Steaua Roşie, februarie 1961 (Anul 10, nr. 26-49)

1961-02-01 / nr. 26

2 ~ra ISTEAUA ROȘIE De la Gorneşti, la Aluniş, de la Crăeşti la Lăpuşna, de la Hodoşa la Gledin, străjuit la est de munţii Gurghiului şi tăiat în două de bătrinul Mureş, se întinde raionul Reghin. Sub dominaţia burgheziei şi moşierimii, la fel ca şi oamenii muncii din întreaga ţară, locuitorii acestei părţi a regiunii noastre, au dus greu pe umerii lor jugul exploatării şi mizeriei. Secole de-a rîndul romînii, maghiarii sau germanii, au fost robii capitaliştilor, moşteniei şi chiaburilor romîni, maghiari sau saşi de teapa exploatatorilor Tonai Dionisie din Goreni, Teleki şi Banfi din Gorneşti, Kendi din Brîncoveneşti, a avocatului Ceuşan din Reghin, şi a altora de teapa lor. Pădurile, care reprezintă o comoară de nepreţuit, cit şi pămîntul fertil de pe mănoasa vale a Mureşului, nu aparţineau celor ce muncesc ci unui pumn de trîntori care se îngrăşau cu sîngele şi sudoarea oamenilor muncii. In industrie, care putem spune, numai industrie nu era, cit şi în agricultură, domnea haosul şi înapoierea. — Regimul democrat popular a trezit însă şi raionul Reghin, ca şi toate raioanele din ţară, la o viaţă nouă. Se dezvoltă industria şi înfloreşte agricultura. Sub conducerea partidului, oamenii muncii din raion muncesc înfrăţiţi pentru a obţine noi şi noi succese în ridicarea nivelului tehnic al producţiei, în creşterea continuă a producţiei industriale şi agricole, în înflorirea vieţii culturale. In anii regimului democrat-popular Una din întreprinderile care a luat fiinţă în Reghin în anii regimului democrat-popular este şi I.R.U.M.-ul. Înfiinţată în 1953, întreprinderea a înregistrat an de an succese tot mai de seamă. Pînă în 1960 valoarea producţiei globale realizate de I.R.U.M. Reghin a crescut de 8 ori faţă de 1953. Printre altele, aici se construiesc utilaje necesare întreprinderilor de exploatare şi industrializare a lemnului. O altă întreprindere nouă este şi I.P.M. „Sport“. In 1960 muncitorii acestei întreprinderi au realizat o producţie a cărei valoare depăşeşte de 2,5 ori pe cea realizată în 1955. Anul trecut aici s-au produs cu 11.000 perechi de încălţăminte mai mult decît în 1959. -----------QOOQ----------- De la Săhileuţa cu două gatere la complexul cu 10 secuii Era în toamna lui 1944, înfuriată după înfrîngere, armata hitleristă în retragere lăsa numai flăcări şi scrum în urma ei. Atunci căzuse pradă fasciştilor şi mica făbricuţă de cherestea din Reghin, în care o mînă de muncitori din oraş lucrase la cele 6 gatere. Puşcăturile încă nu amuţiseră şi scrumul din vechea fabricuţă era încă cald, cînd muncitorii de aici, în frunte cu comuniştii, trecuseră la punerea în funcţiune a fabricii. Două gatere. Atît au reuşit muncitorii de aici, după multă osteneală, să pună în funcţiune. la 11 Iunie 1948. Clasa muncitoare din ţara noastră, sub conducerea partidului, smulgea uzinele, fabricile, minele, băncile din mîinile burgheziei, trecîndu-le în proprietatea socialistă a întregului popor muncitor. Se puneau astfel capăt pe vecie exploatării capitaliste în industrie, clasa noastră muncitoare păşea la realizarea celei mai înalte năzuinţi a omenirii muncitoare — făurirea societăţii socialiste. Actul revoluţionar de la 11 iunie 1948 a găsit mica făbricuţă de cherestea din Reghin, lucrînd cu aceleaşi două gatere puse în funcţiune încă în 1944, înainte de naţionalizare, văzînd că le-a putrezit craca de sub picioare, capitaliştii căutau nu să dezvolte fabricile, ci dacă ar fi putut ar fi stins şi lumina soarelui de pe cer şi spuza milioanelor de stele. Puterea populară a descătuşat însă nu numai forţele de producţie ci şi nesecata energie şi iniţiativă creatoare a maselor şi a făurit o puternică industrie socialistă. O dată cu dezvoltarea industrială a întregii ţări, se dezvoltă şi întreprinderea din Reghin. Sunt puse în funcţiune noi gatere; alţi şi alţi muncitori îşi găsesc aici locul de muncă, în 1949 numărul gaterelor puse în funcţiune ajunge la 7 şi încon specializarea. Iau fiinţă o secţie de cherestea rezonanţă, una