Steaua Roşie, noiembrie 1959 (Anul 8, nr. 752-759)
1959-11-18 / nr. 756
CONSUMATORI! In cursul lunii noiembrie la restaurantele şi cofetăriile cooperaţiei de consum din R.A.M., se va organiza „LUNA PRODUCŢIEI CULINARE ŞI DE COFETĂRIE“ Vizitaţi cu încredere aceste unităţi, unde veţi găsi un bogat sortiment de preparate culinare şi de cofetărie, precum şi băuturi de calitate superioară! ANUNŢ La 5 ianuarie 1960 Şcoala de conducători auto din Tg. Mureş deschide un curs pentru profesionişti, cu o durată de şcolarizare de 6 luni. Pot participa absolvenţii şcolilor profesionale precum şi cei cu 7 clase elementare, dacă au un an de practică într-o unitate de reparaţiuni auto, sau meserie înrudită. Orice unitate poate trimite elevi şi poate suporta taxele de şcolarizare conf. H.C.M. 717/1959. De asemenea şi gospodăriile colective pot trimite elevi. Înscrierile se fac între 1 — 15 decembrie 1959. Lămuriri detail" " se pot obţine la secretariatul şcolii. HEMORSAL Mn I ijmijm PENTRU înflorirea PATRIEI —iiii iun nnurr—fMill Inseminări din activitatea de producţie a întreprinderii miniere din Căpeni Au mai rămas doar cîteva săptămîni pînă cînd vom putea prezenta bilanţul activităţii de producţie al harnicilor mineri din Căpeni pe întreg anul. De data aceasta ne vom ocupa de rezultatele lunilor ce au trecut, şi de perspectivele viitorului. S-au scurs trei trimestre ale anului şi o lună din al patrulea şi harnicii mineri din bazinul carbonifer de la Căpeni, aşa cum îi cheamă la realizarea planului nenumăratele lozinci întîlnite, se străduie în continuare cu acelaşi elan să răspundă acestora, prin obţinerea de rezultate din cele mai bune în producţie. Fapte nenumărate au fost înregistrate în această perioadă. Bilanţul activităţii celor trei trimestre cuprinde rezultate de seamă. Producţia globală în această perioadă a fost realizată în proporţie de 102,39 la sută, iar producţia marfă în proporţie de 103,54 la sută. Producţia marfă a depăşit pe cea globală şi aceasta datorită cantităţilor însemnate de cărbune economisit la consumul propriu al locomotivelor. Frumoase au fost rezultatele în această perioadă şi în ce priveşte creşterea productivităţii muncii. Cele 3 trimestre au fost încheiate cu o productivitate pe cap de salariat de 103,1 la sută. Normele au fost îndeplinite în mod ritmic, lună după lună, procentul fiind de 105,5 la sută. In general există o bună corelaţie a indicilor de bază a producţiei, ceea ce dovedeşte o intensă şi bine organizată muncă, în toate sectoarele de activitate ale producţiei. In primele 1 9 luni ale anului, luîndu-se comparativ aceeaşi perioadă a anului trecut au scăzut cu 29 la sută absenţele nemotivate ale minerilor, şi sînt în continuă scădere. In luna octombrie rezultatele bune în producţie au continuat. Producţia globală a fost realizată în proporţie de 103,98 la sută, iar cea marfă în proporţie de 107,37. Aceasta dovedeşte creşterea continuă a economiilor la consumul propriu de cărbune. Astfel, de la începutul anului şi pînă la sfîrşitul lunii octombrie au fost obţinute 2.992 tone cărbune economisit. Numai în luna octombrie el a fost de 626 tone. Rezultate superioare s-au obţinut şi în ce priveşte realizarea celorlalţi indici de producţie, pe luna octombrie. Aceasta dovedeşte şi faptul că numai în prima decadă a lunii noiembrie au fost date global, peste plan, 482 tone cărbune. In total, în cele nouă luni s-au dat peste plan 572 tone lignit brut, 434 tone cărbune brun, 241 tone brichete, iar în luna octombrie, 626 tone, 509 tone şi 13 tone. Desigur, toate aceste frumoase rezultate se datoresc muncii sîrguincioase a minerilor, întrecerii socialiste între brigăzi, schimburi, sectoare şi mineri. Aceasta fiind concretizată prin numărul de 206 fruntaşi în producţie, printre care se numără : Mihai Dénes, Szöcs István, Margut