Steaua Roşie, noiembrie 1962 (Anul 11, nr. 259-284)

1962-11-01 / nr. 259

In preajma Mierii tivălăi Milului de partid la sate Deschiderea noului an şcolar în învăţămîntul de partid constituie un moment însemnat în viaţa organiza­ţiilor de partid şi aduce o mare contribuţie la ridicarea nivelului po­litic şi ideologic al membrilor şi candidaţilor de partid, la educarea lor marxist-leninistă, la înţelegerea justă a evenimentelor care au loc pe arena internaţională, învăţămîntul de partid contribuie la înţelegerea aprofundată a politicii partidului, a sarcinilor care decurg din politica partidului. In condiţiile actuale, cînd rîndu­­rile partidului la sate au crescut, este necesar mai mult ca oricînd ca, organele şi organizaţiile de par­tid să se preocupe m­­ai intens de bunul mers al învăţămîntului de partid la sate. Comitetul raional de partid Tg. Mureş a organizat învă­ţămîntul de partid în aşa fel încît­­să cuprindă pe toţi noii membri şi candidaţi de partid precum şi un mare număr de tovarăşi din activul fără de partid. După preferinţele şi nivelul de pregătire al cursanţilor în raionul Tg. Mureş, au fost organizate la Sate 186 cercuri şi cursuri, care cu­prind aproape 4.500 cursanţi, cu 41 cercuri şi cu 2.000 cursanţi mai mult faţă de anul trecut. A crescut numă­rul nemembrilor de partid cuprinşi In învăţămîntul de partid cu mai mult de două ori faţă de anul tre­cut. In acest an a crescut mult nu­mărul cursurilor şi cursanţilor care studiază Statutul P.M.R. Un mare număr de cursanţi studiază şi în anul acesta la cursurile serale de partid. In trei gspodării colective mari s-au organizat cercuri de eco­nomie agrară, în care sunt încadraţi conducătorii din gospodăriile colec­tive, brigadierii, colectiviştii frun­taşi etc., care au o pregătire cores­punzătoare pentru a studia în această formă de învăţămînt. Nivelul propagandei de partid­­­­depinde într-o măsură hotărîtoare de propagandişti. In momentul de faţă în raionul nostru există un nu­măr de propagandişti bine pregă­tiţi, cu experienţă în activitatea po­litică pentru răspîndirea ideilor marxism-leninismului. Astfel, din totalul propagandiştilor, 104 sunt activişti de partid, cadre din apara­tul de stat şi din economie, ceilalţi propagandişti fiind selecţionaţi din rînduril­e membrilor de partid mun­citori, ingineri, tehnicieni şi cadre didactice. In scopul pregătirii pro­pagandiştilor la un nivel corespun­zător, se vor organiza la cabinetul­­de partid, în afara pregătirilor din programul de învăţămînt, dezbateri asupra unor probleme actuale ale construcţiei socialiste, ale muncii de partid şi ale situaţiei internaţionale, prezentări de lucrări beletristice. In programul de pregătire s-a prevăzut ţinerea de expuneri despre „Statul nostru democrat-popular în perioada desăvîrşirii construcţiei socialiste“, „Relaţiile internaţionale şi lupta ideologică“, „Dezvoltarea multilate­rală şi căile întăririi economico­­organizatorice a G.A.C.