Steaua Roşie, noiembrie 1962 (Anul 11, nr. 259-284)
1962-11-01 / nr. 259
In preajma Mierii tivălăi Milului de partid la sate Deschiderea noului an şcolar în învăţămîntul de partid constituie un moment însemnat în viaţa organizaţiilor de partid şi aduce o mare contribuţie la ridicarea nivelului politic şi ideologic al membrilor şi candidaţilor de partid, la educarea lor marxist-leninistă, la înţelegerea justă a evenimentelor care au loc pe arena internaţională, învăţămîntul de partid contribuie la înţelegerea aprofundată a politicii partidului, a sarcinilor care decurg din politica partidului. In condiţiile actuale, cînd rîndurile partidului la sate au crescut, este necesar mai mult ca oricînd ca, organele şi organizaţiile de partid să se preocupe mai intens de bunul mers al învăţămîntului de partid la sate. Comitetul raional de partid Tg. Mureş a organizat învăţămîntul de partid în aşa fel încîtsă cuprindă pe toţi noii membri şi candidaţi de partid precum şi un mare număr de tovarăşi din activul fără de partid. După preferinţele şi nivelul de pregătire al cursanţilor în raionul Tg. Mureş, au fost organizate la Sate 186 cercuri şi cursuri, care cuprind aproape 4.500 cursanţi, cu 41 cercuri şi cu 2.000 cursanţi mai mult faţă de anul trecut. A crescut numărul nemembrilor de partid cuprinşi In învăţămîntul de partid cu mai mult de două ori faţă de anul trecut. In acest an a crescut mult numărul cursurilor şi cursanţilor care studiază Statutul P.M.R. Un mare număr de cursanţi studiază şi în anul acesta la cursurile serale de partid. In trei gspodării colective mari s-au organizat cercuri de economie agrară, în care sunt încadraţi conducătorii din gospodăriile colective, brigadierii, colectiviştii fruntaşi etc., care au o pregătire corespunzătoare pentru a studia în această formă de învăţămînt. Nivelul propagandei de partiddepinde într-o măsură hotărîtoare de propagandişti. In momentul de faţă în raionul nostru există un număr de propagandişti bine pregătiţi, cu experienţă în activitatea politică pentru răspîndirea ideilor marxism-leninismului. Astfel, din totalul propagandiştilor, 104 sunt activişti de partid, cadre din aparatul de stat şi din economie, ceilalţi propagandişti fiind selecţionaţi din rîndurile membrilor de partid muncitori, ingineri, tehnicieni şi cadre didactice. In scopul pregătirii propagandiştilor la un nivel corespunzător, se vor organiza la cabinetulde partid, în afara pregătirilor din programul de învăţămînt, dezbateri asupra unor probleme actuale ale construcţiei socialiste, ale muncii de partid şi ale situaţiei internaţionale, prezentări de lucrări beletristice. In programul de pregătire s-a prevăzut ţinerea de expuneri despre „Statul nostru democrat-popular în perioada desăvîrşirii construcţiei socialiste“, „Relaţiile internaţionale şi lupta ideologică“, „Dezvoltarea multilaterală şi căile întăririi economicoorganizatorice a G.A.C.“, „Opere noi în literatura romînă“, „Formarea limbii şi a poporului român“, „Revoluţia tehnico-ştiinţifică în epoca contemporană“, „Marile realizări obţinute de U.R.S.S., în domeniul ştiinţei şi tehnicii“, etc. Pentru a îmbunătăţi conţinutul învăţămîntului, vom orienta pregătirea metodică a propagandiştilor prin organizarea de discuţii pe diferite teme ca de pildă: „Cum culeg materialul documentar din gospodăria colectivă şi cum îl folosesc la lecţii şi seminari“, „Cum s-au discutat în seminar sarcinile şi rezultatele privind aplicarea Hotărîrii Plenarei C.C. al P.M.R. din 23—25 aprilie 1962, pentru continua întărire a rîndurilor partidului“, „Folosirea materialului demonstrativ: schiţe, grafice, hărţi etc. în munca de propagandist“ etc. Pentru ca din discuţiile purtate asupra temelor mai sus amintite să reiasă cele mai bune metode de muncă, cabinetul de partid împreună cu colectivul obştesc vor prezenta un referat, în care vor arăta cele mai bune