Steaua Roşie, martie 1960 (Anul 9, nr. 786-794)

1960-03-02 / nr. 786

Ceea ce s-a făcut şi ceea ce se mai poate face din parchetele de exploatare, aparţinînd întreprinderii fores­tiere din Topliţa, iau drumul spre cele patru zări ale patriei anual sute şi mii vagoane buş­teni de brad şi fag, mangal­ie bocşă şi lemne de loc. Dacă am concretiza pe scurt rezultatele primei luni a anului 1960, ele s-ar rezuma la: depăşirea planului produc­ţiei globale cu 572.000 Iei, precum şi realizarea şi de­păşirea planului la sorti­mentele de exploatare. Sec­toarele de exploatare şi transport pe lingă cele amintite mai sus, au mai înregistrat şi o economie de 157.760 lei, prin extin­derea fasonatului mecanic, economii de combustibil şi lubrefianţi, au ridicat pro­ductivitatea muncii la tras­­apropiat, operaţiune făcută cu tractoarele etc. Cele dobîndite de cel de la I.F. Topliţa în luna ianuarie ne obligă să aruncăm o privire re­trospectivă a felului cum co­mitetul de partid şi organizaţii­le de bază s-au ocupat cu în­drumarea şi controlarea produc­ţiei. Aceasta cu atlt mai mult, cu cit în trecutul nu prea în­depărtat aici materialul lem­nos nu a fost utilizat în modul cel mai judicios, traversele nor­male erau cioplite în pădure, din care se pierdea o cantitate însemnată de material lemnos; nu toate crăcile comerciabile erau legate în snopi şi valorifi­cate; deşeurile de la fabricile de doage erau utilizate numai ca lemne de foc; au fost serioa­se lipsuri şi în ceea ce priveşte sortarea materialului lemnos, prin care nu se urmărea scoa­terea unui procent cît mai ri­dicat de le­mn de lucru, celuloză, lobiţe de distilare etc. Faţă de aceste stări de lu­cruri nesatisfăcătoare, comite­tul de partid (secretar Aszalós Ioan), a îndrumat birourile or­ganizaţiilor de bază din exploa­tări şi transport, să dezbată în şedinţele lor felul cum comu­niştii se ocupă cu conducerea şi îndrumarea producţiei. S-au format astfel colective, care la faţa locului au analizat posibi­lităţile economice concrete. La sectorul nr. 4 Topliţa în fruntea unui astfel de colectiv a fost numit comunistul Rabya Şte­fan. S-a hotărît ca pentru va­lorificarea mai superioară a lem­nului să se pună în funcţiune un gater, precum şi două cir­culare care să prelucreze rămă­şiţele rezultate de la traverse în doage, lăzi tip „Apemin“ şi cozi de mături. Drept rezultat, în 1959 sectorul nr. 4 a pre­lucrat mecanic 2.240 bucăţi tra­verse, iar din deşeurile rezultate alţi 60 m­c­ooage, 7.150 lăzi „Apemin“, 14.250 cozi de mătu­ră, iar restul deşeurilor care nu mai puteau fi folosite în alte scopuri s-au utilizat ca lemne de foc (în valoare de 16.550 lei). Astfel, acest sector, în ur­ma măsurilor luate, a înregis­trat în anul trecut la răşinoase un procent de utilizare de 95,6­5 la sută, iar la fag de 41,39 la sută. O situaţie similară era şi la sectorul de exploatare Răstoli­­ţa. După discuţii şi analize eco­nomice făcute aici direct sub conducerea secretarului comite­tului de partid, tovarăşul Asza­lós Ioan, s-a ajuns la conclu­zia că şi la Răstoliţa este po­sibilă o mai bună utilizare a lemnului. Comuniştii Puskás Toma şi Virginaş Andrei a­u propus pe lingă alte măsuri, ca lemnul de foc din depozitul fi­nal ce se expediază să fie re­­sortat în sortimente superioare cum ar fi: lemn de celuloză, lob de distilare etc. Şi anul tre­cut s-a încheiat şi aici cu re­zultate semnificative. Din de­şeuri s-a obţinut, în urma mă­surilor luate o cantitate de 240 m­c doage, 17.246 lăzi „Ape min“, şi s-au valorificat 260 tone rumeguş. La depozitul fi­nal, din lemnele de foc s-a sortat pentru sortimente supe­rioare o cantitate cu 14 la sută mai mare decît în 