Steaua Roşie, martie 1960 (Anul 9, nr. 786-794)
1960-03-02 / nr. 786
Ceea ce s-a făcut şi ceea ce se mai poate face din parchetele de exploatare, aparţinînd întreprinderii forestiere din Topliţa, iau drumul spre cele patru zări ale patriei anual sute şi mii vagoane buşteni de brad şi fag, mangalie bocşă şi lemne de loc. Dacă am concretiza pe scurt rezultatele primei luni a anului 1960, ele s-ar rezuma la: depăşirea planului producţiei globale cu 572.000 Iei, precum şi realizarea şi depăşirea planului la sortimentele de exploatare. Sectoarele de exploatare şi transport pe lingă cele amintite mai sus, au mai înregistrat şi o economie de 157.760 lei, prin extinderea fasonatului mecanic, economii de combustibil şi lubrefianţi, au ridicat productivitatea muncii la trasapropiat, operaţiune făcută cu tractoarele etc. Cele dobîndite de cel de la I.F. Topliţa în luna ianuarie ne obligă să aruncăm o privire retrospectivă a felului cum comitetul de partid şi organizaţiile de bază s-au ocupat cu îndrumarea şi controlarea producţiei. Aceasta cu atlt mai mult, cu cit în trecutul nu prea îndepărtat aici materialul lemnos nu a fost utilizat în modul cel mai judicios, traversele normale erau cioplite în pădure, din care se pierdea o cantitate însemnată de material lemnos; nu toate crăcile comerciabile erau legate în snopi şi valorificate; deşeurile de la fabricile de doage erau utilizate numai ca lemne de foc; au fost serioase lipsuri şi în ceea ce priveşte sortarea materialului lemnos, prin care nu se urmărea scoaterea unui procent cît mai ridicat de lemn de lucru, celuloză, lobiţe de distilare etc. Faţă de aceste stări de lucruri nesatisfăcătoare, comitetul de partid (secretar Aszalós Ioan), a îndrumat birourile organizaţiilor de bază din exploatări şi transport, să dezbată în şedinţele lor felul cum comuniştii se ocupă cu conducerea şi îndrumarea producţiei. S-au format astfel colective, care la faţa locului au analizat posibilităţile economice concrete. La sectorul nr. 4 Topliţa în fruntea unui astfel de colectiv a fost numit comunistul Rabya Ştefan. S-a hotărît ca pentru valorificarea mai superioară a lemnului să se pună în funcţiune un gater, precum şi două circulare care să prelucreze rămăşiţele rezultate de la traverse în doage, lăzi tip „Apemin“ şi cozi de mături. Drept rezultat, în 1959 sectorul nr. 4 a prelucrat mecanic 2.240 bucăţi traverse, iar din deşeurile rezultate alţi 60 mcooage, 7.150 lăzi „Apemin“, 14.250 cozi de mătură, iar restul deşeurilor care nu mai puteau fi folosite în alte scopuri s-au utilizat ca lemne de foc (în valoare de 16.550 lei). Astfel, acest sector, în urma măsurilor luate, a înregistrat în anul trecut la răşinoase un procent de utilizare de 95,65 la sută, iar la fag de 41,39 la sută. O situaţie similară era şi la sectorul de exploatare Răstoliţa. După discuţii şi analize economice făcute aici direct sub conducerea secretarului comitetului de partid, tovarăşul Aszalós Ioan, s-a ajuns la concluzia că şi la Răstoliţa este posibilă o mai bună utilizare a lemnului. Comuniştii Puskás Toma şi Virginaş Andrei au propus pe lingă alte măsuri, ca lemnul de foc din depozitul final ce se expediază să fie resortat în sortimente superioare cum ar fi: lemn de celuloză, lob de distilare etc. Şi anul trecut s-a încheiat şi aici cu rezultate semnificative. Din deşeuri s-a obţinut, în urma măsurilor luate o cantitate de 240 mc doage, 17.246 lăzi „Ape min“, şi s-au valorificat 260 tone rumeguş. La depozitul final, din lemnele de foc s-a sortat pentru sortimente superioare o cantitate cu 14 la sută mai mare decît în 1958. O