Steaua Roşie, aprilie 1962 (Anul 11, nr. 77-102)
1962-04-14 / nr. 88
sa folosim fiecare dinaduna ne lucra penimi emularea la nmp a insaminiarilor de nfimăvară RECOLTE CÎT MAI BOGATE IN ACEST AN Insaminează de zor Folosind fiecare clipă bună de lucru, numai în 3 zile colectiviştii din comuna Iclănzel, raionul Luduş, au însămînţat peste 100 hectare cu grîu de primăvară, ovăz, mazăre, trifoi şi alte culturi din primă urgenţă. In fruntea acestor munci se află brigada I condusă de Augustin Munteanu, care a chemat la întrecere toate cele 8 brigăzi de cîmp Obiectivul principal al întrecerii este terminarea însămînţărilor pînă la 27 aprilie, la un înalt nivel agrotehnic. AUREL RADU corespondent voluntar Pe membrii gospodăriei agricole colective „Ilie Pintilie“ din Zau de Cîmpie, raionul Luduş, primăvara i-a găsit bine pregătiţi. Sub îndrumarea organizaţiei de bază, consiliul de conducere al gospodăriei agricole colective a organizat temeinic munca în cadrul celor 6 brigăzi. De asemenea, din timp terenul afost repartizat pe brigăzi, încă în timpul iernii s-au reparat toate uneltele agricole şi s-au condiţionat seminţele. Fiind temeinic pregătiţi, din prima zi bună de lucru, colectiviştii au pornit cu forţe sporite la muncile agricole, ştiind că prin executarea la timp şi în bune condiţiuni a însămînţărilor asigură obţinerea de recolte cît mai bogate. Muncind cu însufleţire, în scurt timp membrii gospodăriei colective au însămînţat ovăzul, grîul de primăvară, borceagul şi sparceta. La însămînţatul ovăzului s-a evidenţiat brigada a treia condusă de comunistul Soporan Todor, care a terminat într-o singură zi însămînţatul ovăzului pe suprafaţa planificată. Pînă în ziua de 10 aprilie, colectiviştii de aici au însămînţat şi 17 hectare cu floarea-soarelui (din 29 ha planificate) şi 18 hectare cu sfeclă de zahăr (din 110 ha planificate). Toate lucrările se execută la un înalt nivel agrotehnic. SINCRAIANU MARCU corespondent voluntar La gospodăria agricolă colectivă din Balda însămînţările de primăvară sînt în toi. Colectiviştii de aici, fruntaşi pe raion în privinţa producţiilor la hectar, acordă o mare atenţie pregătirii solului, pentru a asigura seminţei un bun pat germinativ. In fotografie, tractoristul Şerban Dumitru pregătește terenul destinat culturii sfeclei de zahăr. Intr-o singură Zi Colectiviştii din Şeulia de Mureş, raionul Tîrnăveni, au pornit la executarea muncilor agricole de primăvară sub lozinca: „Fiecare zi bună de lucru să fie folosită la maximum“. Sub îndrumarea organizaţiei de bază, ei muncesc cu însufleţire străduindu-se ca, pînă la sesiunea Marii Adunări Naţionale să termine complet însămînţările. Mobilizîndu-şi toate forţele, într-o singură zi ei au însămînţat 15 ha- cu floarea-soarelui, 4 ha cu ovăz şi 4 hectare cu cartofi. De asemenea au pregătit 90 ha de teren în vederea însămînţării sfeclei de zahăr. O preocupare de seamă a colectiviştilor este îmbunătăţirea păşunilor. Intr-o singură zi, colectiviştii au curăţat, prin muncă patriotică, 100 hectare de păşune. TEOFIL GHERASIM corespondent voluntar PROLETAR DIN TOATEŢÂR/IE, UNITIVĂ ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ȘI AL SFATULUI POPULAI* AL REGIUNII MUREȘ-AUTONOMA MAGHIARĂ Anul XI, Nr. 88 (1 273) Simbătă, 14 aprilie 1962 4 pagini 20 bani în numărul de azi . — In vizită la căminul cultural din Dedrad (pag. a 2-a). — Calitatea produselor — o chestiune de onoare a fiecărui muncitor (pag. a 3-a). — Lucrările Comitetului pentru dezarmare de la Geneva. La ordinea de zi continuă discutarea problemei încetării experiențelor cu arma nucleară "(pag. a 4-a). In primele zile după unificare Folosind zilele bune de lucru, imediat