Steaua Roşie, februarie 1961 (Anul 10, nr. 26-49)

1961-02-01 / nr. 26

2 ~r­­­a ISTEAUA ROȘIE De la Gorneşti, la Aluniş, de la Crăeşti la Lăpuşna, de la Hodoşa la Gledin, străjuit la est de munţii Gurghiului şi tăiat în două de bătrinul Mureş, se întinde raionul Reghin. Sub domi­naţia burgheziei şi moşierimii, la fel ca şi oamenii muncii din în­treaga ţară, locuitorii acestei părţi a regiunii noastre, au dus greu pe umerii lor jugul exploatării şi mizeriei. Secole de-a rîndul ro­­mînii, maghiarii sau germanii, au fost robii capitaliştilor, moşte­­niei şi chiaburilor romîni, maghiari sau saşi de teapa exploata­torilor Tonai Dionisie din Goreni, Teleki şi Banfi din Gorneşti, Kendi din Brîncoveneşti, a avocatului Ceuşan din Reghin, şi a altora de teapa lor. Pădurile, care reprezintă o comoară de nepreţuit, cit şi pă­­mîntul fertil de pe mănoasa vale a Mureşului, nu aparţineau celor ce muncesc ci unui pumn de trîntori care se îngrăşau cu sîngele şi sudoarea oamenilor muncii. In industrie, care putem spune, nu­mai industrie nu era, cit şi în agricultură, domnea haosul şi îna­poierea. — Regimul­ democrat popular a trezit însă şi raionul Reghin, ca şi toate raioanele din ţară, la o viaţă nouă. Se dezvoltă in­dustria şi înfloreşte agricultura. Sub conducerea partidului, oame­nii muncii din raion muncesc înfrăţiţi pentru a obţine noi şi noi succese în ridicarea nivelului tehnic al producţiei, în creşterea continuă a producţiei industriale şi agricole, în înflorirea vieţii culturale. In anii regimului democrat-popular Una din întreprinderile care a luat fiinţă în Reghin în anii re­gimului democrat-popular este şi I.R.U.M.-ul. Înfiinţată în 1953, în­treprinderea a înregistrat an de an succese tot mai de seamă. Pînă în 1960 valoarea producţiei globale realizate de I.R.U.M. Reghin a crescut de 8 ori faţă de 1953. Prin­tre altele, aici se construiesc uti­laje necesare întreprinderilor de exploatare şi industrializare a lemnului. O altă întreprindere nouă este şi I.P.M. „Sport“. In 1960 munci­torii acestei întreprinderi au reali­zat o producţie a cărei valoare de­păşeşte de 2,5 ori pe cea realizată în 1955. Anul trecut aici s-au pro­dus cu 11.000 perechi de încălţă­minte mai mult decît în 1959. -----------QOOQ-----------­ De la Săhileuţa cu două gatere la complexul cu 10 secuii Era în toamna lui 1944, înfu­riată după înfrîngere, armata hitleristă în retragere lăsa numai flăcări şi scrum în urma ei. Atunci căzuse pradă fasciştilor şi mica făbricuţă de cherestea din Reghin, în care o mînă de muncitori din oraş lucrase la cele 6 gatere. Puşcăturile încă nu amuţiseră şi scrumul din vechea fabricuţă era încă cald, cînd muncitorii de aici, în frunte cu comuniştii, tre­cuseră la punerea în funcţiune a fabricii. Două gatere. Atît au reuşit muncitorii de aici, după multă osteneală, să pună în funcţiune. la 11 Iunie 1948. Clasa munci­toare din ţara noastră, sub condu­cerea partidului, smulgea uzinele, fabricile, minele, băncile din mîi­­nile burgheziei, trecîndu-le în pro­prietatea socialistă a întregului popor muncitor. Se puneau astfel capăt pe vecie exploatării capita­liste în industrie, clasa noastră muncitoare păşea la realizarea ce­lei mai înalte năzuinţi a omenirii muncitoare — făurirea societăţii socialiste. Actul revoluţionar de la 11 iunie 1948 a găsit mica făbricuţă de cherestea din Reghin, lucrînd cu aceleaşi două gatere puse în funcţiune încă în 1944, înainte de