măsură asemănătoare a fost luată şi la sectorul Lunca Bradului, unde s-au produs 400 tone mangal siderurgic, care s-au valorificat în întregime. La trecerea de la o stare de lucruri nesatisfăcătoare la una cu rezultate bune pentru economia naţională, a contribuit, de bună seamă, activitatea dusă de organizaţiile de bază cu oamenii, cu acei care hotărăsc în ultima instanţă soarta producţiei şi a planurilor de producţie. Iată de ce comitetul de partid a hotărît să se acorde o mai mare atenţie cursurilor profesionale cu maiştri, sortatori, primitori şi expeditori, cu muncitori care mînuiesc fierăstraiele „Styl“ şi „Drujba“, cu funiculariştii etc. In afara lecţiilor: „Utilizarea şi valorificarea complexă a lemnului“, „Industrializarea socialistă a R.P.R.“, „Sarcinile lucrătorilor din pădure" — inspirate din documentele plenarelor C.C. ai P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 şi 3—5 decembrie 1959, cursanţilor 11 s-au predat şi lecţii practice în depozitul final din Topliţa. Aşadar, efortul depus de comitetul de partid, care a fost sprijinit în acţiunile sale economice de întregul colectiv de muncitori, tehnicieni şi ingineri, s-a soldat la 31 decembrie trecut cu realizarea planului anual înainte de termen, cu 23 zile, precum şi cu realizarea planului producţiei globale în proporţie de 111,7 la sută, şi bineînţeles, cu o utilizare mai superioară a lemnului faţă de 1958, situaţie care se prezintă astfel: la răşinoase faţă de 93,19 la sută s-a realizat 95,65 la sută, iar la fag faţă de 35,70 s-a realizat 36,88 la sută. Toate acestea înseamnă mii metri cubi de material lemnos utilizat în scopuri superioare. Tot în 1959 s-au valorificat 6.063 m steri crăci legate în snopi. In anii trecuţi conducerea fostului I.F.E.T. a manifestat o serioasă lipsă în ceea ce privește gospodărirea parchetelor. Au fost destule cazuri cînd unele parchete erau declarate „terminate“, în care de fapt se mai găseau însemnate canităţi de material lemnos, o parte doborît dar nu şi scos, iar o parte în picioare încă, care era considerat chipurile ca făcînd parte dintr-o categorie inferioară. Bineînţeles, că acest fel de a gîndi era în detrimentul economiei naţionale. Sub îndrumarea comitetului de partid, conducerea administrativă a I.F.-ului Topliţa a fost nevoită să ia măsuri economice corespunzătoare. Astfel, în anul care a trecut toate parchetele predate ocoalelor silvice au fost bine curăţate şi exploatate la maximum posibil. Cu toate părţile pozitive, mai există însă o serie de puncte slabe, cărora comitetul de partid, organizaţiile de bază şi conducerea administrativă vor trebui să le acorde o atenţie sporită. De faptul că brigăzile cu plata muncii în acord global şi-au dovedit din plin eficacitatea, nu se mai îndoieşte nimeni. E un fapt indiscutabil că în cele 14 brigăzi cu plata muncii în acord global s-a înregistrat o productivitate a muncii de 0,945 mc om/zi, pe cînd la cei care lucrează răzleţ, productivitatea muncii pe om/zi este abia de 0,805 mc. Cîştigul personal al celor din brigada cu plata muncii in acord global e mult superior celor care lucrează răzleţ. Cu toate acestea, la I. F. Topliţa, încă nu s-a făcut totul ca să fie tradusă în viaţă hotărirea conferinţei regionale de partid care prevedea ca în 1959 să se exploateze cel puţin 70 la sută din masa lemnoasă în brigăzi cu plata muncii în acord global. Aici, în anul care a trecut s-au exploatat abia 35,3 la sută din masa lemnoasă, cu astfel de formaţii. Faptul că la aşa zisul „cabinet tehnic“ care numai cabinet tehnic nu se poate numi, stau nerezolvate din 1954 peste 80 dosare