Steaua Roşie, iulie 1957 (Anul 6, nr. 509-517)
1957-07-27 / nr. 516
Răspunsul lui N. A. Bulganin la mesajul lui H. Macmillan MOSCOVA. (Agerpres). — TASS transmite: La 22 iulie Iakob Malik, ambasadorul sovietic în Marea Britanie, a luminat lui Harold Macmillan, primul ministru al Angliei, răspunsul lui Nikolai Bulganin la mesajul acestuia din 14 iunie. GUVERNUL ENGLEZ NU ARE O POZIŢIE POZITIVA IN CE PRIVEŞTE ÎNCETAREA EXPERIENŢELOR NUCLEARE In răspunsul său, N. A. Bulganin arată că nici în mesajul lui Macmillan, nici în poziţia pe care se situează Anglia în subcomitetul pentru dezarmare, nu se pot vedea semne încurajatoare dovedind că guvernul englez ar fi gata să accepte luarea de comun acord a unor măsuri pentru dezarmare, inclusiv încetarea exploziilor experimentale ale armelor atomică şi cu hidrogen. N. A. Bulganin a arătat că este absolut necesar să se cadă de pe acum de acord asupra încetării experienţelor cu bombele atomică şi cu hidrogen, fără a lega această problemă de măsurile in domeniul dezarmării. După ce arată că guvernul englez condiţionează rezolvarea problemei suspendării experienţelor nucleare de realizarea unei înţelegeri cu privire la alte măsuri în domeniul dezarmării, N. A. Bulganin scrie ca a pune astfel problema înseamnă a condamna dinainte la insucces tratativele cu privire la încetarea experienţelor in arma nucleară. Această poziţie, arată N. A. Bulganin, este de-a dreptul contradictorie. N. A. Bulganin arată in continuare că guvernul Marii Britanii înclină să lege rezolvarea problemei dezarmării în ansamblu de reglementarea problemelor politice nerezolvate, inclusiv a unei probleme atît de complexe ca unificarea Germaniei Ne putem oare mira — întreabă N. A. Bulganin — că după toate acestea, pînă şi oameni cu puţină experienţă in diplomaţie încep să se îndoiască dacă guvernul Marii Britanii şi aliaţii săi din N.A.T.O. năzuiesc intr-adevăr spre atingerea ţelurilor puse de Organizaţia Naţiunilor Unite în faţa Comitetului pentru dezarmare? Se abuzează de subcomitetul O.N.U. pentru dezarmare pentru a ușura manevrele electorale ale unor anumite cercuri politice din R.F.G. Oamenii de stat din Germania occidentală — arată N. A. Bulganin — nu ascund acest lucru. GUVERNUL ENGLEZ SE ESCHIVEAZĂ DE LA DISCUTAREA SERIOASA A PROBLEMEI SECURITĂTII IN EUROPA In continuare, N A. Bulganin se ocupă în răspunsul său de problema securităţii în Europa. Guvernul Marii Britanii — scrie N. A. Bulganin — se eschivează de fapt de la discutarea serioasă a propunerilor concrete în această problemă. N. A. Bulganin propune ca statele europene şi S.U.A. să-şi asume reciproc obligaţia de a nu acorda ajutor militar sau economic vreunui stat care a încălcat pacea în Europa, indiferent dacă au sau nu obligaţii de aliat faţă de statul agresor. N. A. Bulganin arată că ideea acordării de garanţii Uniunii Sovietice de către participanţii la blocul militar N.A.T.O., a cărui activitate agresivă este îndreptată in primul rina împotriva U.R.S.S., este cel puţin ciudată. In Uniunea Sovietică — scrie N. A. Bulganin — nu există oameni atît de naivi incit să facă dependentă securitatea statului sovietic de vreo garanţie a acestui bloc agresiv. Concentrarea armei atomice in Europa — scria în continuare N. A Bulganin — şi dezlănţuirea cursei înarmărilor atomice intre statele europene fac să crească in mod ameninţător primejdia ca pe teritoriul Europei să se dezlănţuie un război atomic. In legătură cu aceasta, N. A Bulganin atrage atenţia lui Macmillan asupra propunerii Uniunii Soviatice, ca Uniunea Sovietică, Marea Britanie, precum şi S.U.A., ca state care deţin arma nucleară, să cadă de acord să nu stocheze această armă pe teritoriul Germaniei. N. A. Bulganin