naţionalizare, văzînd că le-a putre­zit craca de sub picioare, capita­liştii căutau nu să dezvolte fabri­cile, ci dacă ar fi putut ar fi stins şi lumina soarelui de pe cer şi spuza milioanelor de stele. Puterea populară a descătuşat însă nu numai forţele de produc­ţie ci şi nesecata energie şi iniţia­tivă creatoare a maselor şi a fău­rit o puternică industrie socialistă. O dată cu dezvoltarea indu­strială a întregii ţări, se dezvoltă şi întreprinderea din Reghin. Sunt puse în funcţiune noi gatere; alţi şi alţi muncitori îşi găsesc aici lo­cul de muncă, în 1949 numărul gaterelor puse în funcţiune ajunge la 7 şi încon­ specializarea. Iau fiinţă o secţie de cherestea rezo­nanţă, una de case prefabricate, fabrica de lăzi, secţia ambarca­ţiuni, instrumente muzicale, secţia construcţii de planoare şi avioane sportive. De aici au început să-şi ia dru­mul spre toate colţurile patriei, an de an tot mai multe şi tot mai bune produse. Secţia construcţii aero de pildă, după 8 ani de la înfiinţare produce 6 tipuri de planoare şi două tipuri de avioane sportive pentru şcoală şi antrenament. Produsele realizate aici se bu­cură de tot mai multă apreciere. La concursurile de planorism a R.P.R. din 1957—1958, planoarele fabricate la C.I.L. Reghin au ocu­pat primele locuri. La concursurile internaţionale ambarcaţiunile spor­tive de asemeni şi-au creat o bu­nă reputaţie. Din rîndurile muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor com­plexului, altădată exploataţi şi ne­­luaţi în seamă de nimeni, se ri­dică azi tot mai mulţi inovatori şi raţionalizatori, tot mai mulţi luptă­tori înflăcăraţi pentru mai mult, mai bun şi mai ieftin. în anul 1959 muncitorii complexului au dat patriei peste plan economii în va­loare de 2.500.000 lei. în zilele de sărbătoare pe piepturile mul­tora din ei stră­lucesc înalte dis­tincţii acordate de statul nostru democrat-popu­lar, drept recu­noştinţă pentru meritele lor în opera de con­struire a socia­lismului. Valoarea pro­ducţiei indus­triale globale a complexului creş­te an de an în ritm tot mai ra­pid. In 1960 de pildă, s-a rea­lizat o producţie a cărei valoare întrece cu peste 50 la sută pe cea realizată în 1955. In anii regi­mului democrat­­popular, datorită grijii partidului şi guvernului nostru, mica făbri­cuţă de cherestea din Reghin care în 1948 lucra cu două gatere, s-a transformat în marele complex de industrializare a lemnului. INOVATORUL BLAJ IO­AN de la C.I.L. Re­ghin a confecţionat un dispozitiv pentru şlefuitul mecanic al lezenelor rotunde, prin care se realizea­ză o economie de 4.200 lei anual. -0OOO­IERI... ŞI AZI ca înainte de eliberare, mai precis în anul 1938, în industria actualului raion erau încadraţi nici mai mult, nici mai puţin decît 1.500 munci­tori. Inginerii şi tehnicienii existenţi atunci în industrie îi puteai număra pe degete. « In 1960, numărul muncitorilor din între­prinderile industriale din raion a trecut de 9.000 şi creşte mereu. Concomitent cu creşterea numă­rului de muncitori a sporit şi numărul inginerilor şi tehnicienilor. Azi în întreprinderile raionului îşi desfăşoară activitatea peste 560 de ingineri şi tehnicieni, majoritatea instruiţi în anii regimului democrat-popular.­­ Atît la sate cît şi la oraşe, oamenii muncii trăiau în întuneric şi mizerie. Peste 10.000 de analfabeţi a moştenit raionul Reghin de la regi­mul de cruntă exploatare burghezo-moşieresc. Din patru copii de vîrstă şcolară unul rămînea în afara şcolii. Pe actualul teritoriu al raionului în anul 1944 existau doar 337 de învăţători şi 5 profesori.