Steaua Roşie, iulie 1957 (Anul 6, nr. 509-517)

1957-07-27 / nr. 516

Răspunsul lui N. A. Bulganin la mesajul lui H. Macmillan MOSCOVA. (Agerpres). — TASS transmite: La 22 iulie Iakob Malik, ambasadorul sovietic în Marea Britanie, a luminat lui Harold Macmillan, primul ministru al Angliei, răspunsul lui Nikolai Bulganin la mesajul acestuia din 14 iunie. GUVERNUL ENGLEZ NU ARE O POZIŢIE POZITIVA IN CE PRIVEŞTE ÎNCETAREA EXPERIENŢELOR NUCLEARE In răspunsul său, N. A. Bulganin arată că nici în mesajul lui Mac­m­illan, nici în poziţia pe care se si­­tuează Anglia în subcomitetul pentru dezarmare, nu se pot vedea semne în­curajatoare dovedind că guvernul englez ar fi gata să accepte luarea de comun acord a unor măsuri pentru de­zarmare, inclusiv încetarea exploziilor experimentale ale armelor atomică şi cu hidrogen. N. A. Bulganin a arătat că este absolut necesar să se cadă de pe acum de acord asupra încetării expe­rienţelor cu bombele atomică şi cu hidrogen, fără a lega această proble­mă de măsurile in domeniul dezar­mării. După ce arată că guvernul englez condiţionează rezolvarea problemei suspendării experienţelor nucleare de realizarea unei înţelegeri cu privire la alte măsuri în domeniul dezarmă­rii, N. A. Bulganin scrie ca a pune astfel problema înseamnă a condam­na dinainte la insucces tratativele cu privire la încetarea experienţelor in arma nucleară. Această poziţie, arată N. A. Bulganin, este de-a dreptul contradictorie. N. A. Bulganin arată in continua­re că guvernul Marii Britanii înclină să lege rezolvarea problemei dezar­mării în ansamblu de reglementarea problemelor politice nerezolvate, in­clusiv a unei probleme atît de com­plexe ca unificarea Germaniei Ne putem oare mira — întreabă N. A. Bulganin — că după toate acestea, pînă şi oameni cu puţină ex­perienţă in diplomaţie încep să se îndoiască dacă guvernul Marii Bri­tanii şi aliaţii săi din N.A.T.O. nă­zuiesc intr-adevăr spre atingerea ţelu­rilor puse de Organizaţia Naţiunilor Unite în faţa Comitetului pentru de­zarmare? Se abuzează de subcomitetul O.N.U. pentru dezarmare pentru a ușu­ra ma­nevrele electorale ale unor anumite cercuri politice din R.F.G. Oamenii de stat din Germania occidentală — arată N. A. Bulganin — nu ascund acest lucru. GUVERNUL ENGLEZ SE ESCHIVEAZĂ DE LA DISCUTAREA SERIOASA A PROBLEMEI SECURITĂTII IN EUROPA In continuare, N A. Bulganin se ocupă în răspunsul său de problema securităţii în Europa. Guvernul Marii Britanii — scrie N. A. Bulganin — se eschivează de fapt de la discutarea serioasă a pro­punerilor concrete în această proble­mă. N. A. Bulganin propune ca sta­tele europene şi S.U.A. să-şi asume reciproc obligaţia de a nu acorda aju­tor militar sau economic vreunui stat care a încălcat pacea în Europa, indi­ferent dacă au sau nu obligaţii de aliat faţă de statul agresor. N. A. Bulganin arată că ideea acor­dării de garanţii Uniunii Sovietice de către participanţii la blocul mili­tar N.A.T.O., a cărui activitate agre­sivă este îndreptată in primul rina împotriva U.R.S.S., este cel puţin ciudată. In Uniunea Sovietică — scrie N. A. Bulganin — nu există oameni atît de naivi incit să facă dependentă securitatea statului sovietic de vreo garanţie a acestui bloc agresiv. Concentrarea armei atomice in Europa — scria în continuare N. A Bulganin — şi dezlănţuirea cursei înarmărilor atomice intre statele euro­pene fac să crească in mod amenin­ţător primejdia ca pe teritoriul Euro­pei să se dezlănţuie un război ato­mic. In legătură cu aceasta, N. A Bulganin atrage atenţia lui Macmil­lan asupra propunerii Uniunii Sovia­tice, ca Uniunea Sovietică, Marea Britanie, precum şi S.U.A., ca state care deţin arma nucleară, să cadă de acord să nu stocheze această armă pe teritoriul Germaniei. N. A. Bulganin