îşi exprimă regretul că în mesajul său de răspuns Macmillan a trecut sub tăcere propunere, făcută de guvernul sovietic guvernelor puterilor occidentale de a condamna folosirea forţei ca mijloc de rezolvare a problemelor litigioase în Orientul Apropiat şi Mijlociu. Guvernul sovietic, scrie N. A. Bulganin, consideră ca şi pină acum că asumarea de către marile puteri a unei asemenea obligaţii ar contribui la insănătoşirea şi normalizarea întregii situaţii in Orientul Apropiat şi Mijlociu. Totodată, referindu-se la afirmaţia guvernului Marii Britanii că litigiul dintre Israel şi ţările arabe ar constitui principala sursă de încordare în Orientul Apropiat şi Mijlociu, N. A. Bulganin îl întreabă pe Macmillan: „Se poate oare considera că măsuri ca bombardarea oraşelor şi satelor egiptene, invadarea pămîntului Egiptului de către trupele israeliene, şi faptul că aceştia au tras in populaţia paşnică pot contribui la reglementarea litigiului arabo-israelian?" In atitudinea sa faţă de problemele Orientului Apropiat şi Mijlociu, Uniunea Sovietică este călăuzită de năzuinţa de a contribui la asigurarea în această regiune a unei păci trainice, ţinind seama de interesele tuturor părţilor, respectindu-se necondiţionat suveranitatea şi independenţa statelor din Orientul Apropiat şi Mijlociu. PENTRU UNIFICAREA GERMANIEI TREBUIE DUSE TRATATIVE INTRE CELE DOUA STATE GERMANE Referindu-se în răspunsul său către Macmillan la problema germană, N. A. Bulganin arată că unificarea Germaniei este o chestiune care privește cele două state Germane existente astăzi — Republica Democrată Germană și Republica Federală Germană dintre care trebuie să se desfăşoare tratative in această problemă. Guvernul Marii Britanii,ca şi guvernele Statelor Unite şi Franţei, acţionează de mulţi ani contrar acordurilor dintre cele patru puteri cu privire la dezvoltarea postbelică a Germaniei. „Politica de reînviere a militarismului german şi de alianţă militară cu forţele revanşarde din Germania occidentală, dusă astăzi de puterile occidentale, nu este oare vreo nouă variantă a politicii muncheneze care a costat odinioară atât de scump popoarele Europei, inclusiv cel al Mării Britanii?“ — întreabă N. A. Bulganin. PROPUNERI SOVIETICE PENTRU ÎNTĂRIREA LEGATURILOR ECONOMICE SI CULTURALE INTRE U.R.S.S. ŞI ANGLIA In răspunsul său N. A. Bulganin vorbeşte pe larg despre dezvoltarea comerţului anglo-sovietic. Numeroase firme engleze — scrie N. A. Bulganin — au manifestat un mare interes pentru a obţine comenzi sovietice. Ministerul Comerţului al Marii Britanii, referindu-se la restricţiile în comerţul internaţional, în vigoare pentru ţările N.A.T.O., a trecut însă în categoria mărfurilor al căror export în U.R.S.S. este interzis, multe tipuri de maşini, utilaje şi nave, constituind produse obişnuite ale comerţului internaţional. Prin urmare — scrie N. A. Bulganin — tocmai partea engleză nu a creat condiţiile necesare pentru îndeplinirea programului plasării de comenzi it. valoare de un miliard de lire sterline, program propus de Uniunea Sovietică. Referindu-se la problema lărgirii legăturilor culturale, N. A. Bulganin constată că din păcate autorităţile engleze au renunţat în ultimele luni la o serie de măsuri importante în domeniul schimburilor culturale dintre U.R.S.S. şi Marea Britanie, asupra cărora se căzuse de acord anterior. N. A. Bulganin propune ca in viitorul apropiat să se ducă tratative între reprezentanţii Comitetului de Stat pentru legături culturale cu ţările străine recent creat, pe lingă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S., şi reprezentanţii Consiliului Britanic, pentru a pregăti în comun un program de măsuri în domeniul schimburilor culturale şi