după unificare, colectiviştii din satul Ivăneşti, (G.A.C. ledu), au ieşit cu toate forţele la lucru în cimp. însămînţatul ovăzului este pe terminate, iar terenul destinat pentru sfecla de zahăr aşteaptă pregătit timpul bun pentru însămînţare. La însămînţări s-au evidenţiat colectiviştii Munteanu Alexandru, Tatafti Victor şi alţii. ALEXANDRU GUŢIU corespondent voluntar Industria locală şi cerinţele de consum Una din principalele preocupări ale Sfatului popular regional pe plan economic o constituie consolidarea şi dezvoltarea industriei locale, a cărei producţie este chemată să contribuie într-o măsură tot mai mare la îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei. In legătură cu aceasta ne-am adresat tovarăşului Martomfi Desideriu, şeful secţiunii industriei locale a Sfatului popular regional, care ne-a răspuns la cîteva întrebări. — Ce măsuri s-au luat în vederea satisfacerii cerinţelor mereu crescînde ale populaţiei ? — O sarcină a noastră a fost în primul rînd asigurarea unei colaborări strînse între întreprinderile de industrie locală şi unităţile comerciale, prin care s-a urmărit asigurarea necesităţilor de consum ale populaţiei. Pe această bază, anul acesta au fost introduse în producţie noi tipuri de mobilă uşoară, la preţuri convenabile care deja s-au şi omologat. Unul dintre acestea va fi fabricat la întreprinderea „József Attila“ din Odorhei. La cererea populaţiei, întreprinderea I.L.E.F.O.R. din Tg.Mureş a început să producă rafturi demontabile şi cu etajere, pentru biblioteci. De asemenea, pentru completarea garniturii de mobilă, întreprinderea a introdus în fabricaţie un dulap cu două uşi, furniruit cu furnir de nuc şi cu lustru de o calitate superioară. Ţinînd seama de continua dezvoltare a învăţămîntului elementar şi mediu, de numărul mare al obiectivelor social-culturale ce se construiesc în regiune, unele între- prinderi de industrie locală ca „Partizanul“ din oraşul Odorhei şi altele şi-au sporit în acest an producţia de mobilier şcolar (dulapuri, bănci etc.). Anul acesta, necesarul de cără-ă mizi, ţigle şi de alte materiale de construcţie a crescut simţitor faţă de anii precedenţi. Pentru a ţine pas cu ritmul construcţiilor, colectivele fabricilor de cărămizi şi ţigle vor trebui să depună eforturi sporite. Ce măsuri s-au luat în vederea îmbunătăţirii calităţii produselor ? — In ce priveşte ridicarea continuă a calităţii produselor, în primul rînd s-au luat măsuri de întărire a posturilor C.T.C. în fiecare unitate. Lunar, în întreprinderi se analizează activitatea acestora, iar trimestrial secţia de industrie locală organizează cîte o consfătuire cu responsabilii C.T.C. cu care ocazie se dezbat problemele mai importante legate de îmbunătăţirea calităţii şi se iau măsuri, atunci cînd se constată deficienţe. Tot în scopul îmbunătăţirii calităţii este planificată înfiinţarea de laboratoare în unele întreprinderi, cum ar fi de pildă: „Republica“ din Reghin, „7 Noiembrie“ din Miercurea-Ciuc, şi altele. O parte din utilajele necesare laboratoarelor au şi fost procurate, celelalte urmînd a se procura pînă la sfîrşitul acestui an. Pe baza planului de măsuri tehnologice, în unele întreprinderi se vor introduce o serie de procese de mică mecanizare, ca de exemplu, piese-vacuum în fabricile de cărămizi, maşini de şlefuit cu bandă, maşini de granulat, ferăstraie mecanice etc., menite să contribuie la îmbunătăţirea calităţii produselor, la ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Urmărind rezultatele obţinute de unele întreprinderi în aplicarea în producţie a măsurilor tehnologice prevăzute pentru mica mecanizare se constată că acolo unde s-a depus interes în acest sens s-au şi obţinut rezultate. Asemenea întreprinderi sunt: I.R.E.M. Miercurea Ciuc, „Lázár Ödön“ din Tg. Mureş şi „Republica“ din Reghin. Nu acelaşi lucru se poate spune însă despre secţia de binare de la I.L.E.F.OR, din Gheorghieni şi „7 Noiembrie“ din Miercurea-Ciuc, a căror produse sunt încă necorespunzătoare din punct de vedere calitativ. — Ce sarcini revin industriei locale din regiunea noastră în viitor ?