Steaua Roşie, octombrie 1961 (Anul 10, nr. 233-258)

1961-10-17 / nr. 246

2 VIAŢA DE PARTID Adunări de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de bază Să creştem cadre bine pregătite de specialişti pentru agricultură Congresul al II-ea al parti­dului a stabilit sarcini măreţe pentru dezvoltarea în continuare a agriculturii ţării noastre. Aces­te sarcini luminează calea pe ca­re ţărănimea trebuie să înainteze, muncind in comun pentru a obţi­ne rezultate cum nu a obţinut niciodată. Documentele Congresului al IlI-lea al partidului precum şi ale Plenarei- C. C. al P. M R. din 30 iunie—1 iulie a.c. accen­tuează cu tărie măsurile prin care vom reuşi să realizăm sarcinile ce ne stau în faţă. Una dintre aceste măsuri o constituie creşterea şi pregătirea multilaterală a cadrelor de spe­cialişti pentru agricultură, însemnatele rezultate scoase în relief la adunarea de dare de seamă şi alegeri care a avut loc zilele acestea la Centrul şcolar agricol din Tg. Mureş dovedesc că organizaţia de bază de aici s-a ocupat îndeaproape de pro­blemele de învăţămînt şi educa­ţie. Aceasta ne o dovedesc şi re­coltele frumoase obţinute pe tere­nurile şcolii, din care vom da doar cîteva exemple: îmbinarea invătamîntului ♦eorefic cu cel practic După cum au arătat darea de seamă şi discuţiile, anul trecut, prin aplicarea metodelor agro­tehnice înaintate gospodăria ane­xă a şcolii şi-a îndeplinit sarci­nile de plan la producţia de zar­zavaturi în proporţie de 135 la sută. Este un frumos rezultat şi faptul că la 100 de ha teren ara­bil numărul bovinelor a fost spo­rit la 56 capete, iar a­ porcine­lor la 218 capete, din care 15 scroafe. La păioase, producţia planifi­cată a fost depăşită între 5—15 la sută. Faţă de 2.600 kg grîu cît era planificat la hectar, de exemplu, aici s-au obţinut 4.255 kg, iar faţă de 2.500 kg orz, s-au recoltat cite 3.225 kg la hectar Toate acestea ne demonstrează că organizaţia de bază de la Centrul şcolar agricol a îndru­mat în aşa fel desfăşurarea în­­văţămîntului încit acesta să fie cît mai strîns legat de practică. La succesele obţinute pe loturile experimentale au contribuit din plin rezultatele obţinute pe,,,iorî­­mul învăţămîntului şi al educa­ţiei, faptul că sub îndrumarea profesorilor de specialitate şi a inginerilor agronomi, elevii îşi însuşesc cele mai înaimitate cu­noştinţe ştiinţifice de specialitate. Brigăzi pentru analiza activiştii catedrelor In munca de îndrumare a acti­vităţii colectivelor de metodică şi dirigenţie, biroul organizaţiei de b­ază s-a călăuzit după hotă­­rîrea­ adunării generale de dare de seamă şi alegeri din anul tre­cut. In baza acestei hotărîri s-au constituit colective de profesori de specialitate, care au avut ca sarcină să­­analizeze felul cum se desfăşoară în şcoală munca în domeniul învăţămîntului şi al educaţiei. Astfel de colective s-au organizat în vederea urmăririi procesului de învăţămînt legat de cultura plantelor, creşterea ani­malelor, medicină veterinară. Colectivele de metodică şi di­rigense, îndrumate de biroul or­ganizaţiei de bază au organizat mai multe lecţii deschise, urmate de observaţii critice şi propuneri. Acestea au contribuit în mare­ măsură la legarea teoriei cu practica, la ridicarea nivelului politic şi profesional