Steaua Roşie, iulie 1957 (Anul 6, nr. 509-517)

1957-07-27 / nr. 516

Ca şi comitetele raionale de partid şi cele orăşeneşti de subordonare re­gională dispun de un aparat al lor prin care asigură controlul Îndeplini­rii hotărîrilor partidului şi guvernu­lui, sprijină activitatea organizaţiilor de bază de pe teritoriul oraşului. Un rol foarte important au şi la comitetele orăşeneşti de partid in­structorii teritoriali, cărora le sînt repartizate spre ajutorare mai multe organizaţii de bază. Instructorul Ka­rol Bodoni, de pildă, sprijină în mun­că 15 organizaţii d­e bază. Dintre cele 15 organizaţii unele sînt din întreprinderi productive, al­tele din organizaţii de masă, iar al­tele din instituţii. Toate cind în raza oraşului instructorul are posibilitatea ca în fiecare lună cel puţin odată să treacă pe la fiecare din aceste organi­zaţii de bază. Accent deosebit pune însă în primul rînd pe organizaţiile din întreprinderile productive nefiind neglijate nici cele din instituţii şi or­ganizaţii de masă. Dintre organiza­ţiile cu specific productiv instructorul stă mai mult timp în acelea unde se simte nevoia unui mai mare ajutor şi îndrumare. Timpul cît să stea într-o organizaţie nu este indicat de către comitetul de partid, acesta rămînînd la aprecierea instructorului conform necesităţilor. Cu prilejul unei deplasări la fabri­ca „Encsel Mauriciu“, una dintre ce­le mai importante întreprinderi din oraş unde lucrează un mare număr de muncitori, instructorul a constatat o serie de nereguli. Să plece şi să lase ca lucrurile să rămînă tot aşa ? Nu. Tov. Bodoni a studiat cu multă atenţie şi răbdare atît problemele politice cît şi cele de producţie. Şi a stat în fabrică nu o zi sau două ci aproape o lună de zile. După ce a cunoscut că activitatea organizaţiei U.T.M., cea a organiza­ţiei sindicale din fabrică sunt inexis­tente şi că in procesul de producţie se manifestă o atitudine nesănătoasă faţă de calitatea produselor la secţia sculărie, că se sustrage de către unii din avutul obştesc, a ajutat biroul organizaţiei de bază să pregătească o adunare, în care s-a analizat acti­vitatea membrilor de partid atît în ce priveşte îndeplinirea sarcinilor de partid cît şi cele de producţie. Ce a reieşit în adunare ? A reieşit că munca organizaţiei de bază este departe de a fi la înălţimea sarcinilor. Adunarea a criticat membrii biroului pentru slaba îndrumare a muncii politice şi a hotărît aplicarea de sancţiuni corespunzătoare celora care meritau. Instructorul a acordat sprijin şi organizaţiei de la fabrica „Petőfi Sá­ndor“. Ca rezultat al muncii po­litice desfăşurată de organizaţia de bază, fabrica este prima care a asi­gurat fondurile necesare introducerii sistemului de salarizare îmbunătăţit. In acest scop, aplicîndu-se numeroase propuneri ale muncitorilor s-a înregis­trat o scădere a preţului de cost de opt ori mai mare decît era de prevă­zut. Organizaţia de bază a primit în rindu­rile candidaţilor de partid în acest an 10 muncitori. Aici, organizaţia are şi un puternic activ fără de partid. Dacă instructorul stă 4—5 zile într-o organizaţie, asta nu înseamnă că pe la celelalte nu trece sau nu ţine legătura cu ele. Acum la organizaţia de la fabrica „Petőfi Sándor“ şi la altele nu mai este necesar să stea zile de-a rîndul, totuşi lunar odată se deplasează şi la aceste organizaţii pentru a le aduce la cunoştinţă hotă­­rîrile adoptate între timp de comitetul orăşenesc de partid şi de biroul aces­tuia. Un lucru bun în munca instructoru­lui este că deşi ia legătură cu birou­rile organizaţiilor, cu membrii de partid, în analizarea problemelor stă de vorbă şi cu ceilalţi oameni ai mun­cii, îi ascultă pe aceştia cu atenţie, se bazează pe părerea lor, ţine cont de propunerile lor juste. O. FEKETE VIATA DE PARTID Instructorul comitetului orășenesc de partid Sfaturi pentru acţiunea de curăţenie — Să nu îngrămădiţi gunoaiele în curţile voastre, căci