Steaua Roşie, aprilie 1962 (Anul 11, nr. 77-102)

1962-04-14 / nr. 88

sa folosim fiecare d­ina­duna ne lucra penimi emularea la nmp a insaminiarilor de nfimăvară RECOLTE CÎT MAI BOGATE IN ACEST AN In­samin­ează de zor Folosind fiecare clipă bună de lucru, numai în 3 zile colecti­viştii din comuna Iclănzel, raionul Luduş, au însămînţat peste 100 hectare cu grîu de primăvară, ovăz, mazăre, trifoi şi alte culturi din primă urgenţă. In fruntea acestor munci se află brigada I condusă de Augustin Munteanu, care a chemat la întrecere toate cele 8 brigăzi de cîmp Obiectivul principal al întrecerii este terminarea însămînţărilor pînă la 27 aprilie, la un înalt nivel agrotehnic. AUREL RADU corespondent voluntar Pe membrii gospodăriei agrico­le colective „Ilie Pintilie“ din Zau de Cîmpie, raionul Luduş, primă­vara i-a găsit bine pregătiţi. Sub îndrumarea organizaţiei de bază, consiliul de conducere al gospodă­riei agricole colective a organizat temeinic munca în cadrul celor 6 brigăzi. De asemenea, din timp te­renul a­­fost repartizat pe brigăzi, încă în timpul iernii s-au reparat toate uneltele agricole şi s-au con­diţionat seminţele. Fiind temeinic pregătiţi, din pri­ma zi bună de lucru, colectiviştii au pornit cu forţe sporite la mun­cile agricole, ştiind că prin­ execu­tarea la timp şi în bune condiţiuni a însămînţărilor asigură obţinerea de recolte cît mai bogate. Muncind cu însufleţire, în scurt timp membrii gospodăriei colecti­ve au însămînţat ovăzul, grîul de primăvară, borceagul şi sparceta. La însămînţatul ovăzului s-a e­­videnţiat brigada a treia condusă de comunistul Sopor­an Todor, care a terminat într-o singură zi însă­­mînţatul ovăzului pe suprafaţa planificată. Pînă în ziua de 10 aprilie, co­lectiviştii de aici au însămînţat şi 17 hectare cu floarea-soarelui (din 29 ha planificate) şi 18­ hectare cu sfeclă de zahăr (din 110 ha planificate). Toate lucrările se execută la un înalt nivel agrotehnic. SINCRAIANU MARCU corespondent voluntar La gospodăria agricolă colectivă din Balda însămînţările de primă­vară sînt în toi. Colectiviştii de aici, fruntaşi pe raion în privinţa producţiilor la hectar, acordă o mare atenţie pregătirii solului, pentru a asigura seminţei un bun­­ pat germinativ. In fotografie, tractoristul Şerban Dumitru pregătește terenul desti­nat culturii sfeclei de zahăr. Intr-o singură Zi Colectiviştii din Şeulia de Mu­reş, raionul Tîrnăveni, au pornit la executarea muncilor agricole de primăvară sub­ lozinca: „Fiecare zi bună de lucru să fie folosită la maximum“. Sub îndrumarea orga­nizaţiei de bază, ei muncesc cu în­sufleţire străduindu-se ca, pînă la sesiunea Marii Adunări Naţionale să termine complet însămînţările. Mobilizîndu-şi toate forţele, în­tr-o singură zi ei au însămînţat 15 ha- cu floarea-soarelui, 4 ha cu o­­văz şi 4 hectare cu cartofi. De asemenea au pregătit 90 ha de teren în vederea­ însămînţării sfeclei de zahăr. O preocupare de seamă a colec­tiviştilor este îmbunătăţirea păşu­nilor. Intr-o singură zi, colecti­viştii au curăţat, prin muncă pa­triotică, 100 hectare de păşune. TEOFIL GHERASIM corespondent voluntar PRO­LET­AR DIN TOATEŢÂR/IE, UNITIVĂ ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ȘI AL SFATULUI POPULAI* AL REGIUNII MUREȘ-AUTONOMA MAGHIARĂ Anul XI, Nr. 88 (1 273)­­ Simbătă, 14 aprilie 1962 4 pagini 20 bani în numărul de azi . — In vizită la căminul cultu­ral din Dedrad (pag. a 2-a). — Calitatea produselor — o chestiune de onoare a fie­cărui muncitor (pag. a 3-a). — Lucrările Comitetului pen­tru dezarmare de la Gene­va. La ordinea de zi conti­nuă discutarea problemei încetării experiențelor cu arma nucleară "(pag. a 4-a). In primele zile după unificare Folosind zilele bune de lucru, imediat