­­ Puterea populară a deschis larg porţile şco­lilor pentru oamenii muncii de la oraşe şi sate. Ruşinoasa pată moştenită de la regimul burghezo­­moşieresc — analcabetism­ul — a fost ştearsă. Sumele alocate anual pentru învăţămînt, întrec de 5 ori pe cele din 1938. Valoarea manualelor şco­lare repartizate în mod gratuit elevilor în anul 1960 trece de 300.000 lei. Numărul celor ce absol­vesc anual şcolile medii este de 15 ori mai mare decît în 1938. In ultimii ani s-au construit în raion 30 clădiri noi pentru şcoli şi sînt în construcţie încă 12 şcoli.­­ Înainte de eliberare satele raionului erau împînzite de cîrciumi şi cămătari. Aşa zisele că­mine culturale existente pe atunci le găseai tot la al zecelea sat. Ele erau folosite de moşieri şi chia­buri pentru a introduce în minţile şi inimile oa­menilor veninul, vrajba şi ura de rasă, erau folo­site pentru a putea ţine mai bine pe ţăranii mun­citori în întuneric şi mizerie, pentru a-i putea ex­ploata cît mai crunt. Numărul cititorilor la biblio­teci de asemeni era cît se poate de redus. Din do­cumentele existente reiese că în tot raionul existau în 1940 doar 5.000 de cititori ai bibliotecilor. • Azi în satele raionului funcţionează 72 că­mine culturale. Numai în ultimii ani s au con­struit şi dat în folosinţă 30 de noi cămine cultu­rale şi sunt în construcţie alte 12. Căminele cul­turale sunt înzestrate cu 56 aparate de radio, iar bibliotecile acestora cu peste 100.000 de volume. Numărul cititorilor la biblioteci a trecut de 40.000. Cele 225 echipe artistice din cadrul căminelor cul­turale cuprind peste 5.600 artişti amatori, romîni, maghiari şi germani. • Aparatul de radio constituia un articol de lux şi o raritate. In anul 1938 de pildă pe actualul teritoriu al raionului figurau doar 200 de abonaţi la radio. Pe atunci aparatele de radio erau deţi­nute de exploatatorii de la oraşe şi de moşierii şi chiaburii de la sate. • La sfîrşitul anului 1960 numărul abonaţilor la radio şi radioficare din raion trecuse de 7.000. Există în raion 7 sate radioficare. Aparatul de radio pătrunde lună de lună, an de an tot mai mult în casele muncitorilor şi ţăranilor muncitori. Numai în raza oficiului poştal Ibăneşti există în prezent 300 abonaţi la radio. • Anul 1938 a fost considerat ca cel mai prosper în perioada cîrmuirii burgheziei şi moşie­rimii. Cu toate acestea muncitorii şi ţărani tră­iau în mizerie. Din statisticile vremii rezultă că în satele raionului Reghin, în anul 1939, peste 33 la sută din casele ţărăneşti erau construite din lut, 72 se compuneau dintr-o singură cameră, 27 la sută erau acoperite cu stuf. • In anii regimului democrat-popular s-a schimbat şi se schimbă faţa oraşelor şi satelor. In oraşul Reghin s-au construit în ultimii ani peste 200 case noi, precum şi două blocuri mo­derne. In prezent este în construcţie al treilea bloc. La sate de asemeni, crescînd veniturile ţăranilor muncitori sporeşte an de an şi numărul caselor construite din cărămidă şi acoperite cu ţiglă. In ultimii 5 ani de pildă, s-au construit la sate peste 2.500 case noi, adică cite s-au con­struit în 30 de ani de cîrmuire burghezo-moşie­­rească.