tehnico-ştiinţifice. In cursul tratativelor — arată N. A. Bulganin — s-ar putea discuta şi problema emisiunilor B.E.C. pentru Uniunea Sovietică, avind, desigur, in vedere faptul că emisiunile vor urmări îmbunătăţirea înţelegerii între popoarele englez şi sovietic. Caracterul tendenţios şi uneori chiar ostil faţă de U.R.S.S. al emisiunilor B . C. stirneşte indignarea radioascultătorilor sovietici. Guvernul sovietic — scrie în încheiere N. A. Bulganin — este, desigur, conştient de greutăţile ce stau în calea realizării unei înţelegeri atît în problemele internaţionale, cit şi într-o serie de probleme privind direct relaţiile anglo-sovietice. Suntem insă de părere că, atunci cînd există bunăvoinţă din ambele părţi, aceste greutăţi ar putea fi înlăturate treptat. După cum arată experienţa, la aceasta pot contribui intr-o măsură însemnată legăturile personale dintre oamenii de stat din ţările noastre. Răsculaţii deţin întregul teritoriu al sultanatului Oman ■ A fost respins ultimatumul englez 9 Aviaţia britanică foloseşte arme rachetă ■ Nelinişte la Londra CAIRO (Agerpres. — După cum din Oman, conduşi de imamul Haleb ultimatumului comandamentului forţe Înceta lupta. Răsculaţii au respins pitala Omanului, Nezwa. Dimpotrivă, tra trupelor sultanului din Maskat, liştilor englezi, şi au ocupat citeva După cum relatează agenţiile de presă, avioane britanice cu reacţie cu baza la Aden şi Bahrein bombardează pe răsculaţii din Oman. Aviaţia militară britanică foloseşte de asemenea arme rachetă impotriva triburilor răsculate. Ziarul „Telegraph” menţionează că răsculaţii din Oman au ocupat regiunea Djebel Fahud bogată in petrol. Ziarul arată că sultanul din Maskat a propus imamului Omanului încetarea ostilităţilor, dar că acesta a respins propunerea declarind că intenţionează să continue lupta pină cind ţara va fi eliberată de sub jugul imperialist. Presa libaneză relevă că la Londra domneşte nelinişte în legătură cu evenimentele din Oman şi Maskat, deoarece cercurile conducătoare britanice se tem că înfringerea sultanului din Maskat va crea un precedent pentru populaţia altor principate din peninsula arabă, care se află sub protectoratul Marii Britanii. ★ CAIRO (Agerpref. — Mohammed El Harsi, un reprezentant al triburilor răsculate din Oman, a declarat că bombardierele britanice au atacat populaţia civilă din Oman, dar nu relatează ziarul »»As Sark » răsculaţii Ben Ali, au refuzat să se supună lor militare aeriene britanice de a de asemenea cererea de a părăsi caei s-au intensificat atacurile lor con Said Ben Timur, marioneta coloniapuncte importante, a reuşit să împrăştie armata de răsculaţi. El a declarat de asemenea că RĂSCULAŢII SUNT STAPINI PE ÎNTREGUL TERITORIU AL SULTANATULUI OMAN, INCLUSIV CAPITALA SA, NEZWA. Ţările arabe surori, studiază mijloacele pentru apărarea independenţei Omanului CAIRO (Agerpres). După cum anunţă ziarul „Al-Ahram“, un repre- zentant al şefului principatului Oman a vizitat pe secretarul general al ţărilor arabe şi i-a înminat un mesaj al imamului in care acesta din urmă cere ţărilor arabe să-i acorde ajutor în lupta împotriva imperialismului şi pentru independenţă naţională. DAMASC (Agerpres) — Un purtător de cuvint al Ministerului Afacerilor Externe al Siriei a calificat intervenţia militară britanică pentru inăbuşirea răscoalei din Oman ca o agresiune făţişă impotriva unei ţări arabe independente. El a declarat că Siria și alte țări arabe surori studiază mijloacele pentru salvgardarea aparării independenței Omanului, im I potriva agresiunii britanice. In infimplnarea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor MOSCOVA 26 (Agerpres). De pe toate continentele globului pămîntesc continuă să sosească în Uniunea