de propuneri pentru: inovaţii şi raţionalizări; că parcul de tractoare nu e folosit întotdeauna în mod raţional (se mută prea des coloana de tractoare dintr-un parchet în altul), că funicularele sunt folosite şi instalate la termenele fixate (de pildă nici în primele două luni ale anului), influenţează în mod negativ rezultatele obţinute de această întreprindere. Fie ca măsurile preconizate de comitetul de partid să-şi atingă scopul, să constituie baza lichidări lipsurilor şi încununarea de succese a eforturilor depuse în toate domeniile de activitate. Posibilităţi şi oameni capabili sunt: lipseşte doar o urmărire mai atentă, mai sistematică a problemelor economice, care uneori, din păcate sunt considerate 11 mărunte. GH. TOCACIU * . * Mttai m ladik fi OffOw-altUta mspraliit :» Eiillmiazii twnn 4 « ILtif UHX» tivjjMaiurali# Hj La RESTAURANTUL „MUREȘUL“ C&HCGt-Ul-Za în fiecare seară MÎHRÂHAȘ ȘTEFIN, cunoscutul cîntăreț de muzică ușoară Aplica iniţiativa lui N. Militaru Muncitorii din sectorul de industrializare a lemnului din Topliţa, preocupaţi de valorificarea complexă a lemnului, se străduiesc ca prin introducerea unor noi utilaje şi metode de muncă să dea o utilizare cit mai superioară lemnului primit din exploatări. In urmărirea metodelor noi am pornit întovărășit de Nagy Ludovic, pe drumul pe care-l urmează lemnul de la intrarea în depozitul de buşteni pinâ la transformarea lui în produse finite. Despre materialul aflat pe lămpi şi sortat, tovarăşul Nagy a spus: — Materialul sosit aici în depozit este sortat după dimensiuni, pentru înlăturarea eventualelor părţi necorespunzătoare, şi secţionat cu ajutorul fierăstraielor „Drujba“, care au un randament de 70 —80 mc pe zi Din capetele de buşteni rezultate, care al tădată nu se foloseau, acum obţinem şi nci export şi rame pentru ţigle şi ciştigăm 18 mc buşteni lunar, iar resturile ce rezultă se folosesc pentru celuloză. In fabrică s-a instalat gaterul de 14 ţoli şi un circular pentru prelucrarea materialului subţire de 10—16 cm diametru, din care se obţin grinzi pentru construcţii dindu-i-se astfel o utilizare mai superioară. In faţa unui gater lucrează cu îndemînare un bătrîn. Este Bögözi Adalbert, care aşează cu grijă buşteanul pe cărucior pentru a-l introduce în gater. — De cît timp lucraţi aici Bögözi bácsi? — Sint gaterist de 37 ani, dar nici acum nu-mi pierd răbdarea lingă maşină, pregătesc materialul, îi ascult glasul iar dacă vreun buştean are un defect mare, cum ar fi nodurile ii dau avans mai mic. Trecem în continuare la bri- I gada tovarăşului Nodiş Ioan. I — Tovarăşe Nodiş, am au- zit că dv. aţi introdus iniţiativa lui N. Militaru in hala gaterelor. — Da. Citind despre această iniţiativă, am preluat brigada de la gaterele 5 şi 6, care a fost condusă înainte de tov. Duşa Ştefan. Brigada a înregistrat in trecut rezultate mai slabe, iar disciplina la locul de muncă nu era la nivelul aşteptărilor. Organizarea locului de muncă trebuia îmbunătăţită, de aceea s-a introdus această iniţiativă. — Tovarăşe Nadis, cum ţiai organizat munca după ce ai preluat brigada? — La început, am stat de vorbă cu fiecare membru al brigăzii, i-am organizat pe locul de muncă, am expus un plan de acţiune pentru folosirea integrală a celor 480 minute din cursul zilei. La sfirşitul lunii am ţinut o şedinţă de producţie, în care am analizat rezultatele obţinute pe locul de muncă, modul cum a lucrat colectivul, am scos la iveală lipsurile şi am evidenţiat pe cei fruntaşi. Pentru a utiliza cit mai bine lemnul, am propus ca tovarăşul Korcscu Eugen de la circularul 6 să treacă la circularul 