rezultate obţinute în ţinerea lecţiilor şi seminariilor. Indicaţiile bibliografice au o mare însemnătate în ridicarea nivelului de învăţămînt. In acest scop cabinetul de partid a elaborat la toate formele de învăţămînt un program pentru 3 luni, care a fost distribuit propagandiştilor. In elaborarea programului s-a pus un mare accent ca bibliografia să cuprindă lucrări din operele clasicilor marxism-leninismului, Documentele Congresului al XXII-lea al P.C.U.S., pe cele ale partidului nostru, documente ale mişcarii comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Avînd în vedere caracterul agricol al raionului nostru şi sarcinile permanente pentru întărirea economicoorganizatorică a G.A.C.-urilor, comitetul raional de partid a organizat pe lingă cabinetul de partid două referinri '^pentru preşedinţii G.A.C.urilor, două cercuri pentru inginerii agronomi din G.A.C. şi un cerc pentru cadrele de conducere din G.A.S. şi S.M.T. Ţinînd cont de dorinţa manifestată de un mare număr de brigadieri din gospodăriile colective şi de sarcinile multiple ce stau în faţa brigadierilor din punct de vedere economic şi organizatoric, comitetul raional de partid a luat măsuri de a organiza un ciclu de conferinţe pentru brigadierii din G.A.C. Iată cîteva din temele acestui ciclu: „Căile de consolidare economicoorganizatorică a G.A.C.“, „Avutul obştesc. Dezvoltarea şi apărarea avutului obştesc“, „Normarea şi retribuirea muncii în G.A.C. Cointeresarea colectiviştilor în sporirea producţiei vegetale şi animale“, „Harta nouă economică a ţării“ etc. In cadrul acestui ciclu se vor ţine lecţii care vor contribui la ridicarea nivelului de cunoştinţe de cultură generală. Alt ciclu de conferinţe este organizat pentru preşedinţii sfaturilor populare comunale, ieri altul pentru lucrătorii din cooperaţie. Important este ca în aceste lecţii să se pună un mare accent pe dezbaterea problemelor de actualitate privind desăvîrşirea construcţiei socialismului în ţara noastră, în strînsă legătură cu sarcinile actuale, concrete din fiecare unitate. In centrulnvăţămîntului de partid va sta şi pe Viitor studierea problemelor actuale ale politicii partidului, a documentelor de partid, urmărindu-se creşterea eficacităţii practice a învăţămîntului ideologic, a legăturii sale cu viaţa, a contribuţiei sale la înfăptuirea sarcinilor etapei actuale de dezvoltare a ţării, la dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor. In vederea deschiderii noului an de învăţămînt, propagandiştii care vor conde cercurile şi cursurile de la sate, în zilele de 20—21 octombrie au fost pregătiţi pentru ţinerea primei lecţii. Totodată a fost fixată data deschiderii fiecărui cerc şi curs. Cu acest prilej tov. Bartha Pavel, secretar cu probleme de propagandă şi agitaţie al Comitetului raional de partid a vorbit propagandiştilor despre sarcinile actuale ce stau în faţa organizaţiilor de partid din raion, despre importanţa educării marxist-leniniste a membrilor şi candidaţilor de partid şi a activului fără de partid, despre necesitatea legării propagandei de partid cu practica construcţiei socialiste. KELEMEN PAVEL directorul cabinetului raional de partid Tg. Mureş In două gospodării colective vecine în cadrul unei adunări, organizaţia de bază a analizat, pe baza referatului prezentat de Varga Francisc, brigadier zootehnic, situaţia sectorului zootehnic. Insă, cu privire la producţia de lapte, referatul s-a rezumat doar să arate că pînă la 15 mai, de la cele 87 de vaci furajate s-a realizat o producţie totală de 19.932 litri de lapte. N-a arătat cum s-a obţinut această producţie şi dacă ea este mulţumitoare sau sub posibilităţi. Nu au vorbit nimic despre producţia de lapte nici cei 8 comunişti care au luat cuvîntul în cadrul adunării, pe marginea referatului. Adunarea a luat sfîrşit, fără a se propune nimic şi fără a se lua vreo hotărîre în privinţa creşterii