“, „Opere noi în literatura romînă“, „Forma­rea limbii şi a poporului român“, „Revoluţia tehnico-ştiinţifică în epo­ca contemporană“, „Marile realizări obţinute de U.R.S.S., în domeniul ştiinţei şi tehnicii“, etc. Pentru a îmbunătăţi conţinutul învăţămîntului, vom orienta pregă­tirea metodică a propagandiştilor prin organizarea de discuţii pe di­ferite teme ca de pildă: „Cum culeg materialul documentar din gospodă­ria colectivă şi cum îl folosesc la lecţii şi seminari“, „Cum s-au dis­cutat în seminar sarcinile şi rezul­tatele privind aplicarea Hotărîrii Plenarei C.C. al P.M.R. din 23—25 aprilie 1962, pentru continua întă­rire a rîndurilor partidului“, „Folo­sirea materialului demonstrativ: schiţe, grafice, hărţi etc. în munca de propagandist“ etc. Pentru ca din discuţiile purtate asupra temelor mai sus amintite să reiasă cele mai bune metode de muncă, cabinetul de partid împreună cu colectivul obştesc vor prezenta un referat, în care vor arăta cele mai bune rezul­tate obţinute în ţinerea lecţiilor şi seminariilor. Indicaţiile bibliografice au o mare însemnătate în ridicarea nivelului de învăţămînt. In acest scop cabi­netul de partid a elaborat la toate formele de învăţămînt un program pentru 3 luni, care a fost distribuit propagandiştilor. In elaborarea pro­gramului s-a pus un mare accent ca bibliografia să cuprindă lucrări din operele clasicilor marxism-leni­nismului, Documentele Congresului al XXII-lea al P.C.U.S., pe cele ale partidului nostru, documente ale mişcarii comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Avînd în vedere caracterul agricol al raionului nostru şi sarcinile per­manente pentru întărirea economico­­organizatorică a G.A.C.-urilor, co­mitetul raional de partid a organizat pe lingă cabinetul de partid două referinri '^pentru preşedinţii G.A.C.­­urilor, două cercuri pentru inginerii agronomi din G.A.C. şi un cerc pentru cadrele de conducere din G.A.S. şi S.M.T. Ţinînd cont de dorinţa manifes­tată de un mare număr de briga­dieri din gospodăriile colective şi de sarcinile multiple ce stau în faţa brigadierilor din punct de vedere economic şi organizatoric, comitetul raional de partid a luat măsuri de a organiza un ciclu de conferinţe pentru brigadierii din G.A.C. Iată cîteva din temele acestui ciclu: „Căile de consolidare economico­­organizatorică a G.A.C.“, „Avutul obştesc. Dezvoltarea şi apărarea avutului obştesc“, „Normarea şi retribuirea muncii în G.A.C. Coin­teresarea colectiviştilor în sporirea producţiei vegetale şi animale“, „Harta nouă economică a ţării“ etc. In cadrul acestui ciclu se vor ţine lecţii care vor contribui la ridicarea nivelului de cunoştinţe de cultură generală. Alt ciclu de conferinţe este orga­nizat pentru preşedinţii sfaturilor populare comunale, ieri altul pentru lucrătorii din cooperaţie. Impor­tant este ca în aceste lecţii să se pună un mare accent pe dezbaterea problemelor de actualitate privind desăvîrşirea construcţiei socialismu­lui în ţara noastră, în strînsă legă­tură cu sarcinile actuale, concrete din fiecare unitate. In centru­l­­nvăţămîntului de par­tid va sta şi pe Viitor studierea problemelor actuale ale politicii partidului, a documentelor de partid, urmărindu-se creşterea eficacităţii practice a învăţămîntului ideologic, a legăturii sale cu viaţa, a contribu­ţiei sale la înfăptuirea sarcinilor etapei actuale de dezvoltare a ţării, la dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor. In vederea deschiderii noului an de învăţămînt, propagandiştii care vor cond­e cercurile şi cursurile de la sate, în zilele de 20—21 oc­tombrie au fost pregătiţi pentru ţi­nerea primei lecţii. Totodată a fost fixată data deschiderii fiecărui cerc şi curs. Cu acest prilej tov. Barth­a Pavel, secretar cu probleme de pro­pagandă şi agitaţie al Comitetului raional de partid a vorbit propa­gandiştilor despre sarcinile actuale ce stau în faţa organizaţiilor de partid din raion, despre