Steaua Roşie, noiembrie 1959 (Anul 8, nr. 752-759)

1959-11-18 / nr. 756

CONSUMATORI! In cursul lunii noiembrie la restaurantele şi cofetăriile cooperaţiei de consum din R.A.M., se va organiza „LUNA PRODUCŢIEI CULINARE ŞI DE COFETĂRIE“ Vizitaţi cu încredere aceste unităţi, unde veţi găsi un bogat sortiment de preparate culinare şi de cofetărie, precum şi băuturi de calitate superioară! ANUNŢ La 5 ianuarie 1960 Şcoala de conducători auto din Tg. Mureş deschide un curs pentru profesio­nişti, cu o durată de şcolarizare de 6 luni. Pot participa absolven­ţii şcolilor profesionale precum şi cei cu 7 clase elementare, da­că au un an de practică într-o unitate de reparaţiuni auto, sau meserie înrudită. Orice unitate poate trimite elevi şi poate su­porta taxele de şcolarizare conf. H.C.M. 717/1959. De asemenea şi gospodăriile colective pot tri­mite elevi. Înscrierile se fac între 1 — 15 decembrie 1959. Lă­muriri detail" " se pot obţine la secretariatul şcolii. HEMORSAL Mn­­ I ijmijm PENTRU înflorirea PATRIEI —iiii iun nnurr—fMill In­sem­inări din activitatea de producţie a întreprinderii miniere din Căpeni Au mai rămas doar cîteva să­p­­tămîni pînă cînd vom putea pre­zenta bilanţul activităţii de pro­ducţie al harnicilor mineri din Căpeni pe întreg anul. De data aceasta ne vom ocupa de rezultatele lunilor ce­ au trecut, şi de perspectivele viitorului. S-au scurs trei trimestre ale a­­nului şi o lună din al patrulea şi harnicii mineri din bazinul carbo­nifer de la Căpeni, aşa cum îi cheamă la realizarea planului ne­număratele lozinci întîlnite, se străduie în continuare cu acelaşi elan să răspundă acestora, prin obţinerea de rezultate din cele mai bune în producţie. Fapte nenumă­rate au fost înregistrate în aceas­tă perioadă. Bilanţul activităţii celor trei trimestre cuprinde rezultate de seamă. Producţia globală în a­­ceastă perioadă a fost realizată în proporţie de 102,39 la sută, iar producţia marfă în proporţie de 103,54 la sută. Producţia marfă a depăşit pe cea globală şi aceasta datorită cantităţilor însemnate de cărbune economisit la consumul propriu al locomotivelor. Frumoase au fost rezultatele în această pe­rioadă şi în ce priveşte creşterea productivităţii muncii. Cele 3 tri­mestre au fost încheiate cu o pro­ductivitate pe cap de salariat de 103,1 la sută. Normele au fost îndeplinite în mod ritmic, lună după lună, procentul fiind de 105,5 la sută. In general există o bună corelaţie a indicilor de bază a producţiei, ceea ce­ dovedeşte o in­tensă şi bine organizată muncă, în toate sectoarele de activitate ale producţiei. In primele 1 9 luni ale anului, lu­­îndu-se comparativ aceeaşi perioa­dă a anului trecut au scăzut cu 29 la sută absenţele nemotivate ale minerilor, şi sînt în continuă scă­dere. In luna octombrie rezultatele bune în producţie au continuat. Producţia globală a fost realizată în proporţie de 103,98 la sută, iar cea marfă în proporţie de 107,37. Aceasta dovedeşte creşterea conti­nuă a economiilor la consumul propriu de cărbune. Astfel, de la începutul anului şi pînă la sfîrşi­­tul lunii octombrie au fost obţinute 2.992 tone cărbune economisit. Numai în luna octombrie el a fost de 626­ tone. Rezultate superioare s-au obţi­nut şi în ce priveşte realizarea ce­lorlalţi indici de producţie, pe luna octombrie. Aceasta dovedeşte şi faptul că numai în prima decadă a lunii noiembrie au fost date glo­bal, peste plan, 482 tone cărbune. In total, în cele nouă luni s-au dat peste plan 572 tone lignit brut,­­ 434 tone cărbune brun, 241 tone brichete, iar în luna octombrie, 626 tone, 509 tone şi 13 tone. Desigur, toate aceste frumoase rezultate se datoresc muncii sîr­­guincioase a minerilor, întrecerii socialiste între brigăzi, schimburi, sectoare şi mineri. Aceasta fiind concretizată prin numărul de 206 fruntaşi în producţie, printre care se numără : Mihai Dénes, Szöcs István, Margut