astfel creaţi po­sibilitatea de dezvoltare şi înmulţire a microbilor, muştelor, şoarecilor şi şobolanilor. Unde există posibilitatea, să ardeţi sau să îngropaţi gunoaiele iar unde nu, ele să fie păstrate în lăzi închise cu capac şi să fie situate cît mai departe de locuinţă, la umbră. — Îngrijiţi fîntîniie voastre şi înde­părtaţi din apropierea lor orice izvor de infecţie. —­ Nu aruncaţi gunoaiele pe stradă. — Stropiţi şi măturaţi trotuarul din faţa casei. —■' Să asiguraţi curăţenia străzi­lor şi a pieţelor şi să nu aruncaţi resturi de alimente, fructe, hîrtii, mucuri de ţigări pe stradă, folosind coşurile expuse în acest scop. Muncitori din sectorul alimentar I Asiguraţi condiţii optime de igienă la producţia, depozitarea, transpor­tarea şi desfacerea alimentelor cu precădere la carne, peşte, pîine etc. Gospodine! Respectaţi regulile de igienă la prelucrarea şi păstrarea alimentelor, acoperiţi alimentele pentru a le feri de muşte. Fiecare gospodină conştiincioasă trebuie să asigure transportarea pîi­­nii la domiciliu învelită în hîrtie sau în şervet curat pentru a preveni Infectarea pîinii prin praf şi micro­bii de pe stradă, spre a nu periclita sănătatea şi viaţa familiei sale. Stîrpiţi prin toate mijloacele muş­tele, purtătoarele bolilor... transmi­sibile. Mame! Pentru ocrotirea sănătăţii copiilor voştri fierbeţi bine laptele înainte de a fi consumat, spălaţi cu apă fiartă şi dezinfectaţi cu o solu­ţie de hipermanganat fructele şi le­gumele consumate crude. Nu duceţi copiii în sezonul cald, în locuri aglomerate. Organele tehnice sanitare îngri­jesc de ocrotirea sănătăţii populaţiei. Pentru a putea lupta însă în mod eficace şi cu rezultate contra bolilor contagioase, este necesar ca acţiunea de curăţenie să devină o acţiune de masă în care va lua parte fiecare ce­tăţean conştiincios. In comuna Sîncraiu de Mureş a început treieratul Ţăranii muncitorii cu gospodărie individuală din Sîncraiu de Mureş, raionul Tg.-Mureş, sînt pe terminate cu lucrările de seceriş. In ziua de 24 iulie ei au început treieratul or­zului şi griului.. Printre primii care au treierat griul se numără ţăranul muncitor cu gospodărie individuală Bota Ludovic, care încă de la batoză a transportat şi predat la baza de recepţie 100 kg grîu contractat cu statul. DAN ALEXANDRU corespondent — Primele avansuri de cereale Colectiviştii din raionul Reghin depun eforturi sporite pentru termi­narea strîngerii recoltei. • Astfel, la gospodăria agricolă co­lectivă din Dedrad, treierişul orzului a fost terminat. Imediat după ter­minarea treieratului colectiviştii au trecut la împărţirea avansului de 40%. Pe baza zilelor-muncă efec­tuate, fiecare colectivist a primit cîte 0,400 kg orz pentru fiecare zi-muncă. Treieratul a început şi la gospodă­ria colectivă din Batoş. Aici, fă­­cîndu-se calculaţia probabilă a pro­ducţiei de grîu s-a constatat că ar reveni ca avails de 40% cîte 2 kg grîu la zi-muncă. IOAN M. SIMION corespondent " o— Se treferă şi la Dedrad Treierînd orzul colectiviştii din co­muna Dedrad, raionul Reghin, au ob­ţinut o recoltă medie la această cul­tură de 2.024 kg la hectar. Colectiviştii din satul Goreni se străduiesc de asemenea să termine ci­t mai grabnic recoltatul păioaselor. Pina în prezent ei au recoltat griul de pe o suprafață de 35 ha. In zilele acestea și ei vor începe treieratul. REICHEMBERGER LUDOVIC corespondent * 15 Pe şantierul de construcţii a blocurilor truncitoreşti din Tg.