importanţa educării marxist-leniniste a membri­lor şi candidaţilor de partid şi a activului fără de partid, despre ne­cesitatea legării propagandei de par­tid cu practica construcţiei socia­liste. KELEMEN PAVEL directorul cabinetului raional de partid Tg. Mureş In două gospodării colective vecine în cadrul unei adunări, organiza­ţia de bază a analizat, pe baza referatului prezentat de Varga Francisc, brigadier zootehnic, si­tuaţia sectorului zootehnic. Insă, cu privire la producţia de lapte, referatul s-a rezumat doar să ara­te că pînă la 15 mai, de la cele 87 de vaci furajate s-a realizat o producţie totală de 19.932 litri de lapte. N-a arătat cum s-a obţinut această producţie şi dacă ea este mulţumitoare sau sub posibilităţi. Nu au vorbit nimic despre produc­ţia de lapte nici cei 8 comunişti care au luat cuvîntul în cadrul adunării, pe marginea referatului. Adunarea a luat sfîrşit, fără a se propune nimic şi fără a se lua vreo hotărîre în privinţa creşterii producţiei de lapte. Intr-o altă adunare a organiza­ţiei de bază, care a avut loc la 23 sep­tembrie, în cadrul căreia s-a ascultat referatul prezentat de vicepreşedintele gospodăriei, din nou s-a pus în discuţie situaţia sectorului zootehnic. Şi de data aceasta referatul prezentat a scos în evidenţă cantitatea totală de lapte muls. In plus a mai reieşit că de la începutul lanului şi pînă crează în brigăzile zootehnice şi în primul rînd pe cei doi briga­dieri zootehnici, care fac orice nu­mai munca lor nu, gospodăria co­lectivă din Ulieş putea obţine cel puţin producţia obţinută (deşi mi­că) de la gospodăria colectivă din Pogăceaua. Care sînt totuşi cauzele pentru care aici în 9 luni din acest an s-au obţinut abia 800 litri de lapte pe cap de vacă furajată? Părerea noastră (la care se alătură şi con­ducerea gospodăriei) este proasta furajare a vacilor. In perioada de vară şi toamnă, deşi s-a asigurat din belşug masa verde necesară vacilor, aceasta n-a fost folosită raţional. In vară vacile au fost îngrijite în tabere, unde au primit masă verde (borceag, lucernă, po­rumb furajer şi chiar iarbă cosită de pe fîneţele naturale). Acestea însă, gospodărite prost, mai mult s-au risipit decît s-au consumat de vaci. Porumbul furajer de la brigada din Sîngeorgiu, de pildă, o bună parte a rămas pe teren, distrugîndu-se. Și astăzi există în­că aici o bucată de teren cultivat cu porumb furajer, care din pă­cate este uscat, nemaiavînd STEAUA ROȘIE PEISAJ DIN PATRIE. Pe valea Prahovei, de la Ploiești la Cîm­­pina, ochii mîngîie imensa pădure de schele. Tocuri pentru răsadniţe din prefabricate La întreprinderea de industrie locală din Bragadiru s-a început de curînd producerea din prefabri­cate de beton a tocurilor pentru răsadniţe. Dimensiunile răsadniţe­lor făcute cu tocuri din prefabri­cate sunt similare celor obişnui­te. Ele prezintă avantajul că înlo­cuiesc materialul lemnos şi au o durată de cel puţin 30 de ani, adică de 5—6 ori mai mare decît a răsadniţelor confecţionate din cherestea. De asemenea ele pot fi încălzite cu aburi şi apă caldă, ceea ce permite folosirea mai efi­cientă a căldurii, comparativ cu răsadnițele obișnuite. Cînd furajele sînt neraţional gospodărite G­ospodăriile agricole colecti­ve din Pogăceaua şi Ulieş, ambele din raionul Luduş, sînt vecine. Atît la Pogăceaua cit şi la Ulieş există condiţii favora­bile pentru dezvoltarea creşterii animalelor. Şi, nimic de zis, co­lectiviştii din aceste sate au