1958. O mă­sură asemănătoare a fost lua­tă şi la sectorul Lunca Bradu­lui, unde s-au produs 400 tone mangal siderurgic, care s-au valorificat în întregime. La trecerea de la o stare de lucruri nesatisfăcătoare la una cu rezultate bune pentru eco­nomia naţională, a contribuit, de bună seamă, activitatea du­să de organizaţiile de bază cu oamenii, cu acei care hotărăsc în ultima instanţă soarta pro­ducţiei şi a planurilor de pro­ducţie. Iată de ce comitetul de partid a hotărît să se acorde o m­ai mare atenţie cursurilor profesionale cu maiştri, sorta­­tori, primitori şi expeditori, cu muncitori care mînuiesc fierăs­­traiele „Styl“ şi „Drujba“, cu funiculariştii etc. In afara lec­ţiilor: „Utilizarea şi valorifica­rea complexă a lemnului“, „In­dustrializarea socialistă a R.P.R.“, „Sarcinile lucrătorilor din pădure" — inspirate din documentele plenarelor C.C. ai P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 şi 3—5 decembrie 1959, cursanţilor 11 s-au predat şi lec­ţii practice în depozitul final din Topliţa. Aşadar, efortul depus de co­mitetul de partid, care a fost sprijinit în acţiunile sale eco­nomice de întregul colectiv de muncitori, tehnicieni şi ingi­neri, s-a soldat la 31 decembrie trecut cu realizarea planului anual înainte de termen, cu 23 zile, precum şi cu realizarea planului producţiei globale în proporţie de 111,7 la sută, şi bine­înţeles, cu o utilizare mai supe­rioară a lemnului faţă de 1958, situaţie care se prezintă astfel: la răşinoase faţă de 93,19 la sută s-a realizat 95,65 la sută, iar la fag faţă de 35,70 s-a rea­lizat 36,88 la sută. Toate ace­stea înseamnă mii metri cubi de material lemnos utilizat în scopuri superioare. Tot în 1959 s-au valorificat 6.063 m steri crăci legate în snopi. In anii trecuţi conducerea fostului I.F.E.T. a manifestat o serioasă lipsă în ceea ce pri­vește gospodărirea parchetelor. Au fost destule cazuri cînd une­le parchete erau declarate „ter­minate“, în care de fapt se mai găseau însemnate canităţi de material lemnos, o parte do­­borît dar nu şi scos, iar o par­te în picioare încă, care era con­siderat chipurile ca făcînd par­te dintr-o categorie inferioară. Bine­înţeles, că acest fel de a gîndi era în detrimentul econo­miei naţionale. Sub îndrumarea comitetului de partid, conduce­rea administrativă a I.F.-ului Topliţa a fost nevoită să ia mă­suri economice corespunzătoare. Astfel, în anul care a trecut toate parchetele predate ocoa­lelor silvice au fost bine cură­ţate şi exploatate la maximum posibil. Cu toate părţile pozitive, mai există însă o serie de puncte slabe, cărora comitetul de par­tid, organizaţiile de bază şi conducerea administrativă vor trebui să le acorde o atenţie sporită. De faptul că brigăzile cu plata muncii în acord glo­bal şi-au dovedit din plin efi­cacitatea, nu se mai îndoieşte nimeni. E un fapt indiscutabil că în cele 14 brigăzi cu plata muncii în acord global s-a în­registrat o productivitate a muncii de 0,945 m­c om/zi, pe cînd la cei care lucrează răzleţ, productivitatea muncii pe om/zi este abia de 0,805 m­c. Cîştigul personal al celor din brigada cu plata muncii in acord global e mult superior celor care lucrează răzleţ. Cu toate acestea, la I. F. Topliţa, încă nu s-a făcut totul ca să fie tradusă în viaţă hotărirea conferinţei regionale de partid care prevedea ca în 1959 să se exploateze cel puţin 70 la sută din masa lemnoasă în brigăzi cu plata muncii în acord global. Aici, în anul care a trecut s-au exploatat abia 35,3 la sută din masa lemnoasă, cu astfel de formaţii. Faptul că la aşa zisul „cabi­net tehnic“ care numai cabinet tehnic nu se poate numi, stau nerezolvate din 1954 peste 80 dosare