Sovietică delegaţii de tineret care vor participa la cel de-al VI-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. La 24 iulie au sosit la Moscova oaspeţi de onoare din Japonia — membri ai juriului concursurilor artistice internaţionale. In aceeaşi zi a părăsit Colombo, îndreptîndu-se spre U.R.S.S., un grup coreografic ceylonez alcătuit din 50 de persoane care va prezenta în zilele Festivalului baletul „Triumful păcii“. Acest balet a fost prezentat la Colombo în timpul recentei sesiuni a Consiliului Mondial al Păcii. Spre Moscova se îndreaptă şi 800 de tineri şi tinere din Norvegia. După cum arată ziarul „Friketen“ în articolul său de fond, faptul că 800 de norvegieni au plecat la Festivalul de la Moscova, în ciuda largii cam panii de calomnii împotriva Festivalului, îseamnă o înfrîngere pentru propovăduitorii „războiului rece" şi încordării internaţionale. Studioul central de filme documentare din U.R.S.S. intenţionează să turneze patru mari filme în culori despre Festival. Primul va fi întitulat „O sută patruzeci de drapele“. La acest film vor colabora şi cinemiştii italieni. Cel de-al doilea film pentru ecran la „In zilele Festivalului” va fi realizat de regizorul A. Ovanescu. Filme speciale vor fi consacrate spectacolelor din timpul Festivalului şi jocurilor internaționale sportive prietenești. TUNISIA A DEVENIT REPUBLICA TUNIS .(Agerpres). — In dimineaţa zilei de 25 iulie s-a deschis în Palatul Bardo din Tunis sesiunea Adunării Naţionale Constituante a Tunisiei. După cum relatează agenţiile de presă, această sesiune are o importanţă istorică ca fiind convocată de primul ministru al Tunisiei in scopul proclamării republicii. Agenţiile de presă menţionează că încă cu mult înainte de deschiderea şedinţei numeroşi tunisieni s-au adunat in jurul Palatului Bardo. Un mare număr de drapele tunisiene fîlfîiau pe clădirile oficiale şi pe arterele principale din oraş care duc spre palatul unde avea loc sesiunea Adunării Naţionale Constituante tunisiene. După cuvîntarea primului ministru Habib Burghiba, preşedintele Adunării a propus să se treacă la vot în legătură cu abolirea monarhiei. Deputaţii au votat în unanimitate abolirea monarhiei. După aceea a avut loc votul in legătură cu proclamarea Republicii. Deputaţii au votat de asemenea in unanimitate proclamarea Republicii. In acest mod a luat sfirşit regimul monarhic din Tunisia care a dăinuit 250 de ani. După votare preşedintele Adunării a propus pe Habib Burghiba pentru funcţia de preşedinte al Republicii, propunere care a fost salutată cu vii aplauze. Şedinţa a fost apoi suspendată pentru redactarea unei proclamaţii. Momentul solemn al proclamării Republicii a fost salutat prin salve de tun. Un mare miting la New York prilejuit de ie£rea din închisoare a unor activişti ai Partidului Comunist NEW YORK (Agerpres). TASS La 24 iulie în sala ,Carnegie Hall“ dirii New York a avut loc un mare miting, cu prilejul eliberării din închisoare a unor cunoscuţi activişti ai Partidului Comunist din S.U.A. Benjamin Davis, care a prezidat mitingul, a subliniat în cuvîntarea sa că eliberarea victimelor legii Smith reprezintă o victorie nu numai a comuniștilor, ci a întregului popor american. Redactorul ziarului „Daily Worker“, Gates, arătind că „Legea Smith nu a murit încă“ i-a încredinţat pe cei prezenţi că „Daily Worker" va continua cu energie campania pentru eliberarea celorlalte victime ale acestei legi. In numele Comitetului Naţional al Partidului Comunist din S U.A. a luat cuvîntul Eugene Dennis. El a salutat pe comuniştii eliberaţi din închisoare, subliniind că ei sunt „oameni care şi-au dedicat viaţa cauzei ţării noastre, clasei noastre, partidului nostru". Comuniştii din S.U.A., a spus