după unificare, colectiviş­tii din satul Ivăneşti, (G.A.C. le­­du), au ieşit cu toate forţele la lucru în cimp. însămînţatul ovăzului este pe terminate, iar terenul destinat pentru sfecla de zahăr aşteaptă pregătit timpul bun pentru însă­­mînţare. La însămînţări s-au evidenţiat colectiviştii Munteanu Alexandru, Tatafti Victor şi alţii. ALEXANDRU GUŢIU corespondent voluntar Industria locală şi cerinţele de consum­ Una din principalele preocupări ale Sfatului popular regional pe plan economic o constituie conso­lidarea şi dezvoltarea industriei lo­cale, a cărei producţie este chema­tă să contribuie într-o măsură tot mai mare la îmbunătăţirea apro­vizionării populaţiei. In legătură cu aceasta ne-am adresat tovarăşului Martomfi Desi­­deriu, şeful secţiunii industriei lo­cale a Sfatului popular regional, care ne-a răspuns la cîteva între­bări. — Ce măsuri s-au luat în vede­rea satisfacerii cerinţelor mereu crescînde ale populaţiei ? — O sarcină a noastră a fost în primul rînd asigurarea unei cola­borări strînse între întreprinderile de industrie locală şi unităţile co­merciale, prin care s-a urmărit asi­gurarea necesităţilor de consum ale populaţiei. Pe această bază, anul acesta au fost introduse în producţie noi ti­puri de mobilă uşoară, la preţuri convenabile care deja s-au şi omo­logat. Unul dintre acestea va fi fa­bricat la întreprinderea „József Attila“ din Odorhei. La cererea populaţiei, întreprin­derea I.L.E.F.O.R. din Tg.Mureş a început să producă rafturi demon­­tabile şi cu etajere, pentru biblio­teci. De asemenea, pentru comple­tarea garniturii de mobilă, între­prinderea a introdus în fabricaţie un dulap cu două uşi, furniruit cu furnir de nuc şi cu lustru de o ca­litate superioară. Ţinînd seama de continua dez­voltare a învăţămîntului elementar şi mediu, de numărul mare al obiectivelor social-culturale ce se construiesc în regiune, unele între-­­ prinderi de industrie locală ca „Partizanul“ din oraşul Odorhei şi altele şi-au sporit în acest an­­ producţia de mobilier şcolar (du­lapuri, bănci etc.). Anul acesta, necesarul de cără-­ă mizi, ţigle şi de alte materiale de­­ construcţie a crescut simţitor faţă­­ de anii precedenţi. Pentru a ţine pas cu ritmul construcţiilor, colec­tivele fabricilor de cărămizi şi ţigle vor trebui să depună eforturi spo­rite.­­ Ce măsuri s-au luat în vede­rea îmbunătăţirii calităţii produ­selor ? — In ce priveşte ridicarea conti­nuă a calităţii produselor, în pri­mul rînd s-au luat măsuri de întări­re a posturilor C.T.C. în fiecare unitate. Lunar, în întreprinderi se analizează activitatea acestora, iar trimestrial secţia de industrie lo­cală organizează cîte o consfătuire cu responsabilii C.T.C. cu care oca­zie se dezbat problemele mai impor­tante legate de îmbunătăţirea cali­tăţii şi se iau măsuri, atunci cînd se constată­ deficienţe. Tot în scopul îmbunătăţirii cali­tăţii este planificată înfiinţarea de laboratoare în unele întreprinderi, cum ar fi de pildă: „Republica“ din Reghin, „7 Noiembrie“ din Mier­­curea-Ciuc, şi altele. O parte din utilajele necesare laboratoarelor au şi fost procurate, celelalte urmînd a se procura pînă la sfîrşitul aces­­tui an. Pe baza planului de măsuri teh­nologice, în unele întreprinderi se vor introduce o serie de procese de mică­ mecanizare,­­ ca de exemplu, piese-vacuum în fabricile de cărămizi, maşini de şlefuit cu bandă, maşini de granulat, ferăs­­traie mecanice etc., menite să con­tribuie la îmbunătăţirea calităţii produselor, la ridicarea producti­vităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Urmărind rezultatele obţinute de unele întreprinderi în aplicarea în producţie a măsurilor tehnologice prevăzute pentru mica mecanizare se constată că acolo unde s-a depus interes în acest sens s-au şi obţinut rezultate. Asemenea în­treprinderi sunt: I.R.E.M. Miercurea Ciuc, „Lázár Ödön“ din Tg. Mureş şi „Republica“ din Reghin. Nu ace­laşi lucru se poate spune însă des­pre secţia de binare de la I.L.E.F.OR, din Gheorghieni şi „7 Noiembrie“ din Miercurea-Ciuc, a căror produse sunt încă necores­punzătoare din punct de vedere ca­litativ. — Ce sarcini revin industriei locale din regiunea noastră în vii­tor ?