al orelor, la obţinerea unor însemnate re­zultate în învăţămînt. Aşa de pildă, în anul şcolar 1960—1961 procentul elevilor promovaţi a fost de circa 97 la sută. S-a ri­dicat mult nivelul politic şi pro­fesional al orelor de dirigenţie, ceea ce se oglindeşte şi în frec­venţa regulată şi în seriozitatea cu care se pregătesc viitorii agronomi. Din analizele făcute a reieşit că orele de dirigenţie ale unor profesori nu sa­u ridicat la nivelul cerut. Organizaţia de bază s-a ocu­pat îndeaproape şi cu spirit de răspundere de creşterea şi educa­rea viitoarelor cadre pentru agri­cultură. Dar nici darea de sea­mă, nici discuţiile nu au subli­niat în suficientă măsură că şi pe viitor sarcina principală a Centrului şcolar agricol este de a îmbunătăţi în­ permanenţă nivelul învăţăm­ntu­lui, aşa după cum ne indică hotărîrile partidului şi guvernului. Nu este suficient, aşa după cum a arătat în cuvîntul său dirigintele Cseresnyés Zoe, ca problemele învăţămîntului să fie discutate temeinic numai cu prilejul consfătuirilor consi­liului pedagogic. In centrul dez­baterilor adunării ar fi trebuit să stea problemele învăţămîntu­­lui şi educaţiei în şcoală. In cuvîntul lor, Bartha Pál, Losonczi Béla şi alţi participanţi la discuţii s-au referit la rezulta­tele obţinute în gospodăria anexă-Dar nici unul dintre vorbitori şi nici darea de seamă nu au analizat felul cum s-au ocupat cadrele didactice de educaţia co­munistă a elevilor. Economiei noastre naţionale trebuie să-i asi­gurăm nu numai cadre bine, pre­gătite din punct de vedere pro­fesional, dar şi cu un nivel poli­tic ridicat, specialişti de tip nou, care să dovedească in cîmpul muncii că sînt luptători activi pentru traducerea în viaţă a poli­ticii partidului. De aici, sarcina organizaţiei de partid şi de­­ U.T­ M­ din şcoală de a se ocupa­­ permanent cu educaţia eieVitor în­­ spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar. Trebuie ajutată în primul rînd organizaţia U.T.M. care nu s-a ocupat în­­ suficientă măsură de educarea elevilor în spiritul mate­rialismului ştiinţific. Acestea sînt problemele care ar fi trebuit să găsească un loc de frunte latit în darea de seamă cît şi în ca­drul discuţiilor. In consecinţă, în centrul aten­ţiei noului birou al organizaţiei, de bază va trebui să stea în per­manenţă nu numai pregătirea profesională, ci şi ridicarea, ne­contenită a nivelului politic şi ideologic al elevilor. Cadrele di­dactice au datoria să ţină pas cu dezvoltarea ştiinţei agricole şi paralel cu pregătirea profesiona­lă să studieze cu multă răspun­dere învăţătura marxist-len­rristă. Numai astfel munca lor pe tărî­­mul învăţămîntului şi al educa­ţiei va fi eficace şi încununată de succese. KOCH MARIA MARŢI 17 OCTOMBRIE TG. MUREŞ „N. Bălcescu“: Cavalerii teutoni. „Progresul“: Aeroportul nu pri­meşte. „Steagul roşu“: Duelul. „Tineretului“: Garibaldi. „Munci­toresc“: Pisica îşi scoate ghearele. „Dózsa Gh.“: Secretul militar. Casa de cultură a sindicatelor Batalionul negru. GHEORGHIENI „7 Noiembrie“ In cadrul Festi­valului filmului sovietic: Săritură In zori ... M mnm­mm LUDUȘ „30 Decembrie": Casa de pe două străzi MIERCUREA CIUC „Dózsa Gh.