îşi exprimă regretul că în mesajul său de răspuns Mac­millan a trecut sub tăcere propunere, făcută de guvernul sovietic guverne­lor puterilor occidentale de a con­damna folosirea forţei ca mijloc de rezolvare a problemelor litigioase în Orientul Apropiat şi Mijlociu. Guver­nul sovietic, scrie N. A. Bulganin, consideră ca şi pină acum că asuma­rea de către marile puteri a unei ase­menea obligaţii ar contribui la insă­nătoşirea şi normalizarea întregii si­tuaţii in Orientul Apropiat şi Mijlociu. Totodată, referindu-se la afirmaţia guvernului Marii Britanii că litigiul dintre Israel şi ţările arabe ar consti­tui principala sursă de încordare în Orientul Apropiat şi Mijlociu, N. A. Bulganin îl întreabă pe Macmillan: „Se poate oare considera că măsuri ca bombardarea oraşelor şi satelor egiptene, invadarea pămîntului Egip­tului de către trupele israeliene, şi faptul că aceştia au tras in populaţia paşnică pot contribui la reglementa­rea litigiului arabo-israelian?" In atitudinea sa faţă de problemele Orientului Apropiat şi Mijlociu, Uniu­nea Sovietică este călăuzită de nă­zuinţa de a contribui la asigurarea în această regiune a unei păci trainice, ţinind seama de interesele tuturor părţilor, respectindu-se necondiţionat suveranitatea şi independenţa state­lor din Orientul Apropiat şi Mijlociu. PENTRU UNIFICAREA GERMANIEI TREBUIE DUSE TRATATIVE INTRE CELE DOUA STATE GERMANE Referindu-se în răspunsul său către Macmillan la problema germană, N. A. Bulganin arată că unificarea Germa­niei este o chestiune care privește cele două state Germane existente as­tăzi — Republica Democrată Germa­nă și Republica Federală Germană d­intre care trebuie să se desfăşoare tra­tative in această problemă. Guvernul Marii Britanii,ca şi gu­vernele Statelor Unite şi Franţei, ac­ţionează de mulţi ani contrar acordu­rilor dintre cele patru puteri cu pri­vire la dezvoltarea postbelică a Ger­maniei. „Politica de reînviere a mi­litarismului german şi de alianţă mi­litară cu forţele revanşarde din Ger­mania­­ occidentală, dusă astăzi de puterile occidentale, nu este oare vreo nouă variantă a politicii mun­­cheneze care a costat odinioară atât de scump popoarele Europei, inclusiv cel al Mării Britanii?“ — întreabă N. A. Bulganin. PROPUNERI SOVIETICE PENTRU ÎNTĂRIREA LEGATURILOR ECONOMICE SI CULTURALE INTRE U.R.S.S. ŞI ANGLIA In răspunsul său N. A. Bulganin vorbeşte pe larg despre dezvoltarea comerţului anglo-sovietic. Numeroase firme engleze — scrie N. A. Bulganin — au manifestat un mare interes pentru a obţine comenzi sovietice. Ministerul Comerţului al Marii Britanii, referindu-se la restric­ţiile în comerţul internaţional, în vi­goare pentru ţările N.A.T.O., a tre­cut însă în categoria mărfurilor al căror export în U.R.S.S. este interzis, multe tipuri de maşini, utilaje şi nave, constituind produse obişnuite ale co­merţului internaţional. Prin urmare — scrie N. A. Bulganin — tocmai partea engleză nu a creat condiţiile necesare pentru îndeplinirea programului plasării de comenzi it. valoare de un miliard de lire sterline, program propus de Uniunea Sovie­tică. Referindu-se la problema lărgirii le­găturilor culturale, N. A. Bulganin constată că din păcate autorităţile en­gleze au renunţat în ultimele luni la o serie de măsuri importante în do­meniul schimburilor culturale dintre U.R.S.S. şi Marea Britanie, asupra cărora se căzuse de acord anterior. N. A. Bulganin propune ca in viito­rul apropiat să se ducă tratative între reprezentanţii Comitetului de Stat pentru legături culturale cu ţările străine recent creat, pe lingă Consi­liul de Miniştri al U.R.S.S., şi repre­zentanţii Consiliului Britanic, pentru a pregăti în comun un program de măsuri în domeniul schimburilor cul­turale şi tehnico-ştiinţifice. In