere a avut loc un meci interesant de juniori, unde am constatat că viitorul baschetului din oraşul nostru este asigurat. Aceşti ti­neri aparţinînd colectivelor Progresul şi Dinamo, avînd doar 14—16 ani, posedă toate elementele jocului de baschet. Rezultat: Progresul—Tină­rul dinamovist (jun.) 55:44 (22:18). Aici trebuie să amintim că administra­ţia halei de sport I.M.F. nu s-a în­grijit ca sala să dispună de vestiare şi duşuri corespunzătoare cerinţelor elementare, cu toate că ei închiriază sala cu 40 lei pe oră, su­mă din care credem că şi curăţenia ar putea sa fie mai bine pusă la punct. ★ La Racul-Roşu Eva Farkas (Pro­gresul—Tg. Mureş) a ciştigat două titluri de campioană la patinaj vi­teză, cîștigind probele de 500 m cu un nou record republican (56 secun­de) și pe cea de 1­500 m. La juniori 17—18 ani Katona Gheorghe (Mier­curea Ciuc) a cîștigat proba de 500 m cu 49Ts. Locul II a revenit lui Ladislau Porkoláb (Progresul—Tg Mureș). INTILNIRILE INTERNAŢIONALE ALE SPORTIVILOR NOŞTRI Sâmbătă şi duminică s-au desfăşu­rat la Milano campionatele internaţio­nale ale Italiei. La această grandioasă competiţie înaintea campionatelor mondiale care vor avea loc la Stock­holm, în afară de cele mai bune „pa­lete“ ale Europei au participat şi spor­tivii noştri fruntaşi. Conform tradi­ţiei şi în anul acesta reprezentanţii noştri au obţinut succese remarcabile (anul trecut au cîştigat toate titluri­le). Iată rezultatul: simplu femei Eva Zeller—Rozeanu (Romînia) 3:1, sim­plu bărbaţi Berczik-Sidó (Ungaria) 3 : 0, dublu femei Rozeanu-Zeller—Ke­rekes-Golopenca 3:1, dublu mixt Zel­­ler-Gantner—Rozeanu-Reiter 3:1. La Cluj echipa de tenis de masă a R.P. Chineze a susţinut o întîlnire a­­micală cu reprezentativa regiunii. Re­zultatul surpriză l-a înregistrat echipa de băieţi a Clujului care a reuşit ex­cepţionala performanţă de a învinge pe jucătorii chinezi cu 5:4. La fete sportivele din China au învins cu 3:1. Tiparul: IM RIPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg. Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg. Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr. 9. Telefon: nr. 2888, 2494* Tipografia: 2643. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factori poştali şi difuzor!! voluntari din întreprinderi şi instituţii. Comanda Nr. 796

Next