de­pus eforturi susţinute pentru creş­terea continuă a numărului de ani­male proprietate obştească. Gos­podăria colectivă din Pogăceaua deţine în prezent 143 de vaci, 26 juninci gestante, precum şi un mare număr de tineret bovin, porci, oi şi păsări. Cea din Ulieş, de asemenea, deţine 393 de bovi­ne, din care 88 de vaci, 187 ca­pete tineret femei, 57 lei de mun­că, precum şi un mare număr de porcine, ovine şi păsări. In 9 luni din acest an, de la un număr mediu de 111 vaci fura­jate, colectiviştii din Pogăceaua au obţinut câte 1.592 litri de lapte de la fiecare vacă furajată. Aici, în perioada de stabulaţie, o aten­ţie deosebită se acordă bunei fu­rajări a vacilor. Raţia unei vaci pentru o zi se compune din 3 kg de fibroase, 25—30 kg suculente, 1,5 kg concentrate şi 10 kg furaje grosiere. In suculente intră silo­zul şi borhotul. In perioada de vară vacile au fost ţinute la păşune, în tabere de vară. In afară de iarba consu­mată de pe păşune, vacile au pri­mit de trei ori la zi masă verde, compusă din sparcetă şi lucernă. Aici, fiecare îngrijitor-mulgător are în primire 10 vaci, din care 7 cu lapte. Fiecare se străduieşte să obţină cît mai mult lapte de la vacile ce le are în îngrijire, deoa­rece retribuţia se face după pro­ducţia realizată. Ei hrănesc vacile în baza raţiilor furajere întocmite. Săptămînal, o dată ei primesc furajele necesare, cîntărite şi tot cintărite le dau şi la vaci. Pe bază de caiete, îngrijitorii ţin evidenţa asupra producţiei de lap­te a fiecărei vaci din grupa res­pectivă. Din păcate însă, furaja­rea nu se face în baza producţiei,­­fiecare vacă primind aceeaşi can­titate de nutreţ, indiferent că are producţie mai mare sau mai mică. ★D­upă cum arătam mai sus, în 9 luni aici s-a obţinut o producţie medie de 1.592 litri de lapte de la fiecare vacă furajată. In ultimul timp însă, mai precis din prima jumătate a acestei luni, producţia de lapte a început să scaidă. Aceasta, după ată-ne acum la gospodăria colectivă din Ulieş. Aici, de la cele 87 de vaci in medie furajate, în 9 luni din acest an s-a obţinut o producţie abia pe jumătate faţă de cea realizată de gospodăria colectivă din Pogăcea­ua. Bineînţeles­, atît organizaţia de bază cît şi consiliul de conducere al gospodăriei colective s-au se­sizat din timp că producţia este scăzută. In schimb, măsuri con­crete pentru creşterea ei nu s-au luat. In ziua de 20 mai, de pildă, cum recunoaşte şi Ruţa loan, brigadierul zootehnic, se datoreşte proastei gospodăriri a furajelor. Pînă nu de mult, vacile cu lapte au primit din abundenţă borhot, frunze de sfeclă etc. Pe atunci gă­seai aceste furaje atît în iesle cît şi sub iesle. Astăzi în schimb, în afară de coceni de porumb (to­caţi), vacile nu primesc nimic. Atunci nu-i de mirare faptul că se realizează abia 3,1 litri de lapte la zi, în medie pe cap de vacă furajată, la 15 septembrie, adică în 8 luni şi jumătate s-a realizat o produc­ţie medie de 750 litri de lapte (!?) pe cap de vacă furajată. Că este mulţumitoare producţia sau nu, nici de data aceasta n-a amintit referatul. N-au amintit nici cei care au luat cuvîntul la discuţii. La sfîrşitul trimestrului trei a prezentat o dare de seamă şi consiliul de conducere al gospodă­riei colective. Nu în faţa organi­zaţiei de bază, ci în faţa adunării generale a colectiviştilor. Dar nici această dare de seamă nu a scos mai mult în evidenţă în privinţa producţiei de lapte de­cît au scos cele două referate