de propuneri pentru: ino­vaţii şi raţionalizări; că parcul de tractoare nu e folosit întot­deauna în mod raţional (se mută prea des coloana de trac­toare dintr-un parchet în altul), că funicularele­­ sunt folosite şi instalate la termenele fixate (de pildă nici în primele două luni ale anului), influenţează în mod negativ rezultatele obţi­nute de această întreprindere. Fie ca măsurile preconizate de comitetul de partid să-şi a­­ti­ngă scopul, să constituie baza lichidări lipsurilor şi încununa­rea de succese a eforturilor de­puse în toate domeniile de acti­vitate. Posibilităţi şi oameni capabili sunt: lipseşte doar o urmărire mai atentă, mai sis­tematică a problemelor econo­mice, care uneori, din păcate sunt considerate 11 mărunte. GH. TOCACIU * . * Mttai m ladik fi OffOw-altUta mspraliit :» Eiillmiazii twnn 4 « ILtif UHX» tivjjMaiurali# Hj La RESTAURANTUL „MUREȘUL“ C­&HCGt-Ul-Za în fiecare seară MÎHRÂHAȘ ȘTEFIN, cunoscutul cîntăreț de muzică ușoară Aplica iniţiativa lui N. Militaru Muncitorii din sectorul de industrializare a lemnului din Topliţa, preocupaţi de valori­ficarea complexă a lemnului, se străduiesc ca prin introdu­cerea unor noi utilaje şi me­tode de muncă să dea o uti­lizare cit mai superioară lem­nului primit din exploatări. In urmărirea metodelor noi am pornit întovărășit de Nagy Ludovic, pe drumul pe care-l urmează lemnul de la intra­rea în depozitul de buşteni pinâ la transformarea lui în produse finite. Despre materialul aflat pe lămpi şi sortat, tovarăşul Nagy a spus: — Materialul sosit aici în depozit este sortat după di­mensiuni, pentru înlăturarea eventualelor părţi necorespun­­­zătoare, şi secţionat cu aju­torul fierăstraielor „Drujba“, care au un randament de 70 —80 m­c pe zi­ Din capetele de buşteni rezultate, care al­­­ tădată nu se foloseau, acum obţinem şi nci export şi rame pentru ţigle şi ciştigăm 18 m­c buşteni lunar, iar resturile ce rezultă se folosesc pentru celuloză. In fabrică s-a instalat ga­terul de 14 ţoli şi un circular pentru prelucrarea materialu­lui subţire de 10—16 cm dia­metru, din care se obţin grinzi pentru construcţii dindu-i-se astfel o utilizare mai supe­rioară. In faţa unui gater lucrează cu îndemînare un bătrîn. Este Bögözi Adalbert, care aşează cu grijă buşteanul pe cărucior­­ pentru a-l introduce în gater. — De cît timp lucraţi aici Bögözi bácsi? — Sint gaterist de 37 ani, dar nici acum nu-mi pierd răb­darea lingă maşină, pregătesc materialul, îi ascult glasul iar dacă vreun buştean are un defect mare, cum ar fi nodu­rile ii dau avans mai mic. Trecem în continuare la bri- I gada tovarăşului Nodiş Ioan. I — Tovarăşe Nodiş, am au-­­ zit că dv. aţi introdus iniţia­­­­tiva lui N. Militaru in hala gaterelor. — Da. Citind despre această iniţiativă, am preluat brigada de la gaterele 5 şi 6, care a fost condusă înainte de tov. Duşa Ştefan. Brigada a înregistrat in tre­cut rezultate mai slabe, iar disciplina la locul de muncă nu era la nivelul aşteptărilor. Organizarea locului de muncă trebuia îmbunătăţită, de a­­ceea s-a introdus această ini­ţiativă. — Tovarăşe Nadis, cum ţi­­ai organizat munca după ce ai preluat brigada? — La început, am stat de vorbă cu fiecare membru al brigăzii, i-am organizat pe lo­cul de muncă, am expus un plan de acţiune pentru folo­sirea integrală a celor 480 mi­nute din cursul zilei. La sfir­­şitul lunii am ţinut o şedinţă de producţie, în care am ana­lizat rezultatele obţinute pe locul de muncă, modul cum a lucrat colectivul, am scos la iveală lipsurile şi am eviden­ţiat pe cei fruntaşi. Pentru a utiliza cit mai bine lemnul, am propus ca tovarăşul Kor­cscu­ Eugen de la circularul 6 să treacă la circularul 