el, „privesc ca şi pină acum cu încredere în viitor, conducîndu-se după principiile noastre marxist-leniniste, după ideile socialismului“. R. Thompson, cunoscut activist al Partidului Comunist din S U.A., a spus: „Este îmbucurător să constaţi, ieşind din închisoare, că reacţiunea nu a reuşit să distrugă partidul comunist" şi că lumea socialismului merge cu curaj înainte. Pentru încetarea experienţelor cu arma nucleară NEW YORK 26 (Agerpres). După cum relatează ziarul „El Popular", recent în Maxie a avut loc cel de-al VII lea Congres naţional al studenţilor indieni. La congres a fost adoptată o rezoluţie care cere încetarea experimentării armei nucleare. Participanţii la congres şi-au exprimat în rezoluţia lor solidaritatea cu miile de mexicani care se pronunţă pentru încetarea experimentării armei nucleare şi cer folosirea energiei atomice numai în scopuri paşnice. Opinia publică internaţională condamnă intervenţia militară engleză în Oman OSLO 26 (Agerpres). Intr-un articol de fond intitulat „Politica imperialistă“ ziarul „Arbeiderbladet“, organul partidului muncitoresc aflat la putere în Norvegia, condamnă aspru hotărirea guvernului englez cu privire la amestecul militar în treburile Omanului. Această hotărîre, subliniază ziarul, aminteşte de cea mai pură politică imperialistă din timpurile trecute. Dacă există contradicţii, se spune în continuare în articol, de ce nu se încearcă rezolvarea lor pe cale de tratative, de ce nu se caută o soluţie paşnică în loc de a se năpusti imediat asupra acelora care luptă pentru independenţă ? Arătind că intervenţia militară a Angliei împotriva Egiptului a dus la înfringerea ei militară şi morală ziarul scrie: De fiecare dată cînd una din puterile occidentale foloseşte asemenea metode aceasta prejudiciază influenţa acestor ţări şi slăbeşte situaţia lor în viitor. Poporul norvegian, se spune în încheierea articolului, condamnă cu hotărîre atitudinea Angliei, iar in ţările africane şi asiatice folosirea de către Anglia a forţei militare în Oman va fi considerată ca o dovadă a faptului că vechiul imperialism, care a creat regimurile coloniale, n-a pierit încă. PEKIN 26. Ziarul „Guanminjibao“ publică un articol consacrat luptei poporului din Oman pentru independenţă. Timp de mai bine de o sută de ani, scrie ziarul, Anglia s-a bucurat de diferite privilegii în Oman considerindu-l drept un patrimoniu al său. Locuitorii Omanului însă nu s-au putut împăca niciodată cu robia. In ultimii ani mişcarea de eliberare naţională din Orientul Mijlociu şi din Africa a făcut un mare pas înainte şi a avut o uriaşă influenţă asupra Omanului. Patrioţii din Oman s-au răsculat. Insurecţia armată a fost o urmare logică a ridicării conştiinţei poporului din Oman. Anglia încearcă acum să înăbuşe prin forţa armelor insurecţia din Oman. Dar, scrie ziarul, colonialiştii englezi nu trebuie să uite că locuitorii din Oman nu sînt singuri în lupta lor pentru independenţa naţională. De partea lor sînt Întregul Orient Mijlociu şi toţi cei cărora le este scumpă dreptatea. Poporul chinez, ca şi popoarele din toate ţările lumii, va sprijini cu hotărîre poporul din Oman care s-a ridicat cu curaj împotriva robiei engleze. Suntem convinşi că epoca actuală este o epocă a destrămării sistemului colonial. Dominaţia colonială va suferi un eşec. Dacă locuitorii din Oman îşi vor continua cu hotărîre şi cu orice preţ lupta, victoria va fi de partea lor. Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg. Mureş. Redacţia Şi administraţia: Tg. Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr. 9. Telefon: nr. 268H. 2193. Tipografia: 2643. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din Întreprinderi şi Institutii. Comanda Nr. 3841.