5, pentru că acolo se prelucrează şi scurtăturile şi materialul trebuie să fie ales cu grjă. Noi ne ajutăm în muncă — ne spune tînărul Nadiş. Iată de pildă, gaterul 5 lucrează prizme timp de două ore, piuă ce gaterul 6 poate asigura cu prizme pe gaterul 5, în aşa fel ca să nu existe nici un gol de producţie. In munca brigăzii baza de plecare a fost ca fiecare membru să ştie să lucreze fie la gater, fie la circularul de tivit, ori la cel pendulă. De noi se apropie şi tînărul Soare Radu, de la circularul de tivit, care intervine: — Şi eu lucrez în brigada tovarăşului Nadiş; am absolvit cursurile şcolii profesionale de industrializare de la Argeş, iar acum sînt aici. — Tovarăşe Soare, poţi lucra şi la gater? — Da, noi ne putem descurca la fiecare maşină. Aici, fiecare am învăţat cum să le mînuim Prin această iniţiativă brigada lucrează cu 5 oameni în loc de 7, şi îşi depăşeşte zilnic norma cu 8 la sută. In sinul ei domneşte o înţelegere deplină, s-au cimentat relaţii trainice de prietenie şi de ajutor reciproc, incit atunci cind unul termină munca mai devreme ajută fără preget pe tovarăşii săi. Este bine ca şi alte colective de muncitori din alte sectoare de activitate să îmbrăţişeze asemenea iniţiative, care sunt de mare folos. GH. BARBULESCU Roadele muncii unor oameni destoinici Depăşirea planului de desfacere pe anul 1959 cu 3,5 milioane lei constituie un succes remarcabil al O.C.L. „Produse industriale“ din regiunea noastră. In frunte se situează sectorul textile şi încălţăminte, care şi-a îndeplinit planul de desfacere în proporţie de 105,82 la sută. In depăşirea planului de aprovizionare (111 la sută), s-au evidenţiat lucrătorii serviciului comercial, care au realizat o colaborare strinsă şi permanentă cu veriga de gros, şi s-au străduit să compenseze din surse locale sortimentele ce nu figurează în nomenclatorul produselor industriei republicane. In întrecerea între raioanele administrative, primul loc a revenit raionului Topliţa, cu o realizare de 116 la sută a planului global de desfacere, obţinută printr-o aprovizionare abundentă a importantului centru muncitoresc, Topliţa. Unitatea de confecţii şi încălţăminte nr. 195, care funcţionează aici, (tovarăşele Elisabeta Ambruş, Maria Sándor şi Elizabeta Ferencz), şia realizat planul anual în proporţie de 169 la sută. Pentru cele mai bune rezultate obţinute pe trimestrul IV/1959 au fost înmînate distincţii. Drapelul cuvenit sectorului fruntaş In întrecerea socialistă a fost ciştigat de magazinul special de confecţii nr. 224 Tg.-Mureş, ai cărui lucrători (Iosif Szász, Viorica Pop) au depus o muncă conştiincioasă, adaptată cerinţelor consumatorilor, realizindu-şi astfel planul de desfacere trimestrial în proporţie de 145 la suta. Drapelele pentru brigăzile fruntaşe au fost atribuite. Pentru locul întîi, brigăzii de sub conducerea lui Ludovic Lukács de la unitatea nr. 24 Tg.-Mureş, de modă bărbătească, cu planul îndeplinit în proporţie de 137 la sută, la locul al doilea brigăzii lui Alexandru Şuteu, de la raionul articole de menaj 10/C Tg.Mureş, (cu o realizare de 129 la sută), iar pentru locul trei brigăzii de bună deservire condusă de Julia Dan de la raionul tricotaje a magazinului nr. 155 Tg. Mureş, (cu o realizare de 123 la sută). Un stimulent deosebit de Însemnat în mobilizarea colectivelor l-a constituit concursul pe semestrul 11/1959 pentru introducerea şi extinderea formelor economicoase de vînzare şi a unor metode suplimentare de deservire, instituit de Ministerul Comerţului împreună cu Comitetul Central al Sindicatului lucrătorilor din comerţ şi cooperaţie. ION TAUBMAN