producţiei de lapte. Intr-o altă adunare a organizaţiei de bază, care a avut loc la 23 septembrie, în cadrul căreia s-a ascultat referatul prezentat de vicepreşedintele gospodăriei, din nou s-a pus în discuţie situaţia sectorului zootehnic. Şi de data aceasta referatul prezentat a scos în evidenţă cantitatea totală de lapte muls. In plus a mai reieşit că de la începutul lanului şi pînă crează în brigăzile zootehnice şi în primul rînd pe cei doi brigadieri zootehnici, care fac orice numai munca lor nu, gospodăria colectivă din Ulieş putea obţine cel puţin producţia obţinută (deşi mică) de la gospodăria colectivă din Pogăceaua. Care sînt totuşi cauzele pentru care aici în 9 luni din acest an s-au obţinut abia 800 litri de lapte pe cap de vacă furajată? Părerea noastră (la care se alătură şi conducerea gospodăriei) este proasta furajare a vacilor. In perioada de vară şi toamnă, deşi s-a asigurat din belşug masa verde necesară vacilor, aceasta n-a fost folosită raţional. In vară vacile au fost îngrijite în tabere, unde au primit masă verde (borceag, lucernă, porumb furajer şi chiar iarbă cosită de pe fîneţele naturale). Acestea însă, gospodărite prost, mai mult s-au risipit decît s-au consumat de vaci. Porumbul furajer de la brigada din Sîngeorgiu, de pildă, o bună parte a rămas pe teren, distrugîndu-se. Și astăzi există încă aici o bucată de teren cultivat cu porumb furajer, care din păcate este uscat, nemaiavînd STEAUA ROȘIE PEISAJ DIN PATRIE. Pe valea Prahovei, de la Ploiești la Cîmpina, ochii mîngîie imensa pădure de schele. Tocuri pentru răsadniţe din prefabricate La întreprinderea de industrie locală din Bragadiru s-a început de curînd producerea din prefabricate de beton a tocurilor pentru răsadniţe. Dimensiunile răsadniţelor făcute cu tocuri din prefabricate sunt similare celor obişnuite. Ele prezintă avantajul că înlocuiesc materialul lemnos şi au o durată de cel puţin 30 de ani, adică de 5—6 ori mai mare decît a răsadniţelor confecţionate din cherestea. De asemenea ele pot fi încălzite cu aburi şi apă caldă, ceea ce permite folosirea mai eficientă a căldurii, comparativ cu răsadnițele obișnuite. Cînd furajele sînt neraţional gospodărite Gospodăriile agricole colective din Pogăceaua şi Ulieş, ambele din raionul Luduş, sînt vecine. Atît la Pogăceaua cit şi la Ulieş există condiţii favorabile pentru dezvoltarea creşterii animalelor. Şi, nimic de zis, colectiviştii din aceste sate au depus eforturi susţinute pentru creşterea continuă a numărului de animale proprietate obştească. Gospodăria colectivă din Pogăceaua deţine în prezent 143 de vaci, 26 juninci gestante, precum şi un mare număr de tineret bovin, porci, oi şi păsări. Cea din Ulieş, de asemenea, deţine 393 de bovine, din care 88 de vaci, 187 capete tineret femei, 57 lei de muncă, precum şi un mare număr de porcine, ovine şi păsări. In 9 luni din acest an, de la un număr mediu de 111 vaci furajate, colectiviştii din Pogăceaua au obţinut câte 1.592 litri de lapte de la fiecare vacă furajată. Aici, în perioada de stabulaţie, o atenţie deosebită se acordă bunei furajări a vacilor. Raţia unei vaci pentru o zi se compune din 3 kg de fibroase, 25—30 kg suculente, 1,5 kg concentrate şi 10 kg furaje grosiere. In suculente intră silozul şi borhotul. In perioada de vară vacile au fost ţinute la păşune, în tabere de vară. In afară de iarba consumată de pe păşune, vacile au primit de trei ori la zi masă verde, compusă din sparcetă şi lucernă. Aici, fiecare îngrijitor-mulgător are în primire 10 vaci, din care 7 cu lapte. Fiecare se străduieşte să obţină cît mai mult lapte de la vacile ce le are în îngrijire, deoarece retribuţia se face după producţia realizată. Ei hrănesc vacile în baza raţiilor furajere întocmite. Săptămînal, o dată ei primesc furajele necesare, cîntărite şi tot cintărite le dau şi la vaci. Pe bază de caiete, îngrijitorii ţin evidenţa