József, David Ignat, Veres György, Bulgariu Valér şi mulţi alţii de la sectorul I, Kalaman Gábor, Fekete Mihai, Görbe István şi mulţi alţii de la sectorul 111 precum şi de la alte sectoare. Cei amintiţi îşi realizează sarcinile de producţie, lună după lună, în proporţie de 107—128 la sută. La rezultatele bune obţinute în producţie contribuie şi continua pregătire a cadrelor, care este o preocupare de seamă la Căpeni. In trimestrul III al acestui an au fost trimişi 15 tovarăşi la cursurile de calificare de la Grupul şcolar minier ce funcţionează pe lîngă mina din Filipeştii de Pădure. 88 de mineri s-au pregătit la şcoala ce funcţionează pe lîngă mină, în aceste zile desfăşurîndu-se examenul pentru mineri şi ajutori de mineri. De asemeni, 19 tineri urmează cursurile liceului seral ★ Bogată şi multilaterală este activitatea harnicului colectiv din bazinul carbonifer Căpeni. Nenumărate alte fapte ce contribuie la realizarea sarcinilor de producţie ar mai putea fi amintite. Minerii sunt, hotărîţi ca rezultatele frumoase în muncă să le sporească mereu, ca planul deproducţie să fie realizat şi depăşit Rezultatele obţinute pînă acum asigură această perspectivă. M. MAIOR Nu numai realizarea producţiei globale ci şi a indicilor de plan e o sarcină importantă Munca plină de abnegaţie a muncitorilor din unităţile de industrializare a lemnului din regiunea noastră a făcut posibil ca ei să obţină rezultate de seamă în producţie. In vederea îmbunătăţirii muncii în aceste unităţi, conducerea Trustului de industrializare a lemnului din Miercurea Ciuc a organizat schimburi de experienţă între muncitorii acestor unităţi. Zilele trecute a avut loc la U.I.L. Lunca Bradului un schimb de experienţă între forestierii de aici şi cei de la U.I.L. Sovata, Topliţa şi Hodoşa. Printre delegaţii care au participat la acest schimb de experienţă se aflau sortatori, gaterişti, circularişti, fruntaşi în producţie etc. Pentru a contribui la reuşita schimbului de experienţă, delegaţii unităţilor de mai sus au vizitat locul de muncă al forestierilor din Lunca Bradului, au trecut prin depozitul de bușteni, hala gaterelor, fabrica de lăzi, hala mașinilor, depozitul de cherestea etc., unde au stat de vorbă cu muncitorii, interesîndu-se îndeaproape de metodele de lucru ale acestora. Observînd cu multă competenţă părţile bune ale procesului de lucru, ei au arătat în acelaşi timp şi lipsurile care există în procesul de producţie. Făcîndu-se bilanţul activităţii acestui U.I.L. pe primele 9 luni ale anului în curs, s-a constatat că numai o parte din sarcinile din plan au fost realizate, restul neglijîndu-se. Aşa, bunăoară, producţia globală a fost realizată în proporţie de 106 la sută, planul de producţie a lemnului de mină în proporţie de 104 la sută, la lemnul pentru celuloză în proporţie de 106 la sută etc. Nu aceeaşi situaţie se prezintă la planul privind buşteni-gatere, care a fost realizat doar în proporţie de 80,3 la sută, productivitatea muncii în proporţie de 97,2 la sută, salariu mediu per muncitor 99,1 la sută. Aceasta se datoreşte şi faptului că indicii planurilor de mai sus nu au fost cunoscuţi de majoritatea muncitorilor de aici. Mai mult, maiştrii din cadrul diferitelor sectoare de activitate nu-şi cunosc sarcinile ce le au în calitatea lor de îndrumători tehnici. Aceştia nu numai că nu au participat la discuţii, dar nu au putut răspunde nici la întrebările puse de colegii lor veniţi la schimbul de experienţă. Existînd o astfel de situaţie în rîndul maiştrilor care trebuie să fie motorul în activitatea unei întreprinderi, să nu ne mire faptul că există lipsuri la acest U.I.L. întreb pe şeful sectorului de buşteni, dacă el consideră că luptă pentru realizarea de economii, unde i-a fost inima cînd în depozitul de buşteni, tălpile stivelor au fost confecţionate