“: In cadrul Festi­valului filmului sovietic: Pline și trandafiri ODORHEI „Muncitoresc“, întîlnire în întu­neric REGHIN „Victoria“. Pisica îşi scoate ghearele. TIRNAVENI „23 August“: De la Apenini la Anzi TOPLIŢA „Muncitoresc“. Căpitanul Dabac. MARŢI 17 OCTOMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Pro­­■amul 1:­5,10 — Emisiunea per­­i sate. Arăturile adinei de adină aduc sporuri mari de re­­tită; 6,10 — Cîntece despre prie­­nia domino-sovietică; 8,30 — dlodii populare romîneşti; 8,45 • Cantata „Lenin e mereu cu ei“ de Vladimir Sorokin; 10,08 - Cîntece şi jocuri populare ci­­neşti; 12,00 — Muzică uşoară; ,05 — Muzică din operete; 15,45 • Melodii populare romîneşti; 1,15 Vorbeşte Moscova; 17,15 • Muzică uşoară romînerască; 1,40 — Muzică de­ cameră de impozitori romîni; 19,00 — Re­­sta economică Radio; 19,25 — Urzică uşoară; 20,30 — Muzică populară romînească; 21,00 — Muzică uşoară romînească şi so­vietică; 21,15 — Jurnalul satelor. Programul II : 12,15 — Muzică populară romînească; 14,03 — Prelucrări de folclor ale compo­zitorilor noştri; 15,00 — Din via­ţa de concert a Capitalei; 15,40 — Cîntece ale compozitorilor so­vietici inspirate din lupta partidu­lui; 16,30 — Cîntece din folclorul nou; 17,00 — Muzică­ din operete; 18,20 — Muzică populară romî­nească; 19,30 — Fragmente, din operele compozitorilor sovietici; 21,15 — Muzică populară romî­nească interpretată de Rodica Bujor și faragotistul Iosif Mihuţ. 21,45 — Scriitorii noştri salută cel de-al XXII-lea Congres al P.C.U.S. Construcţii gospodăreşti Pentru a crea condiţii cît mai bune iernării animalelor, colecti­viştii din Găneşti, Raionul Tîrnă­veni, grăbesc construirea unui grajd cu o capacitate de 100 ca­pete, prevăzut cu o cameră pen­tru depozitarea laptelui şi cu alte încăperi. Pentru ridicarea în condiţii bu­ne a construcţiilor gospodăreşti, colectiviştii primesc un ajutor per­manent din partea sfatului popu­lar comunal, ’ŞTEFAN COVRIG, corespondent voluntar STEAUA ROȘIE Noi metode şi procedee în utilizarea superioară a lemnului în parchetele de exploatare din regiune a început noul sezon al exploatării forestiere. Deşi din anul 1961 au trecut numai 9 luni, bilanţul întreprinderilor noastre forestiere este deosebit de bogat. Noile procedee, metodele de muncă şi rezultatele obţinute de pe urma lor, introduse în exploatarea şi prelucrarea lemnului în cursul acestui an, ne îndreptăţesc să afir­măm că muncitorii au obţinut în utilizarea superioară a lemnului rezultate încă necunoscute. Astfel consideră forestierii să-şi realize­ze sarcinile ce le revin din Docu­mentele celui de-al II­­-lea Congres al partidului. A CRESCUT GRADUL DE MECANIZARE Condiţia principală a unei ex­ploatări raţionale şi eficiente este gradul înalt de mecanizare a lu­crărilor. In acest sens trebuie să subliniem că în întreprinderile fo­restiere, în acest an, gradul de mecanizare a cunoscut un ritm de­osebit de intens. In cele 9 luni ale anului alte 100 de ferăstraie me­canice și electrice au fost reparti­zate parchetelor de exploatare, în­­ urma cărui fapt la doborîrea lem-­­­nu­lui coeficientul de mecanizare a crescut cu 200 la sută. O­ altă fază grea a exploatării este transportul buștenilor. In cursul anului, cu ajutorul tractoa­relor rutiere și a celor forestiere, s-au transportat cu 120.000 m­c mai mult material lemnos decît în perioada