asupra producţiei de lapte a fiecărei vaci din grupa respectivă. Din păcate însă, furajarea nu se face în baza producţiei,fiecare vacă primind aceeaşi cantitate de nutreţ, indiferent că are producţie mai mare sau mai mică. ★După cum arătam mai sus, în 9 luni aici s-a obţinut o producţie medie de 1.592 litri de lapte de la fiecare vacă furajată. In ultimul timp însă, mai precis din prima jumătate a acestei luni, producţia de lapte a început să scaidă. Aceasta, după ată-ne acum la gospodăria colectivă din Ulieş. Aici, de la cele 87 de vaci in medie furajate, în 9 luni din acest an s-a obţinut o producţie abia pe jumătate faţă de cea realizată de gospodăria colectivă din Pogăceaua. Bineînţeles, atît organizaţia de bază cît şi consiliul de conducere al gospodăriei colective s-au sesizat din timp că producţia este scăzută. In schimb, măsuri concrete pentru creşterea ei nu s-au luat. In ziua de 20 mai, de pildă, cum recunoaşte şi Ruţa loan, brigadierul zootehnic, se datoreşte proastei gospodăriri a furajelor. Pînă nu de mult, vacile cu lapte au primit din abundenţă borhot, frunze de sfeclă etc. Pe atunci găseai aceste furaje atît în iesle cît şi sub iesle. Astăzi în schimb, în afară de coceni de porumb (tocaţi), vacile nu primesc nimic. Atunci nu-i de mirare faptul că se realizează abia 3,1 litri de lapte la zi, în medie pe cap de vacă furajată, la 15 septembrie, adică în 8 luni şi jumătate s-a realizat o producţie medie de 750 litri de lapte (!?) pe cap de vacă furajată. Că este mulţumitoare producţia sau nu, nici de data aceasta n-a amintit referatul. N-au amintit nici cei care au luat cuvîntul la discuţii. La sfîrşitul trimestrului trei a prezentat o dare de seamă şi consiliul de conducere al gospodăriei colective. Nu în faţa organizaţiei de bază, ci în faţa adunării generale a colectiviştilor. Dar nici această dare de seamă nu a scos mai mult în evidenţă în privinţa producţiei de lapte decît au scos cele două referate prezentate în două adunări ale organizaţiei de bază. Ce înseamnă acest lucru? Aceasta dovedeşte că nu există destulă preocupare în vederea obţinerii de producţii sporite de lapte. Dacă organizaţia de bază ar fi luat din timp măsurile necesare pentru o bună organizare a sectorului zootehnic, dacă trăgea la răspundere pe comuniştii care lu valoarea nutritivă ce putea s-o aibă dacă era recoltat la timp. Masa verde valoroasă a rămas nerecoltată, sau dacă s-a recoltat s a risipit. In acest timp vacile nefiind furajate raţional, producţia de lapte a scăzut din zi în zi, din lună în lună. La brigada din Sîngeorgiu, de pildă, începînd din luna iunie, producţia de lapte este în continuă scădere. De la 5.659 litri de lapte în luna iunie, producţia totală, a celor 34 de vaci furajate, a ajuns la 4.762 litri în luna iulie, la 4.050 litri în luna august şi la 3.069 litri în luna septembrie. Deşi producţia de lapte a înregistrat o continuă scădere, nimeni nu s-a sesizat de această situaţie. Brigadierii zootehnici Varga Francisc şi Zahan Avram nu îndrumă munca îngrijitorilor de vaci, nu sunt prezenţi în grajduri cînd se face furajarea şi nu cunosc situaţia producţiei. Nici pînă în prezent la această gospodărie nu s-a introdus evidenţa producţiei de lapte. Inginerul Chibulcutean loan, care din fericire, in prezent nu mai există în gospodărie, n-a făcut nimic pentru îmbunătăţirea situaţiei în sectorul zootehnic. Chiar şi raţiile furajere întocmite de el ni se par necorespunzătoare. Pentru o vacă a calculat, pe timpul verii 7,7 unităţi nutritive, iar pe timpul iernii 8,09 unităţi nutritive, necesare pentru producţia de lapte şi pentru întreţinerea funcţiilor vitale. Nu este oare prea puţin? ★/ -CX20C Se extinde sistemul de încălzire prin termoficare în mai multe oraşe şi centre muncitoreşti din ţară, printre care Bucureşti, Oneşti, Hunedoara, Arad, Timişoara, Reşiţa şi altele, continuă să se extindă sistemul