de case prefabricate, fabrica de lăzi, secţia ambarcaţiuni, instrumente muzicale, secţia construcţii de planoare şi avioane sportive. De aici au început să-şi ia drumul spre toate colţurile patriei, an de an tot mai multe şi tot mai bune produse. Secţia construcţii aero de pildă, după 8 ani de la înfiinţare produce 6 tipuri de planoare şi două tipuri de avioane sportive pentru şcoală şi antrenament. Produsele realizate aici se bucură de tot mai multă apreciere. La concursurile de planorism a R.P.R. din 1957—1958, planoarele fabricate la C.I.L. Reghin au ocupat primele locuri. La concursurile internaţionale ambarcaţiunile sportive de asemeni şi-au creat o bună reputaţie. Din rîndurile muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor complexului, altădată exploataţi şi neluaţi în seamă de nimeni, se ridică azi tot mai mulţi inovatori şi raţionalizatori, tot mai mulţi luptători înflăcăraţi pentru mai mult, mai bun şi mai ieftin. în anul 1959 muncitorii complexului au dat patriei peste plan economii în valoare de 2.500.000 lei. în zilele de sărbătoare pe piepturile multora din ei strălucesc înalte distincţii acordate de statul nostru democrat-popular, drept recunoştinţă pentru meritele lor în opera de construire a socialismului. Valoarea producţiei industriale globale a complexului creşte an de an în ritm tot mai rapid. In 1960 de pildă, s-a realizat o producţie a cărei valoare întrece cu peste 50 la sută pe cea realizată în 1955. In anii regimului democratpopular, datorită grijii partidului şi guvernului nostru, mica făbricuţă de cherestea din Reghin care în 1948 lucra cu două gatere, s-a transformat în marele complex de industrializare a lemnului. INOVATORUL BLAJ IOAN de la C.I.L. Reghin a confecţionat un dispozitiv pentru şlefuitul mecanic al lezenelor rotunde, prin care se realizează o economie de 4.200 lei anual. -0OOOIERI... ŞI AZI ca înainte de eliberare, mai precis în anul 1938, în industria actualului raion erau încadraţi nici mai mult, nici mai puţin decît 1.500 muncitori. Inginerii şi tehnicienii existenţi atunci în industrie îi puteai număra pe degete. « In 1960, numărul muncitorilor din întreprinderile industriale din raion a trecut de 9.000 şi creşte mereu. Concomitent cu creşterea numărului de muncitori a sporit şi numărul inginerilor şi tehnicienilor. Azi în întreprinderile raionului îşi desfăşoară activitatea peste 560 de ingineri şi tehnicieni, majoritatea instruiţi în anii regimului democrat-popular. Atît la sate cît şi la oraşe, oamenii muncii trăiau în întuneric şi mizerie. Peste 10.000 de analfabeţi a moştenit raionul Reghin de la regimul de cruntă exploatare burghezo-moşieresc. Din patru copii de vîrstă şcolară unul rămînea în afara şcolii. Pe actualul teritoriu al raionului în anul 1944 existau doar 337 de învăţători şi 5 profesori. Puterea populară a deschis larg porţile şcolilor pentru oamenii muncii de la oraşe şi sate. Ruşinoasa pată moştenită de la regimul burghezomoşieresc — analcabetismul — a fost ştearsă. Sumele alocate anual pentru învăţămînt, întrec de 5 ori pe cele din 1938. Valoarea manualelor şcolare repartizate în mod gratuit elevilor în anul 1960 trece de 300.000 lei. Numărul celor ce absolvesc anual şcolile medii este de 15 ori mai mare decît în 1938. In ultimii ani s-au construit în raion 30 clădiri noi pentru şcoli şi sînt în construcţie încă 12 şcoli. Înainte de eliberare satele raionului erau împînzite de cîrciumi şi cămătari. Aşa zisele cămine culturale existente pe atunci le găseai tot la al zecelea sat. Ele erau folosite de moşieri şi chiaburi pentru a introduce în minţile şi inimile oamenilor veninul, vrajba şi ura de rasă, erau folosite pentru a putea ţine mai bine pe ţăranii muncitori în întuneric şi mizerie, pentru a-i putea exploata cît mai crunt. Numărul cititorilor la biblioteci de asemeni era cît se poate de redus. Din documentele existente reiese că în tot raionul existau în 1940 doar 5.000 de cititori ai bibliotecilor. • Azi în satele raionului funcţionează 72 cămine culturale. Numai în ultimii ani s au construit şi dat