József, David Ig­nat, Veres György, Bulgariu Valér şi mulţi alţii de la sectorul I, Ka­­lam­an Gábor, Fekete Mihai, Görbe István şi mulţi alţii de la sectorul 111 precum şi de la alte sectoare. Cei amintiţi îşi realizează sarcinile de producţie, lună după lună, în proporţie de 107—128 la sută. La rezultatele bune obţinute în producţie contribuie şi continua pregătire a cadrelor, care este o preocupare de seamă la Căpeni. In trimestrul III al acestui an au fost trimişi 15 tovarăşi la cursurile de calificare de la Grupul şcolar minier ce funcţionează pe lîngă mina din Filipeştii de Pădure. 88 de mineri s-au pregătit la şcoala ce funcţionează pe lîngă mină, în aceste zile desfăşurîndu-se exa­menul pentru mineri şi ajutori de mineri. De asemeni, 19 tineri ur­mează cursurile liceului seral ★ Bogată şi multilaterală este ac­tivitatea harnicului colectiv din bazinul carbonifer Căpeni. Nenu­mărate alte fapte ce contribuie la realizarea sarcinilor de producţie ar mai putea fi amintite. Minerii sunt, hotărîţi ca rezultatele frumoa­se în muncă să le sporească me­reu, ca planul de­­producţie să fie realizat şi depăşit Rezultatele ob­ţinute pînă acum asigură această perspectivă. M. MAIOR Nu numai realizarea producţiei globale ci şi a indicilor de plan e o sarcină importantă Munca plină de abnegaţie a muncitorilor din unităţile de in­dustrializare a lemnului din re­giunea noastră a făcut posibil ca ei să obţină rezultate de seamă în producţie. In vederea îmbunătăţirii muncii în aceste unităţi, condu­cerea Trustului de industrializare a lemnului din Miercurea Ciuc a organizat schimburi de experienţă între muncitorii acestor unităţi. Zilele trecute a avut loc la U.I.L. Lunca Bradului un schimb de ex­perienţă între forestierii de aici şi cei de la U.I.L. Sovata, Topliţa şi Hodoşa. Printre delegaţii care au participat la acest schimb de experienţă se aflau sortatori, ga­­terişti, circularişti, fruntaşi în pro­ducţie etc. Pentru a contribui la reuşita schimbului de experienţă, delegaţii unităţilor de mai sus au vizitat locul de muncă al forestie­rilor din Lunca Bradului, au tre­cut prin depozitul de bușteni, hala gaterelor, fabrica de lăzi, hala ma­șinilor, depozitul de cherestea etc., unde au stat de vorbă cu muncito­rii, interesîndu-se îndeaproape de metodele de lucru ale acestora. Observînd cu multă competenţă părţile bune ale procesului de lu­cru, ei au arătat în acelaşi timp şi lipsurile care există în procesul de producţie. Făcîndu-se bilanţul activităţii acestui U.I.L. pe primele 9 luni ale anului în curs, s-a constatat că numai o parte din sarcinile din plan au fost realizate, restul ne­­glijîndu-se. Aşa, bunăoară, pro­ducţia globală a fost realizată în proporţie de 106 la sută, planul de producţie a lemnului de mină în proporţie de 104 la sută, la lem­nul pentru celuloză în proporţie de 106 la sută etc. Nu aceeaşi situaţie se prezintă la planul privind buş­­teni-gatere, care a fost realizat doar în proporţie de 80,3 la sută, productivitatea muncii în propor­ţie de 97,2 la sută, salariu mediu per muncitor 99,1 la­ sută. Aceasta se datoreşte şi faptului că indicii planurilor de mai sus nu au fost cunoscuţi de majoritatea muncito­rilor de aici. Mai mult, maiştrii din cadrul diferitelor sectoare de activitate nu-şi cunosc sarcinile ce le au în calitatea lor de îndrumă­tori tehnici. Aceştia nu numai că nu au participat la discuţii, dar nu au putut răspunde nici la în­trebările puse de colegii lor veniţi la schimbul de experienţă. Existînd o astfel de situaţie în rîndul mai­ştrilor care trebuie să fie motorul în activitatea unei întreprinderi, să nu ne mire faptul că există lipsuri la acest U.I.L. întreb pe şeful sectorului de buşteni, dacă el consideră că luptă pentru realiza­rea de economii, unde i-a fost ini­ma cînd în depozitul de buşteni, tălpile stivelor au fost confecţio­nate din buşteni