de încălzire a locuinţelor prin termoficare. Acest, sistem de încălzire a apartamentelor, pe lîngă că este igienic, aduce şi însemnate economii de combustibil. Numai două centrale electrice de termoficare din Capitală — Grozăveşti şi Griviţa Roşie — încălzesc cu aburul pe care l-au folosit mai întîi la producerea energiei electrice o cantitate de apă necesară asigurării căldurii pentru mai mult de 13.000 de apartamente. Organizaţia de bază şi consiliul de conducere de la G.A.C. Ulieş cît şi cele din Pogăceaua trebuie să analizeze cu spirit de răpundere situaţia producţiei de lapte. Dar nu numai să analizeze, ci să ia măsuri concrete pentru asigurarea creşterii continue a producţiei. In primul rînd, în centrul preocupărilor trebuie să stea furajarea raţională a vacilor. Peste tot să se introducă grabnic evidenţa producţiei de lapte a fiecărei vaci. Furajarea vacilor să se facă în funcţie de producţie. Inginerii din gospodării, în primul rînd, au datoria de a întocmi raţii ştiinţifice de furajare. Respectînd cu stricteţe aceste raţii, peste tot trebuie să se manifeste o grijă deosebită pentru economisirea furajelor, combătîndu-se cu tărie risipa, care, din păcate, se întîlneşte în multe locuri. P. PASCU 3 ___ Reportaj din Capitală ___. De vizită la Muzeul Satului ! Printre blocurile noi, turnate în beton, oţel şi sticlă, ridicate pretutindeni în Capitală, există unele clădiri care, deşi apărute recent în perimetrul marelui oraş, n-au nimic nou. Dimpotrivă, sunt case vechi, unele foarte vechi chiar, dar care nu şi-au sfîrşit bătrîneţele în cupele excavatoarelor (aşa cum se întîmplă cu clădirile care cedează locul noilor blocuri). Casele acestea, rămase să înfrunte timpul, au apărut de curînd în Muzeul Satului. In fiecare an „satul“ amenajat în Bucureştiul modern îşi lărgeşte „vatra“; pe „uliţele“ sale apar mereu alte case — rod al muncii muzeografilor care cercetează satele ţării, în căutare de comori ale arhitecturii noastre populare. Din satul Berbeşti, regiunea Maramureş a fost adusă recent o casă datînd din anul 1775. Vechea casă maramureşană a fost demontată cu grijă şi ridicată pe una din aleile muzeului. Fiecare bîrnă, fiecare şindrilă a acoperişului, coşarul, grajdul, coteţele pentru păsări — toate au fost reconstruite aidoma, pentru a da o imagine fidelă a vechii aşezări. Din Maramureşul altor vremi s-a înălţat azi în Muzeul Satului un crîmpei de sat, o casă care numără două veacuri. In satele maramureşene ale zilelor noastre s-au înălţat în schimb, numai în ultimii ani, peste 26 000 de case noi. In perimetrul Muzeului Satului a fost reconstruită de curînd şi o altă gospodărie ţărănească, ridicată de meşterii lemnari moldoveni prin secolul XVII, în satul Zăpodeni (regiunea Iaşi). Vechea locuinţă, construită din bîrne, acoperită cu stuf, cu prispa dintr-un singur trunchi de stejar cioplit cu toporul, are o singură încăpere. A fost reconstruită, bucată cu bucată, întocmai cum era în satul în care oamenii au locuit-o, generaţie după generaţie, timp de trei sute de ani. Pe bună dreptate a fost adusă aici la muzeu, pentru că colectiviştii din Zăpodeni şi-au întinerit astăzi satul cu zeci de construcţii noi, din cărămidă. Poposind în Muzeul Satului, vizitatorul trece în revistă aspecte ale arhitecturii rurale şi etnografiei romîneşti din cele mai diverse regiuni ale ţării. Fiecare poartă de lemn în care mîna cioplitorului a încrustat flori de stejar, fiecare privdor împodobit artistic sînt mărturii ale talentului şi simţului artistic deosebit al poporului nostru. Dar Muzeul Satului mai evocă şi altceva: viaţa grea pe care lumea satului romînesc a suportat-o, veacuri de-a rîndul, în anii regimului de împilare şi exploatare. Bordeiele aduse şi reconstruite identic cum erau în satele olteneşti Drăghiceni şi Castranova, bordeie mizere, săpate în pămînt, acoperite cu paie, cu ochiuri de geam cît