­­ Tuberculoza, sifilisul, mortalitatea infan­tilă etc. erau la ordinea zilei în regimul burghe­zo-moşieresc. De sănătatea oamenilor muncii de pe actualul teritoriu al raionului nu se îngrijea nimeni. In 1944 existau aici doar 5 medici în me­diul rural şi 4 medici în mediul urban. La cele 5 circumscripţii medicale rurale mai existau pe atunci şi 13 cadre medii.­­ Anul acesta numărul circumscripţiilor sa­nitare ajunge la 21. Au luat fiinţă şi 8 case de naştere, 4 staţionare rurate pentru adulţi şi două pentru copii, 4 dispensare de pediatrie şi 16 bucă­tării dietetice. Dacă în 1944 spitalul din Reghin funcţiona cu 3 secţii şi 80 de paturi, în 1959 a ajuns la 9 secţii cu 280 paturi. Numărul medici­lor din raion care se îngrijesc de sănătatea oa­menilor muncii se apropie de 100, iar al cadre­lor medii sanitare a ajuns la 510. Școala din Ibă­­nești, construită în anii regimu­lui democrat­­popular. Se dezvoltă industria totală Bazele industriei locale în raio­nul Reghin au fost puse în 1948, o dată cu naţionalizarea fabricii de cărămizi din Suseni. De atunci, an de an ea a cunoscut o tot mai mare dezvoltare. Cu îndrumarea organelor de partid, sfaturile po­pulare militează necontenit pentru creşterea producţiei în întreprin­derile locale, în vederea satisfa­cerii cerinţelor mereu crescînde ale oamenilor muncii, în cadrul industriei locale au luat fiinţă sec­ţii noi, iar cele vechi au fost lăr­gite. O mare dezvoltare a cunoscut secţia de turnătorie din cadrul în­treprinderii locale „Republica“. Numărul muncitorilor metalurgişti a ajuns în 1960 la 300 faţă de 11 în 1950. Producţia globală a industriei locale din raionul Reghin a cres­cut în 1960 de 20 de ori faţă de 1954, în acest an valoarea produc­ţiei globale a industriei locale va întrece de două ori pe cea a anu­lui 1960. -----------COOO-----------­ p­ână in 1965 volumul desfa­cerilor prin comerţul de stat şi cooperatist va creşte cu peste 27 milioane lei faţă de 1959.­­ La Reghin se vor da în folo­sinţă, în blocul de pe str. Repu­blicii, un magazin universal şi un bufet expres.­­ In mediul rural se vor con­strui şi amenaja 30 de magazine universale şi mixte. Privind spre viitor Congresul al 111-lea al Partidu­lui Muncitoresc Român a pus în faţa oamenilor muncii din ţara noastră sarcini măreţe, prin rea­lizarea cărora economia naţiona­lă se va dezvolta considerabil, iar nivelul de trai al celor ce mun­cesc va creşte simţitor. Din directivele Congresului, pe anii 1960—65, raionul nostru va avea de realizat sarcini, prin în­făptuirea cărora va contribui la desăvirşirea construcţiei socialis­te in patria noastră scumpă, Re­publica Populară Romină, întreprinderile raionului, care prin realizările lor au ajuns frun­taşe pe ţară (I.F., C.I.L. etc.), sunt înzestrate cu utilaj modern I şi produc noi şi noi mărfuri. In oraş s-au ridicat blocuri noi cu zeci de apartamente, o mater­nitate modernă, poduri de beton­­armat şi multe alte construcţii. Sub învelişul zăpezii se întind ogoarele fără haturi ale GA.C.-u­­rilor şi întovărăşirilor. Pe baza rezultatelor de pînă acum, privim cu încredere perspec­tivele viitorului. Producţia globală industrială a întreprinderilor din Reghin în­­ anul 1965 va creşte faţă de planul anului 1959 cu 12,8 la sută. La I.F. Reghin sunt create toate condiţiile pentru a se traduce în viaţă, pe scara întreprinderii, una din prevederile Congresului al Ill-lea al P.M.R. stabilite secto­rului forestier pentru anul 1965. Încă in acest an muncitorii de la I.F., vor realiza un indice de utilizare de 75 la sută a masei lemnoase în exploatări. Pe lingă produsele de pînă