prezentate în două adunări ale organizaţiei de bază. Ce înseamnă acest lucru? A­­ceasta dovedeşte că nu există des­tulă preocupare în vederea obţine­rii de producţii sporite de lapte. Dacă organizaţia de bază ar fi luat din timp măsurile necesare pentru o bună organizare a secto­rului zootehnic, dacă trăgea­­ la răspundere pe comuniştii care lu valoarea nutritivă ce putea s-o aibă dacă era recoltat la timp. Masa verde valoroasă a rămas nerecoltată, s­au dacă s-a recoltat s a risipit. In acest timp vacile nefiind furajate raţional, produc­ţia de lapte a scăzut din zi în zi, din lună în lună. La brigada din Sîngeorgiu, de pildă, începînd din luna iunie, producţia de lapte este în continuă scădere. De la 5.659 litri de lapte în luna iunie, produc­ţia totală, a celor 34 de vaci fu­rajate, a ajuns la 4.762 litri în luna iulie, la 4.050 litri în luna august şi la 3.069 litri în luna septembrie. Deşi producţia de lapte a înre­gistrat o continuă scădere, nimeni nu s-a sesizat de această situaţie. Brigadierii zootehnici Varga Fran­cisc şi Zahan Avram nu îndru­mă munca îngrijitorilor de vaci, nu sunt prezenţi în grajduri cînd se face furajarea şi nu cunosc situaţia producţiei. Nici pînă în prezent la această gospodărie nu s-a introdus evidenţa producţiei de lapte. Inginerul Chibulcutean loan, care din fericire, in prezent nu mai există în gospodărie, n-a făcut nimic pentru îmbunătăţirea situaţiei în sectorul zootehnic. Chiar şi ra­ţiile furajere întocmite de el ni se par necorespunzătoare. Pentru o vacă a calculat, pe timpul verii 7,7 unităţi nutritive, iar pe timpul iernii 8,09 unităţi nutritive, ne­cesare pentru producţia de lapte şi pentru întreţinerea funcţiilor vitale. Nu este oare prea puţin? ★/ -CX20C Se extinde sistemul de încălzire prin termoficare în mai multe oraşe şi centre muncitoreşti din ţară, printre care Bucureşti, Oneşti, Hunedoara, Arad, Timişoara, Reşiţa şi altele, continuă să se extindă sistemul de încălzire a locuinţelor prin termoficare. Acest, sistem de încălzire a apartamentelor, pe lîngă că este igienic, aduce şi însemnate eco­nomii de combustibil. Numai două centrale electrice de termoficare din Capitală — Grozăveşti şi Gri­­viţa Roşie — încălzesc cu aburul pe care l-au folosit mai întîi la producerea energiei electrice o cantitate de apă necesară asigu­rării căldurii pentru mai mult de 13.000 de apartamente. O­rganizaţia de bază şi con­siliul de conducere de la G.A.C. Ulieş cît şi cele din Pogăceaua trebuie să analizeze cu spirit de răpundere situaţia producţiei de lapte. Dar nu numai să analizeze, ci să ia măsuri concrete pentru asigurarea creşterii continue a producţiei. In primul rînd, în cen­trul preocupărilor trebuie să stea furajarea raţională a vacilor. Pes­te tot să se introducă grabnic evidenţa producţiei de lapte a fie­cărei vaci. Furajarea vacilor să se facă în funcţie de producţie. Inginerii din gospodării, în pri­mul rînd, au datoria de a întocmi raţii ştiinţifice de furajare. Res­­pectînd cu stricteţe aceste raţii, peste tot trebuie să se manifeste o grijă deosebită pentru economi­sirea furajelor, combătîndu-se cu tărie risipa, care, din păcate, se întîlneşte în multe locuri. P. PAS­CU 3 ___ Reportaj din Capitală ___. De vizită la Muzeul Satului ! Printre blocurile noi, turnate în beton, oţel şi sticlă, ridicate pretu­tindeni în Capitală, există unele clădiri care, deşi apărute recent în perimetrul marelui oraş, n-au nimic