în folosinţă 30 de noi cămine culturale şi sunt în construcţie alte 12. Căminele culturale sunt înzestrate cu 56 aparate de radio, iar bibliotecile acestora cu peste 100.000 de volume. Numărul cititorilor la biblioteci a trecut de 40.000. Cele 225 echipe artistice din cadrul căminelor culturale cuprind peste 5.600 artişti amatori, romîni, maghiari şi germani. • Aparatul de radio constituia un articol de lux şi o raritate. In anul 1938 de pildă pe actualul teritoriu al raionului figurau doar 200 de abonaţi la radio. Pe atunci aparatele de radio erau deţinute de exploatatorii de la oraşe şi de moşierii şi chiaburii de la sate. • La sfîrşitul anului 1960 numărul abonaţilor la radio şi radioficare din raion trecuse de 7.000. Există în raion 7 sate radioficare. Aparatul de radio pătrunde lună de lună, an de an tot mai mult în casele muncitorilor şi ţăranilor muncitori. Numai în raza oficiului poştal Ibăneşti există în prezent 300 abonaţi la radio. • Anul 1938 a fost considerat ca cel mai prosper în perioada cîrmuirii burgheziei şi moşierimii. Cu toate acestea muncitorii şi ţărani trăiau în mizerie. Din statisticile vremii rezultă că în satele raionului Reghin, în anul 1939, peste 33 la sută din casele ţărăneşti erau construite din lut, 72 se compuneau dintr-o singură cameră, 27 la sută erau acoperite cu stuf. • In anii regimului democrat-popular s-a schimbat şi se schimbă faţa oraşelor şi satelor. In oraşul Reghin s-au construit în ultimii ani peste 200 case noi, precum şi două blocuri moderne. In prezent este în construcţie al treilea bloc. La sate de asemeni, crescînd veniturile ţăranilor muncitori sporeşte an de an şi numărul caselor construite din cărămidă şi acoperite cu ţiglă. In ultimii 5 ani de pildă, s-au construit la sate peste 2.500 case noi, adică cite s-au construit în 30 de ani de cîrmuire burghezo-moşierească. Tuberculoza, sifilisul, mortalitatea infantilă etc. erau la ordinea zilei în regimul burghezo-moşieresc. De sănătatea oamenilor muncii de pe actualul teritoriu al raionului nu se îngrijea nimeni. In 1944 existau aici doar 5 medici în mediul rural şi 4 medici în mediul urban. La cele 5 circumscripţii medicale rurale mai existau pe atunci şi 13 cadre medii. Anul acesta numărul circumscripţiilor sanitare ajunge la 21. Au luat fiinţă şi 8 case de naştere, 4 staţionare rurate pentru adulţi şi două pentru copii, 4 dispensare de pediatrie şi 16 bucătării dietetice. Dacă în 1944 spitalul din Reghin funcţiona cu 3 secţii şi 80 de paturi, în 1959 a ajuns la 9 secţii cu 280 paturi. Numărul medicilor din raion care se îngrijesc de sănătatea oamenilor muncii se apropie de 100, iar al cadrelor medii sanitare a ajuns la 510. Școala din Ibănești, construită în anii regimului democratpopular. Se dezvoltă industria totală Bazele industriei locale în raionul Reghin au fost puse în 1948, o dată cu naţionalizarea fabricii de cărămizi din Suseni. De atunci, an de an ea a cunoscut o tot mai mare dezvoltare. Cu îndrumarea organelor de partid, sfaturile populare militează necontenit pentru creşterea producţiei în întreprinderile locale, în vederea satisfacerii cerinţelor mereu crescînde ale oamenilor muncii, în cadrul industriei locale au luat fiinţă secţii noi, iar cele vechi au fost lărgite. O mare dezvoltare a cunoscut secţia de turnătorie din cadrul întreprinderii locale „Republica“. Numărul muncitorilor metalurgişti a ajuns în 1960 la 300 faţă de 11 în 1950. Producţia globală a industriei locale din raionul Reghin a crescut în 1960 de 20 de ori faţă de 1954, în acest an valoarea producţiei globale a industriei locale va întrece de două ori pe cea a anului 1960. -----------COOO----------- până in 1965 volumul desfacerilor prin comerţul de stat şi cooperatist va creşte cu peste 27 milioane lei faţă de 1959. La Reghin se vor da în folosinţă, în blocul de pe str. Republicii, un magazin universal şi un bufet expres. In mediul rural se vor construi şi amenaja 30 de magazine universale şi mixte. Privind spre viitor Congresul al 111-lea al Partidului Muncitoresc Român a pus în faţa oamenilor