corespunzătoare a anului trecut. In acest an s-au obţinut deci rezultate considerabile în procesul de mecanizare a fazelor grele de muncă în exploatare. Acest lucru îl dovedeşte şi faptul că pentru transportul buştenilor s-au dat în folosinţă 10 funiculare, iar pen­tru uşurarea încărcării 14 maca­rale, benzi transportoare, meca­nisme de ridicare şi alte instala­ţii. In urma acestor măsuri, pro­porţia încărcării mecanizate a crescut faţă de anul trecut de două ori. Este stimulativ faptul că inten­sificarea mecanizării ia un carac­ter de generalizare în întreprin­derile forestiere. Intenţia este ca prin înzestrarea parchetelor cu tractoare şi funiculare să se me­canizare fazele grele ale lucrăto­rilor de exploatare. Una din fazele importante ale­ exploatărilor forestiere este trans­­port­­il(.,(bru.ştpţţilor,.de la locul de doborîre la întreprinderile de pre­lucrare. Din cele mai vechi tim­puri această operaţie se făcea cu ajutorul mijloacelor de transport cu tracţiune animală. Acest mijloc însă nu mai corespunde cerinţelor de azi. In anii din urmă proporţia transportului cu mijloace­ mecani­zate a crescut considerabil. Numai în acest an, în regiune, se con­struiesc peste 70 de km de dru­muri forestiere. Acest lucru este deosebit de economicos, fiind mai rapid şi mai ieftin decît transpor­tul hipo. Mai are avantajul că pot fi transportate şi lemnele rezulta­te în urma gospodăririi raţionale a pădurilor. Astfel poate fi valori­ficată o mare cantitate de mate­rial lemnos. Tendinţa este ca în cel mai scurt timp sa se genera­lizeze transportul cu autocamioane. NOI PROCEDEE IN RIDICAREA NIVELULUI TEHNIC întreprinderile noastre forestie­re au introdus noi procedee teh­nice şi la descărcarea şi depozi­tarea buştenilor. La I.F. Gheorghi­­eni de pildă, se utilizează descăr­carea­ mecanizată, de mare pro­ductivitate. Astfel, în decurs de cîteva minute se poate descărca un autocamion. Una din principalele metode teh­nice introduse este metoda avan­sului­ continuu la debitarea buște­nilor. Această metodă de tăiere se utilizează deja la 5 gatere din ca­drul întreprinderilor forestiere. Avantajul metodei constă în faptul că în locul avansului discontinuu, bușteanul avansează continuu în gater, ceea ce face ca productivi­tatea gaterului să crească cu 10 la sută, reducîndu-se astfel simţi­tor cheltuielile de exploatare. La sporirea productivităţii mun­cii a contribuit în mod direct şi faptul că în cadrul întreprinderi­lor forestiere s-au introdus în acest an 16 maşini de mare capa­citate şi au fost înlocuite alte 20 de maşini, cu mică capacitate. La ridicarea nivelului tehnic al întreprinderilor au contribuit şi cele 60 de mici mecanizări. Prin realizarea acestora, întreprinderi­le forestiere au obţinut după cum reiese din antecalcule, economii de 300.000 de lei. Colectivele de muncă se stră­duiesc în permanenţă să introdu­că noi procedee tehnice şi de mun­că în procesele de producţie. Re­zultatele acestei activităţi crea­toare au fost cele peste 200 de ino­vaţii înaintate în acest an, cu 60 mai multe decît în anul trecut. Importanţa acestora constă în fap­tul că ele completează măsurile luate pentru ridicarea nivelului tehnic şi de mecanizare, şi au dus la mărirea cu 10 la sută a pro­ductivităţii