-Mureş Se înalţă blocurile muncitoreşti Pe terenul fostei rafinării de petrol din apropierea gării se puteau vedea încă nu demult urmele lăsate de răz­boi. Molozuri, cărămidă fărâmiţată în pilcuri acopereau întreg terenul stră­juit de zidurile ciopîrţite şi afumate ale unei clădiri gata să se dărîme. Oamenii care treceau pe strada Dózsa Gheorghe işi puneau fel de fel de în­trebări în legătură cu soarta acestui teren. Ce se va alege de el ? Se va face un parc ? Sau . . . cine ştie, ce destinaţie va mai primi. Odată cu Începerea primăverii au început să se facă pe acest teren primele măsură­tori. Aici urmau să se înalţe cele 13 blocuri muncitoreşti. încă din primăvară, zilnic zeci de camioane transportau în grabă nisip, pietriş, cărămidă, var, într-un cuvînt materiale de construcţie. In scurt timp a luat naştere un şantier imens care a început să şteargă urmele războiului clădind pe baze sigure şi solide noi blocuri muncitoreşti. Astăzi dacă priveşti acest imens şantier străjuit de două macarale turn, uşor îţi poţi da seama de am­ploarea lucrărilor care se execută aici mecanizat. La blocul nr. 1 de pildă, se execută ultimele lucrări la etajul II după care urmează acoperirea lui. Blocurile nr. 7, 8 și 9 au deja etajul 1 terminat urmînd a se con­tinua lucrările la etajul II. La blocul 11 parterul este terminat. La blocu­rile 2 și 10 se execută lucrările de subsol. La blocul nr. 6 se toarnă fundaţia. La blocurile 9 şi 10 lucrează, tinere­tul şcolii de construcţii care cu multă ambiţie vrea să ajungă şi să întreacă pe absolvenţii şcolii de construcţii ce lucrează la blocul nr. 3. Tînărul Be­nedek Lajos de la şcoala de construc­ţii, justifică oarecum rămînerea în urmă a brigăzii lui prin aceea că ei lucrează doar 6 ore în timp ce absol­venţii lucrează cîte 8 ore in două schimburi. Totuşi, nu vor să rămînă mai prejos. Tinerii Butyán Balázs, Göcsi Elek, Adorjáni Sándor, Fü­löp Ferenc din echipa de tineret a blo­cului nr. 9 şi 10 execută cu multă pricepere, sub supravegherea şefului de echipă Gáli János, lucrările de zidărie. De fapt, tov. inginer Codrea Teodor arată că tineretul şcolii de construcţii este sufletul şantierului. Şi apoi, că munca voluntară este una din principalele metode de lucru fo­losite pe șantier Intr-adevăr, se fac mari economii prin munca voluntară. Să ne închipuim costul transportu­lui a peste un milion de cărămizi, sau transportul zilnic a două vagoane de prefabricate de către C.F.R. de la Ungheni la Tg. Mureş, lucrările de lemnărie ce se execută de către Ipro­­fil „Simo Géza“, „Lemn-mobila“ etc. Considerabile economii reprezintă munca voluntară prestată de mun­citorii de la fabrica de zahăr , Bernăth Andrei“ din Tg. Mureș care execută lucrările de fierărie pentru balcoane­le blocurilor. Pînă în prezent stadiul lucrărilor este destul de avansat. Es­te necesar ca munca voluntară să fie impulsionată, să se poată lucra în două schimburi pentru ca pînă la sfîrşitul anulu­i să se poată da în fo­losinţă 4 blocuri. Inţelegînd rolul im­portant pe care-1 are munca volun­tară pentru obţinerea unor economii însemnate, muncitorii fabricii de za­hăr „Bernăth Andrei“ din Tg. Mureş au chemat la întrecere socialistă toa­te întreprinderile din oraş pentru a participa la muncă voluntară, pentru a se crea posibilitatea de a se con­strui peste 300 de apartamente în loc de 210 cîte au fost planificate, cu aceeaşi sumă de bani, pentru a se îm­bunătăţi cît mai mult condiţiile de locuit în oraşul nostru. Deşi la chema­rea muncitorilor fabricii de zahăr „Bernăth Andrei“ din Tg. Mureş, au răspuns toate întreprinderile prin an­gajamente frumoase pe care le-au luat, totuşi, se poate constata că în unele cazuri acestea rămîn doar pe hîrtie. Aşa de pildă, dacă treci în după mesele zilelor lucrătoare poţi vedea pe şantier doar acelaşi tineret de pînă la amiază. Sau în unele ca­zuri, ca în după masa zilei de 25 iulie a. c. pe şantier au apărut doar 15 muncitori pentru muncă voluntară de la întreprinderea Encsel Mauriciu. Dar nici aceştia, din lipsă de orga­nizare şi supraveghere nu au dat ajutorul suficient prin faptul că deşi erau puţini la număr au venit cu în­­tîrziere de o oră şi au plecat mai devreme cu o­ oră. Organizaţiile de bază şi cele sin­dicale din întreprinderile oraşului Tg. Mureş, au ca sarcină de a lămuri muncitorii asupra însemnătăţii acestei acţiuni, să-i mobilizeze la muncă vo­luntară, ea