muncii din ţara noastră sarcini măreţe, prin realizarea cărora economia naţională se va dezvolta considerabil, iar nivelul de trai al celor ce muncesc va creşte simţitor. Din directivele Congresului, pe anii 1960—65, raionul nostru va avea de realizat sarcini, prin înfăptuirea cărora va contribui la desăvirşirea construcţiei socialiste in patria noastră scumpă, Republica Populară Romină, întreprinderile raionului, care prin realizările lor au ajuns fruntaşe pe ţară (I.F., C.I.L. etc.), sunt înzestrate cu utilaj modern I şi produc noi şi noi mărfuri. In oraş s-au ridicat blocuri noi cu zeci de apartamente, o maternitate modernă, poduri de betonarmat şi multe alte construcţii. Sub învelişul zăpezii se întind ogoarele fără haturi ale GA.C.-urilor şi întovărăşirilor. Pe baza rezultatelor de pînă acum, privim cu încredere perspectivele viitorului. Producţia globală industrială a întreprinderilor din Reghin în anul 1965 va creşte faţă de planul anului 1959 cu 12,8 la sută. La I.F. Reghin sunt create toate condiţiile pentru a se traduce în viaţă, pe scara întreprinderii, una din prevederile Congresului al Ill-lea al P.M.R. stabilite sectorului forestier pentru anul 1965. Încă in acest an muncitorii de la I.F., vor realiza un indice de utilizare de 75 la sută a masei lemnoase în exploatări. Pe lingă produsele de pînă acum ca: ambarcaţiuni, instrumente muzicale, lăzi, materiale sportive etc., Complexul de industrializare a lemnului a început fabricarea de mobilă, iar în anii următori se vor fabrica produse noi (făină de lemn, brichete de rumeguş etc.) Industria locală se va dezvolta prin întreprinderea „Republica", a cărei capacitate de producţie va creşte. Aici se vor fabrica produse noi ca piese metalice pentru maşini de cusut, şi altele. Unitatea JLEFOR Reghin îşi va lărgi capacitatea de producţie cu 45 la sută, introducind in fabricaţie noi tipuri de mobilă fină lustruită şi vopsită. Se va termina sistematizarea liniei electrice de distribuţieie înaltă şi joasă tensiune, prin care se va majora cantitatea de energie electrică. In anul 1961 se va începe o lucrare de cea mai mare importanţă: alimentarea cu apă potabilă a oraşului. O principală sarcină ce stă în faţa noastră este construcţia de locuinţe. In anul 1960 au fost date în folosinţă un bloc cu 24 apartamente pe strada „Republicii“, iar în anul 1961 se vor da in folosinţă alte 20 apartamente, din blocul care este în construcţie. In anul 1960 au fost terminate lucrările de electrificări rurale — liniile de înaltă şi joasă tensiune la Voivodeni şi cartierul Apalina.. şi e în curs de terminare electrificarea comunei Breaza. Pînă in anul 1965 se vor termina liniile de 15 KV Reghin—Ibăneşti şi Reghin—Deda. Pentru realizarea unui mare volum de desfaceri se va lărgi reţeaua comercială, prin crearea de noi unităţi precum şi prin lărgirea celor existente. Ca unităţi noi vor fi date în folosinţă în blocul din strada Republicii un magazin universal şi un bufet expres. In mediul rural se vor construi şi amenaja 30 magazine universale şi mixte. Pentru dezvoltarea agriculturii în raionul nostru pînă în anul 1965 vor trebui executate o serie de lucrări de îmbunătăţiri funciare, cum sunt: canalizarea Laţului, a văii Belcii, prin care se vor feri de inundaţie circa 500 ha teren arabil, lucrări care au fost începute încă din anul trecut. In vederea ridicării producţiei vegetale, se vor introduce soiurile raionale şi adecvate raionului nostru, folosindu-se în măsură mai mare îngrăşămintele chimice, prin care se va ajunge la o producţie medie la hectar de 1950 kg la grîu, de 2700 kg la porumb boabe, de 15.500 kg la cartofi, de 20.500 kg la sfeclă de zahăr etc. Se va acorda o atenţie deosebită dezvoltării învăţămîntului şi culturii. Pînă în 1965 se vor construi încă 9 localuri de şcoli de 7 ani la Batoş, Beica de Jos, Fărăgău, Breaza, Ibăneşti-sat, Periş, Băiţa şi Brîncoveneşti şi vor fi terminate 104 săli de clasă la localurile de şcoli din localităţile: Cozma, Lueriu, Gorneşti, Poarta etc. Pentru dezvoltarea acţiunii de culturalizare a maselor, se