muncii. Măsurile privind ridicarea nive­lului tehnic şi mecanizarea proce­sului de producţie au­ contribuit la obţinerea peste plan numai în 8 luni a 1.224.000 lei economii la preţul de cost, iar rentabilitatea întreprinderilor a crescut de două ori. ÎNTREPRINDERI forestiere FRUNTAŞE IN RIDICAREA NIVELULUI TEHNIC ŞI IN MECANIZAREA PRODUCŢIEI E un lucru incontesta­bil că în urma ajutoru­lui primit de către Direcţia regională a economiei forestiere din partea statului, gradul meca­nizării şi al nivelului tehnic a crescut în fiecare din întreprinde­rile noastre forestiere. Sunt între­prinderi care au folosit în mod raţional acest ajutor şi prin des­coperirea resurselor interne au reuşit să promoveze, prin forţe proprii, mecanizarea producţiei. Aşa de pildă întreprinderile fores­tiere din Topliţa, Reghin, şi Ghe­­orghieni, prin valorificarea resur­selor interne au contribuit la ri­dicarea nivelului tehnic al produc­ţiei. Trebuie evidenţiat în special colectivul de muncă de la I.F. Topliţa, care în urma demonstra­ţiei practice de la Sîndominic, a introdus pentru prima oară avan­sul continuu al buştenilor la ga­tere la unităţile de la Topliţa, Ho­­doşa şi Răstoliţa. De asemenea, muncitorii au realizat numeroase mecanizări din resurse interne. Printre acestea putem aminti in­troducerea de macarale electrice la încărcare, care uşurează consi­derabil munca şi înlocuirea cob­zelor la secţionarea buştenilor cu ferăstraie electrice. Marele avan­taj al­ ace^tora sonstă în faptul că în timp "ce'ce^eie.^datâiud­ ca­racterului lor fix, începeau adesea secţionarea buşteanului la capătul subţire (în cazul cînd vagonul ajungea astfel la depozitul de buş­teni), ferăstraiele electrice, fiind mobile, încep întotdeauna secţio­narea la capătul gros al buştea­nului, pierderea de material lem­nos fiind astfel mult mai mică. Analizînd rezultatele obţinute, trebuie să amintim că sunt între­prinderi forestiere care ar fi putut obţine rezultate şi mai frumoase în ridicarea nivelului tehnic şi mecanizarea producţiei, dacă s-ar fi ocupat cu mai multă compe­tenţă şi consecvenţă cu această importantă problemă. Conducerea I.F. Odorhei, de pil­dă, nu a făcut totul pentru grab­nica dare în folosinţă a mijloace­lor mecanizate. Nici conducerea I.F. Miercurea Ciuc nu a luat mă­surile necesare pentru folosirea întregii capacităţi a utilajelor exis­tente la fabrica de butoaie, n-a asigurat întreţinerea raţională a grupurilor electrogene, din care­ cauză au fost numeroase goluri de producţie. In industria forestieră, o pro­blemă primordială o constituie in­tensificarea mecanizării şi ridica­rea nivelului tehnic al producţiei. Nici o rămînere în urmă nu este admisă în această privinţă. Fie­care întreprindere trebuie să se folosească de toate posibilităţile existente şi de ajutorul primit, în vederea ridicării nivelului tehnic al exploatării şi prelucrării mate­rialului lemnos, a ridicării indici­lor de utilizare. CSERNOVITS SAMU stafiei C.F.R. ------------- - voc­a -■ - Aprovizionarea populaţiei cu legume şi fructe pentru iarnă con­­stituie in aceste zile preocuparea centrală a O.C.L. Alimentara. Zilnic la stafia C.F.R. din Tg. Mureş sosesc vagoane încărcate cu­ cartofi destinate acestui scop. Fotografia reprezintă un aspect de la rampa de încărcare a Imagini din comuna Sînpaul, Raionul Odorhei Colectiviştii trăiesc o viaţă îmbelşugată Urmată de un nor de praf, motocicleta coti brusc, şi apoi claxonînd s-a apropiat de graj­durile gospodăriei colective. — O fi medicul veterinar, şi-a zis drumeţul nostru — de­sigur a venit pentru vreun caz urgent.