« — In primul rînd, se va acorda o atenţie deosebită studierii în con­tinuare a cerinţelor populaţiei şi pe această bază se vor introduce în fabricaţie sortimentele solicitate. Un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea capacităţii de producţie a carierelor de piatră, avîndu-se în vedere necesităţile dezvoltării şi modernizării reţelei de drumuri de interes regional şi interraional.­ ­ C. CROITORU PESTI 700300 KG FIER VECHI EXPEDIAT OŢELAR­ILOR Acţiunea de strîngere şi colec­tare a fierului vechi se desfăşoară din plin în majoritatea întreprin­derilor, organizaţiilor economice şi în cadrul cooperativelor de con­sum din raionul Tîrnăveni. Făcînd bilanţul pe trimestrul I al acestui an, colectivul Întreprin­derii de colectare a fierului vechi din localitate a constatat că s-a strîns aproape 600.000 kg fier vechi, depăşindu-se planul cu a­­proape 50.000 kg, cantitate ce a fost expediată marilor oţelării de la Hunedoara şi Reşiţa. In fruntea acestor acţiuni se situează şi de data aceasta tinerii de la Combinatul chimic „Karl Marx“, care au colectat şi predat Depozitului I.C.M. Tîrnăveni, pes­te 40.000 kg fier vechi. Rezultate frumoase s-au obţinut la strîngerea fierului vechi şi la S.M.T. Boziaş, unde s-au colectat peste 20.000 kg fier vechi, precum şi la termocentrala electrică, la G.A.S. Jidvei şi în alte locuri. SIMION BOCHIŞ corespondent voluntar Din experienţa G.A.S. Sîncraiu de Mureş Pe lîngă alte culturi, gospodă­ria noastră a­­ cultivat anul trecut şi sfeclă de zahăr. Această cultură s-a­­ bucurat de atenţia cuvenită din partea tuturor ■ lucrătorilor din gospodărie. Astfel, ca urmare a aplicării întocmai a regulilor a­­grotehni­ce privind pregătirea tere­nului, a asigurării îngrăşăminte­lor naturale şi chimice în canti­tăţi suficiente, şi a executării lu­crărilor de întreţinere la timp şi de bună calitate, s-a reuşit să se obţină­ în medie cîte 40.700 kg sfeclă de zahăr la hectar­ pe în­treaga suprafaţă cultivată cu a­ceastă plantă. Pe lîngă­ aceasta, de pe fiecare hectar s-au realizat cîte 14.000 kg colete de sfeclă, care au constituit un preţios furaj pentru animale. Cît priveşte ren­tabilitatea acestei culturi, noi am realizat un beneficiu net de­ 8.100 lei la hectar. Cum am obţinut noi asemenea rezultate? Plantele premergătoare au fost în mare parte culturi leguminoase. Imediat după recoltarea acestora, pe la mijlocul lunii septembrie s-a făcut o arătură adîncă la 32—35 cm, după care s-a grăpat. înainte de această lucrare am împrăştiat pe fiecare hectar cîte 45 tone gu­­noi de grajd şi 300 kg de super­­fosfat, care au fost încorporate în sol o dată cu arătura adîncă. Ogorul a fost apoi lăsat aşa pînă primăvara. Primăvara, imediat ce terenul s-a zvîntat, a fost grăpat pentru a se reţine apa în sol. Cu o zi înainte de însămînţare terenul a fost lucrat cu discul în agregat cu grapă, după­­ care s-a tăvălugit întreaga suprafaţă. In condiţiile anului trecut, însămînţatul s-a făcut în zilele de 3 şi 4 aprilie. Pentru a se putea­­ executa prăşi­­tul mecanic (cu tracţiune anima­lă), distanţa între rînduri am sta­bilit-o la 50 cm, iar adîncimea de însămînţat la 6—7 cm. După însămînţare s-a aplicat o nouă tăvălugire (tăvălugitul înainte şi după însămînţare se face pentru ca sămânţa de sfeclă, destul