nou. Dimpotrivă, sunt case vechi, unele foarte vechi chiar, dar care nu şi-au sfîrşit bătrîneţele în cupele excavatoarelor (aşa cum se întîmplă cu clădirile care cedează locul noi­lor blocuri). Casele acestea, rămase să înfrunte timpul, au apărut de curînd în Muzeul Satului. In fiecare an „satul“ amenajat în Bucureştiul modern îşi lărgeşte „vatra“; pe „uliţele“ sale apar me­reu alte case — rod al muncii mu­zeografilor care cercetează satele ţării, în căutare de comori ale arhi­tecturii noastre populare. Din satul Berbeşti, regiunea Maramureş a fost adusă recent o casă datînd din anul 1775. Vechea casă maramureşană a fost demontată cu grijă şi ridicată pe una din aleile muzeului. Fiecare bîrnă, fiecare şindrilă a acoperişului, coşarul, grajdul, coteţele pentru pă­sări — toate au fost reconstruite aidoma, pentru a da o imagine fi­delă a vechii aşezări. Din Mara­mureşul altor vremi s-a înălţat azi în Muzeul Satului un crîmpei de sat, o casă care numără două vea­curi. In satele maramureşene ale zilelor noastre s-au înălţat în schimb, numai în ultimii ani, peste 26 000 de case noi. In perimetrul Muzeului Satului a fost reconstruită de curînd şi o altă gospodărie ţărănească, ridicată de meşterii lemnari moldoveni prin secolul XVII, în satul Zăpodeni (re­giunea Iaşi). Vechea locuinţă, con­struită din bîrne, acoperită cu stuf, cu prispa dintr-un singur trunchi de stejar cioplit cu toporul, are o singură încăpere. A fost reconstrui­tă, bucată cu bucată, întocmai cum era în satul în care oamenii au lo­cuit-o, generaţie după generaţie, timp de trei sute de ani. Pe bună dreptate a fost adusă aici la muzeu, pentru că colectiviştii din Zăpodeni şi-au întinerit astăzi satul cu zeci de construcţii noi, din cărămidă. Poposind în Muzeul Satului, vizi­tatorul trece în revistă aspecte ale arhitecturii rurale şi etnografiei ro­­mîneşti din cele mai diverse regiuni ale ţării. Fiecare poartă de lemn în care mîna cioplitorului a încrustat flori de stejar, fiecare privdor împodobit artistic sînt mărturii ale talentului şi simţului artistic deosebit al poporului nostru. Dar Muzeul Satului mai evocă şi altceva: viaţa grea pe care lu­mea satului romînesc a suportat-o, veacuri de-a rîndul, în anii regimu­lui de împilare şi exploatare. Bor­deiele aduse şi reconstruite identic cum erau în satele olteneşti Drăghi­­ceni şi Castranova, bordeie mizere, săpate în pămînt, acoperite cu paie, cu ochiuri de geam cît palma, sînt acte de acuzare faţă de cei care „idealizînd“ satul romînesc, îl lăsau pradă mizeriei şi ignoranţei. Faţa satului epocii socialiste s-a schimbat radical. Pe temeliile noi, ale muncii colective, se ridică astăzi un sat modern, aducînd noi frumu­seţi comorilor artei noastre populare. Peste 500 000 de case de locuit construite între 1956—1961 în sa­tele noastre, ridică pe o treaptă nouă viaţa ţărănimii colectivizate, ducînd mai departe tradiţia mîinilor harnice ale celor care au ridicat timp de veacuri casele care-şi pri­mesc azi vizitatorii în Muzeul Sa­tului. Cercetările etnografice efec­tuate în Dobrogea, Banat, Hune­doara, Maramureş în scopul desco­peririi noului în viaţa satului colec­tivizat, vor îmbogăţi muzeul. Mate­rialul adunat va figura în expoziţia ce se va deschide în noul pavilion al muzeului, acum în construcţie, cu tema „Noul în viaţa satului de azi“. I. CLEJAN redactor Agerpres Baie populară la Odorhei Zilele trecute, la­ Odorhei au­ început lucrările de construcţie a