­­— Da de unde nene — îl lă­muri un puştan de vreo 10—11 ani. BNW-ul ăsta e a lui Vela Ferenc, în­gr­ijitor-mulgător la gospodărie. In comună mai sunt şi alte motociclete: 1. J., Jawa... Drumeţul s-a uitat mirat la copil. „Uite-te la el — şi-a zis — e numai de-o şchioapă şi cu­noaşte toate mărcile de motoci­cletă". Faptul că îngrijitorul­­mulgător vine la gospodărie cu motocicleta nu l-a mirat. As­tăzi, aşa ceva a devenit un fapt obişnuit. ★ La poarta cu nr. 138, drume­ţul este întimpinat de o fată ti­­nără, zîmbitoare: — Pe cine căutaţi? — Pe Csáki Francisc. E aca­să? — Da. Poftiți... Călătorul s-a pomenit atunci intr-o cutie largă, curat^ nigu­­rată," apoi la îndemnul fetei a urcat treptele de beton și a intrat în casă. Lingă masă, un om cu tîmplele cărunte citea un ziar. La­­ intrarea drumețului, Csáki a pus ziarul la o parte, ridiclndu-și ochelarii pe frunte, cu un gest întrebător. Cînd a aflat că drumeţul nostru este reporter, a zîmbit, l-a invitat să ocupe loc şi a început să poves­tească că de la un timp încoa­ce cititul ziarului face parte integrantă din viaţa lui de toa­te zilele. Văzînd că drumeţul priveşte la mobila nouă cu furnir, nenea Csáki explică: — Nu de mult ne-am termi­nat casa. Are două camere, bu­cătărie, antreu, pivniţă. In casă nouă se potriveşte mobilă nouă. Aşa că am mers la oraş şi ne-am cumpărat o garnitură de mobilă de bucătărie, o garnitu­ră de mobilă pentru dormitor şi am cumpărat şi o maşină de cusut — completă Csáki baci făcînd un semn cu capul în di­recţia fetei. De unde a avut atî­­ţia bani? Păi din venitul reali­zat în gospodăria colectivă. ★ Dar case noi, mobilă nouă, modernă, motocicletă, maşini de cusut — ca semn al bunăstării colectiviştilor — pot fi întîlnite la mulţi colectivişti din Sînpaul. Dacă o să-l vizitezi pe Bodor János, pe Máthé Ferenc, pe Molnár Ida sau pe oricare mem­bru al gospodăriei colective „8 Martie“ din Sînpaul ai să în­­tîlneşti peste tot noul, frumosul, belşugul care-şi face tot mai mult loc în casele colectivişti­lor. ★ Să vedem care sînt izvoarele acestui belşug? S-ar putea răs­punde doar atît: izvorul belşu­gului este gospodăria colectivă. Şi aşa şi este. Gospodăria co­lectivă, munca comună, hărnicia şi belşugul sînt noţiuni care nu pot fi despărţite. Dar să nu an­ticipăm. In 1952, cîţiva comunişti şi munţ.,,tţiujj­ţţărppi muncjim,avg­u­turi de ei, au format gospodăria agricolă colectivă ,,8 Martie“ din Sîrtpaid.­­Atunci terdu F581 familii cu 659 ha teren. Oame­nii mină în mină, au des­fundat haturile, şi-au adunat animalele de muncă şi uneltele şi au început­ munca comună. La înfiinţare, avutul obştesc valora 236.804 lei. Destul de frumos. Dar acum? Acum, fon­dul de bază al gospodăriei este în jurul a 2 milioane lei. Da. Aproape de 10 ori a crescut avutul colectiviştilor. Şi an de an au crescut şi veniturile băneşti. Dacă în 1952 venitul bănesc al gospodăriei a fost de 188.000 lei, anul 1960 a fost încheiat