« — In primul rînd, se va acorda o atenţie deosebită studierii în continuare a cerinţelor populaţiei şi pe această bază se vor introduce în fabricaţie sortimentele solicitate. Un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea capacităţii de producţie a carierelor de piatră, avîndu-se în vedere necesităţile dezvoltării şi modernizării reţelei de drumuri de interes regional şi interraional. C. CROITORU PESTI 700300 KG FIER VECHI EXPEDIAT OŢELARILOR Acţiunea de strîngere şi colectare a fierului vechi se desfăşoară din plin în majoritatea întreprinderilor, organizaţiilor economice şi în cadrul cooperativelor de consum din raionul Tîrnăveni. Făcînd bilanţul pe trimestrul I al acestui an, colectivul Întreprinderii de colectare a fierului vechi din localitate a constatat că s-a strîns aproape 600.000 kg fier vechi, depăşindu-se planul cu aproape 50.000 kg, cantitate ce a fost expediată marilor oţelării de la Hunedoara şi Reşiţa. In fruntea acestor acţiuni se situează şi de data aceasta tinerii de la Combinatul chimic „Karl Marx“, care au colectat şi predat Depozitului I.C.M. Tîrnăveni, peste 40.000 kg fier vechi. Rezultate frumoase s-au obţinut la strîngerea fierului vechi şi la S.M.T. Boziaş, unde s-au colectat peste 20.000 kg fier vechi, precum şi la termocentrala electrică, la G.A.S. Jidvei şi în alte locuri. SIMION BOCHIŞ corespondent voluntar Din experienţa G.A.S. Sîncraiu de Mureş Pe lîngă alte culturi, gospodăria noastră a cultivat anul trecut şi sfeclă de zahăr. Această cultură s-a bucurat de atenţia cuvenită din partea tuturor ■ lucrătorilor din gospodărie. Astfel, ca urmare a aplicării întocmai a regulilor agrotehnice privind pregătirea terenului, a asigurării îngrăşămintelor naturale şi chimice în cantităţi suficiente, şi a executării lucrărilor de întreţinere la timp şi de bună calitate, s-a reuşit să se obţină în medie cîte 40.700 kg sfeclă de zahăr la hectar pe întreaga suprafaţă cultivată cu această plantă. Pe lîngă aceasta, de pe fiecare hectar s-au realizat cîte 14.000 kg colete de sfeclă, care au constituit un preţios furaj pentru animale. Cît priveşte rentabilitatea acestei culturi, noi am realizat un beneficiu net de 8.100 lei la hectar. Cum am obţinut noi asemenea rezultate? Plantele premergătoare au fost în mare parte culturi leguminoase. Imediat după recoltarea acestora, pe la mijlocul lunii septembrie s-a făcut o arătură adîncă la 32—35 cm, după care s-a grăpat. înainte de această lucrare am împrăştiat pe fiecare hectar cîte 45 tone gunoi de grajd şi 300 kg de superfosfat, care au fost încorporate în sol o dată cu arătura adîncă. Ogorul a fost apoi lăsat aşa pînă primăvara. Primăvara, imediat ce terenul s-a zvîntat, a fost grăpat pentru a se reţine apa în sol. Cu o zi înainte de însămînţare terenul a fost lucrat cu discul în agregat cu grapă, după care s-a tăvălugit întreaga suprafaţă. In condiţiile anului trecut, însămînţatul s-a făcut în zilele de 3 şi 4 aprilie. Pentru a se putea executa prăşitul mecanic (cu tracţiune animală), distanţa între rînduri am stabilit-o la 50 cm, iar adîncimea de însămînţat la 6—7 cm. După însămînţare s-a aplicat o nouă tăvălugire (tăvălugitul înainte şi după însămînţare se face pentru ca sămânţa de sfeclă, destul de