unei băi populare, după cele mai noi cerinţe. Baia va avea vane, duşuri şi cameră cu aburi umezi şi uscaţi. Pentru această lucrare s-a investit suma de un milion de lei. Lucrările de zidărie vor fi ter­minate încă în cursul acestui an Ieftin la făină şi scump la tărîţe La Sărm­aş există o brutărie veche. La această brutărie moşte­nită de la burtă verzi­­mea sărmăşană de pe vremuri, numai condiţii de muncă nu existau. Cu doi ani în urmă s-a hotărît construirea unei noi brutării la capătul vestic al Sărmaşului. Construcţia — executată de întreprinderea de construcţii din Tg. Mu­reş — a fost terminată din luna iulie. Clădirea şi instalariile — mai ales cele două cuptoare „Ranif“ — au costat aproximativ 250.000 lei. Clădirea este impună­toare. Există aici o ca­meră de dospit, un ves­tiar pentru muncitori, o magazie pentru făină, duşuri şi vană pentru baie, mă rog, o brută­rie modernă. Cum se face­ totuşi, că din luna iulie şi pî­nă acum brutăria nu şi-a început activitatea? Un răspuns compe­tent poate că ne-ar pu­tea da inginerul Radu de la Trustul regional de panificaţie. Se-nţele­ge, numai dacă nu va dori să ne rezumăm la zicala: „Ieftin la făină şi scump la tărîţe“. Tovarăşul inginer, cu toate insistenţele repe­tate, a răspuns că bru­tăria nu va funcţiona pînă ce S.M.T.-ul Săr­­maş nu-şi va aduce cu­rent de la linia de înal­­tă tensiune,­­cu­­toate că­­distanţa este mai de­­parte afde*‘la!.!S.M.T. pînă la­­brutărie. — Şi dacă S.M.T.-ul aduce numai peste un an curent? — Peste un an şi o lună coacem pîine... — De ce şi o lună? — Pentru că într-o lună ducem şi noi cu­rentul de la S.M.T. la brutărie. — Şi dacă îl duc pes­te doi ani? — Peste doi ani şi o lună coacem pîine. — Și dacă îl duc pes­te zece ani? — Peste... coacem pîine.­­ Dar, să­ zicem, că­ Se­vern răbdăre. Totuşi a­­vem dreptul" să-l­­între-, băm pe tovarăşul ingi-­ ner Radu şi conducerea trustului de panificaţie, cu ce scop au cheltuit cei 250.000 lei? Muncitorii din Sărmaş nu aveau mare nevoie de o clădire „figurativă“. Şi-apoi nu se gîndesc tovarăşii de la Trustul regional de panificaţie în ce condiţii lucrează brutarii sărmăşeni? — Să fie mîndri bru­tarii că au o brutărie nouă, zice tovarăşul Radu. Mîndri sînt ei, dar mîndria nu frămîntă în locul lor şi nici igiena nu se hrăneşte cu mîn­­drie. ION ARCAȘ NOTE P­robleme actuale ale proiectării construcţiilor de locuinţe (Urmare din pag. 1) In oraşul Tîrgu-Mureş, s-au rea­lizat de acum cîteva ansambluri de locuinţe, de proporţii mai re­duse, care reprezintă primii paşi în această direcţie. Bineînţeles, ele nu sunt scutite de lipsurile ine­rente începutului. Dacă analizăm numai ultima — şi cea mai bună realizare în acest sens — ansamblul de pe străzile 7 Noiembrie şi Secuii Martiri, se pot constata o serie de rezolvări stîngace, atît în ceea ce priveşte aspectul arhitectural al acestui an­samblu, cît şi amplasarea neco­­respunzătoare a clădirilor faţă de strada intens circulată, cu o re­tragere prea mică. Nici problemele de desfăşurare a vieţii colective nu au fost rezol­vate în măsură suficientă, în mod special în ceea ce priveşte şcoala sau spaţiile comerciale, care nu au fost concepute de la bun înce­put în mod unitar şi se realizează în mod treptat prin noi şi noi unităţi suplimentare. Greşelile de aici ne vor sta în faţă ca îndreptar pentru viitor. La ora actuală în cadrul direcţiei noastre se lucrează intens la pro­iectarea viitoarelor ansambluri