cu un venit de 950.000 lei. Incepînd din anul trecut, gospodăria co­lectivă repartizează lunar avan­suri bănești. Aceasta în ur­ma creșterii continue a venituri­lor bănești. Dacă în 1952 veni­tul bănesc la 100 ha teren era de 24.000 lei, în 1960 a ajuns la 205.000 lei. Cu alte cuvinte, colectiviştii au muncit în aşa fel ca, de pe aceeaşi suprafaţă de teren să obţină producţii mai mari, venituri mai frumoase. ★ Nu vom insista asupra efecti­­vului de animale avut la înce­put. De atunci şi pînă acum sectorul zootehnic al gospodă­riei a parcurs un drum însem­nat. Acum, gospodăria are 340 bovine din care 151 vaci. Tre­buie să amintim şi faptul că producţia medie pe cap de vacă este de 2.100—2.200 l lapte pe an. Gospodăria mai are 770 oi, 100 scroafe. A crescut an de an şi producţia cerealieră, depăşind cu 700—800 kg la hectar pe cele obţinute pe timpul cînd se lucra pe parcele individuale. i­ Colectiviştii din Sînpaul tră­iesc acum o viaţă nouă, au ca­se noi, motociclete, maşini de cusut, lumină electrică, lucruri care în trecut nici nu puteau fi întîlnite la sate, nicidecum în casele ţăranilor muncitori. Dar , în Sînpaul — ca de altfel şi în multe alte sate — mai întîlniții şi alte semne ale noului, Biblio­teca comunală are 2.500 volu­me, şi aproape 300 cititori per­manenţi. 30 colectivişti poartă pe piept insigna de „prieten al cărţii". In sat există echipă de fotbal, de popice, tenis, de handbal. Aproape 100 de colec­tivişti sunt­ membri ai asociaţiei sportive din comună. li­mite lucruri noi şi frumoase, ctte realizări măreţe pot fi în­tîlnite într-o singură aşezare omenească. Toate acestea au dus la transformări radicale, în­spre mai bine în viaţa satelor. Drumul spre asemenea realizări şi spre altele şi mai frumoase este drumul arătat de partid, este drumul cultivării în comun a pămîntului, drumul gospodă­riei colective. V. OLTEANU S­PORT — SPORT SPORT La Tîrgu-Mureş joc de slabă factură tehnică I.R.A. Tîrgu-Muraş — C.F.R. Arad 1—0 (Î-0) Intîlnirea de duminică de pe stadionul „23 August“ din Tg. Mureş dintre formaţia locală I.R.A. şi C.F.R. Arad, cu toate că a atras mii de spectatori, nu a dat satisfacţia dorită. Ambele e­­chipe au practicat un fotbal fără orizont, în care greşelile tehnice de execuţie au abundat şi de o parte şi de alta. Explicaţia aces­tor greşeli nu o putem găsi decit in pripeala şi nervozitatea unor jucători, întrucît cu o duminică în urmă, aceiaşi jucători ai I.R.A. au surclasat formaţia turdeană Arieşul, în urma unui joc de toa­tă frumuseţea. Deşi a cîştigat la limită, I.R.A. rămîne aceeaşi echi­pă inconstantă de la o întîlnire la alta (şi nu numai I.R.A.), lu­cru ce ar trebui să dea de gîndit. Jucătorii antrenaţi de Incze mai Mureşul, cu o echipă incompletă, nu ia rezistat decît 67 de minute în fața „Sîrmei“, care a făcut o partidă de zile mari. Cu o linie de înaintare Solyom, Gierling, Vass, Selymes, Nagy II (Barátfr din minutul 46), mureșenii nu au constituit un pericol prea mare la poarta localnicilor, astfel că tot greul atîrna pe umerii apărării în frunte cu Boros, Balázs, Nagy I, Ördög, întărit cu mijlocaşul Tu­­zson. Aceştia iau luptat din răspu­teri în faţa unei linii de atac care i-a hărţuit tot timpul meciului, lavînd în extrema stingă pe Suru, un