colţuroasă, să ia contact cu pămîntul). După însămînţare, cînd au apărut primele buruieni, s-a aplicat o praşilă oarbă. Ca plantă indicatoare de rînd a fost însămânțată salată, care răsare mult mai repede decît „sfecla. După această lucrare, cînd deja plantele au ajuns la 2—3 frunze, a început răritul sfeclei pe rînd. înainte de începerea acestei lucrări noi am instruit muncitorii asupra importanţei ce o are răritul în obţinerea de producţii mari la hectar. Astfel, ei au lăsat cele mai viguroase plante la 18 cm între ele, asigurîndu-se în felul acesta 11 plante la metru pătrat, deci o densitate de 110.000 plante la hectar. După 5—6 zile de la rărit a urmat prima praşilă manuală pe rînd şi printre rînduri. La 12—14 zile după aceasta s-a executat a Il-a praşilă, de data aceasta mecanic, printre rînduri şi manual pe rînd. Praşila a Ill-a s-a executat la un interval de 15 zile, mecanic şi manual. La sfîrşitul lunii iunie s-a executat praşila a IV-a, însă de data aceasta numai mecanic printre rînduri. Praşilele mecanice au redus cu 30 la sută cheltuielile de întreţinere a culturii, iar executarea lucrărilor la timp a contribuit simţitor la mărirea producţiei. O mare atenţie s-a acordat combaterii dăunătorilor acestei culturi. In momentul cînd au apărut primele afide (porecii sfeclei), cultura a fost tratată cu 25 kg. hexaclorat la hectar, dăunătorii fiind distruşi de la bun început. Din întreaga suprafaţă cultivată cu sfeclă de zahăr, pe 3 hectare am obţinut peste 60.000 kg la hectar. Acest lucru ne-a întărit convingerea că posibilităţile sporirii producţiei medii la hectar nu sunt încă epuizate. In acest an vom cultiva o mare suprafaţă de sfeclă de zahăr pentru furaj, în apropierea fermelor de animale. Pentru obţinerea de producţii sporite la hectar vom aplica aceleaşi reguli agrotehnice ca în anul trecut (bineînţeles mai accentuat). Pe unele suprafeţe vom aplica şi îngrăşarea extraradiculară. Toate terenurile ce urmează să fie însămînţate au fost arate şi îngrăşate din toamnă. In primăvară am executat deja grăpatul arăturilor. Aşteptăm timpul prielnic pentru însămînţat, pentru ca apoi să executăm în bune condiţiuni şi celelalte lucrări, în vederea obţinerii unei producţii şi mai sporite la hectar. EUGEN DOMBI Inginer-şef la G.A.S. Sîncraiu de Mureş Uzinele „I. C. Frimu“ Sinaia. In sala automatelor comunistul Cristea Vasile supraveghează desfăşurarea procesului de producţie automat. (Foto : Agerpres , R. CRISTESCU). Colectiviştii din Papiu Ilarian lucrează cu însufleţire Timpul nefavorabil lucrărilor în cîmp din primăvara acestui an a dat multe de furcă colectiviştilor din Papiu Ilarian. Muncile agricole au întîrziat mult. Avînd în vedere marea rămînere în urmă, din prima zi bună de lucru ei au pornit cu însufleţire la executarea însămînţărilor şi a celorlalte munci agricole. Astfel, pînă la 12 aprilie s-a pregătit pentru însămînţări suprafaţa de 300 hectare. Pe o suprafaţă de 70 hectare, planificată pentru obţinerea unei producţii de 5.000 kg porumb boabe la hectar, s-au aplicat 800 tone îngrăşăminte naturale şi 14 tone îngrăşăminte chimice. Totodată s-au însămînţat 26 ha cu ovăz, 10 ha cu mac, 40 ha cu floarea-soarelui, 15 hectare cu cartofi, 50 ha cu trifoi, 30 hectare cu sfeclă de zahăr etc. Pe 150 hectare cultivate cu grîu de toamnă s-au aplicat îngrăşăminte chimice. O activitate intensă se desfăşoară şi în sectoarele viti-pomicol şi legumicol. Pe cele 4,50 ha, s-au plantat la timp pomii fructiferi planificaţi. Muncile agricole se desfăşoară în ritm tot mai sporit. In frunte se situează brigăzile a doua şi a cincea. Pînă în ziua deschiderii sesiunii Marii Adunări Naţionale, colectiviştii din