palma, sînt acte de acuzare faţă de cei care „idealizînd“ satul romînesc, îl lăsau pradă mizeriei şi ignoranţei. Faţa satului epocii socialiste s-a schimbat radical. Pe temeliile noi, ale muncii colective, se ridică astăzi un sat modern, aducînd noi frumuseţi comorilor artei noastre populare. Peste 500 000 de case de locuit construite între 1956—1961 în satele noastre, ridică pe o treaptă nouă viaţa ţărănimii colectivizate, ducînd mai departe tradiţia mîinilor harnice ale celor care au ridicat timp de veacuri casele care-şi primesc azi vizitatorii în Muzeul Satului. Cercetările etnografice efectuate în Dobrogea, Banat, Hunedoara, Maramureş în scopul descoperirii noului în viaţa satului colectivizat, vor îmbogăţi muzeul. Materialul adunat va figura în expoziţia ce se va deschide în noul pavilion al muzeului, acum în construcţie, cu tema „Noul în viaţa satului de azi“. I. CLEJAN redactor Agerpres Baie populară la Odorhei Zilele trecute, la Odorhei au început lucrările de construcţie a unei băi populare, după cele mai noi cerinţe. Baia va avea vane, duşuri şi cameră cu aburi umezi şi uscaţi. Pentru această lucrare s-a investit suma de un milion de lei. Lucrările de zidărie vor fi terminate încă în cursul acestui an Ieftin la făină şi scump la tărîţe La Sărmaş există o brutărie veche. La această brutărie moştenită de la burtă verzimea sărmăşană de pe vremuri, numai condiţii de muncă nu existau. Cu doi ani în urmă s-a hotărît construirea unei noi brutării la capătul vestic al Sărmaşului. Construcţia — executată de întreprinderea de construcţii din Tg. Mureş — a fost terminată din luna iulie. Clădirea şi instalariile — mai ales cele două cuptoare „Ranif“ — au costat aproximativ 250.000 lei. Clădirea este impunătoare. Există aici o cameră de dospit, un vestiar pentru muncitori, o magazie pentru făină, duşuri şi vană pentru baie, mă rog, o brutărie modernă. Cum se face totuşi, că din luna iulie şi pînă acum brutăria nu şi-a început activitatea? Un răspuns competent poate că ne-ar putea da inginerul Radu de la Trustul regional de panificaţie. Se-nţelege, numai dacă nu va dori să ne rezumăm la zicala: „Ieftin la făină şi scump la tărîţe“. Tovarăşul inginer, cu toate insistenţele repetate, a răspuns că brutăria nu va funcţiona pînă ce S.M.T.-ul Sărmaş nu-şi va aduce curent de la linia de înaltă tensiune,cutoate cădistanţa este mai departe afde*‘la!.!S.M.T. pînă labrutărie. — Şi dacă S.M.T.-ul aduce numai peste un an curent? — Peste un an şi o lună coacem pîine... — De ce şi o lună? — Pentru că într-o lună ducem şi noi curentul de la S.M.T. la brutărie. — Şi dacă îl duc peste doi ani? — Peste doi ani şi o lună coacem pîine. — Și dacă îl duc peste zece ani? — Peste... coacem pîine. Dar, să zicem, că Severn răbdăre. Totuşi avem dreptul" să-lîntre-, băm pe tovarăşul ingi- ner Radu şi conducerea trustului de panificaţie, cu ce scop au cheltuit cei 250.000 lei? Muncitorii din Sărmaş nu aveau mare nevoie de o clădire „figurativă“. Şi-apoi nu se gîndesc tovarăşii de la Trustul regional de panificaţie în ce condiţii lucrează brutarii sărmăşeni? — Să fie mîndri brutarii că au o brutărie nouă, zice tovarăşul Radu. Mîndri sînt ei, dar mîndria nu frămîntă în locul lor şi nici igiena nu se hrăneşte cu mîndrie. ION ARCAȘ NOTE Probleme actuale ale proiectării construcţiilor de locuinţe (Urmare din pag. 1) In oraşul Tîrgu-Mureş, s-au realizat de acum cîteva ansambluri de locuinţe, de proporţii mai reduse, care reprezintă primii paşi în această direcţie. Bineînţeles, ele nu sunt scutite de lipsurile inerente începutului. Dacă analizăm numai ultima — şi cea mai bună realizare în acest sens — ansamblul de pe străzile 7 Noiembrie şi Secuii Martiri, se pot constata o serie de rezolvări stîngace, atît în ceea ce priveşte aspectul arhitectural al acestui ansamblu, cît şi amplasarea necorespunzătoare a clădirilor faţă de strada intens