cursul tratativelor — arată N. A. Bulganin — s-ar putea discuta şi problema emisiunilor B.E.C. pentru Uniunea Sovietică, avind, desigur, in vedere faptul că emisiunile vor ur­mări îmbunătăţirea înţelegerii între popoarele englez şi sovietic. Caracte­rul tendenţios şi uneori chiar ostil fa­ţă de U.R.S.S. al emisiunilor B . C. stirneşte indignarea radioascultători­­lor sovietici. Guvernul sovietic — scrie în înche­iere N. A. Bulganin —­ este, desigur, conştient de greutăţile ce stau în ca­lea realizării unei înţelegeri atît în problemele internaţionale, cit şi într-o serie de probleme privind direct rela­ţiile anglo-sovietice. Suntem­ insă de părere că, atunci cînd există bună­voinţă din ambele părţi, aceste greu­tăţi ar putea fi înlăturate treptat. Du­pă cum arată experienţa, la aceasta pot contribui intr-o măsură însemna­tă legăturile personale dintre oame­nii de stat din ţările noastre. Răsculaţii deţin întregul teritoriu al sultanatului Oman ■ A fost respins ultimatumul englez 9 Aviaţia britanică foloseşte arme rachetă ■ Nelinişte la Londra CAIRO (Agerpres. — După cum din Oman, conduşi de imamul Haleb ultimatumului comandamentului forţe Înceta lupta. Răsculaţii au respins pitala Omanului, Nezwa. Dimpotrivă, tra trupelor sultanului din Maskat, liştilor englezi, şi au ocupat citeva După cum relatează agenţiile de presă, avioane britanice cu reacţie cu baza la Aden şi Bahrein bombardea­ză pe răsculaţii din Oman. Aviaţia militară britanică foloseşte de aseme­nea arme rachetă impotriva triburilor răsculate. Ziarul „Telegraph” menţionează că răsculaţii din Oman au ocupat regiu­nea Djebel Fahud bogată in petrol. Ziarul arată că sultanul din Maskat a propus imamului Omanului înceta­rea ostilităţilor, dar că acesta a res­pins propunerea declarind că intenţio­nează să continue lupta pină cind ţara va fi eliberată de sub jugul im­perialist. Presa libaneză relevă că la Londra domneşte nelinişte în legătură cu eve­nimentele din Oman şi Maskat, deoa­rece cercurile conducătoare britanice se tem că înfringerea sultanului din Maskat va crea un precedent pentru populaţia altor principate din peninsu­la arabă, care se află sub protectora­tul Marii Britanii. ★ CAIRO (Agerpref. — Mohammed El Harsi, un reprezentant al tribu­rilor răsculate din Oman, a declarat că bombardierele britanice au atacat populaţia civilă din Oman, dar nu relatează ziarul »»As Sark » răsculaţii Ben Ali, au refuzat să se supună lor militare aeriene britanice de a de asemenea cererea de a părăsi ca­­ei s-au intensificat atacurile lor con Said Ben Timur, marioneta colonia­­puncte importante, a reuşit să împrăştie armata de răs­culaţi. El a declarat de asemenea că RĂSCULAŢII SUNT STAPINI PE ÎNTREGUL TERITORIU AL SULTA­NATULUI OMAN, INCLUSIV CAPI­­TALA SA, NEZWA. Ţările arabe surori, studiază mijloacele pentru apărarea independenţei Omanului CAIRO (Agerpres).­­ După cum­ anunţă ziarul „Al-Ahram“, un repre-­­ zentant al şefului principatului Oman­ a vizitat pe secretarul general al ţă­rilor arabe şi i-a înminat un mesaj al imamului in care acesta din urmă cere ţărilor arabe să-i acorde ajutor în lupta împotriva imperialismului şi pentru independenţă naţională. DAMASC (Agerpres) — Un pur­tător de cuvint al Ministerului Aface­rilor Externe al Siriei a calificat in­tervenţia militară britanică pentru ină­­buşirea răscoalei din Oman ca o a­­gresiune făţişă impotriva unei ţări a­­­­rabe independente. El a declarat că Siria și alte țări arabe surori studia­­­­ză mijloacele pentru salvgardarea a­­­­parării independenței Omanului, im­ I potriva agresiunii britanice. In infimplnarea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor MOSCOVA 26 (Agerpres). De pe toate continentele globului pămîntesc continuă să sosească în