acum ca: ambarcaţiuni, instru­mente muzicale, lăzi, materiale sportive etc., Complexul de indus­trializare a lemnului a început fabricarea de mobilă, iar în anii următori se vor fabrica produse noi (făină de lemn, brichete de rumeguş etc.) Industria locală se va dezvolta prin întreprinderea „Republica", a cărei capacitate de producţie va creşte. Aici se vor fabrica produ­se noi ca piese metalice pentru maşini de cusut, şi altele. Unitatea JLEFOR Reghin îşi va lărgi capacitatea de producţie cu 45 la sută, introducind in fa­bricaţie noi tipuri de mobilă fină lustruită şi vopsită. Se va termina sistematizarea liniei electrice de distribuţie­­ie înaltă şi joasă tensiune, prin care se va majora cantitatea de ener­gie electrică. In anul 1961 se va începe o lucrare de cea mai mare importanţă: alimentarea cu apă potabilă a oraşului. O principală sarcină ce stă în faţa noastră este construcţia de locuinţe. In anul 1960 au fost da­te în folosinţă un bloc cu 24 apar­tamente pe strada „Republicii“, iar în anul 1961 se vor da in fo­losinţă alte 20 apartamente, din blocul care este în construcţie. In anul 1960 au fost terminate lucrările de electrificări rurale — li­niile de înaltă şi joasă tensiune la Voivodeni şi cartierul Apalina.. şi e în curs de terminare electri­ficarea comunei Breaza. Pînă in anul 1965 se vor termina li­niile de 15 KV Reghin—Ibăneşti şi Reghin—Deda. Pentru realizarea unui mare volum de desfaceri se va lărgi reţeaua comercială, prin crearea de noi unităţi precum şi prin lăr­girea celor existente. Ca unităţi noi vor fi date în folosinţă în blo­cul din strada Republicii un ma­gazin universal şi un bufet expres. In mediul rural se vor construi şi amenaja 30 magazine univer­sale şi mixte. Pentru dezvoltarea agriculturii în raionul nostru pînă în anu­l 1965 vor trebui executate o serie de lucrări de îmbunătăţiri fun­ciare, cum sunt: canalizarea La­ţului, a văii Belcii, prin care se vor feri de inundaţie circa 500 ha teren arabil, lucrări care au fost începute încă din anul tre­cut. In vederea ridicării producţiei vegetale, se vor introduce soiurile raionale şi adecvate raionului nostru, folosindu-se în măsură mai mare îngrăşămintele chimice, prin care se va ajunge la o pro­ducţie medie la hectar de 1950 kg la grîu, de 2700 kg la porumb boabe, de 15.500 kg la cartofi, de 20.500 kg la sfeclă de zahăr etc. Se va acorda o atenţie deose­bită dezvoltării învăţămîntului şi culturii. Pînă în 1965 se vor cons­trui încă 9 localuri de şcoli de 7 ani la Batoş, Beica de Jos, Fă­ră­gău, Breaza, Ibăneşti-sat, Pe­riş, Băiţa şi Brîncoveneşti şi vor fi terminate 104 săli de clasă la localurile de şcoli din localităţile: Cozma, Lueriu, Gorneşti, Poarta etc. Pentru dezvoltarea acţiunii de culturalizare a maselor, se vor da în funcţiune un număr de 28 că­mine culturale, astfel ca în fiecare centru de comună să funcţioneze cămin cultural pînă în anul 1965. Tot la centrul de comune vor funcţiona cinematografe şi biblio­teci săteşti. In oraşul Reghin în 1962 se va construi un local de cinemato­graf cu 400 locuri. Grija faţă de om se manifestă şi prin ocrotirea sănătăţii. Numă­rul cadrelor medicale se va ridi­ca considerabil. Se va construi pe lingă spitalul raional o secţie de boli contagioase cu 80 paturi. Pentru îmbunătăţirea asisten­ţei medicale a populaţiei, în me­diul rural se vor mai înfiinţa două circumscripţii sanitare şi se vor construi 3 dispensare medicale cu staţionare