sănătoşi din care s-ar fi putut debita o însemnată cantitate de cherestea ? La cîţiva paşi avea stiva cu brac din care putea foarte bine confecţiona tălpi pentru stive. Nu se luptă aici cu destul spirit de răspundere nici pentru realizarea calitativă a pla­nului. Din această cauză în loc să aibă beneficiu la vînzarea produ­selor, s-a ajuns la o sporire a pre­ţului de cost peste preţul de vîn­­zare a acestora. Odată cu crearea unor produse nevandabile din cau­za slabei calităţi, s-a ajuns la mă­rirea stocurilor supranormative care, de asemenea, contribuie la nerealizarea planului de benefi­ciu, pe această perioadă. Mai mult, el este mai mic faţă de plan cu 453.000 lei. Iată doar cîteva exemple care do­vedesc că organizaţia de bază de aici şi comitetul de întreprindere nu se ocupă în suficientă măsură de educarea politico-profesională a oamenilor. In depozit nu se face o sortare minuţioasă a buştenilor. La­ secţia lăzi şi ţăndări, muncito­rii nu cunosc cît trebuie să pro­ducă în 8 ore, care este preţul de cost planificat pe unitate de măsu­ră la produsul la care lucrează, cît cîştigă în urma muncii depuse. Nu ştim dacă maiştrii de aici ne-ar putea răspunde cum de la U.I.L. Topliţa, la secţia de lăzi cu un singur ştuţ se produc zilnic 25 m­c de lăzi, iar aici cu 2 ştuţuri se produc zilnic doar 16 m­c de lăzi ? Toate acestea dovedesc o slabă pregătire politică şi profe­sională a majorităţii lucrătorilor de aici. T. ŞTEFANESCU Din mu­nca cooperativelor din Topliţa Nu puteau rămîne în afara avîn­­tului ce a cuprins oamenii mun­cii din întreaga ţară nici membrii cooperativei meşteşugăreşti „Mun­ca colectivă“ din Topliţa. In lupta pentru realizarea planului şi pen­tru obţinerea de cît mai multe eco­nomii sînt antrenaţi şi ei. Astfel, planul global pe luna octombrie l-au realizat în proporţie de 117 la sută, iar în ceea ce priveşte pro­ductivitatea muncii pe trimestrul III, aceasta a crescut cu 29 la sută. Ceea ce a dus la aceste realizări a fost aprovizionarea la timp cu materiale, acoperirea golurilor de producţie şi mai mult, munca pli­nă de avînt a meşteşugarilor. Realizările cooperatorilor au dus la serioase beneficii peste plan, care la sfîrşitul trimestrului III au atins suma de 219.000 lei, iar în octombrie beneficiul realizat a în­trecut cu 187.000 lei pe cel plani­ficat. Economiile realizate de către harnicii cooperatori din Topliţa se ridică la 27.000 lei, la fondul de salarii şi la 126.000 lei, la econo­mii de materiale. Dintre secţiile care au contri­buit cel mai mult la aceste rezul­tate sunt : secţia cizmărie din To­pliţa, care şi-a realizat planul în proporţie de 150 la sută, secţia croitorie condusă de Kertész şi sec­ţia croitorie condusă de Vodă (145 la sută), iar dintre lucrători, cei ce şi-au adus mai mult aportul prin lucrări de calitate, depăşirea pla­nului de producţie şi realizarea de economii, se numără Demian Iosif, Sárpátki Ödön, Lörinczi Io­sif, Wild Alexandru, Stoian Zaha­­rie precum şi cei care au efectuat lucrări de reparaţii la sa­­natorul Tulgheş, pentru care au primit de altfel felicitări din par­tea beneficiarului. Organele de conducere ale coo­perativei şi-au adus şi ele contri­buţia la realizările de mai sus. Astfel, transportul lucrătorilor a fost la timp asigurat. O preocupare de seamă a avut conducerea şi pentru cei 9 lucrători ce urmează cursurile liceului seral. In munca lor, cooperatorii au fost ajutaţi şi îndrumaţi de către comitetele raional şi orăşenesc de partid, atît în şedinţele de produc­ţie cît şi în aprovizionarea coope­rativei cu materii prime, prin posi­bilităţi locale. O lipsă ce se cere grabnic înlă­turată constă în neorganizarea unei activităţi culturale în rîndul lucrătorilor de la „Munca colec­tivă“. Cei 187 lucrători de aici sunt dornici să vadă şi programe artis­tice prezentate de oameni talentaţi­ din mijlocul lor. M. F.

Next