jucător în formă excepţionala. Meciul în general, a fost dina­mic şi spectaculos! iar după mar­carea celui de-­al doilea gol al gazdelor, iniţiativa ia trecut de parc greşesc prin aceea că înghesu­­iesc la nesfîrşit jocul pe centrul terenului, unde lipsa unui centru atacant corespunzător, face ca toate fazele să moară imediat ce au fost iniţiate. Duminică, în spe­cial, dacă nu s-ar fi înghesuit jo­cul pe centru — unde Szász K. a fost de nerecunoscut — şi s-ar fi întrebuinţat extremele, I.R.A. putea să cîştige mult mai comod. Arădenii, deşi au o poziţie pre­cară în clasament, fără o tehnică individuală şi colectivă, dar cu o mare putere de luptă, au pus în pericol de nenumărate ori poarta lui Rosonczi. Unicul gol al întilnirii a fost marcat în minutul 27 de către Szigyártó, care a primit o pasă printre (a fost şi puţin ofsaid), şi a marcat nestingherita­tea lor, care pînă la urmă a obţi­nut o victorie absolut meritată. Cele cinci goluri ale meciului­­au fost înscrise de către Selymesi (minutul 7) pentru mureşeni, res­pectiv Adam (minutele 37 şi 73) Safar (minutul 67) şi Ruzici (minutul 87) din lovitură de la 11 metri. In urma acestui rezultat, Mure­şul ia cedat primul loc al seriei, aflîndu-se pe locul 3 la egalitate de puncte (11) cu C.S.M. Cluj şi C.S.M. Crişana Oradea. Avînd în vedere că urmează două meciuri pe teren propriu, cînd Mureşul va întîlni pe Vagonul Arad şi C.S.M.D. Baia-Mare, există toate şansele de a prelua din nou şefia clasamentului în viitorul apro-Piuli­ii­ / VOINŢA TG. MUREŞ—MINERUL BALAN 6-0 (2-0) Cele 6 goluri au fost realizate de Băcs în minutul 2, Szabó în minutele 15, 75 şi 81, şi Coroiu în minutele 55 şi 76. CIOCANUL TG. MUREŞ-AVIN­­TUL SO­VATA 7-0 (4-0) Au marcat: Diósan în minutul 18, Lörinczi in minutele 25, 65 şi 80, Vitalis în min. 31, Fábian în min. 41 şi Boer în min. 89. •Ar Seria I: Sticla Tîrnăveni—A­vîntul Reghin 1—3; Rapid Odor­hei—Victoria Iernut 2—0; Stră­duinţa Cristur—Voinţa Tirnăvenii 3—0; Energia Fintînei­—Viitorul Apalina 2—2; Voinţa Sarmaş— Cablul Tg. Mureş 3—0. Seria II-a: Metalul Vlăhiţa— Chimica Tîrnăveni 1—1; Minerul M. Ciuc—Gloria Tg. Mureş 3—0; Complexul Căr­ăuţaş— Lemnarul Tg. Mureş 2—3; Progresul Re­ghin—U.M.T.E. Odorhei 1—0; Mureşul Topliţa—Progresul Gheor­­ghieni 1—1; Borsecul Borsec— Mureşul Remetea 3—1; Industria Sîrmii Câmpia Turzii—Mureşul Tg. Mureş 4-1 (1-1) MUREŞUL TG. MUREŞ-ŞTIIN­­ŢA BUCUREŞTI 10-1 (3-0, 1-0, 3-1, 3-0) In ultima etapă a campionatu­lui republican­ de polo pe apă, e­­chipa locală Mureşul Tg. Mureş jucînd duminică. In bazinul „1 Mai“ în compania echipei Ştiinţa Bucureşti, a reuşit o frumoasă performanţă întrecînd pe oaspeţi cu categoricul scor de 10—1. Au marcat: Simon,(7), Fleşeriu (2), şi Fülöp pentru­­ mureşeni şi Călin pentru Ştiinţa Bucureşti. HANDBAL IN­­ MUREŞUL TG. MUREŞ—ŞTIIN­ŢA TIMIŞOARA 4-4 (4-3) Intîlnirea dintre aceste două e­­chipe feminine la fel ca şi în anii trecuţi, şi de data aceasta a dat loc unei dispute aprige. După o evoluţie interesantă a scorului, 0—1, 3 — 1, 3—3, meciul a luat sfîrşit cu un rezultat just de e­­galitate. Fază din meciul de cup. U.R.C.M. Voiinţa Tg. Mureş- Voinţa Iaşi. Jucătorul Lengyel de la Vo­inţa Tg. Mureş execută o pă­trundere spectaculoasă sub co­dul advers. ★

Next