de colţuroasă, să ia contact cu pă­­mîntul). După însămînţare, cînd au apă­rut primele buruieni, s-a aplicat o praşilă oarbă. Ca plantă indica­toare de rînd a fost însămânțată salată, care răsare mult mai re­pede decît „sfecla. După această lucrare, cînd deja plantele au ajuns la 2—3 frunze, a început ră­­ritul­ sfeclei pe rînd. înainte de începerea acestei lucrări noi am instruit muncitorii asupra impor­tanţei ce o are răritul în obţinerea de producţii mari la hectar. Astfel, ei a­u lăsat cele mai viguroase plante la 18 cm între ele, asigu­­rîndu-se în felul acesta 11 plante la metru pătrat, deci o densitate de 110.000 plante la hectar. După 5—6 zile de la rărit a urmat pri­ma praşilă manuală pe rînd şi printre rînduri. La 12—14 zile du­pă aceasta s-a executat a Il-a praşilă, de data aceasta mecanic, printre rînduri şi manual pe rînd. Praşila a Ill-a s-a executat la un interval de 15 zile, mecanic şi ma­nual. La sfîrşitul lunii iunie s-a executat praşila a IV-a, însă de data aceasta numai mecanic prin­tre rînduri. Praşilele mecanice au redus cu 30 la sută cheltuielile de întreţinere a culturii, iar execu­tarea lucrărilor la timp a contri­buit simţitor la mărirea producţiei. O mare atenţie s-a acordat combaterii dăunătorilor acestei cul­turi. In momentul­ cînd au apărut primele afide (porecii sfeclei), cultura a fost tratată cu 25 kg. hexaclorat la hectar, dăunătorii fiind distruşi de la bun început. Din întreaga suprafaţă cultiva­tă cu sfeclă de zahăr, pe 3 hectare am obţinut peste 60.000 kg la hec­tar. Acest lucru ne-a întărit con­vingerea că posibilităţile sporirii producţiei medii la hectar nu sunt încă epuizate. In acest an vom cultiva o mare suprafaţă d­e sfeclă de zahăr pentru furaj, în apropie­rea fermelor de animale. Pentru obţinerea de producţii sporite la hectar vom aplica aceleaşi reguli agrotehnice ca în anul trecut (bi­neînţeles mai accentuat). Pe unele suprafeţe vom aplica şi îngrăşa­­rea extraradiculară. Toate terenu­rile ce urmează să fie însămînţate au fost arate şi îngrăşate din toamnă. In­ primăvară am execu­­tat deja grăpatul arăturilor. Aştep­tăm timpul prielnic pentru însă­mînţat, pentru ca apoi să execu­tăm în bune condiţiuni şi celelalte lucrări, în vederea obţinerii unei producţii şi mai sporite la hectar. EUGEN DOMBI Inginer-şef la G.A.S. Sîncraiu de Mureş Uzinele „I. C. Frimu“ Sinaia. In sala automa­telor comunistul Cristea Vasile supraveghează desfăşurarea pro­cesului de pro­ducţie automat. (Foto : Ager­­pres , R. CRIS­­TESCU). Colectiviştii din Papiu Ilarian lucrează cu însufleţire Timpul nefavorabil lucrărilor în cîmp din primăvara acestui an a dat multe de furcă colectiviştilor din Papiu Ilarian. Muncile agri­cole au întîrziat mult. Avînd în vedere marea rămînere în urmă, din prima zi bună de lucru ei au pornit cu însufleţire la executarea în­­sămînţărilor şi a celorlalte munci agricole. Astfel, pînă la 12 aprilie s-a pregătit pentru însămînţări supra­faţa de 300 hectare. Pe o suprafaţă de 70 hectare, planificată pentru obţinerea unei producţii de 5.000 kg porumb boabe la hectar, s-au aplicat 800 tone îngrăşăminte naturale şi 14 tone îngrăşăminte chi­mice. Totodată s-au însămînţat 26 ha cu ovăz, 10 ha cu mac, 40 ha cu floarea-soarelui, 15 hectare cu cartofi, 50 ha cu trifoi, 30 hectare cu sfeclă de zahăr etc. Pe 150 hectare cultivate cu grîu de toamnă s-au aplicat îngrăşăminte chimice. O activitate intensă se desfăşoară şi în sectoarele viti-pomicol şi legumicol. Pe cele 4,50 ha, s-au plantat la timp pomii fructiferi pla­­nificaţi. Muncile agricole se desfăşoară în ritm tot mai sporit. In frunte se situează brigăzile a doua şi a cincea. Pînă în ziua deschiderii sesiunii Marii Adunări Naţionale, colectiviştii