Uniunea Sovietică delegaţii de tineret care vor participa la cel de-al VI-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. La 24 iulie au sosit la Moscova oaspeţi de onoare din Ja­ponia — membri ai juriului concur­surilor artistice internaţionale. In a­­ceeaşi zi a părăsit Colombo, îndrep­­tîndu-se spre U.R.S.S., un grup co­­reografic ceylonez alcătuit din 50 de persoane care va prezenta în zilele Festivalului baletul „Triumful păcii“. Acest balet a fost prezentat la Co­lombo în timpul recentei sesiuni a Consiliului Mondial al Păcii. Spre­­ Moscova se îndreaptă şi 800 de tineri şi tinere din Norvegia. Du­pă cum arată ziarul „Friketen“ în articolul său de fond, faptul că 800 de norvegieni au plecat la Festivalul de la Moscova, în ciuda largii cam­ panii de calomnii împotriva Festiva­lului, îseamnă o înfrîngere pentru propovăduitorii „războiului rece" şi încordării internaţionale. Studioul central de filme documen­tare din U.R.S.S. intenţionează să turneze patru mari filme în culori despre Festival. Primul va fi întitu­lat „O sută patruzeci de drapele“. La acest film vor colabora şi cinemiştii italieni. Cel de-al doilea film pentru ecran la­ „In zilele Festivalului” va fi rea­lizat de regizorul A. Ovanescu. Filme speciale vor fi consacrate spectacolelor din timpul Festivalului şi jocurilor internaționale sportive prietenești. TUNISIA A DEVENIT REPUBLICA TUNIS .(Agerpres). — In diminea­ţa zilei de 25 iulie s-a deschis în Pa­latul Bardo din Tunis sesiunea Adu­nării Naţionale Constituante a Tuni­siei­. După cum relatează agenţiile de presă, această sesiune are o impor­tanţă istorică ca fiind convocată de primul ministru al Tunisiei in scopul proclamării republicii. Agenţiile de presă menţionează că încă cu mult înainte de deschiderea şedinţei numeroşi tunisieni s-au adu­nat in jurul Palatului Bardo. Un ma­re număr de drapele tunisiene fîlfîiau pe clădirile oficiale şi pe arterele prin­­cipale din oraş care duc spre palatul unde avea loc sesiunea Adunării Na­ţionale Constituante tunisiene. După cuvîntarea primului ministru Habib Burghiba, preşedintele Adu­nării a propus să se treacă la vot în legătură cu abolirea monarhiei. De­putaţii au votat în unanimitate abo­lirea monarhiei. După aceea a avut loc votul in legătură cu proclamarea Republicii. Deputaţii au votat de a­­semenea in unanimitate proclamarea Republicii. In acest mod a luat sfir­­şit regimul monarhic din Tunisia ca­re a dăinuit 250 de ani. După votare preşedintele Adunării a propus pe Habib Burghiba pentru funcţia de preşedinte al Republicii, propunere care a fost salutată cu vii aplauze. Şedinţa a fost apoi suspendată pentru redactarea unei proclamaţii. Momentul solemn al proclamării Re­pu­blicii a fost salutat prin salve de tun. Un mare miting la New York prilejuit de ie£rea din închisoare a unor activişti ai Partidului Comunist NEW YORK (Agerpres).­­ TASS La 24 iulie în sala ,Carnegie Hall“ dirii New York a avut loc un mare miting, cu prilejul eliberării din în­chisoare a unor cunoscuţi activişti ai Partidului Comunist din S.U.A. Benjamin Davis, care a prezidat mi­tingul, a subliniat în cuvîntarea sa că eliberarea victimelor legii Smith reprezintă o victorie nu numai a comuniștilor, ci a întregului popor american. Redactorul ziarului „Daily Wor­ker“, Gates, ară­tind că „Legea Smith nu a murit încă“ i-a încre­dinţat pe cei prezenţi că „Daily Wor­ker" va continua cu energie campa­nia pentru eliberarea celorlalte victi­me ale acestei legi. In numele Comitetului Naţional al Partidului Comunist din S U.A. a luat cuvîntul Eugene Dennis. El a salutat pe comuniştii eliberaţi din închisoare, subliniind că ei sunt „oa­meni care şi-au dedicat viaţa cau­zei ţării noastre, clasei noastre, par­tidului nostru". Comuniştii din