şi farmacie, la Şerbeni, Jabeniţa şi Beica. Se vor înfiinţa încă 24 puncte sanitare. Toate acestea oglindesc grija partidului faţă de poporul mun­citor, deschizîndu-se perspective măreţe spre un viitor tot mai lu­minos şi mai fericit pentru oame­nii muncii din raionul Reghin. IOAN BORDA, preşedintele Comitetului exe­cutiv al Sfatului popular raional Reghin O privire în trecut îţi mai rea­minteşte doar de imaginea unui trist şi întunecos tablou în care se prezenta agricultura şi viaţa satelor din raion, în anii regimu­lui burghezo-moşieresc. Aici, ca şi în alte părţi, stăpîni erau moşierii şi chiaburii, iar ţă­ranii muncitori au fost robii pă­­mîntului. Mămăliga rece şi ceapa erau răsplata fiecărei zile trudite de țăranul sărac pe tarlalele a­­cestora. Se practica o agricultură înapoiată, unilaterală; pămîntu­­lui nu i se putea smulge mai mult de 700—800 kg grîu și 800— 900 kg porumb la ha. Plugurile de lemn, care în 1945 se mai aflau în număr de peste 1.000 în raion, maşinile de treer trase de cai, 2—3 batoze uzate ale moşierilor; iată maşinile cu care era înzestra­tă agricultura raionului în trecut. Acestea sînt doar cîteva ilustraţii sumbre la tabloul trecutului, fără să mai vorbim de alte aspecte mizere ale vieţii ţăranului. Acele vremuri au trecut. Să privim acum noul tablou luminos al zilelor noastre. La reforma a­­ ­oopo­­ grafă din 1945 pe raza raionului au fost împroprietăriţi peste 10.000 ţărani cu peste 10.000 ha pămînt. Pe locurile unde altădată se întindeau latifundiile moşierilor din raion, sunt astăzi 3 mari gospodării agricole de stat, iar ţăranii care trudeau din greu sub povara nevoilor, la îndemnul partidului, s-au unit de bunăvoie în gospodării colective şi întovă­răşiri agricole. Gospodăriile agricole de stat au devenit model de unităţi agri­cole socialiste pentru ţărănimea din raion; ele sînt mari producă­toare de cereale, legume, fructe, struguri, lapte şi carne. Din 1955 producţiile medii de cereale la ha, au crescut cu 637 kg. In anul 1960 s-au livrat statului de către G.A.S.-uri de 6 ori mai multe cereale decît în anul 1955. La fel, în anul trecut s-au livrat 165 vagoane de lapte faţă de numai 25 vagoane în anul 1955. Reali­zări de seamă au obţinut G.A.S.­­urile şi în domeniul mecanizării lucrărilor agricole şi zootehnice; în unele locuri s-a introdus mul­sul electric; se construiesc mari complexe zootehnice, complet mecanizate etc. SJVl.T.-ul din Reghin, care este dotat cu cele mai moderne ma­șini, a devenit principala bază tehnico-materia­lă a agriculturii raionului, în plină dezvoltare. Gospodăriile agricole colective cresc și se dezvoltă pe zi ce trece. In ultimii şase ani fondul de ba­ză al gospodăriilor agricole co­lective a crescut de 3,5 ori. Tot în această perioadă, datorită creşterii producţiei vegetale şi animale, veniturile băneşti la suta de hec­tare au crescut în proporţie de 150 la sută. Numărul animalelor proprietate obştească şi în special al vacilor de lapte a crescut în 1960 de 10 ori faţă de anul 1955. La acest tablou luminos al­ bel­şugului şi fericirii ar fi multe de adăugat. El se întregeşte astăzi cu înfăţişarea tot mai mîndră a satelor din raion, din care a dis­părut pentru totdeauna mizeria şi întunericul. In casa colectivistului Crăciun Aurel din Lueriu, ca de altfel în casele tuturor colectiviştii­ hărnici din raion, găseşti aparat de radio, mobilă nouă şi tot ceea ce face viaţa mai frumoasă.

Next