din Papiu Ilarian sînt hotărîţi să termine toate muncile agricole de primăvară. FOTBAL. — In cea de-a 16-a etapă a campion­atului categoriei „B“ la fotbal, duminică după a­­miază cu începere de la orele 16.30, pe stadionul „23 August“ din Tg. Mureş se vor întîlni formaţiile C.S.C. Mureşul Tg. Mureş şi C.F.R. Arad. ★ In campionatul regional de fot­bal vor­ avea loc următoarele me­ciuri : La Tg. Mureş, sîmbătă 14 apri­lie, de la orele 16,30 pe terenul Şcolii agricole: Cablul Tg. Mureş — Avîntul Reghin. Duminică, 15 aprilie, de la orele 11, pe terenul fabricii de zahăr: Gloria Tg. Mu­reş — Progresul Gheorghieni; pe terenul Şcolii agricole: Lemnarul Tg. Mureş — Chimica Tîrnăveni. In regiune: Seria 1: Avîntul So­­vata — Mureşul Luduş; Viitorul Apalina — Victoria Iernut (se joacă la Reghin de la orele 14,4o); Voinţa Tîrnăveni — Ciocanul Tg. Mureş; Străduinţa Cristur — Sti­cla Tîrnăveni; Voinţa Sărmaş — Rapid Odorhei; Energia Fîntînele — Oţelul Tg. Mureş (se joacă la Sîngeorgiu de Pădure); Seria a II-a: Minerul Bălan, — Mureşul Remetea; U.M.T.E. Odorhei — Voinţa Tg. Mureş; Producţia Re­ghin — Metalul Vlăhiţa; Comple­xul Gălăuţaş — Mureşul Topliţa (se joacă la Hodoşa, terenul din Gălăuţaş fiind suspendat); Mine­rul M. Ciuc — Borsecul Borsec. In regiune toate meciurile (cu excep­ţie cel de la Reghin), încep la o­­rele 16,30. BASCHET. — In ultima etapă a campionatului republican de baschet, înaintea turneului final, la Tg. Mureş vor avea loc două meciuri în sala de sporturi a I.M.F.. Duminică seara, cu începe­re de la orele 19, se vor întîlni echipele feminine C.S.O. Mureşul Tg. Mureş — Voinţa Braşov, iar de la orele 20,15 se vor întrece formaţiile masculine Dinamo Tg. Mureş — C.S.O. Craiova. Duminică du­pă amiază, în sala de aporturi a U.M.F. vor continua întrecerile fazei orăşeneşti a cam­pionatului de calificare la baschet. De la orele 17 se vor întrece echi­pele masculine Dinamo — Ştiin­ţa II, iar de la orele 18: A.S. Ar­mata — Sanitarul, HANDBAL,­­1 Duminică 15 a­­prilie începe campionatul de pri­măvară al echipelor feminine şi continuă returul campionatului re­publican masculin la handbal în 7. Panoul sportiv’Voinţa din Tg. Mu­reş va găzdui două meciuri impor­tante. Astfel, de la orele 11 se vor întrece formaţiile masculine Rapid Tg. Mureş — Unirea Bucureşti, iar de la orele 12,15 echipele femi­nine C.S.C. Mureşul Tg. Mureş — Ştiinţa Timişoara. BOX. — Duminică, cu începere de la orele 10 dimineaţa, în sala de sporturi a I.M.F. vor avea loc meciurile decisive din cadrul fina­lelor, campionatului republican de box rezervat, juniorilor. La între­ceri participă cei mai buni dintre finalişti calificaţi la cea mai mare competiţie rezervată tinerilor noş­tri boxeri, ŞAH. — Duminică 15 aprilie, cu începere de la orele 9 dimineaţa, în sala mare a Consiliului regio­nal U.C.F.S. din Tg. Mureş, încep întrecerile sferturilor de finală ale campionatului republican mascu­lin individual de şah la care par­ticipă 22 dintre cei mai buni şa­hişti din regiune. Concurenţii sunt repartizaţi în două grupe a cîte 11 jucători. Şedinţa tehnică va avea loc sîmbătă 14 aprilie la orele 18 la sediul Consiliului regional U.C.F.S. ★ VOLEI. — Sîmbătă de la orele 16 şi duminică de la orele 8,30 pe terenul de sport al asociaţiei Sa­nitarul vor continua întrecerile fa­zei orăşeneşti a campionatului de calificare la volei, la care parti­cipă 12 echipe masculine şi 8 for­maţii feminine. ★ ★ ★ ★ Loto-Central La tragerea Loto-Central din seara zilei de 13 aprilie a.c. au fost extrase din urnă următoarele nu­mere: 34, 77, 41, 12, 15, 28, 20, 61, 13, 23 Premiul special A = 28, 61, 23 , B - 12, 34, 41 ,. C = 13, 20, 77 Fondul general de premii pe ţară este în valoare de 806.702 lei.

Next