Papiu Ilarian sînt hotărîţi să termine toate muncile agricole de primăvară. FOTBAL. — In cea de-a 16-a etapă a campionatului categoriei „B“ la fotbal, duminică după amiază cu începere de la orele 16.30, pe stadionul „23 August“ din Tg. Mureş se vor întîlni formaţiile C.S.C. Mureşul Tg. Mureş şi C.F.R. Arad. ★ In campionatul regional de fotbal vor avea loc următoarele meciuri : La Tg. Mureş, sîmbătă 14 aprilie, de la orele 16,30 pe terenul Şcolii agricole: Cablul Tg. Mureş — Avîntul Reghin. Duminică, 15 aprilie, de la orele 11, pe terenul fabricii de zahăr: Gloria Tg. Mureş — Progresul Gheorghieni; pe terenul Şcolii agricole: Lemnarul Tg. Mureş — Chimica Tîrnăveni. In regiune: Seria 1: Avîntul Sovata — Mureşul Luduş; Viitorul Apalina — Victoria Iernut (se joacă la Reghin de la orele 14,4o); Voinţa Tîrnăveni — Ciocanul Tg. Mureş; Străduinţa Cristur — Sticla Tîrnăveni; Voinţa Sărmaş — Rapid Odorhei; Energia Fîntînele — Oţelul Tg. Mureş (se joacă la Sîngeorgiu de Pădure); Seria a II-a: Minerul Bălan, — Mureşul Remetea; U.M.T.E. Odorhei — Voinţa Tg. Mureş; Producţia Reghin — Metalul Vlăhiţa; Complexul Gălăuţaş — Mureşul Topliţa (se joacă la Hodoşa, terenul din Gălăuţaş fiind suspendat); Minerul M. Ciuc — Borsecul Borsec. In regiune toate meciurile (cu excepţie cel de la Reghin), încep la orele 16,30. BASCHET. — In ultima etapă a campionatului republican de baschet, înaintea turneului final, la Tg. Mureş vor avea loc două meciuri în sala de sporturi a I.M.F.. Duminică seara, cu începere de la orele 19, se vor întîlni echipele feminine C.S.O. Mureşul Tg. Mureş — Voinţa Braşov, iar de la orele 20,15 se vor întrece formaţiile masculine Dinamo Tg. Mureş — C.S.O. Craiova. Duminică după amiază, în sala de aporturi a U.M.F. vor continua întrecerile fazei orăşeneşti a campionatului de calificare la baschet. De la orele 17 se vor întrece echipele masculine Dinamo — Ştiinţa II, iar de la orele 18: A.S. Armata — Sanitarul, HANDBAL,1 Duminică 15 aprilie începe campionatul de primăvară al echipelor feminine şi continuă returul campionatului republican masculin la handbal în 7. Panoul sportiv’Voinţa din Tg. Mureş va găzdui două meciuri importante. Astfel, de la orele 11 se vor întrece formaţiile masculine Rapid Tg. Mureş — Unirea Bucureşti, iar de la orele 12,15 echipele feminine C.S.C. Mureşul Tg. Mureş — Ştiinţa Timişoara. BOX. — Duminică, cu începere de la orele 10 dimineaţa, în sala de sporturi a I.M.F. vor avea loc meciurile decisive din cadrul finalelor, campionatului republican de box rezervat, juniorilor. La întreceri participă cei mai buni dintre finalişti calificaţi la cea mai mare competiţie rezervată tinerilor noştri boxeri, ŞAH. — Duminică 15 aprilie, cu începere de la orele 9 dimineaţa, în sala mare a Consiliului regional U.C.F.S. din Tg. Mureş, încep întrecerile sferturilor de finală ale campionatului republican masculin individual de şah la care participă 22 dintre cei mai buni şahişti din regiune. Concurenţii sunt repartizaţi în două grupe a cîte 11 jucători. Şedinţa tehnică va avea loc sîmbătă 14 aprilie la orele 18 la sediul Consiliului regional U.C.F.S. ★ VOLEI. — Sîmbătă de la orele 16 şi duminică de la orele 8,30 pe terenul de sport al asociaţiei Sanitarul vor continua întrecerile fazei orăşeneşti a campionatului de calificare la volei, la care participă 12 echipe masculine şi 8 formaţii feminine. ★ ★ ★ ★ Loto-Central La tragerea Loto-Central din seara zilei de 13 aprilie a.c. au fost extrase din urnă următoarele numere: 34, 77, 41, 12, 15, 28, 20, 61, 13, 23 Premiul special A = 28, 61, 23 , B - 12, 34, 41 ,. C = 13, 20, 77 Fondul general de premii pe ţară este în valoare de 806.702 lei.