din buşteni sănătoşi din care s-ar fi putut debita o însemnată cantitate de cherestea ? La cîţiva paşi avea stiva cu brac din care putea foarte bine confecţiona tălpi pentru stive. Nu se luptă aici cu destul spirit de răspundere nici pentru realizarea calitativă a planului. Din această cauză în loc să aibă beneficiu la vînzarea produselor, s-a ajuns la o sporire a preţului de cost peste preţul de vînzare a acestora. Odată cu crearea unor produse nevandabile din cauza slabei calităţi, s-a ajuns la mărirea stocurilor supranormative care, de asemenea, contribuie la nerealizarea planului de beneficiu, pe această perioadă. Mai mult, el este mai mic faţă de plan cu 453.000 lei. Iată doar cîteva exemple care dovedesc că organizaţia de bază de aici şi comitetul de întreprindere nu se ocupă în suficientă măsură de educarea politico-profesională a oamenilor. In depozit nu se face o sortare minuţioasă a buştenilor. La secţia lăzi şi ţăndări, muncitorii nu cunosc cît trebuie să producă în 8 ore, care este preţul de cost planificat pe unitate de măsură la produsul la care lucrează, cît cîştigă în urma muncii depuse. Nu ştim dacă maiştrii de aici ne-ar putea răspunde cum de la U.I.L. Topliţa, la secţia de lăzi cu un singur ştuţ se produc zilnic 25 mc de lăzi, iar aici cu 2 ştuţuri se produc zilnic doar 16 mc de lăzi ? Toate acestea dovedesc o slabă pregătire politică şi profesională a majorităţii lucrătorilor de aici. T. ŞTEFANESCU Din munca cooperativelor din Topliţa Nu puteau rămîne în afara avîntului ce a cuprins oamenii muncii din întreaga ţară nici membrii cooperativei meşteşugăreşti „Munca colectivă“ din Topliţa. In lupta pentru realizarea planului şi pentru obţinerea de cît mai multe economii sînt antrenaţi şi ei. Astfel, planul global pe luna octombrie l-au realizat în proporţie de 117 la sută, iar în ceea ce priveşte productivitatea muncii pe trimestrul III, aceasta a crescut cu 29 la sută. Ceea ce a dus la aceste realizări a fost aprovizionarea la timp cu materiale, acoperirea golurilor de producţie şi mai mult, munca plină de avînt a meşteşugarilor. Realizările cooperatorilor au dus la serioase beneficii peste plan, care la sfîrşitul trimestrului III au atins suma de 219.000 lei, iar în octombrie beneficiul realizat a întrecut cu 187.000 lei pe cel planificat. Economiile realizate de către harnicii cooperatori din Topliţa se ridică la 27.000 lei, la fondul de salarii şi la 126.000 lei, la economii de materiale. Dintre secţiile care au contribuit cel mai mult la aceste rezultate sunt : secţia cizmărie din Topliţa, care şi-a realizat planul în proporţie de 150 la sută, secţia croitorie condusă de Kertész şi secţia croitorie condusă de Vodă (145 la sută), iar dintre lucrători, cei ce şi-au adus mai mult aportul prin lucrări de calitate, depăşirea planului de producţie şi realizarea de economii, se numără Demian Iosif, Sárpátki Ödön, Lörinczi Iosif, Wild Alexandru, Stoian Zaharie precum şi cei care au efectuat lucrări de reparaţii la sanatorul Tulgheş, pentru care au primit de altfel felicitări din partea beneficiarului. Organele de conducere ale cooperativei şi-au adus şi ele contribuţia la realizările de mai sus. Astfel, transportul lucrătorilor a fost la timp asigurat. O preocupare de seamă a avut conducerea şi pentru cei 9 lucrători ce urmează cursurile liceului seral. In munca lor, cooperatorii au fost ajutaţi şi îndrumaţi de către comitetele raional şi orăşenesc de partid, atît în şedinţele de producţie cît şi în aprovizionarea cooperativei cu materii prime, prin posibilităţi locale. O lipsă ce se cere grabnic înlăturată constă în neorganizarea unei activităţi culturale în rîndul lucrătorilor de la „Munca colectivă“. Cei 187 lucrători de aici sunt dornici să vadă şi programe artistice prezentate de oameni talentaţi din mijlocul lor. M. F.