circulată, cu o retragere prea mică. Nici problemele de desfăşurare a vieţii colective nu au fost rezolvate în măsură suficientă, în mod special în ceea ce priveşte şcoala sau spaţiile comerciale, care nu au fost concepute de la bun început în mod unitar şi se realizează în mod treptat prin noi şi noi unităţi suplimentare. Greşelile de aici ne vor sta în faţă ca îndreptar pentru viitor. La ora actuală în cadrul direcţiei noastre se lucrează intens la proiectarea viitoarelor ansambluri ce se vor construi în anii următori. Acestea se amplasează în cadrul oraşului în baza unui studiu special elaborat în acest sens, cu indicarea posibilităţilor de construire pe o perioadă de cinci ani. Deoarece proiectarea unor asemenea ansambluri trece prin mai multe faze, necesitînd o serie de aprobări pe parcurs, de la începerea proiectării şi pînă la deschiderea şantierului trece de obicei o perioadă mai lungă de un an. In acest fel proiectanţii noştri lucrează paralel la diferitele faze de proiectare ale viitoarelor construcţii de locuinţe. Perspective Primul ansamblu nou, al cărui şantier s-a deschis zilele trecute este situat între străzile Mihai Viteazul şi Victor Babeş şi va avea într-o primă etapă 300 de apartamente, realizate în clădiri cu 4 etaje şi un bloc înalt cu 9 etaje. Acest ansamblu va fi dotat cu un complex comercial situat într-o clădire separată, avînd diferite tipuri de magazine cu caracter de deservire zilnică şi o unitate de deservire a populaţiei cu frizerie, coafură şi diferite ateliere de reparaţii, care vor servi atît populaţia viitorului ansamblu cît şi cea existentă din zona înconjurătoare. Pentru anul 1963 se proiectează un ansamblu mai important cu 1.000 apartamente. Acest ansamblu, care formează o jumătate de microraion, va fi rezolvat într-un mod foarte aerat, toate cele 1.000 apartamente fiind situate în numai 10 clădiri, din care jumătate în case înalte cu 9 etaje. Se prevăd spaţii mari plantate, spaţii gospodăreşti, cu terenuri de joc pentru copii, cu amenajarea malului Mureşului într-o esplanadă largă, pentru plimbare. Ansamblul va fi dotat cu două complexe comerciale etc., iar pe malul Mureşului, în apropierea ştrandului se propune construirea unui restaurant cu terase largi deschise înspre apă. In cadrul acestui ansamblu se prevăd o serie de spaţii rezervate pentru scopuri insuficient precizate încă la ora actuală, ca spaţii de parcare pentru maşini, garaje, clădiri cu caracter cultural. Necesităţile mereu crescînde fac să apară noi şi noi programe de construcţii, în care scop proiectanţii trebuie să asigure aceste rezervări de spaţii pentru asigurarea acelor nevoi viitoare. In general, în viitorul apropiat se propune construirea unor terenuri libere, care să nu necesite demolări importante la construcţiile existente, situate în afara zonei centrale a oraşului. Vreau să accentuez că, pe lîngă tratarea problemelor în ansamblu, nu se neglijează nici elementul de detaliu — apartamentul propriuzis. Proiectanţii noştri studiază cu o grijă deosebită posibilitatea creării unor noi şi noi tipuri de apartamente, din ce în ce mai confortabile, în cadrul suprafeţelor plafon stabilite pe ţară, căutînd rezolvarea cu multă atenţie a celoi mai mici amănunte, cum sunt posibilitatea aşezării frigiderului electric şi a maşinei de spălat în cadrul apartamentului, sau posibilitatea cea mai simplă de montare a perdelelor. Se caută în general asigurarea unui finisaj interior şi exterior din ce în ce mai pretenţios şi aspectuos, fără ca acestea să influenţeze în mod negativ costul construcţiilor, analizîndu-se minuţios în acest scop toate căile posibile de reducere a cheltuielilor. Numai printr-o îmbinare reuşită a proiectării urbanistice de ansamblu şi a proiectării elementelor de detaliu vom putea ajunge la soluţii care să satisfacă cerinţele din ce în ce mai exigente ale omului societății socialiste.