fiind un act patriotic în vederea ducerii la îndeplinire a aces­teia. Membrii de partid aprobă hotărârile plenarei C.C. al P. M. R. Alături de partid, pentru aplicarea în viaţă a politicii partidului La 19 iulie, în sala şcolii profesionale C.F.R. mişcare din Tg Mureş, s au adunat peste 60 de membri şi candidaţi de partid pentru a dezbate Rezoluţia Plenarei C.C. al P.M.R. din 28 iunie—3 iulie 1957. După ce s-a dat citire documentului, mulţi dintre cei prezenţi au luat cuvintul declarîndu-se de acord cu măsurile luate de plenari in le­gătură cu activitatea antipartinică, fracţionistă a tov. I. Chişinevschi şi M. Constantinescu. Iată ce a spus în cuvintul său, Ioan Tolan: „Hotărîrile Plenarei con­stituie o preţioasă învăţătură pentru organizaţia noastră de bază, pentru fiecare membru al ei, despre felul cum trebuie să luptăm pentru păstrarea unităţii rîndurilor partidului”. In continuare vorbitorul atrage atentia celor prezenţi asupra sarcinilor comuniştilor in vederea întăririi unitatii parti­dului, arătînd că orice manifestare de atitudine antipartinică trebuie com­bătută iar acei, indiferent cine sînt, ce se abat de la linia justă a parti­dului să fie îndepărtaţi din posturile de conducere. Szítai Ioan, Aurel Sălcudean, impiegat de mişcare, Constantin Man­avizer şi alţii, au arătat cît de importantă este pentru partidul nostru pentru întreg poporul muncitor din ţara noastră hotărîrile Plenarei In cuvintul său tov. Károly Fábián, şef de comandă la mişcare subliniază justeţea politicii partidului nostru. Arată, mai departe, că lu­mii regimului nostru democrat-popular oraşul Tg. Mureş s a dezvoltat intr-un ritm vertiginos şi continuă să se dezvolte. Că oamenii muncii ro­­mîni, maghiari şi de alte naţionalităţi sînt hotăriţi să upte din însputeri pentru înflorirea Regiunii Autonome Maghiare, a patriei lor comune R.P.R. In unanimitate cei prezenţi au aprobat măsurile luate de Plenara C.C. al P.M.R. în scopul întăririi unităţii partidului. Rezoluţia Plenarei a fost prelucrată în aproape toate organizaţiile de­faza din raionul Tg. Mureş. In unele locuri s-a trecut la prelucrarea hotă­­riilor Plenarei şi în adunări generale în căminele culturale. ★ Duminică 21 iulie, in satul Cimpu! Cetăţii aparţinător comunei Ere­­iniiu în faţa unui însemnat număr de cetăţeni adunaţi în cămintu cultural, s-a dat citire Rezoluţiei Plenarei. Ţăranii muncitori Jánosi György, Kocso György şi ceilalţi care au luat cuvintul, au condamnat activitatea fracţionistă antipartinică a tov.­­ Chişinevschi şi M. Constantinescu aprobînd măsurile luate de Plenara C.C. al P.M.R. împotriva lor. Adunarea a adoptat o declaraţie în care se spune printre altele . Noi, ţăranii muncitori din Cîmpul Cetăţii suntem de acord cu măsurile luate de Plenara C.C. al P.M.R. Noi toţi ca unul singur ne alăturăm C­C al P.M.R. şi ne angajăm ca urmînd cu fermitate îndrumările, politica partidu­lui, să depunem toate eforturile pentru ca prin muncă să aplicăm in viată hotărîrile partidului şi guvernului. In acest scop vom stringe grabnic re­coltele de păroase şi ie vom treiera la timp şi fără pierderi”. Comisiile permanente pot să der­im mare sprijin în munca sfaturilor populare. Cele mai multe comisii permanente, forme organizatorice de legătură a sfatuilor populare cu masele de oa­meni ai muncii, sprijină prin activita­tea lor munca sfaturilor populare atît la regiune, raioane cît și la comune. Comisiile­ permanente sînt consti-­ tuite din deputaţi şi alţi cetăţeni frun­taşi în activitatea obştească care se bucură de popularitate în rîndul ale­gatorilor. Fie sînt constituite pe pro­bleme şi sînt subordonate numai sfa­tului popular pe lingă care funcţio­nează. Acolo unde comitetul executiv al sfatului popular ajută în muncă co­misiile permanente ele se situează la înălţimea sarcinilor ce le revin. Analizînd activitatea comisiei per­manente agricole de pe lingă sfatul popular al