5, pentru că acolo se prelucrează şi scurtăturile şi materialul tre­buie să fie ales cu grjă. Noi ne ajutăm în muncă — ne spune tînărul Nadiş. Iată de pildă, gaterul 5 lucrează prizme timp de două ore, piuă ce gaterul 6 poate asigura cu prizme pe gaterul 5, în aşa fel ca să nu existe nici un gol de producţie. In munca brigă­zii baza de plecare a fost ca fiecare membru să ştie să lu­creze fie la gater, fie la cir­cularul de tivit, ori la cel pendulă. De noi se apropie şi tînărul Soare Radu, de la circularul de tivit, care intervine: — Şi eu lucrez în brigada tovarăşului Nadiş; am absolvit cursurile şcolii profesionale de industrializare de la Argeş, iar acum sînt aici. — Tovarăşe Soare, poţi lu­cra şi la gater? — Da, noi ne putem des­curca la fiecare maşină. Aici, fiecare am învăţat cum să le mînuim Prin această iniţiativă bri­gada lucrează cu 5 oameni în loc de 7, şi îşi depăşeşte zil­nic norma cu 8 la sută. In si­nul ei domneşte o înţelegere deplină, s-au cimentat rela­ţii trainice de prietenie şi de ajutor reciproc, incit atunci cind unul termină munca mai devreme ajută fără preget pe tovarăşii săi. Este bine ca şi alte colec­tive de muncitori din alte sec­toare de activitate să îmbră­ţişeze asemenea iniţiative, ca­re sunt de mare folos. GH. BARBULESCU Roadele muncii unor oameni destoinici Depăşirea planului de desface­re pe anul 1959 cu 3,5 milioane lei constituie un succes remarca­bil al O.C.L. „Produse industria­le“ din regiunea noastră. In frunte se situează sectorul textile şi încălţăminte, care şi-a îndeplinit planul de desfacere în proporţie de 105,82 la sută. In depăşirea planului de apro­vizionare (111 la sută), s-au evi­denţiat lucrătorii serviciului co­mercial, care au realizat o cola­borare strinsă şi permanentă cu veriga de gros, şi s-au străduit să compenseze din surse locale sortimentele ce nu fig­urează în nomenclatorul produselor indus­triei republicane. In întrecerea între raioanele administrative, primul loc a re­venit raionului Topliţa, cu o rea­lizare de 116 la sută a planului global de desfacere, obţinută printr-o aprovizionare abunden­tă a importantului centru mun­citoresc, Topliţa. Unitatea de confecţii şi încălţăminte nr. 195, care funcţionează aici, (tovară­şele Elisabeta Ambruş, Maria Sándor şi Elizabeta Ferencz), şi­­a realizat planul anual în pro­porţie de 169 la sută. Pentru cele mai bune rezultate obţinute pe trimestrul IV/1959 au fost înmînate distincţii. Drapelul cuvenit sectorului fruntaş In în­trecerea socialistă a fost ciştigat de magazinul special de confec­ţii nr. 224 Tg.-Mureş, ai cărui lucrători (Iosif Szász, Viorica Pop) au depus o muncă con­ştiincioasă, adaptată cerinţelor consumatorilor, realizindu-şi ast­fel planul de desfacere trimes­trial în proporţie de 145 la suta. Drapelele pentru brigăzile fruntaşe au fost atribuite. Pen­tru locul întîi, brigăzii de sub conducerea lui Ludovic Lukács de la unitatea nr. 24 Tg.-Mureş, de modă bărbătească, cu planul îndeplinit în proporţie de 137 la sută, la locul al doilea brigăzii lui Alexandru Şuteu, de la raio­nul articole de menaj 10/C Tg.­­Mureş, (cu o realizare de 129 la sută), iar pentru locul trei bri­găzii de bună deservire condusă de Julia Dan de la raionul tri­cotaje a magazinului nr. 155 Tg. Mureş, (cu o realizare de 123 la sută). Un stimulent deosebit de În­semnat în mobilizarea colective­lor l-a constituit concursul pe semestrul 11/1959 pentru intro­ducerea şi extinderea formelor economicoase de vînzare şi a unor metode suplimentare de deservire, instituit de Ministerul Comerţului împreună cu Comite­tul Central al Sindicatului lu­crătorilor din comerţ şi coopera­ţie. ION TAUBMAN

Next