S.U.A., a spus el, „privesc ca şi pină acum cu încredere în viitor, condu­cîndu-se după principiile noastre mar­­xist-leniniste, după ideile socialis­mului“. R. Thompson, cunoscut activist al Partidului Comunist din S U.A., a spus: „Este îmbucurător să constaţi, ieşind din închisoare, că reacţiunea nu a reuşit să distrugă partidul co­munist" şi că lumea socialismului merge cu curaj înainte. Pentru încetarea experienţelor cu arma nucleară NEW YORK 26 (Agerpres). După cum relatează ziarul „El Popular", recent în Maxie a avut loc cel de-al VII lea Congres naţional al studenţilor indieni. La congres a fost adoptată o rezoluţie care cere înceta­rea experimentării armei nucleare. Participanţii la congres şi-au ex­primat în rezoluţia lor solidaritatea cu miile de mexicani care se pronunţă pentru încetarea experimentării armei nucleare şi cer folosirea energiei a­­tomice numai în scopuri paşnice. Opinia publică internaţională condamnă intervenţia militară engleză în Oman OSLO 26 (Agerpres). Intr-un articol de fond intitulat „Politica imperialistă“ ziarul „Arbei­­derbladet“, organul partidului munci­toresc aflat la putere în Norvegia, condamnă aspru hotărirea guvernului englez cu privire la amestecul militar în treburile Omanului. Această hotă­­rîre, subliniază ziarul, aminteşte de cea mai pură politică imperialistă din timpurile trecute. Dacă există contradicţii, se spune în continuare în articol, de ce nu se încearcă rezolvarea lor pe cale de tratative, de ce nu se caută o soluţie paşnică în loc de a se năpusti ime­diat asupra acelora care luptă pentru independenţă ? Arătind că intervenţia militară a Angliei împotriva Egiptu­lui a dus la înfringerea ei militară şi morală ziarul scrie: De fiecare dată cînd una din puterile occidenta­le foloseşte asemenea metode aceasta prejudiciază influenţa acestor ţări şi slăbeşte situaţia lor în viitor. Poporul norvegian, se spune în în­cheierea articolului, condamnă cu ho­­tărîre atitudinea Angliei, iar in ţările africane şi asiatice folosirea de către Anglia a forţei militare în Oman va fi considerată ca o dovadă a faptului că vechiul imperialism, care a creat regimurile coloniale, n-a pierit încă. PEKIN 26. Ziarul „Guanminjibao“ publică un articol consacrat luptei poporului din Oman pentru independenţă. Timp de mai bine de o sută de ani, scrie ziarul, Anglia s-a bucurat de diferite privilegii în Oman conside­­rindu-l drept un patrimoniu al său. Locuitorii Omanului însă nu s-au putut împăca niciodată cu robia. In ultimii ani mişcarea de eliberare na­ţională din Orientul Mijlociu şi din Africa a făcut un mare pas înainte şi a avut o uriaşă influenţă asupra Omanu­lui. Patrioţii din Oman s-au răscu­lat. Insurecţia armată a fost o urma­re logică a ridicării conştiinţei po­porului din Oman. Anglia încearcă acum să înăbuşe prin forţa armelor insurecţia din O­­man. Dar, scrie ziarul, colonialiştii englezi nu trebuie să uite că locuito­rii din Oman nu sînt singuri în lupta lor pentru independenţa naţională. De partea lor sînt Întregul Orient Mijlo­ciu şi toţi cei cărora le este scumpă dreptatea. Poporul chinez, ca şi po­poarele din toate ţările lumii, va sprijini cu hotărîre poporul din Oman care s-a ridicat cu curaj împotriva robiei engleze. Suntem­ convinşi că epoca actuală este o epocă a destră­mării sistemului colonial. Dominaţia colonială va suferi un eşec. Dacă lo­cuitorii din Oman îşi vor continua cu hotărîre şi cu ori­ce preţ lupta, vic­toria va fi de partea lor. Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg. Mureş. Redacţia Şi ad­ministraţia: Tg. Mureş, Str. Gheorg­he Dózsa Nr. 9. Telefon: nr. 268H. 2193. Tipografia: 2643. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din Întreprinde­ri şi Institutii. Comanda Nr. 3841.

Next