raionului Sîngeorgiu de Pădure constatăm că aceasta nu şi-a înţeles rolul important pe care îl are. Răspunderea pentru aceasta o poartă fără îndoială comitetul execu­tiv şi întreg sfatul popular raional care n-au ştiut să concretizeze munca acestei comisii, nu au ajutat-o să-şi organizeze vrunca, să se ocupe de pro­blemele ce-i aparţin în­ felul prescris de regulamentul de funcţionare a sfaturilor populare. Este adevărat că plan de muncă are comisia permanentă. Dar în plan sînt arătate sarcini generale. Se arată, de pildă, ca membri comisii­­ permanente vor duce muncă în rin­­du­rile ţăranilor muncitori pentru a si întreţine la timp şi în bune condiţiuni culturile, să recolteze şi să treiere la timp-etc. Aceast­a­ este bine. Dar -np, mai atît poate o comisie pernanentă­­raională ? Şi nici aceste sarcini nu sînt concretizate pe timp şi nici pe om, cele cuprinse fiind doar simple lozinci. Se pare că tovarăşii de la sfatul raional nu ar avea cunoştinţă despre acea misiune a comisiei permanente de a studia anumite probleme şi a propune sfatului popular luarea de măsuri corespunzătoare, de a propune modul de rezolvare a problemelor studiate. Afirmăm aceasta deoarece în perioada care a trecut de la ale­geri, comisia permanentă nu a stu­diat nici o problemă cit de mică şi nici nu a propus nimic sfatului popular raional. Nu ar fi un raion probleme importante de studiat ? Ar fi. Şi noi recomandăm comisiei per­manente să studieze posibilităţile În­fiinţării de sere la gospodăriile agri­cole colective, întovărăşiri etc. din raion, cunoscînd că condiţia de bază pentru acestea, gazul metan, exista în multe locuri in raion ...Şi Graşu­! Reghin ar putea fi mai curat, mai aranjat In cîteva numere ale ziarului nos­tru au apărut sub titlul „ . . . Şi Tg. Mureşul poate, fi mai curat“, articole în care s-au scos la iveală un şir de lipsuri în privinţa curăţeniei oraşu­lui. Iniţiativa, după cît se vede, şi acesta este un lucru Îmbucurător, a stîrnit interes şi în alte oraşe ale re­giunii noastre. Ne-am bucura dacă în toate oraşele fie chiar şi în cele mai mici şi chiar şi la comune s-ar manifesta dorinţa de înfrumuseţare, de curăţenie. Iată ce ne scrie un corespondent voluntar despre curăţenia oraşului Reghin . Deşi uneori mai apar măturătorii de stradă, curăţenia oraşului Reghin lasă mult de dorit. Peste tot, chiar şi în centrul oraşului pe trotuare, pe şo­sea, în parcul din piaţă zac zile în­tregi resturi de mîricare, hiltii, gu­noaie etc. Curăţenia oraşului se poa­te spune se „întreţine“ efin cînd în cînd de binefăcătoarele vînturi şi ploi. Oraşul este gospodăria noastră a tuturora în care trăim, muncim, ne distrăm şi ne odihnim. Păstrarea unei curăţenii generale este datoria fie­căruia dintre noi. Dacă pe Ungă tro­tuare s-au instalat coşuri pentru hîr­tii, resturi de mîncare şi altele, de ce nu se întrebuinţează acestea ? Este necesar să se atragă atenţiarea celor ce trec nepăsători pe lingă ele, prin inscripţii sau instrucţiuni privind în­trebuinţarea lor ? Vedem de aseme­nea aspectul neplă­cut al unor străzi de la periferie. Str. Muncitorilor, de pildă, ca­re, deşi nu de mult s-a pavat, iarăşi are un aspect cit se poate de prost Gropile predomină. Aici, autocamioanele şi căruţele de la I.C.S. „Combustibil“ şi Ilofor încărcate cu material lemnos se împotmolesc de-a binelea- Ba mai sînt depozitate şi materiale lemnoase care nu permit circulaţia decit In sens unic. Tot în această stradă, de-a lungul căii ferate, înspre I.F.I.L. s-a format o adevărată baltă, bazin al apelor scurse din şanţuri, In care raţele cetăţenilor se bălăcesc In voie. Dacă de acest drum se servesc mai mult Întreprinderile „Combusti­bil“ şi Ilefor, ar putea contribui şi ele la repararea şi întreţinerea aces­tui drum iar materialele lemnoase ar fi mai bine să fie depozitate in aşa fel incit să permită circulaţia normală a vehicolelor. ; ’ CONSTANTIN TAMAŞ corespondent

Next