vor da în funcţiune un număr de 28 cămine culturale, astfel ca în fiecare centru de comună să funcţioneze cămin cultural pînă în anul 1965. Tot la centrul de comune vor funcţiona cinematografe şi biblioteci săteşti. In oraşul Reghin în 1962 se va construi un local de cinematograf cu 400 locuri. Grija faţă de om se manifestă şi prin ocrotirea sănătăţii. Numărul cadrelor medicale se va ridica considerabil. Se va construi pe lingă spitalul raional o secţie de boli contagioase cu 80 paturi. Pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale a populaţiei, în mediul rural se vor mai înfiinţa două circumscripţii sanitare şi se vor construi 3 dispensare medicale cu staţionare şi farmacie, la Şerbeni, Jabeniţa şi Beica. Se vor înfiinţa încă 24 puncte sanitare. Toate acestea oglindesc grija partidului faţă de poporul muncitor, deschizîndu-se perspective măreţe spre un viitor tot mai luminos şi mai fericit pentru oamenii muncii din raionul Reghin. IOAN BORDA, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular raional Reghin O privire în trecut îţi mai reaminteşte doar de imaginea unui trist şi întunecos tablou în care se prezenta agricultura şi viaţa satelor din raion, în anii regimului burghezo-moşieresc. Aici, ca şi în alte părţi, stăpîni erau moşierii şi chiaburii, iar ţăranii muncitori au fost robii pămîntului. Mămăliga rece şi ceapa erau răsplata fiecărei zile trudite de țăranul sărac pe tarlalele acestora. Se practica o agricultură înapoiată, unilaterală; pămîntului nu i se putea smulge mai mult de 700—800 kg grîu și 800— 900 kg porumb la ha. Plugurile de lemn, care în 1945 se mai aflau în număr de peste 1.000 în raion, maşinile de treer trase de cai, 2—3 batoze uzate ale moşierilor; iată maşinile cu care era înzestrată agricultura raionului în trecut. Acestea sînt doar cîteva ilustraţii sumbre la tabloul trecutului, fără să mai vorbim de alte aspecte mizere ale vieţii ţăranului. Acele vremuri au trecut. Să privim acum noul tablou luminos al zilelor noastre. La reforma a oopo grafă din 1945 pe raza raionului au fost împroprietăriţi peste 10.000 ţărani cu peste 10.000 ha pămînt. Pe locurile unde altădată se întindeau latifundiile moşierilor din raion, sunt astăzi 3 mari gospodării agricole de stat, iar ţăranii care trudeau din greu sub povara nevoilor, la îndemnul partidului, s-au unit de bunăvoie în gospodării colective şi întovărăşiri agricole. Gospodăriile agricole de stat au devenit model de unităţi agricole socialiste pentru ţărănimea din raion; ele sînt mari producătoare de cereale, legume, fructe, struguri, lapte şi carne. Din 1955 producţiile medii de cereale la ha, au crescut cu 637 kg. In anul 1960 s-au livrat statului de către G.A.S.-uri de 6 ori mai multe cereale decît în anul 1955. La fel, în anul trecut s-au livrat 165 vagoane de lapte faţă de numai 25 vagoane în anul 1955. Realizări de seamă au obţinut G.A.S.urile şi în domeniul mecanizării lucrărilor agricole şi zootehnice; în unele locuri s-a introdus mulsul electric; se construiesc mari complexe zootehnice, complet mecanizate etc. SJVl.T.-ul din Reghin, care este dotat cu cele mai moderne mașini, a devenit principala bază tehnico-materială a agriculturii raionului, în plină dezvoltare. Gospodăriile agricole colective cresc și se dezvoltă pe zi ce trece. In ultimii şase ani fondul de bază al gospodăriilor agricole colective a crescut de 3,5 ori. Tot în această perioadă, datorită creşterii producţiei vegetale şi animale, veniturile băneşti la suta de hectare au crescut în proporţie de 150 la sută. Numărul animalelor proprietate obştească şi în special al vacilor de lapte a crescut în 1960 de 10 ori faţă de anul 1955. La acest tablou luminos al belşugului şi fericirii ar fi multe de adăugat. El se întregeşte astăzi cu înfăţişarea tot mai mîndră a satelor din raion, din care a dispărut pentru totdeauna mizeria şi întunericul. In casa colectivistului Crăciun Aurel din Lueriu, ca de altfel în casele tuturor colectiviştii hărnici din raion, găseşti aparat de radio, mobilă nouă şi tot ceea ce face viaţa mai frumoasă.