ce se vor construi în anii următori. Acestea se amplasează în ca­drul oraşului în baza unui studiu special elaborat în acest sens, cu indicarea posibilităţilor de con­struire pe o perioadă de cinci ani. Deoarece proiectarea unor ase­menea ansambluri trece prin mai multe faze, necesitînd o serie de aprobări pe parcurs, de la începe­rea proiectării şi pînă la deschi­derea şantierului trece de obicei o perioadă mai lungă de un an. In acest fel proiectanţii noştri lucrea­ză paralel la diferitele faze de proiectare ale viitoarelor construc­ţii de locuinţe. Perspective Primul ansamblu nou, al cărui şantier s-a deschis zilele trecute este situat între străzile Mihai Viteazul şi Victor Babeş şi va avea într-o primă etapă 300 de apartamente, realizate în clădiri cu 4 etaje şi un bloc înalt cu 9 etaje. Acest ansamblu va fi do­tat cu un complex comercial situat într-o clădire separată, avînd di­ferite tipuri de magazine cu carac­ter de deservire zilnică şi o uni­tate de deservire a populaţiei cu frizerie, coafură şi diferite ateliere de reparaţii, care vor servi atît populaţia viitorului ansamblu cît şi cea existentă din zona înconju­rătoare. Pentru anul 1963 se proiectează un ansamblu mai important cu 1.000 apartamente. Acest ansam­blu, care formează o jumătate de microraion, va fi rezolvat într-un mod foarte aerat, toate cele 1.000 apartamente fiind situate în numai 10 clădiri, din care jumătate în case înalte cu 9 etaje. Se prevăd spaţii mari plantate, spaţii gos­podăreşti, cu terenuri d­e joc pen­tru copii, cu amenajarea malului Mureşului într-o esplanadă largă, pentru plimbare. Ansamblul va fi dotat cu două complexe comercia­le etc., iar pe malul Mureşului, în apropierea ştrandului s­e propune construirea unui restaurant cu te­rase largi deschise înspre apă. In cadrul acestui ansamblu se prevăd o serie de spaţii rezervate pentru scopuri insuficient precizate încă la ora actuală, ca spaţii de par­care pentru maşini, garaje, clădiri cu caracter cultural. Necesităţile mereu crescînde fac să apară noi şi noi programe de construcţii, în care scop proiectanţii trebuie să asigure aceste rezervări de spaţii pentru asigurarea acelor nevoi viitoare. In general, în viitorul apropiat se propune construirea unor tere­nuri libere, care să nu necesite demolări importante la construc­ţiile existente, situate în afara zo­nei centrale a oraşului. Vreau să accentuez că, pe lîngă tratarea problemelor în ansamblu, nu se neglijează nici elementul de detaliu — apartamentul propriu­­zis. Proiectanţii noştri studiază cu o grijă deosebită posibilitatea creării unor noi şi noi tipuri de apartamente, din ce în ce mai con­fortabile, în cadrul suprafeţelor plafon stabilite pe ţară, căutînd rezolvarea cu multă atenţie a ce­­loi mai mici amănunte, cum sunt posibilitatea aşezării frigiderului electric şi a maşinei de spălat în cadrul apartamentului, sau posi­bilitatea cea mai simplă de mon­tare a perdelelor. Se caută în ge­neral asigurarea unui finisaj inte­rior şi exterior din ce în ce mai pretenţios şi aspectuos, fără ca acestea să influenţeze în mod ne­gativ costul construcţiilor, anali­­zîndu-se minuţios în acest scop toate căile posibile de reducere a cheltuielilor. Numai printr-o îmbinare reuşită a proiectării urbanistice de an­samblu şi a proiectării elementelor de detaliu vom putea ajunge la soluţii care să satisfacă cerinţele din ce în ce mai exigente ale omu­lui societății socialiste.

Next